Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2021/2065(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0045/2023

Texte depuse :

A9-0045/2023

Dezbateri :

PV 13/03/2023 - 17
CRE 13/03/2023 - 17

Voturi :

PV 15/03/2023 - 7.5

Texte adoptate :

P9_TA(2023)0077

Texte adoptate
PDF 187kWORD 60k
Miercuri, 15 martie 2023 - Strasbourg
Funcționarea SEAE și consolidarea rolului UE în lume
P9_TA(2023)0077A9-0045/2023

Recomandarea Parlamentului European din 15 martie 2023 adresată Consiliului și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate prin care se face bilanțul funcționării SEAE și se pledează pentru consolidarea rolului UE în lume (2021/2065(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 21 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), care prevede că Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate trebuie să asiste Consiliul și Comisia în asigurarea coerenței între diferitele domenii ale acțiunii externe a Uniunii,

–  având în vedere articolul 21 alineatul (1) din TUE, care prevede că acțiunea Uniunii pe scena internațională trebuie să aibă la bază principiile care au inspirat crearea, dezvoltarea și extinderea sa și pe care intenționează să le promoveze în lumea întreagă,

–  având în vedere articolul 26 alineatul (2) din TUE, care prevede că Consiliul și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate trebuie să asigure unitatea, coerența și eficiența acțiunii Uniunii,

–  având în vedere articolul 35 din TUE, care prevede că misiunile diplomatice și consulare ale statelor membre și delegațiile Uniunii trebuie să contribuie la punerea în aplicare a dreptului la protecție al cetățenilor Uniunii pe teritoriul țărilor terțe,

–  având în vedere articolul 36 din TUE, care prevede că Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate trebuie să consulte periodic Parlamentul cu privire la aspectele principale și la opțiunile fundamentale din domeniul politicii externe și de securitate comune și ale politicii de securitate și apărare comune, să îl informeze cu privire la evoluția acestor politici și să se asigure că punctele de vedere ale Parlamentului sunt luate în considerare în mod corespunzător,

–  având în vedere articolul 42 din TUE, care conferă Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate competența de a face propuneri în domeniul politicii de securitate și apărare comune, inclusiv lansarea de misiuni, utilizând atât resursele naționale, cât și pe cele ale Uniunii,

–  având în vedere articolul 167 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care prevede că Uniunea trebuie să încurajeze cooperarea dintre statele membre și, în cazul în care este necesar, să sprijine și să completeze acțiunea acestora în ceea ce privește îmbunătățirea cunoașterii și a diseminării culturii și istoriei popoarelor europene, conservarea și protejarea patrimoniului cultural de importanță europeană, schimburile culturale necomerciale și creația artistică și literară, inclusiv în sectorul audiovizualului,

–  având în vedere articolul 167 alineatul (3) din TFUE, care afirmă că Uniunea și statele membre trebuie să favorizeze cooperarea cu țările terțe și cu organizațiile internaționale care au competențe în domeniul culturii și, în special, cu Consiliul Europei,

–  având în vedere Decizia Consiliului din 26 iulie 2010 privind organizarea și funcționarea Serviciului European de Acțiune Externă(1) („Decizia SEAE”), și în special articolul 9 și articolul 13 alineatul (3) din aceasta, care prevede că Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate trebuia să efectueze, până la jumătatea anului 2013, o revizuire a organizării și funcționării SEAE, care să acopere, printre altele, punerea în aplicare a articolului 6 alineatul (6) și a articolului 6 alineatul (8) din Decizia SEAE privind echilibrul geografic, însoțită, dacă este cazul, de o propunere legislativă de modificare a deciziei,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 14 noiembrie 2022 privind femeile, pacea și securitatea,

–  având în vedere Declarația privind răspunderea politică a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) din 20 iulie 2010(2),

–  având în vedere recomandarea sa din 13 iunie 2013 adresată Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și Vicepreședinte al Comisiei, Consiliului și Comisiei privind revizuirea în 2013 a organizării și funcționării SEAE(3),

–  având în vedere cuvântarea de deschidere a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate la ediția din 2022 a Conferinței Anuale a ambasadorilor UE,

–  având în vedere recomandarea sa din 23 noiembrie 2022 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind noua strategie de extindere a UE(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 18 ianuarie 2023 referitoare la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune – raportul anual pe 2022(5) și rezoluția sa din 18 ianuarie 2023 referitoare la punerea în aplicare a politicii de securitate și apărare comune – raportul anual pe 2022(6),

–  având în vedere Planul de acțiune al UE privind femeile, pacea și securitatea pentru perioada 2019-2024, adoptat la 5 iulie 2019,

–  având în vedere Busola strategică pentru securitate și apărare a UE, adoptată la 21 martie 2022,

–  având în vedere articolul 118 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0045/2023),

A.  întrucât tratatele clarifică faptul că rolul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) este de a asista Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/Vicepreședintele Comisiei și de a lucra în cooperare cu serviciile diplomatice ale statelor membre(7); întrucât SEAE trebuie să fie consultat de Comisie cu privire la chestiuni legate de acțiunea externă a UE în exercitarea funcțiilor sale;

B.  întrucât, pentru a atinge obiectivul strategic de a-și dezvolta rolul de lider mondial, UE trebuie să își asume în continuare rolul de lider în ceea ce privește consolidarea parteneriatelor multilaterale privind prioritățile globale, în special parteneriatul său cu ONU și cooperarea sa cuprinzătoare și deschisă cu NATO, cu alte țări care împărtășesc aceeași viziune și cu organizații internaționale, inclusiv prin încercarea de a avea o cooperare îmbunătățită, chiar mai cuprinzătoare, coerentă și deschisă cu NATO, precum și în ceea ce privește protejarea și promovarea libertății, a democrației, a statului de drept și a drepturilor omului la nivel mondial;

C.  întrucât este momentul să se reformeze procesul decizional al UE, prin utilizarea astfel deplină și mai eficientă a instrumentelor de putere coercitivă și necoercitivă ale UE, inclusiv prin introducerea fără întârzieri suplimentare a votului cu majoritate calificată (VMC) pentru procesul decizional în anumite domenii de politică externă ale UE, cum ar fi sancțiunile, drepturile omului și protecția dreptului internațional, cu excepția deciziilor de creare a unor misiuni sau operațiuni militare cu mandat executiv în cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC), pentru care este încă necesară unanimitatea, asigurându-se, în același timp, că acțiunile externe și interne ale UE sunt interconectate în mod coerent;

D.  întrucât UE trebuie să continue să avanseze către o diplomație europeană proprie și autonomă în toate domeniile, inclusiv diplomația publică și culturală, economică, climatică, digitală și cibernetică, printre altele, condusă de un serviciu diplomatic al UE care are la bază o cultură diplomatică comună provenind din perspectiva UE;

E.  întrucât este extrem de important să se consolideze relațiile culturale internaționale și diplomația culturală a UE ca punți de promovare a înțelegerii reciproce și a relațiilor la nivel mondial, dat fiind faptul că acestea au devenit un instrument diplomatic util pentru UE și o parte fundamentală a puterii sale necoercitive;

F.  întrucât crizele geopolitice și umanitare mondiale demonstrează necesitatea ca UE să obțină informații credibile și directe despre amenințările externe actuale și posibile la adresa UE, pentru a putea reacționa rapid și eficient, precum și pentru a-și proteja mai bine interesele în străinătate;

G.  întrucât este necesar ca acțiunea externă a Uniunii și a SEAE să fie consolidată cu instrumente și resurse proprii, autonome și permanente ale UE în domeniul afacerilor externe, al protecției și promovării drepturilor omului, precum și al securității și apărării, pentru ca Uniunea să fie un actor global cu drepturi depline și credibil, și să își poată urmări și atinge mai bine obiectivele și să își apere valorile la nivel mondial;

H.  întrucât rolul SEAE se află în centrul punerii în aplicare a politicilor externe, de securitate și de apărare ale UE și trebuie să arate calea către o abordare mai cuprinzătoare, care să includă, printre altele, direcțiile generale ale Comisiei, cum ar fi Direcția Generală Parteneriate Internaționale (DG INTPA), Direcția Generală Vecinătate și Negocieri privind Extinderea (DG NEAR); întrucât, în discursul său din cadrul Conferinței anuale a ambasadorilor UE din 2022, VP/ÎR a identificat deficiențe în serviciul diplomatic al UE și în politicile externe ale UE în ansamblu și a solicitat ca acestea să fie abordate în mod eficace pentru a-și consolida capacitatea, eficiența și eficacitatea politicilor; întrucât SEAE se confruntă cu un deficit de capabilități în ceea ce privește așteptările și nu dispune de competențe decizionale; întrucât SEAE ar trebui reformat pentru a consolida rolul UE de actor mai proactiv și mai rezilient în cadrul ordinii internaționale;

I.  întrucât, în conformitate cu articolul 9 din Decizia SEAE, Înaltul Reprezentant trebuie să asigure coordonarea politică generală și unitatea, coerența și eficacitatea acțiunii externe a Uniunii, în timp ce SEAE trebuie să contribuie la ciclul de programare și gestionare pentru instrumentele de finanțare externă ale UE, inclusiv în ceea ce privește alocările pe țări și programele indicative naționale și regionale;

J.  întrucât agresiunea militară neprovocată, nejustificată și ilegală a Federației Ruse împotriva Ucrainei începută la 24 februarie 2022 încalcă flagrant dreptul internațional, Carta ONU și principiile consacrate în Actul final de la Helsinki din 1975, precum și în Memorandumul de la Budapesta din 1994, și subminează grav securitatea și stabilitatea europeană și mondială; întrucât acest război de agresiune împotriva Ucrainei a modificat în mod fundamental peisajul de securitate din Europa, inclusiv prin creșterea instabilității în vecinătatea UE; întrucât această nouă realitate subliniază necesitatea urgentă de a acorda prioritate eficacității politicii externe și de securitate a UE prin creșterea capacității sale de a acționa pentru a ne proteja valorile și interesele și de a promova principiile consacrate la articolul 21 din TUE; întrucât Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat mai multe rezoluții care condamnă agresiunea rusă împotriva Ucrainei; întrucât combaterea impunității în rândul înalților funcționari din Rusia și al altor actori care au contribuit la războiul de agresiune din Ucraina este vitală;

K.  întrucât schimbările contextului geopolitic din ultimii ani, inclusiv pandemia de COVID-19 și agresiunea Rusiei în Ucraina, au sporit în mod semnificativ solicitările adresate UE de a mobiliza țările partenere și de a construi alianțe regionale și mondiale în jurul priorităților strategice ale UE și, în același timp, au evidențiat înțelegerea deficitară a perspectivei UE în țările partenere din întreaga lume, precum și limitele influenței politice a UE;

L.  întrucât UE, politica sa externă și de securitate comună (PESC) și PSAC sunt din ce în ce mai vizate de campanii de dezinformare, ceea ce necesită o politică de comunicare strategică mai solidă din partea SEAE;

M.  întrucât determinarea și hotărârea Parlamentului de a proteja și apăra Uniunea și valorile și principiile pe care le reprezintă, inclusiv principiile integrității teritoriale, al suveranității naționale și al ordinii internaționale bazate pe norme, trebuie să fie însoțite de structuri decizionale și instituționale adecvate pentru acțiunile externe și de dialog și cooperare interinstituțională și de voință politică;

N.  întrucât gestionarea acțiunii externe a UE ar trebui reformată pentru a realiza o cultură diplomatică comună a UE, pentru a depăși lipsa de claritate și pentru a spori încrederea statelor membre prin utilizarea spațiului pragmatic creat de crizele recente; întrucât articolul 24 alineatul (3) din TUE este esențial pentru eficacitatea politicii externe a UE, deoarece obligă statele membre să sprijine activ și fără rezerve politica externă și de securitate a Uniunii, într-un spirit de loialitate și solidaritate reciprocă și să sprijine acțiunea Uniunii în acest domeniu; întrucât aceste reforme ar trebui să permită UE să se adapteze la contextul geopolitic actual, să clarifice diviziunea muncii între Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și Vicepreședintele Comisiei, Președintele Consiliului European, Președintele Comisiei și ceilalți comisari responsabili cu relațiile externe, să reducă rivalitățile interservicii persistente din cadrul Comisiei și să definească limitele și competențele SEAE, ale Comisiei, ale Consiliului și ale structurilor statelor membre într-un mod care să reflecte în mod adecvat rolul specific acordat Înaltului Reprezentant în acțiunea externă a UE și care să evite suprapunerile în acțiunea externă a UE; întrucât există un potențial de îmbunătățire a relației de cooperare a VP/ÎR și a serviciilor acestuia cu Președintele Consiliului European și cu biroul acestuia, ceea ce ar putea contribui la creșterea încrederii statelor membre în rolul jucat de VP/ÎR, SEAE și Președintele Consiliului European;

O.  întrucât înțelegerea modului în care societățile sunt modelate și influențate de religii și de alte forme de convingeri este esențială pentru integrarea eficace a libertății religioase în politicile externe ale UE; întrucât Orientările UE privind promovarea și protecția libertății de religie sau de convingere reprezintă un instrument important pentru SEAE în această privință; întrucât cunoștințele și utilizarea Orientărilor de către delegațiile UE ar putea fi îmbunătățite, în special pentru a ține seama de circumstanțele specifice fiecărei țări; întrucât o evaluare oficială a Orientărilor de către Grupul de lucru pentru drepturile omului din cadrul Consiliului (COHOM) este așteptată de mult timp;

P.  întrucât rolul și capacitatea SEAE de a defini orientarea strategică și de a contribui la punerea în aplicare a instrumentelor financiare externe ale UE ar trebui consolidate;

Q.  întrucât dimensiunea și profilul personalului delegațiilor UE trebuie să reflecte interesele strategice generale ale UE, precum și interesele specifice ale UE în orice țară parteneră,

1.  recomandă Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate următoarele:

   (a) să ia măsuri eficace pentru a îmbunătăți coordonarea și integrarea politicii externe a UE și a dimensiunii externe a politicilor interne ale UE, în special migrația, comerțul și energia; să se asigure că cooperarea pentru dezvoltare, politica comercială și politica de securitate și apărare sunt coerente și consecvente cu obiectivele generale ale PESC și PSAC ale UE, astfel cum sunt consacrate la articolul 21 din TUE și cu abordarea integrată a UE în materie de conflicte și crize externe, precum și cu valorile și principiile pe care s-a întemeiat Uniunea;
   (b) să consolideze structura de coordonare strategică alcătuită din toți comisarii relevanți, VP/ÎR și serviciile Comisiei și ale SEAE pentru a asigura coerența, sinergia, transparența și responsabilitatea acțiunii externe a UE, inclusiv a instrumentelor sale de finanțare externă, a altor politici și programe relevante și a coerenței politicilor în favoarea dezvoltării;
   (c) să confirme rolul de lider al VP/ÎR în calitate de creator de punte între PESC și relațiile externe ale UE, cu scopul de a asigura cel mai înalt nivel de coordonare și coerență în acțiunea externă a UE, inclusiv în cooperarea strânsă a VP/ÎR cu colegiul comisarilor, pentru a coordona dimensiunea externă a politicilor interne ale UE și pentru a consolida coordonarea acțiunii externe a statelor membre;
   (d) să se asigure că toate acțiunile și politicile externe ale Uniunii contribuie la obligația întemeiată pe tratat de a consolida și sprijini democrația, statul de drept, drepturile omului și principiile dreptului internațional;
   (e) să se asigure că SEAE are responsabilitatea generală și rolul instituțional de conducere pentru desfășurarea tuturor relațiilor externe ale UE, inclusiv în ceea ce privește dimensiunile externe ale politicilor interne, și că Înaltul Reprezentant are prioritate în cazul unor diferențe de opinii în cadrul grupului de comisari pentru o Europă mai puternică pe plan internațional;
   (f) să actualizeze decizia SEAE cu scopul de a spori influența SEAE, de a o întări, de a-i consolida instrumentele și de a-i spori legitimitatea; subliniază că actualizarea deciziei SEAE menționată mai sus ar trebui să vizeze consolidarea autonomiei sale din perspectiva UE, precum și o structură consolidată și resurse sporite pentru SEAE;
   (g) să sporească influența și eficacitatea politicii externe a UE prin asigurarea utilizării depline a votului cu majoritate calificată pentru anumite domenii de politică externă, cum ar fi drepturile omului și protecția dreptului internațional, precum și pentru impunerea de sancțiuni, și cu excepția deciziilor de creare și desfășurare a misiunilor sau operațiilor militare cu mandat executiv în cadrul PSAC, pentru care unanimitatea trebuie încă să fie necesară, astfel cum se prevede în tratat; să țină seama de faptul că, chiar și în cadrul votului cu majoritate calificată, obiectivul ar trebui să fie obținerea unui consens cât mai larg posibil și, dacă este posibil, a unanimității; să exploreze alte opțiuni care ar putea fi puse în aplicare între timp, cum ar fi introducerea unei „obligații de rezultat”, care să impună statelor membre să continue discuțiile cu privire la o chestiune specifică până la luarea unei decizii;
   (h) să permită UE și statelor sale membre să se exprime cu o singură voce în cadrul ONU și al altor foruri multilaterale; reiterează faptul că Parlamentul consideră că, pentru a-și urmări obiectivele și interesele, UE trebuie să încerce să ajungă la poziții comune în problemele ridicate în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, prin coordonarea în Consiliul UE și între instituțiile UE; să îmbunătățească funcționarea și impactul politic al reprezentării UE în cadrul organizațiilor internaționale, inclusiv prin modernizarea ancorării lor instituționale, în special în cadrul organelor și agențiilor speciale ale ONU;
   (i) să prezinte propuneri solide cu privire la modul în care se poate obține și garanta un sediu propriu și permanent pentru Uniune, în plus față de sediile statelor membre în fiecare forum multilateral, inclusiv în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, pentru a consolida acțiunea, coerența și credibilitatea UE în lume;
   (j) să colaboreze cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune pentru a aborda poziția dominantă a țărilor nedemocratice în unele dintre cele mai importante organisme ale organizațiilor internaționale, inclusiv ONU și agențiile sale; să consolideze comunicarea diplomatică cu toate statele care s-au abținut sau nu au participat la votul rezoluțiilor Adunării Generale a ONU din 2 martie 2023 și 12 octombrie 2022 pentru a explica gravitatea agresiunii Rusiei și necesitatea unui răspuns unanim din partea comunității internaționale;
   (k) să recunoască rolul și valoarea distinctă a diplomației parlamentare în completarea și consolidarea vizibilității și a impactului acțiunii externe a UE; să se asigure că Parlamentul este integrat efectiv în politicile și acțiunile externe ale UE, ca parte integrantă a „Echipei Europa”;
   (l) să aibă în vedere și să inițieze reforme pentru ca procesul decizional din cadrul PSAC să devină mai flexibil și mai eficient, fie prin realizarea potențialului neexploatat din cadrul tratatelor, fie prin propunerea – acolo unde este cazul – de modificări ale tratatelor care urmează să fie decise în cadrul unei convenții ulterioare Conferinței privind viitorul Europei;
   (m) să dea dovadă de flexibilitate și creativitate pentru a evita obstrucționarea declarațiilor sau a altor forme de acțiune în domeniul acțiunii externe a UE de către un stat membru sau un grup restrâns de state membre;
   (n) să consolideze instrumentele prin dezvoltarea unor instrumente proprii, autonome și permanente ale UE în cadrul acțiunii sale externe și prin alinierea tuturor acțiunilor externe la tratate, care prevăd că UE trebuie să atingă un grad din ce în ce mai mare de convergență a acțiunilor statelor membre, ceea ce impune ca SEAE să primească un rol mai clar și să își afirme în mod proactiv rolul de lider în propunerea de elaborare a politicilor, astfel încât să se poată elabora politici desfășurate, definite și puse în aplicare pe baza solidarității politice reciproce între statele membre;
   (o) să utilizeze mai activ regimul mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului; să instituie un nou regim de sancțiuni care să vizeze persoanele și entitățile responsabile de marea corupție;
   (p) să sporească legitimitatea politicii externe și de securitate a UE printr-o colaborare mai strânsă cu statele membre pentru a promova sprijinul activ și nerezervat al acestora pentru această politică, precum și cooperarea loială și solidaritatea reciprocă, în conformitate cu principiile consacrate la articolul 24 din TUE;
   (q) să sprijine pe deplin implicarea și activitatea delegațiilor UE în ceea ce privește protecția și promovarea drepturilor omului în țările terțe; să se asigure că statele membre și ambasadele acestora sunt, de asemenea, pe deplin implicate și acordă prioritate protecției și promovării drepturilor omului, care nu ar trebui realizate numai de delegațiile UE în general;
  

Creșterea efectului de levier

   (r) să integreze pe deplin principiul „mai mult pentru mai mult” în relațiile cu țările terțe, prin care UE va dezvolta parteneriate mai puternice cu acele țări care împărtășesc principiile PESC și PSAC și valorile fundamentale ale Uniunii; în schimb, să aplice principiul „mai puțin pentru mai puțin” în ceea ce privește țările terțe care disprețuiesc în mod evident drepturile omului și dreptul internațional și să adapteze în consecință nivelul și intensitatea angajamentului UE, în special în ceea ce privește cooperarea pentru dezvoltare, beneficiile comerciale și accesul la programele UE; să asigure alinierea deplină a țărilor candidate la politicile aferente PESC și la sancțiunile UE și să se asigure că sancțiunile UE nu pot fi eludate;
   (s) să ia în considerare, la stabilirea alocărilor financiare în programarea Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) – Europa globală și Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III), bilanțul țărilor partenere în ceea ce privește punerea în aplicare a acordurilor și angajamentelor internaționale, inclusiv a Agendei 2030, a convențiilor internaționale privind drepturile omului și a Acordului de la Paris, precum și respectarea de către acestea a oricăror relații contractuale cu Uniunea, și să depună eforturi în vederea dezvoltării unor parteneriate și alianțe mai puternice cu țări care împărtășesc valorile și principiile fundamentale ale UE și contribuie la multilateralismul bazat pe norme;
   (t) să adapteze structura SEAE pentru a dezvolta priorități strategice și a-i permite să conducă acțiunile UE, inclusiv noua politică de extindere, amenințările cibernetice și hibride și dezinformarea, dezvoltarea de instrumente de apărare și alte provocări emergente, având în vedere evoluțiile geopolitice fundamentale în curs, cum ar fi – în special – războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; să aloce resurse în funcție de aceste priorități, evitând, în același timp, funcționarea compartimentată; să consolideze eforturile de combatere a ingerințelor străine în procesele democratice din țările partenere ale UE, inclusiv prin răspândirea dezinformării manipulatoare, și să extindă resursele și expertiza din cadrul SEAE și al delegațiilor UE cu privire la diplomația în domeniul climei;
   (u) să se asigure că structura și personalul SEAE reflectă în mod adecvat necesitatea continuă de a construi și de a menține expertiză geografică, inclusiv la sediu, precum și relații bilaterale puternice cu țări din întreaga lume, ca piatră de temelie pentru promovarea unor alianțe și parteneriate regionale și multilaterale eficace și pentru transformarea UE într-un actor global eficace; să ia măsuri pentru a se asigura că acțiunile SEAE sunt informate în mod corespunzător și au la bază atât expertiza geografică, cât și cea tematică; să se asigure că departamentele geografice de la sediul central dispun de personal optim pentru a oferi expertiză de calitate și în timp util pentru acțiuni tematice adaptate în întreaga lume;
   (v) să se asigure că SEAE își afirmă în mod eficace rolul de lider în etapele strategice ale programării multianuale a instrumentelor de acțiune externă, inclusiv în ceea ce privește definirea alocărilor la nivel național și regional și redactarea viitoarei evaluări la jumătatea perioadei și că, în acest scop, SEAE dispune de viziunea strategică, de expertiza, de personalul și de resursele necesare;
   (w) să îmbunătățească flexibilitatea operațională și coordonarea SEAE și a delegațiilor UE pentru a reacționa mai rapid și mai eficient la problemele și provocările emergente; să instituie un sistem de alertă rapidă pentru SEAE și Parlament, care să fie informate în mod corespunzător cu privire la situațiile de pe teren;
   (x) să garanteze că SEAE își poate selecta și recruta personalul diplomatic permanent al UE; să elaboreze un sistem de dezvoltare a carierei pentru diplomații și funcționarii UE din cadrul SEAE, pentru a asigura echilibrul în ceea ce privește posturile de conducere din cadrul acestuia;
   (y) să evalueze provocările generate de detașarea temporară a diplomaților statelor membre la SEAE, care se întorc ulterior la serviciile diplomatice naționale;
   (z) să îmbunătățească coordonarea internă între serviciile geografice și cele orizontale ale SEAE;
   (aa) să se asigure că resursele financiare disponibile, expertiza personalului și politica privind recrutările, inclusiv cerințele mai stricte de calificare pentru funcțiile cele mai importante, corespund nivelului de ambiție și să sprijine flexibilitățile operaționale necesare pentru a permite SEAE să reacționeze în timp real la provocările geopolitice emergente; să garanteze respectarea deplină a articolului 9 din Decizia SEAE, care prevede că VP/ÎR trebuie să asigure unitatea, coerența și eficacitatea acțiunii externe a UE, în special prin intermediul instrumentelor de asistență externă; să garanteze că SEAE dispune de resurse umane adecvate pentru a asigura răspunsuri operaționale imediate în situații prioritare;
   (ab) să revizuiască articolul 9 din Decizia SEAE pentru a elimina trimiterile caduce și pentru a ține seama de instrumentele aplicabile în perioada 2021-2027, în special IVCDCI – Europa globală;
   (ac) să consolideze vizibilitatea acțiunii și asistenței UE în toate forurile multilaterale și pe teren, de exemplu prin intermediul programului „Echipa Europa”, care a abordat efectele devastatoare ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 în țările și regiunile partenere, în special în Africa;
   (ad) să crească vizibilitatea UE și să disemineze înțelegerea intereselor, pozițiilor și acțiunilor UE; să doteze de urgență SEAE și, în special, delegațiile UE cu instrumentele necesare pentru a intensifica activitățile de diplomație publică și culturală și să dezvolte capacitățile de comunicare strategică ale acestora, ceea ce le va permite să comunice mai eficient atât cu factorii de decizie, cât și cu publicul larg din țările terțe, și, în special, să combată dezinformarea și propaganda; să țină cont de necesitatea tot mai mare de a combate spionajul și influența străină răuvoitoare, utilizate din ce în ce mai mult pentru a submina ordinea democratică în Uniune și în țările din vecinătatea Uniunii; să intensifice participarea delegațiilor UE la platformele de comunicare socială, la televiziune și la dezbateri, inclusiv în limbile locale, pentru a se angaja în lupta discursurilor, astfel încât să prevină campaniile de dezinformare; să clarifice rolul delegațiilor și al serviciilor centrale în atingerea acestui obiectiv; să consolideze capacitatea de a asigura siguranța personalului delegației UE, inclusiv a membrilor familiilor acestora, atunci când sunt supuși propagandei, hărțuirii și intimidării în țara unde sunt detașați; să îmbunătățească fluxul de informații și coordonarea între sediul SEAE și delegațiile UE, precum și între delegațiile de la nivel regional;
   (ae) să întărească cooperarea cu Consiliul Europei, mai ales cu Acordul său parțial extins privind itinerariile culturale care, în afară de relevanța sa culturală și turistică pentru țările Uniunii, reprezintă și un instrument instituțional pentru a strânge relațiile culturale cu țări terțe și a conserva patrimoniul lor cultural comun;
  

Consolidarea instrumentelor și consolidarea setului de instrumente

   (af) să pună capăt duplicării personalului, resurselor și responsabilității Comisiei și a SEAE în delegațiile UE; să transforme delegațiile UE în adevărate ambasade ale UE, cu un lanț clar de comandă pentru personalul lor, inclusiv pentru funcționarii Comisiei, condus de ambasadorul UE pentru țară și sub responsabilitatea unică a SEAE, lucrând în strânsă coordonare cu reprezentanțele diplomatice ale statelor membre; să consolideze coordonarea, cooperarea și activitatea politică comună cu reprezentanții speciali ai UE, cu misiunile PSAC sau cu birourile Băncii Europene de Investiții, care ar trebui să fie însoțite de o coordonare sporită la nivel central și de instrucțiuni unificate pe teren; să consolideze autoritatea șefilor de delegație asupra personalului delegațiilor, indiferent de originea acestora, pentru a le permite să redistribuie sarcinile în conformitate cu prioritățile UE; să se asigure că delegațiile dețin expertiza sectorială și o pot utiliza în domeniile de politică relevante pentru relațiile bilaterale cu țara parteneră respectivă în activitatea lor politică; să depună eforturi în vederea punerii în comun a resurselor instituțiilor UE și a asigurării unei prezențe unificate a UE în fiecare țară, reunind sub același acoperiș diferiții factori prezenți ai UE; să încurajeze mai multe acțiuni și inițiative comune la nivel de țară pentru a spori influența politică și vizibilitatea UE în țările partenere;
   (ag) să consolideze secțiunile politice, de presă și de informare ale delegațiilor UE din întreaga lume, asigurându-se că acestea dispun de personal, expertiză și resurse financiare suficiente și adecvate pentru a furniza analize politice și rapoarte oportune și de bună calitate către sediul central, cu scopul de a colabora în mod semnificativ cu actorii locali, a construi alianțe puternice, inclusiv la nivel regional și multilateral, și a îmbunătăți înțelegerea UE, a vizibilității și a profilului său politic;
   (ah) să doteze delegațiile UE din țările terțe cu resursele și expertiza necesare pentru a asigura eficacitatea dezvoltării prin angajarea într-un dialog egal cu țările partenere, inclusiv cu societatea civilă, identificând prioritățile specifice de dezvoltare ale fiecărei țări și oferind sprijin direct în consecință prin punerea în aplicare a cooperării pentru dezvoltare;
   (ai) să instituie funcția consulară a ambasadelor UE în țările terțe și să consolideze și să asigure cooperarea și coordonarea între ambasadele statelor membre ale UE și delegațiile UE în țările terțe, în special în țările în care statele membre nu au o reprezentanță consulară; să pună la dispoziția delegațiilor mijloace suficiente pentru a putea acorda asistență mai eficace cetățenilor UE, inclusiv în perioade de criză, printre altele, celor care se confruntă cu proceduri penale și celor aflați în închisoare sau condamnați la moarte;
   (aj) să se asigure că delegațiile UE asigură continuarea efectivă a activității desfășurate de misiunile UE de observare a alegerilor, inclusiv în ceea ce privește monitorizarea recomandărilor acestora și a evoluțiilor locale relevante pentru activitatea lor pe parcursul perioadelor dintre misiuni;
   (ak) să sprijine Centrul de răspuns la situații de criză al UE (CRC) în coordonarea răspunsului ambasadelor și delegațiilor UE și ale statelor membre și a serviciilor pe care acestea le oferă cetățenilor UE în perioade de criză;
   (al) să se asigure că CRC al SEAE dispune de resurse adecvate, inclusiv de resurse financiare și umane, pentru a-i permite să își îndeplinească obiectivele în mod eficace și eficient, în special având în vedere faptul că serviciile furnizate sunt sensibile la factorul timp și necesită răspunsuri rapide;
   (am) să ia în considerare instituirea unui sistem de flux de informații de la statele membre către SEAE cu privire la chestiuni externe și de securitate care apar în afara Uniunii; să îmbunătățească protocoalele de securitate ale serviciilor de informații și/sau cu informații sensibile;
   (an) să maximizeze cooperarea și coordonarea cu președinția prin rotație și cu miniștrii afacerilor externe din statele membre, inclusiv prin încredințarea unor sarcini și misiuni specifice în numele Uniunii, pentru a asigura angajamentul politic, vizibilitatea și unitatea adecvate ale UE;
   (ao) să adapteze domeniul de aplicare și mandatul organismelor pregătitoare relevante ale Consiliului care se ocupă de chestiuni de politică externă la sarcinile Înaltului Reprezentant și ale structurii SEAE; să creeze un astfel de organism, în special pentru desfășurarea practicilor legate de protocol; să creeze o structură de sprijin specifică în cadrul SEAE pentru a acoperi toate aspectele orizontale legate de reprezentanții speciali ai UE, inclusiv reprezentantul pentru drepturile omului, trimisul special al UE pentru promovarea libertății religiei sau a convingerilor, trimisul special al UE pentru chestiuni arctice și trimisul special al UE pentru neproliferare și dezarmare și punerea în aplicare a mandatului acestora; să integreze pe deplin reprezentanții speciali și trimișii UE în calitate de ambasadori ai UE în structura SEAE și să îi plaseze sub autoritatea unică a Înaltului Reprezentant;
   (ap) să aibă în vedere repoziționarea rolului trimisului special al UE care urmează să fie numit în curând pentru promovarea libertății de religie sau de convingere sub autoritatea SEAE sau, dacă acest lucru nu este fezabil, să prevadă o relație de lucru deosebit de strânsă între trimisul special și SEAE;
   (aq) să întărească cu mijloacele și personalul de care este nevoie unitatea SEAE care are rolul de a veghea la respectarea sancțiunilor, dată fiind importanța tot mai mare a acestora în noul context geopolitic;
   (ar) să invite SEAE să ia în considerare actualizarea Strategiei globale pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene din 2016, ținând seama de Busola strategică a UE și de necesitatea de a acționa într-un mod integrat în ceea ce privește PSAC; să adopte un program de lucru cu priorități politice la începutul fiecărui mandat, care să prezinte, în special, planurile de integrare a politicii externe a UE și a dimensiunii externe a politicilor interne ale UE; să însărcineze SEAE cu efectuarea unei revizuiri strategice periodice a documentului;
   (as) să sporească eficacitatea reuniunilor de dialog privind drepturile omului prin asigurarea participării active a societății civile, prin stabilirea și convenirea asupra următoarelor etape de abordare a încălcărilor predominante ale drepturilor omului și prin efectuarea unei evaluări cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește angajamentele anterioare;
   (at) să îmbunătățească diplomația preventivă a Uniunii Europene ca instrument proactiv de politică externă pentru a preveni litigiile cu și între țările terțe și pentru a limita consecințele în caz de izbucnire a conflictelor;
   (au) să se asigure că delegațiile UE urmează rezoluțiile de urgență ale Parlamentului, să solicite autorităților să abordeze problemele evidențiate în rezoluții și să ofere sprijin societății civile și altor actori ale căror drepturi au fost încălcate; în acest scop, să consolideze capacitatea punctelor focale pentru drepturile omului din cadrul delegațiilor UE;
   (av) să consolideze activitățile SEAE privind protecția patrimoniului cultural și dialogul interreligios prin activitatea delegațiilor sale și în coordonare cu misiunile diplomatice ale statelor membre și cu institutele culturale naționale;
   (aw) să dezvolte un instrument al UE care întruchipează fața culturală a Uniunii la nivel mondial prin intermediul unei acțiuni de diplomație culturală și al unor relații culturale internaționale bazate pe un cadru de cooperare culturală și creare în comun, cu implicarea activă a societății civile și a sectoarelor culturale în țările terțe; să țină cont de faptul că acest instrument ar putea viza promovarea UE la nivel mondial, furnizarea de asistență din partea UE pentru consolidarea capacităților și asistență financiară sectoarelor culturale, creative și inovatoare ale societății civile din țările terțe; să se asigure că acest instrument include promovarea dialogului intercultural, mobilitatea artiștilor și a profesioniștilor din domeniul culturii între UE și țările terțe și combaterea dezinformării; să se asigure că acest set de instrumente include o cooperare strânsă cu institutele culturale naționale ale Uniunii Europene (EUNIC), precum și cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune și cu organizații internaționale precum UNESCO, pe baza experienței lor;
   (ax) să adapteze fără întârziere organizarea SEAE și a serviciilor corespunzătoare ale Comisiei la noile nevoi strategice care decurg din noul context geopolitic, acordând o atenție deosebită regiunii arctice și, printre altele, în ceea ce privește strategia „Global Gateway” a UE, diplomația digitală și în domeniul climei, America Latină, Asia Centrală și regiunea indo-pacifică; să permită mandate flexibile, astfel încât să fie în măsură să reacționeze prompt la amenințările existente și la cele noi, emergente;
   (ay) să pună în aplicare pe deplin mandatul Înaltului Reprezentant, în calitatea sa de vicepreședinte al Comisiei, pentru a asigura coerența acțiunii externe a UE și sarcina SEAE de a sprijini Înaltul Reprezentant în acest rol; în acest scop, să consolideze rolul de coordonare al SEAE pentru a asigura coerența acțiunii externe a UE, inclusiv în ceea ce privește structurile organizaționale ale Comisiei, pentru a reduce complexitatea instituțională și suprapunerile, pentru a spori eficiența și coerența politicii externe a UE; să schimbe numele funcției de VP/ÎR în comisar pentru afaceri externe;
   (az) să consolideze în mod semnificativ și urgent Capacitatea militară de planificare și conducere a Uniunii (MPCC), care ar trebui să fie structura de comandă și control preferată, inclusiv pentru operațiunile militare executive și în special pentru operațiunile viitoarei capabilități de desfășurare rapidă; să realizeze atingerea imediată a capacității operaționale depline a MPCC, inclusiv o creștere considerabilă a personalului cu până la 250 de angajați, precum și o modernizare a infrastructurii și a echipamentelor, în conformitate cu concluziile Consiliului din 19 noiembrie 2018, care au stabilit anul 2020 ca termen-limită în acest sens;
   (ba) să se asigure că „Echipa Europa” este mai mult decât un slogan și funcționează pe teren; să îmbunătățească cooperarea și coordonarea dintre delegațiile UE și misiunile PSAC ale UE într-o anumită țară terță; să considere misiunile Parlamentului în străinătate ca făcând parte integrantă din politica externă a UE, care trebuie, prin urmare, să se bucure de sprijinul deplin al delegațiilor UE din străinătate;
   (bb) să aloce resurse adecvate domeniilor diplomatice sectoriale cu dimensiuni externe importante, în special protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice, egalitatea de gen, domeniul digital, al tineretului, culturii, științei și educației, dar și al guvernanței economice și monetare, democrației și statului de drept;
  

Creșterea legitimității

   (bc) să revizuiască declarația din 2010 privind răspunderea politică și, prin urmare, să pună la dispoziția Parlamentului mijloacele necesare pentru a-și îndeplini pe deplin rolul în acțiunea externă a Uniunii, inclusiv funcțiile sale de control politic, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (1) și la articolul 36 din TUE;
   (bd) să continue eforturile de revitalizare a personalului SEAE și să dezvolte de la bază un corp diplomatic european permanent și specializat, prin concursuri deschise specializate și specifice axate pe recrutarea tinerilor absolvenți cu talente, competențe și potențial adecvate;
   (be) să ofere SEAE un mandat politic adecvat, care să-i confere un rol real și substanțial în elaborarea și orientarea planificării politicilor, dincolo de accentul său principal actual pe rolul orientat către căutarea unui consens și de gestionare, concentrat pe Bruxelles;
   (bf) să promoveze formarea comună și alte măsuri concrete pentru consolidarea unei culturi diplomatice comune a UE și a unui nivel mai ridicat de expertiză în rândul întregului personal al SEAE care are formări diplomatice, culturale și instituționale diferite, care ar trebui să includă formarea privind egalitatea de gen, capacitarea femeilor și Planul de acțiune privind egalitatea de gen și emanciparea femeilor în relațiile externe 2020-2025 (GAP III), privind femeile, pacea și securitatea, exploatarea sexuală și abuzul, inclusiv hărțuirea sexuală, la sediul central și în delegațiile UE, pentru a combate prejudecățile inconștiente și a consolida egalitatea de gen, diversitatea și incluziunea; să încurajeze o cooperare mai strânsă cu serviciile diplomatice și diplomații naționali din statele membre ale UE și practica formării comune și a schimburilor de experiență și de bune practici ca parte a dezvoltării lor profesionale continue și să contribuie în continuare la o imagine unificată a UE în relațiile externe;
   (bg) să îmbunătățească formarea personalului delegațiilor UE cu privire la Orientările UE referitoare la promovarea și protecția libertății de religie sau de convingere, în special pentru a acorda o atenție sporită înțelegerii aspectelor religioase specifice ale țării în cauză, inclusiv în legătură cu componentele sale structurale, cum ar fi structurile de guvernanță, justiția și sistemul juridic și legătura dintre stat și religie sau convingeri;
   (bh) să permită o autonomie funcțională deplină a SEAE în ceea ce privește recrutarea și carierele din structura sa, inclusiv pentru posturile din cabinetul VP/ÎR; să ia măsuri pentru a se asigura că detașarea de către statele membre la SEAE reprezintă o etapă profesională atractivă;
   (bi) să consolideze și să asigure respectarea normelor privind perioada ulterioară angajării în administrația publică a personalului SEAE și al delegațiilor UE și să exercite un control strict pentru a evita conflictele de interese și practica „ușilor turnante”; să adopte și să pună în aplicare fără întârziere dispozițiile sale de punere în aplicare de sine stătătoare privind activitățile și misiunile externe, care creează un temei juridic sui generis pentru ca șefii de delegații să protejeze mai bine imaginea și reputația UE în ansamblu; să cultive integritatea în cadrul SEAE și al delegațiilor UE, prin promovarea cunoașterii și a înțelegerii normelor de etică de către personal; să se asigure că aceste norme se aplică, de asemenea, actualilor și foștilor titulari de mandat aflați la conducerea afacerilor externe ale UE;
   (bj) să se asigure că numirea reprezentanților speciali ai UE, a trimișilor UE și a ambasadorilor UE poate fi confirmată numai după o evaluare pozitivă din partea Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului;
   (bk) să sprijine pe deplin și să dezvolte proiectul-pilot „Către o Academie diplomatică europeană”, care a fost prelungit cu un an pentru a integra aceste funcții în cadrul unor structuri organizaționale permanente; să asigure transparența criteriilor de recrutare pentru participanții la acest program și alocarea de resurse suficiente acestui proiect pentru a asigura punerea în aplicare eficace și la timp, inclusiv pentru activitatea de creare a unei structuri permanente pentru Academia Diplomatică Europeană; să asigure instituirea unei structuri permanente pentru Academia Diplomatică Europeană, care ar trebui să se concentreze pe diferite grupuri-țintă ca viitori participanți; să ia în considerare faptul că, chiar dacă în faza sa inițială Academia s-ar putea concentra pe specializarea profesională a diplomaților naționali, nu ar trebui exclus un viitor sistem de selecție pentru selecția, recrutarea și formarea europenilor care nu sunt diplomați ai statelor membre și care au absolvit învățământul superior; să stabilească modalități prin care absolvenții Academiei Diplomatice Europene să se alăture SEAE și să aibă posibilitatea de a deveni membri permanenți ai personalului SEAE;
   (bl) să se asigure că absolvenții Academiei dobândesc aptitudini și competențe comune pentru a promova și a apăra în mod eficace principiile și interesele UE în lume prin instruire cu privire la toate aspectele, inclusiv diplomația publică și culturală, economică, climatică, digitală și cibernetică, printre altele, susținute de o cultură diplomatică comună și de un adevărat esprit de corps;
   (bm) să ofere VP/ÎR spațiul necesar și sprijinul necesar pentru punerea în aplicare a politicii externe a UE în mod eficace și în timp util, astfel încât această politică a UE să reprezinte mai mult decât o sumă a părților sale și ca persoana care deține această funcție să fie singura voce a politicii externe a UE în întreaga lume, susținută de ponderea instituțiilor UE și a statelor membre;
   (bn) să crească accesul Parlamentului la documente, deoarece un schimb formal mai bun de informații va îmbunătăți cooperarea și înțelegerea între instituții; să actualizeze Acordul interinstituțional din 20 noiembrie 2002 dintre Parlamentul European și Consiliu privind accesul Parlamentului European la informații sensibile ale Consiliului din domeniul politicii de securitate și apărare(8); să accepte implicarea activă a Parlamentului în politica externă a UE prin intermediul instrumentelor sale specifice, importanța și caracterul unic al programelor de democratizare ale Parlamentului, cum ar fi „Dialogul Jean Monnet”, care urmărește să promoveze și să consolideze activitatea parlamentelor; să încurajeze toate instituțiile UE să participe și să colaboreze la activitățile menite să contracareze regresul democrației pe plan mondial, inclusiv prin observarea alegerilor, activități de mediere și dialog, prevenirea conflictelor, decernarea Premiului Saharov și rețeaua aferentă, precum și diplomația parlamentară; să promoveze consolidarea cadrului relațiilor interinstituționale dintre Parlament și SEAE, inclusiv delegațiile sale, prin intermediul unui acord-cadru care ar putea întări diplomația parlamentară și ar putea consolida setul de instrumente al UE pentru acțiunea externă;
   (bo) să ia măsuri serioase și sustenabile pentru a îmbunătăți echilibrul de gen în cadrul SEAE, în special în posturile de conducere de nivel superior și în cele politice; să asigure o conducere mai activă și echilibrată din punctul de vedere al genului, care să crească numărul și procentul femeilor în posturi de conducere de nivel superior și mediu din serviciile SEAE, prin proceduri de recrutare care iau în considerare dimensiunea de gen și urmăresc în mod activ să reducă prejudecățile de gen în procesele de recrutare și să aplice selecția preferențială bazată pe gen atunci când candidații la un loc de muncă au competențe egale;
   (bp) să actualizeze Strategia SEAE privind egalitatea de gen și egalitatea de șanse 2018-2023, incluzând angajamente politice concrete, măsurabile și obligatorii privind prezența femeilor în posturi de conducere, în conformitate cu țintele și obiectivele GAP III și incluzând obiective de diversitate, în special în ceea ce privește rasa, capacitatea și originea etnică;
   (bq) să ia măsuri serioase și sustenabile pentru a îmbunătăți echilibrul geografic în cadrul personalului SEAE la toate nivelurile, în special în ceea ce privește posturile de conducere de nivel superior și șefii delegațiilor UE; să ia măsuri pentru a asigura o mai mare diversitate geografică a personalului din cadrul departamentelor și al delegațiilor UE și să prevină suprareprezentarea anumitor state membre;

2.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

(1) JO L 201, 3.8.2010, p. 30.
(2) JO C 53, 3.8.2010, p. 1.
(3) JO C 65, 19.2.2016, p. 168.
(4) Texte adoptate, P9_TA(2022)0406.
(5) Texte adoptate, P9_TA(2023)0009.
(6) Texte adoptate, P9_TA(2023)0010.
(7) Articolul 27 alineatul (1) din TUE.
(8) JO C 298, 30.11.2002, p. 1.

Ultima actualizare: 7 septembrie 2023Aviz juridic - Politica de confidențialitate