Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere articolele 9 și 149 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2022 intitulată „Strategia anuală pentru 2023 privind creșterea durabilă” (COM(2022)0780),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 22 noiembrie 2022 de raport comun privind ocuparea forței de muncă al Comisiei și al Consiliului (COM(2022)0783),

–  având în vedere Recomandarea Comisiei din 22 noiembrie 2022 de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro (COM(2022)0782),

–  având în vedere raportul Comisiei din 22 noiembrie 2022 intitulat „Raportul privind mecanismul de alertă 2023” (COM(2022)0781),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2022 privind proiectele de planuri bugetare pentru 2023: evaluare generală (COM(2022)0900),

–  având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale (PEDS), proclamat de Consiliu, Parlament și Comisie în noiembrie 2017,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 9 noiembrie 2022 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE (COM(2022)0583),

–  având în vedere raportul Autorității Europene a Muncii din noiembrie 2021 privind deficitele și excedentele de forță de muncă,

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A9-0051/2023),

A.  întrucât raportul comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2023 consolidează accentul pus pe aplicarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD), a obiectivelor Pactului verde european, precum și a PEDS, în conformitate cu angajamentele din Planul de acțiune al PEDS din martie 2021 și cu Declarația de la Porto a liderilor UE din 8 mai 2021; întrucât punerea sa în aplicare ar trebui să consolideze eforturile Uniunii către o tranziție verde, digitală și justă și să contribuie la realizarea unei convergențe sociale și economice ascendente; întrucât numeroase evaluări ale semestrului european efectuate de Comisie sugerează că respectarea recomandărilor acestuia a fost scăzută, în parte din cauza caracterului său executoriu limitat, inclusiv în ceea ce privește chestiunile de politică socială;

B.  întrucât un sondaj Eurofound(1) arată că în toate statele membre ale UE continuă să se raporteze greutăți legate de costul vieții, 48 % dintre respondenți întâmpinând dificultăți în a face față cheltuielilor; întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a generat crize umanitare, energetice și economice în UE și a agravat inegalitățile existente; întrucât acțiunile din cadrul PEDS ar contribui la crearea de oportunități pentru locuri de muncă de calitate și sisteme de protecție socială echitabile, care sunt esențiale pentru îmbunătățirea rezilienței pe viitor;

C.  întrucât, deși rata șomajului în UE a rămas stabilă la 6 % în august 2022, întreprinderile din UE întâmpină dificultăți în a găsi angajați cu competențele necesare; întrucât disponibilitatea personalului calificat și a managerilor cu experiență este cea mai importantă problemă pentru un sfert dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) din UE, care, la rândul lor, reprezintă 99 % din totalul întreprinderilor din Uniune(2);

D.  întrucât un sondaj Eurobarometru a arătat că inegalitățile sociale sunt cel mai grav motiv de îngrijorare al cetățenilor din UE, iar aceste inegalități au fost agravate de consecințele sociale și economice ale pandemiei de COVID-19, precum și de alte probleme structurale; întrucât inegalitățile mari în materie de venituri pot avea efecte negative asupra creșterii economice și pot submina coeziunea socială; întrucât costul tot mai ridicat al vieții și inflația galopantă, determinate de creșterile uriașe ale prețurilor la energie, combustibil, alimente și bunuri esențiale în întreaga Europă, creează o criză economică și socială; întrucât, chiar și înainte de pandemie, 78 % dintre cetățenii din UE doreau ca guvernele lor naționale să facă mai mult pentru a reduce inegalitățile în materie de venituri(3); întrucât viitoarea revizuire a cadrului de guvernanță economică reprezintă o ocazie unică de a sprijini investițiile sociale;

E.  întrucât sărăcia, inclusiv sărăcia persoanelor încadrate în muncă, rămâne o provocare pentru multe state membre; întrucât riscul de sărăcie a persoanelor încadrate în muncă este mult mai mare în rândul lucrătorilor cu contracte temporare decât în rândul celor cu contracte permanente; întrucât sărăcia persoanelor încadrate în muncă a crescut de la 8,5 % în 2010 la 9 % în 2019 în UE, însă a rămas stabilă în perioada 2020-2021 datorită intervențiilor rapide în materie de politică din timpul pandemiei; întrucât sărăcia persoanelor încadrate în muncă trebuie monitorizată îndeaproape, mai ales în lumina impactului negativ recent al inflației asupra salariilor reale; întrucât nivelul salariilor reale se situează încă sub nivelul anului de criză 2009, în multe state membre; întrucât lucrătorii cu venituri scăzute și grupurile vulnerabile sunt categoriile cele mai afectate, însă se deteriorează rapid și nivelul de trai al clasei de mijloc;

F.  întrucât, pentru persoanele încadrate în muncă, riscul de sărăcie sau de excluziune socială în UE a fost de 11,1 % în 2021; întrucât peste 8 % dintre persoane continuă să dedice locuințelor peste 40 % din venitul lor disponibil și s-au înregistrat puține progrese în reducerea numărului de persoane fără adăpost în statele membre ale UE; întrucât sistemele de protecție socială sunt supuse unor presiuni semnificative, pentru a atenua impactul social al crizei și pentru a asigura condiții de viață decente pentru toți, precum și accesul la servicii esențiale ca sănătatea, educația și locuințele; întrucât serviciile sociale din unele state membre rămân dezvoltate în mod inegal și neuniform la nivelul UE, confruntându-se cu subfinanțare și cu lipsa standardelor de calitate;

G.  întrucât schimbările climatice și distrugerea mediului au exacerbat inegalitățile, afectând în mod disproporționat persoanele sărace și grupurile cele mai vulnerabile; întrucât un pact verde axat pe investiții pentru realizarea tranziției către o economie decarbonizată și neutră din punct de vedere climatic trebuie să investească totodată în oamenii care nu își pot permite schimbarea; întrucât trebuie asigurat un viitor sustenabil pentru toți;

H.  întrucât, potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), schimbările climatice, încălzirea globală și pierderea biodiversității se accelerează exponențial, după cum o demonstrează recentele fenomene meteorologice dramatice și extreme din întreaga lume; întrucât populația Europei resimte din ce în ce mai intens efectele crizei climatice și ale fenomenelor meteorologice extreme cauzate de schimbările climatice; întrucât obiectivele în materie de decarbonizare pentru 2030 au devenit mai ambițioase pentru a atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050; întrucât intensificarea eforturilor de atenuare și adaptare duce la transformarea profundă a economiilor și a piețelor muncii europene și naționale;

I.  întrucât inflația ridicată din întreaga UE, cu creșteri rapide ale prețurilor la energie și la alimente, reprezintă o povară pentru gospodării și IMM-uri, afectând cel mai grav persoanele cele mai vulnerabile cu cele mai mici venituri; întrucât condițiile de pe piața energiei și creșterile rapide ale prețurilor exacerbează sărăcia energetică, la care peste 50 de milioane de persoane din UE erau deja expuse în 2019, înainte de declanșarea pandemiei; întrucât Banca Centrală Europeană (BCE) estimează că inflația va rămâne ridicată în 2023 (peste obiectivul său de 2 %) și se preconizează că va continua să crească ratele dobânzilor în lunile următoare; întrucât criza costului vieții și denaturările de pe piața locuințelor, cum ar fi creșterea financiarizării, au implicații negative asupra accesibilității locuințelor, prezentând riscul creșterii numărului de persoane fără adăpost;

J.  întrucât UE are nevoie de o strategie industrială care să facă baza sa industrială mai rezilientă, mai eficace din punct de vedere social și mai sustenabilă ecologic; întrucât o tranziție justă din punct de vedere social și viitorul industriei necesită investiții publice masive; întrucât o astfel de strategie este crucială pentru a asigura respectarea obiectivelor privind clima, în special a Acordului de la Paris; întrucât strategia industrială a UE trebuie să meargă mână în mână cu o strategie în domeniul muncii; întrucât orice model de producție echitabil și sustenabil ar trebui să plaseze lucrătorii și sindicatele, precum și interesele lucrătorilor și expertiza de lungă durată în centrul dezvoltării sale pentru a asigura funcționarea sa democratică;

K.  întrucât, dacă este bine reglementată, noua economie digitală, inclusiv inteligența artificială (IA), are potențialul de a aduce beneficii societății în ansamblu îmbunătățind calitatea vieții și condițiile de muncă, precum și menținând locurile de muncă și creând noi oportunități de angajare de calitate, promovând în același timp prosperitatea și facilitând tranziția către o economie mai sustenabilă, mai robustă și mai rezilientă;

L.  întrucât, potrivit Eurofound, în 2017, 20 % dintre locurile de muncă din Europa erau de „slabă calitate”, punând în pericol sănătatea fizică sau mintală a lucrătorilor; întrucât, potrivit OCDE, incertitudinea financiară și nesiguranța locului de muncă sunt factori de risc asociați cu sănătatea mintală precară; întrucât investițiile în locuri de muncă de calitate pe termen lung sunt esențiale pentru combaterea sănătății mintale precare în rândul lucrătorilor;

M.  întrucât pandemia de COVID-19 a evidențiat necesitatea unei vigilențe și a unor investiții sporite în toate statele membre pentru a se asigura că acestea sunt pregătite în mod adecvat pentru a face față viitoarelor crize sanitare și că sunt, de asemenea, capabile să mențină calitatea îngrijirii pentru toate celelalte boli și afecțiuni; întrucât trebuie acordată o atenție deosebită nevoilor grupurilor vulnerabile;

N.  întrucât egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen ar trebui să fie elemente centrale ale strategiei anuale pentru 2023 privind creșterea durabilă;

O.  întrucât lucrătorii calificați, educația, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții au o importanță majoră pentru a asigura tranziția sustenabilă și justă a economiei europene; întrucât programele de perfecționare, recalificare și formare profesională trebuie să fie disponibile pentru toți lucrătorii, inclusiv pentru cei cu dizabilități, și ar trebui, de asemenea, să fie adaptate la nevoile și capacitățile lucrătorilor;

P.  întrucât lucrătorii au dreptul la un nivel ridicat de protecție a sănătății și securității lor, cu un loc de muncă accesibil și un mediu care se ridică la nivelul Pilonului european al drepturilor sociale, precum și al standardelor de securitate și sănătate în muncă și contribuie la punerea în aplicare a acestora,

1.  subliniază că măsurile de politică rapide și coordonate ale UE din timpul pandemiei de COVID-19 au atenuat șocurile economice și au protejat populația de cele mai grave consecințe ale crizei; consideră că, deși impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei generează multiple noi provocări economice, sociale și geopolitice pentru economia și societatea UE, alte provocări sociale mai vechi precum sărăcia, excluziunea socială, situațiile de urgență în materie de climă și biodiversitate și inegalitățile continuă să se accentueze și trebuie, de asemenea, abordate;

2.  sprijină ambiția Comisiei și a statelor membre de a coordona mai îndeaproape răspunsurile de politică ale UE pentru a atenua povara pe termen scurt pe care o reprezintă prețurile ridicate la energie și la alimente, inflația, perturbările lanțului de aprovizionare, inclusiv penuria de medicamente, creșterea nivelului datoriei și creșterea costului împrumuturilor, inclusiv al creditelor ipotecare, pentru gospodăriile și întreprinderile europene, în special pentru IMM-uri și antreprenori; insistă că Uniunea Europeană are nevoie de un model energetic care să asigure accesul universal la surse de energie decarbonizate și care să pună capăt sărăciei energetice; evidențiază că investițiile sociale sunt esențiale pentru a permite o dezvoltare sustenabilă pe termen mediu și lung și că sistemele naționale de protecție socială au o funcție esențială de stabilizare; reliefează necesitatea unui fond de suveranitate al UE pentru a se asigura, printre altele, că toate statele membre dispun de flexibilitate pentru a gestiona provocările sociale, climatice și de mediu;

3.  subliniază că printre obiectivele creșterii economice sustenabile trebuie să fie asigurarea unei transformări socio-ecologice incluzive a economiilor noastre, prevenirea dezechilibrelor sociale, economice și de mediu prin combaterea sărăciei, reducerea inegalităților și crearea de locuri de muncă decente, cu salarii și condiții de muncă adecvate, asigurând, în același timp, alinierea la ODD și la PEDS;

4.  este îngrijorat că 21,7 % din populația UE este expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială, femeile și tinerii fiind categoriile cele mai expuse; constată că obiectivul principal de reducere a sărăciei cu 15 milioane de persoane nu va fi atins fără a aborda problema celor mai vulnerabili; invită Comisia Europeană și statele membre să dezvolte modalități specifice de sprijinire a șomerilor de lungă durată și a persoanelor fără adăpost, precum și a persoanelor care se confruntă cu bariere și forme de discriminare multiple; subliniază că sunt necesare venituri minime adecvate pentru a scoate oamenii din sărăcie; subliniază că lipsa de adăpost este una dintre cele mai extreme forme de excluziune socială și că Platforma europeană pentru combaterea fenomenului lipsei de adăpost reprezintă un instrument esențial, cu scopul final de a pune capăt acestui fenomen până în 2030; invită Comisia și statele membre să adopte strategii naționale ambițioase, cu finanțare adecvată la nivel național și la nivelul UE, bazate pe principiul „locuința pe primul loc” pentru a promova prevenirea situațiilor de lipsă de adăpost și a oferi acces la locuințe adecvate, sigure și la prețuri accesibile pentru toți; subliniază că, din cauza crizei costului vieții, punerea în aplicare la nivel național a Garanției europene pentru copii, a Garanției consolidate pentru tineret și a Strategiei UE privind drepturile persoanelor cu handicap devine și mai importantă; invită Comisia să fie mai activă în efortul său de combatere a sărăciei, în special a sărăciei în rândul copiilor și al persoanelor încadrate în muncă; invită Comisia să depună eforturi pentru a monitoriza în detaliu punerea în aplicare a Garanției pentru copii în toate statele membre;

5.  accentuează că serviciile publice de calitate și bine finanțate, inclusiv serviciile sociale, contribuie la valorile democratice de bază, cum ar fi respectarea drepturilor fundamentale și a drepturilor omului, și joacă un rol esențial în depășirea crizelor; avertizează că persoanele vulnerabile, fără acces sau cu acces limitat la servicii sociale specifice, suferă, de asemenea, un impact negativ asupra accesului lor la alte servicii publice importante, cum ar fi asistența medicală sau formarea; solicită Comisiei să ia în considerare posibilitatea revizuirii cadrului de calitate al UE pentru serviciile de interes economic general pentru a sprijini eforturile statelor membre de a îmbunătăți accesul la servicii esențiale de bună calitate, în special locuințele, energia, transportul, apa, salubritatea, serviciile financiare și comunicațiile digitale; invită Comisia Europeană să includă mai eficient considerațiile sociale în domeniul ajutoarelor de stat și să extindă sfera Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare cu ocazia următoarei sale revizuiri, pentru a contribui la îmbunătățirea accesului la bunuri și servicii esențiale și a calității acestora;

6.  subliniază necesitatea ca recomandările specifice fiecărei țări, prezentate în cadrul semestrului european, să prevadă investiții în prestații adecvate pentru persoanele cu dizabilități, compatibile cu alte forme de venit, pentru a reduce riscul de sărăcie cu care se confruntă persoanele cu dizabilități;

7.  consideră că politicile privind egalitatea de gen trebuie să fie ancorate și integrate în toate etapele guvernanței economice; subliniază necesitatea de a asigura egalitatea de gen, nediscriminarea și egalitatea socială în relațiile de muncă; invită Comisia și statele membre să abordeze problema feminizării sărăciei sub toate formele sale, în special prin îmbunătățirea condițiilor de muncă în sectoarele feminizate; solicită consolidarea politicilor sensibile la dimensiunea de gen la nivelul UE, acestea fiind esențiale pentru a garanta că impactul crizei costului vieții nu accentuează inegalitatea de gen;

8.  solicită un proces mai democratic al semestrului european, cu implicarea îndeaproape a Parlamentului în special în stabilirea priorităților de politică macroeconomică și socială; consideră că procesul semestrului european revizuit ar trebui să urmeze procedura legislativă ordinară și astfel să fie convenit între Consiliu și Parlament; invită Comisia să dezvolte o arhitectură în materie de guvernanță economică în UE bazată pe solidaritate, integrare, justiție socială și convergență, pe egalitatea de gen, pe servicii publice de înaltă calitate, inclusiv pe un sistem de învățământ public de calitate pentru toți, pe locuri de muncă de calitate și pe dezvoltarea durabilă;

9.  este preocupat de gravele efecte pe plan social și asupra ocupării forței de muncă ale crizei actuale, în special pentru tineri; invită statele membre și Comisia să se asigure că fiecare persoană tânără din Europa are acces la educație, la formare și la stagii plătite, precum și la piața muncii; invită statele membre și Comisia să acorde prioritate combaterii șomajului; invită, așadar, Comisia și statele membre să consolideze Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) pentru a sprijini schemele de șomaj tehnic, veniturile lucrătorilor și lucrătorii care ar putea fi concediați temporar din cauza creșterii prețurilor la energie, printre alte cauze, precum și pentru a atenua efectele șocurilor asimetrice;

10.  sprijină trecerea la un model de creștere sustenabilă, incluzivă și rezilientă, care să sprijine convergența socială ascendentă și să consolideze dezvoltarea durabilă și reziliența economiei și societăților din UE; salută progresele înregistrate în acest an în direcția punerii în aplicare depline a PEDS, dar așteaptă încă implementarea deplină, inclusiv a obiectivelor sale principale relevante pentru 2030, a unui protocol de progres social și promovarea investițiilor orientate spre viitor, axate pe tranziția verde și digitală justă, cu o dimensiune socială puternică, inclusiv egalitatea de gen;

11.  invită Comisia și statele membre să se asigure că viitoarele inițiative de finanțare ale UE menite să sprijine industria și suveranitatea asigură o creștere sustenabilă, pe termen lung, precum și progresul social; consideră că este esențial ca aspectele relevante următoare să fie integrate în orice viitor instrument de finanțare:

12.  ia act de procesul revizuit al semestrului european, cu un domeniu de aplicare mai larg și o supraveghere multilaterală consolidată pentru a asigura sustenabilitatea și investițiile-cheie, garantând, în același timp, stabilitatea fiscală și luând în considerare reformele și investițiile prin intermediul planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR), tranziția Europei către o energie curată prin intermediul REPowerEU, precum și ODD ale ONU; consideră că regulile fiscale europene ar trebui să permită investițiile publice necesare și finanțarea tranziției juste către o economie cu emisii zero de dioxid de carbon, precum și punerea în aplicare corespunzătoare a principiilor PEDS; subliniază că, deși este necesar să se reducă datoria publică într-un interval de timp rezonabil, statele membre mai mici sau mai îndatorate au nevoie de căi de ajustare individuale mai flexibile care să le permită o marjă de manevră bugetară suficientă pentru a realiza investițiile și reformele necesare pentru o tranziție verde și digitală echitabilă din punct de vedere social, într-un mod care să nu lase pe nimeni în urmă; reamintește statelor membre angajamentul lor de a întreprinde reforme și de a realiza investiții care să contribuie la coeziunea economică, socială și teritorială a UE și la creșterea sustenabilă și incluzivă, să atenueze impactul social și economic al crizei, în special asupra grupurilor vulnerabile, precum și să contribuie la punerea în aplicare a PEDS prin intermediul PNRR; evidențiază angajamentul lor de a continua această punere în aplicare la nivelul UE și la nivel național pentru a reduce inegalitățile, a apăra salariile decente, a combate excluziunea socială și sărăcia, asumându-și în același timp obiectivul de a combate sărăcia în rândul copiilor și de a aborda riscurile de excluziune socială, astfel încât să promoveze convergența economică și socială ascendentă și crearea de locuri de muncă de înaltă calitate;

13.  reamintește că semestrul european ar trebui să integreze în continuare principiile PEDS, inclusiv principiul nr. 11 privind îngrijirea copilului și sprijinul pentru copii; subliniază că disponibilitatea unor servicii gratuite și de calitate, cum ar fi educația și îngrijirea timpurie a copiilor, educația, sănătatea, precum și accesul la locuințe adecvate și la o alimentație sănătoasă sunt condiții necesare pentru asigurarea egalității de șanse și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale; observă că pentru a aborda sărăcia în rândul copiilor este nevoie de măsuri finanțate în mod adecvat, cuprinzătoare și integrate, precum și de punerea în aplicare a Garanției europene pentru copii la nivel național; își reiterează apelul pentru o creștere a finanțării Garanției europene pentru copii cu un buget specific de cel puțin 20 de miliarde EUR și ca statele membre să dedice minimum 5 % din fondurile lor alocate FSE+ pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor și promovarea bunăstării copiilor;

14.  evidențiază nevoia de a consolida dimensiunea socială a semestrului european și punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, mai ales în contextul evaluării guvernanței economice și al viitoarei dezactivări a clauzei derogatorii; invită Comisia să examineze posibilitatea prezentării unui instrument pentru un cadru de convergență socială, să monitorizeze riscurile în materie de convergență socială, să prevină ca alte măsuri de politică sau șocuri economice să aibă efecte colaterale sociale negative asupra convergenței sociale ascendente, să detecteze potențialele obstacole în calea aplicării corespunzătoare a PEDS și să stabilească obiective sociale; crede că riscurile de divergență socială ar trebui incluse în recomandările specifice fiecărei țări și luate în considerare la definirea traiectoriilor de ajustare fiscală;

15.  reliefează necesitatea unor investiții publice și private pentru a îmbunătăți crearea de locuri de muncă de calitate și pentru a sprijini IMM-urile; subliniază că este important să se dezvolte competențele și calificările adecvate ale forței de muncă pentru a ține pasul cu cererea de lucrători calificați pe durata tranziției verzi și digitale; continuă să sprijine Comisia în eforturile sale de a îmbunătăți condițiile de muncă și protecția angajatorilor și lucrătorilor europeni prin promovarea și încurajarea proceselor de dialog social și a acoperirii negocierilor colective; salută includerea de către Comisie a dispozițiilor privind dialogul social și negocierea colectivă în recomandările specifice fiecărei țări pentru perioada 2020-2021; regretă că, deși dialogul social a fost inclus în 15 recomandări specifice fiecărei țări în 2020, apare doar în două în 2022; îndeamnă Comisia să promoveze negocierea colectivă, democrația la locul de muncă și dialogul social prin semestrul european și mai ales în recomandările specifice fiecărei țări, pentru a asigura salarii decente prin negociere colectivă;

16.  subliniază cât de importantă este o mai bună evaluare a impactului distributiv al politicilor și reformelor existente și noi monitorizate prin procesul semestrului european; invită Comisia să instituie cerințe de evaluare a impactului distributiv pentru programele naționale de reformă (PNR); evidențiază că consolidarea fiscală poate fi echitabilă și sustenabilă numai dacă impactul distributiv al cheltuielilor realocate sau al transferurilor de venituri este bine calibrat și contribuie la reducerea inegalităților sociale, economice și regionale; invită Comisia să propună o metodologie și obiective clare în ceea ce privește crearea de locuri de muncă de calitate; reamintește statelor membre cerințele de a include în PNR-uri o explicație a modului în care măsurile urmează să contribuie la egalitatea de gen și de șanse pentru toți și la integrarea acestor obiective;

17.  consideră că tabloul de bord social revizuit ar putea să nu acopere într-o măsură adecvată cele 20 de principii ale PEDS; solicită, prin urmare, Comisiei să ia în considerare o nouă revizuire și îmbunătățire a tabloului de bord social, cu includerea unor indicatori relevanți, de exemplu în ceea ce privește bunăstarea socială, și defalcarea datelor în funcție de diferiți factori precum genul, vârsta și venitul, pentru a identifica divergențele sociale și impactul politicilor asupra diferitelor grupuri, în special asupra celor aflate în situații vulnerabile, printr-o evaluare dinamică; atrage atenția asupra importanței includerii unor indicatori care să reflecte pe deplin tendințele și cauzele inegalității, cum ar fi indicatori privind egalitatea de șanse, locurile de muncă de calitate, distribuția bogăției, accesul universal la servicii publice de calitate, inclusiv la energie, apă și salubritate, pensiile adecvate, rata persoanelor fără adăpost, sistemele de venit minim, bolile profesionale (inclusiv afecțiunile mintale) și prestațiile de șomaj, precum și indicatori de măsurare a impactului social al degradării mediului și al schimbărilor climatice; reamintește Comisiei că indicatorul „persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială” (AROPE) nu reflectă cauzele mai ample și mai complexe ale inegalităților;

18.  ia act de comunicarea Comisiei referitoare la orientările privind o revizuire a cadrului de guvernanță economică pentru a consolida sustenabilitatea datoriei, precum și creșterea sustenabilă și incluzivă prin investiții și reforme; invită Comisia să evalueze ce cheltuieli și investiții sunt necesare pentru a atinge obiectivele socioeconomice pe termen lung și pentru a respecta obiectivele de etapă ale PNRR; consideră că sistemele fiscale ar trebui concepute astfel încât să reducă inegalitățile, să promoveze echitatea și să protejeze gospodăriile și ar trebui să fie echilibrate pentru ca sistemele să fie mai echitabile și mai eficiente; invită Comisia și statele membre să ia măsuri concrete de combatere a eludării fiscale și a fraudei fiscale, ca mijloc important pentru a reduce inegalitățile economice și a îmbunătăți colectarea veniturilor fiscale în statele membre; reamintește că o rată minimă efectivă de impozitare pentru marile întreprinderi multinaționale din Uniunea Europeană poate contribui la abordarea problemei dumpingului fiscal și poate asigura faptul că toate corporațiile plătesc o cotă echitabilă a impozitelor pe profiturile generate de activitățile lor în UE;

19.  este preocupat de peisajul economic actual, de previziunile pe termen scurt și de impactul pe care creșterile salariale sub nivelul inflației l-ar putea avea asupra nivelului de trai din UE; consideră că creșterea puterii de cumpărare este una dintre modalitățile de a asigura continuarea redresării economice, dar că, în general, creșterea salariilor nu va ține pasul cu inflația în cursul anului următor, astfel încât lucrătorii vor pierde din puterea de cumpărare; reamintește că salariile decente sunt un instrument esențial pentru a ajuta gospodăriile să facă față creșterii prețurilor la energie; invită statele membre să lupte împotriva practicilor concurențiale bazate pe salarii scăzute și pe condiții de muncă precare și să pună rapid în aplicare dispozițiile stabilite în Directiva privind salariile minime(4), astfel încât, după cum este recomandat, salariile minime să fie majorate la cel puțin 60 % din salariul median brut dintr-o țară sau la 50 % din salariul mediu brut; invită Comisia să depună eforturi pentru a îmbunătăți condițiile de trai și să monitorizeze situația salariilor minime și să se asigure că salariile mici, în special salariile minime, reflectă creșterea bruscă a costului vieții; invită statele membre să asigure salarii minime adecvate, cu scopul de a atinge un nivel de trai decent, de a reduce sărăcia persoanelor încadrate în muncă și de a promova coeziunea socială și convergența socială ascendentă, dar și de a reduce diferențele de remunerare dintre bărbați și femei; subliniază că, pentru a crește ponderea gospodăriilor din categoria veniturilor medii, aceste eforturi ar trebui combinate cu politici care să extindă acoperirea negocierilor colective și să stimuleze ratele de aderare la sindicate;

20.  invită Comisia să evalueze posibila revizuire a Directivei europene privind achizițiile publice pentru a consolida acoperirea negocierilor colective prin impunerea obligației ca întreprinderile să respecte contractele colective de muncă, inclusiv consolidând clauza socială, și să favorizeze întreprinderile care respectă drepturile lucrătorilor și drepturile sociale, excluzând de la licitații întreprinderile care au fost sancționate pentru că s-au implicat în practici antisindicale;

21.  invită Comisia și statele membre să asigure salarii decente și locuri de muncă de calitate, precum și condiții de muncă decente și să promoveze o stare bună de sănătate fizică și mintală, inclusiv prin securitatea în muncă; reamintește, în acest context, importanța echilibrului între viața profesională și cea privată și a dreptului la deconectare, mai ales acum, când limitele dintre mediul muncii și cel privat sunt tot mai estompate odată cu dezvoltarea telemuncii; salută acordul dintre Consiliu și Parlament referitor la Directiva privind transparența salarială(5) și solicită aplicarea sa rapidă; invită statele membre să evalueze munca de valoare egală în funcție de criterii obiective, neutre din punctul de vedere al genului;

22.  salută acordul privind adoptarea Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice ca un început ambițios pentru a aborda impactul pe care îl va avea extinderea comercializării certificatelor de emisii la sectorul construcțiilor și al transportului rutier asupra gospodăriilor vulnerabile, a utilizatorilor transporturilor și a microîntreprinderilor; subliniază că obiectivul general este să contribuie la o tranziție justă către neutralitatea climatică, nelăsând pe nimeni în urmă; cere mai multe instrumente pentru a aborda impactul inegal al schimbărilor climatice și al degradării mediului asupra diferitelor grupuri de venituri, precum și consecințele sociale ale transformării societăților noastre în direcția neutralității climatice; accentuează că este urgent să se adopte instrumente care să permită tuturor segmentelor societății să se bucure de beneficiile unei economii neutre din punct de vedere climatic și care să protejeze gospodăriile, utilizatorii vulnerabili ai transporturilor și microîntreprinderile de impactul atât al schimbărilor climatice, cât și al poluării; insistă că politicile și obiectivele sociale și de mediu trebuie integrate pe picior de egalitate cu cele economice; este convins, în acest sens, că Pactul de stabilitate și de creștere este depășit și nu oferă nici flexibilitatea, nici arhitectura necesară pentru a pune în aplicare un nou cadru pentru guvernanța dezvoltării durabile și a progresului social în UE; invită Comisia să garanteze dreptul la sănătate și la un mediu sănătos la nivelul UE, întrucât acest drept este esențial pentru a asigura respectarea majorității celorlalte drepturi fundamentale și pentru realizarea unei tranziții incluzive;

23.  invită Comisia și statele membre să valorifice Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice și să pună bazele dezvoltării unor sisteme ecologice de protecție socială la nivel național, cu sprijin financiar din partea UE, pentru a îmbunătăți reziliența socială la impactul schimbărilor climatice și al degradării mediului prin abordarea efectelor secundare ale politicilor verzi asupra locurilor de muncă și a condițiilor de viață și să se asigure că comunitățile afectate sunt pe deplin pregătite pentru o nouă piață a muncii; evidențiază că, în cazul acestor sisteme, ar putea fi luate în considerare următoarele aspecte:

24.  subliniază că sprijinul pentru IMM-uri, inclusiv reducerea sarcinilor administrative inutile, este esențial pentru a se asigura că își pot adapta pe deplin activitățile la tranziția verde și își pot păstra forța de muncă, în special în cazul întreprinderilor nou-înființate, garantând în același timp cele mai înalte niveluri de protecție a lucrătorilor și a mediului și ajutând angajatorii europeni să investească în creșterea sustenabilă și în crearea de locuri de muncă de calitate;

25.  subliniază sarcina de reglementare asupra angajatorilor din UE și posibilul său impact negativ asupra competitivității, a creșterii și a creării de locuri de muncă de calitate; sprijină în continuare principiul numărului constant și invită Comisia să dezvolte o agendă mai ambițioasă pentru o mai bună reglementare, care să conducă la reducerea sarcinii de reglementare pentru angajatorii din UE;

26.  invită Comisia să propună o directivă pentru a reglementa condițiile de telemuncă în întreaga UE și a asigura condiții de muncă și de angajare decente în economia digitală; consideră că dreptul de a se deconecta este esențial pentru a asigura starea de bine mintală a angajaților și a persoanelor care desfășoară o activitate independentă, nu în ultimul rând pentru lucrătoare și pentru lucrătorii cu forme atipice de muncă, și ar trebui să fie completat de o directivă privind riscurile psihosociale și starea de bine la locul de muncă; invită Comisia să propună, în consultare cu partenerii sociali, o directivă privind standardele și condițiile minime pentru a se asigura că toți lucrătorii își pot exercita efectiv dreptul de a se deconecta; subliniază că viitoarea inițiativă a Comisiei referitoare la o „abordare cuprinzătoare privind sănătatea mintală”, care va fi publicată în luna iunie, reprezintă o oportunitate adecvată de a lansa aceste directive;

27.  subliniază că, în contextul reducerii populației de vârstă activă, sunt esențiale politici care aduc mai multe persoane pe piața muncii; consideră că integrarea migranților pe piața forței de muncă va avea un impact pozitiv asupra ofertei de forță de muncă, va reduce deficitul de forță de muncă și va sprijini creșterea ratelor de ocupare a forței de muncă(6); constată însă că lucrătorii migranți se confruntă în continuare cu tratament inegal și cu exploatarea în muncă; accentuează că toți lucrătorii migranți trebuie să fie protejați împotriva exploatării, inclusiv prin garantarea accesului lor efectiv la justiție și la căi de atac; consideră că aceste măsuri trebuie să fie combinate cu alte politici care să permită o viață profesională mai sănătoasă, să îmbunătățească condițiile de muncă și să adapteze mai bine piețele muncii la nevoile în schimbare ale lucrătorilor pe parcursul vieții lor;

28.  solicită o mai bună includere a grupurilor vulnerabile în semestrul european, punerea în aplicare a unor măsuri care să sprijine ocuparea tineretului și a vârstnicilor și oportunități mai bune pentru persoanele cu dizabilități, dar și instrumente eficiente pentru prevenirea discriminării; reliefează importanța măsurilor de integrare a resortisanților țărilor terțe, inclusiv importanța învățării limbilor străine, întrucât aceasta constituie baza comunicării în toate domeniile de activitate economică, permițând participarea la formarea și recalificarea profesională în vederea dezvoltării competențelor relevante;

29.  subliniază că angajatorii trebuie să stimuleze legăturile intergeneraționale în cadrul firmei și învățarea intergenerațională între tineri și vârstnici și invers; subliniază că îmbătrânirea forței de muncă poate ajuta o întreprindere să dezvolte noi produse și servicii pentru a se adapta la nevoile unei societăți îmbătrânite într-o manieră mai creativă și productivă; invită Comisia și statele membre să creeze stimulente pentru a încuraja transferul de cunoștințe între generații și solicită măsuri specifice care să faciliteze încadrarea în muncă a tinerilor și tranziția înainte de pensionare; invită Comisia și statele membre să ia în considerare posibilele efecte asupra tinerilor în evaluările politicilor, în consultare cu organizațiile de tineret;

30.  este îngrijorat cu privire la numărul ridicat de persoane care au părăsit timpuriu sistemul de educație și formare, deoarece riscă să devină șomeri și să alimenteze ciclul sărăciei generaționale, întrucât, în 2021, 11,4 % dintre tinerii și 7,9 % dintre tinerele din UE au părăsit timpuriu sistemul de educație și formare; invită Comisia să coordoneze, împreună cu statele membre, cu societatea civilă și cu părțile interesate relevante, punerea în aplicare a unor soluții adecvate pentru ca tinerii și copiii să rămână în sistemul de învățământ; invită statele membre să asigure accesul tinerilor la stagii și ucenicii remunerate, de calitate și incluzive; insistă ca tinerii să beneficieze de o primă experiență profesională adecvată și de calitate, de oportunități de actualizare a competențelor și de noi calificări sau acreditări; condamnă practica stagiilor neremunerate ca formă de exploatare a lucrătorilor tineri și încălcare a drepturilor lor și invită Comisia și statele membre, în colaborare cu Parlamentul și respectând principiul subsidiarității, să pună capăt stagiilor neplătite și să propună un cadru juridic comun care să asigure o remunerație echitabilă pentru stagii și ucenicii pentru a evita practicile de exploatare; condamnă practica contractelor de muncă de zero ore și invită statele membre să ofere sprijin angajatorilor care oferă stagii și ucenicii tinerilor cu dizabilități; invită Comisia să revizuiască instrumentele europene existente, cum ar fi cadrul de calitate pentru stagii și cadrul european pentru programe de ucenicie de calitate și eficace, și să includă criterii de calitate pentru ofertele adresate tinerilor, inclusiv principiul remunerației echitabile pentru stagiari, accesul la protecție socială, ocuparea durabilă a forței de muncă și drepturi sociale;

31.  este preocupat de discrepanțele dintre analiza și recomandările Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) privind politica în materie de competențe și politicile puse în aplicare la nivelul UE și la nivel național, discrepanțe care ar putea cauza ineficiențe; atrage atenția asupra dovezilor prezentate în rapoartele Cedefop privind subutilizarea competențelor, supracalificarea, cererea scăzută de competențe și complexitatea limitată în cadrul multor locuri de muncă din Europa și nivelul relativ modest al cererii de competențe digitale în Europa, care ar putea împiedica tranziția digitală și ar putea afecta competitivitatea Europei; invită Comisia să prezinte propuneri și să coordoneze măsuri de politică ce contribuie la creșterea numărului de locuri de muncă mai complexe din punct de vedere digital și facilitează conceperea de stimulente care sprijină perfecționarea digitală a lucrătorilor, inclusiv formarea și educația pe tot parcursul vieții; subliniază că astfel de inițiative ar trebui să vizeze, de asemenea, grupurile vulnerabile și minoritățile pentru a facilita accesul tuturor la piața muncii, având în vedere că 45 % din forța de muncă din UE consideră că are nevoie de noi cunoștințe și competențe din cauza noilor tehnologii digitale la locul de muncă;

32.  reamintește că crearea de locuri de muncă de calitate și punerea în aplicare a strategiilor de păstrare a locurilor de muncă sunt cel mai bun mod de a atrage personal calificat și de a stimula angajatorii să investească în lucrătorii lor; accentuează că rapoartele Cedefop evidențiază că dificultățile de recrutare (inclusiv din cauza necorelării competențelor) reflectă, de asemenea, într-o măsură considerabilă, calitatea slabă a locurilor de muncă, lipsa unei politici de resurse umane orientate către oameni și oportunități neexploatate de concepere a locurilor de muncă; invită Comisia să contribuie la abordarea decalajelor în materie de competențe care există în Europa și să își revizuiască politicile de perfecționare și recalificare în lumina constatărilor Cedefop; evidențiază că este mare nevoie de mai mult sprijin pentru formarea pe tot parcursul vieții și reorientarea profesională, în conformitate cu obiectivul pentru 2030 de a ajunge la un procentaj de cel puțin 60 % din totalul adulților care să participe la un curs de formare în fiecare an;

33.  subliniază că anticiparea pieței muncii duce la economii mai reziliente, care necesită politici active privind piața muncii, inclusiv perfecționarea și reconversia profesională, și sisteme de protecție socială solide; își exprimă îngrijorarea cu privire la deficitul de forță de muncă raportat în multe profesii, în special în ceea ce privește calificările în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM), educația și asistența medicală; reliefează necesitatea de a îmbunătăți condițiile de muncă în cadrul profesiilor respective, ceea ce ar contribui, de asemenea, la reducerea deficitelor de pe piața muncii, precum și necesitatea de a consolida programele educaționale ale UE, sprijinind eforturile angajaților și ale cadrelor didactice de a dezvolta competențe adecvate;

34.  solicită ca Strategia industrială verde pentru Europa să garanteze că locurile de muncă ale viitorului nu vor fi doar verzi, ci vor fi în primul rând decente, bine remunerate și bazate pe condiții de muncă bune, beneficiind de sănătate și securitate în muncă, o protecție socială solidă și egalitate de gen; solicită, totodată, ca strategia să se asigure că persoanele sunt remunerate în mod adecvat, în conformitate cu calificările și competențele lor certificate; subliniază necesitatea de a asigura condiții de concurență echitabile pentru a promova convergența socială și economică, precum și pentru a preveni un decalaj tot mai mare în ceea ce privește sprijinul și investițiile publice din cauza capacităților fiscale diferite ale statelor membre; solicită statelor membre să folosească în mod corect Fondul pentru o tranziție justă și alte fonduri și platforme relevante ale UE pentru a se asigura că locurile de muncă desființate ca urmare a tranziției verzi sunt înlocuite cu locuri de muncă de calitate în aceleași domenii; evidențiază, în acest sens, potențialul economiei circulare, precum și rolul pe care ar trebui să îl joace procesele de achiziții publice pentru a promova negocierea colectivă și condițiile de muncă adecvate; subliniază că o politică industrială verde a UE poate deveni una dintre principalele surse de creare a locurilor de muncă în Europa în anii următori, atât în sectoarele emergente, cât și în cele tradiționale, reflectând faptul că activitățile economice sustenabile presupun un consum mai mare de muncă decât cele pe care le înlocuiesc; invită Comisia și statele membre să se asigure că planul industrial al UE realizează o tranziție justă și obiectivele acesteia, inclusiv crearea de locuri de muncă de calitate, cu condiții de muncă echitabile și o bună remunerare, promovarea negocierilor colective și respectarea contractelor colective de muncă;

35.  reamintește rolul crucial jucat de partenerii sociali de la nivel european, național și sectorial în anticiparea schimbării; subliniază că este necesar ca sindicatele și reprezentanții lucrătorilor să fie informați și consultați îndeaproape în procesele decizionale, pentru a asigura o tranziție justă; solicită statelor membre să îi consulte pe partenerii sociali pe parcursul conceperii și al punerii în aplicare a planurilor naționale (programele naționale de reformă, planurile de stabilitate/convergență sau planurile naționale de redresare și reziliență); subliniază rolul esențial al negocierilor colective pentru a asigura cele mai înalte standarde de securitate și sănătate în muncă, dezvoltarea competențelor relevante și anticiparea strategică a schimbărilor; subliniază că drepturile omului la nivel european și internațional garantează tuturor lucrătorilor dreptul de a organiza, de a înființa și de a adera la un sindicat, de a se implica în negocieri colective, de a întreprinde acțiuni colective pentru a-și apăra drepturile și de a beneficia de protecție în temeiul convențiilor colective; invită statele membre să elimine toate dispozițiile legislative de la nivel național care împiedică negocierea colectivă, inclusiv prin asigurarea accesului sindicatelor la locurile de muncă în scopul organizării, al schimbului de informații și al consultării, consolidând astfel reprezentarea lucrătorilor;

36.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Eurofound, The cost-of-living crisis and energy poverty in the EU: Social impact and policy responses – Background paper (Criza costului vieții și sărăcia energetică în UE: Impactul social și răspunsurile de politică – Document de informare), 2022. (2) Eurostat, „Key Figures on European Businesses” (Cifre-cheie privind întreprinderile europene), ediția 2022, p. 10. (3) „Social Europe: Eurobarometer survey shows Europeans support stronger social policies and more social spending” (Europa socială: Sondajul Eurobarometru arată că europenii sprijină politici sociale mai puternice și mai multe cheltuieli sociale). (4) Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană (JO L 275, 25.10.2022, p. 33). (5) Propunere de directivă de consolidare a aplicării principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între bărbați și femei prin transparență salarială și mecanisme de asigurare a respectării legii (COM(2021)0093). (6) https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Migrant_integration_statistics