Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolul 2, articolul 4 alineatul (3) și articolul 7 alineatul (1),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii(1) („Regulamentul privind condiționalitatea legată de statul de drept”),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (2) („Regulamentul privind MRR”),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (3) („Regulamentul privind dispozițiile comune”),

–  având în vedere Convenția Europeană a Drepturilor Omului și protocoalele adiționale la Convenție,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere tratatele internaționale privind drepturile omului ale Organizației Națiunilor Unite și ale Consiliului Europei,

–  având în vedere rezoluțiile sale din 12 septembrie 2018 referitoare la o propunere prin care invită Consiliul să stabilească, în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor pe care se întemeiază Uniunea(4) și din 15 septembrie 2022 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului de stabilire, în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, a existenței unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor pe care se întemeiază Uniunea(5),

–  având în vedere rezoluțiile sale din 16 ianuarie 2020 și din 5 mai 2022 referitoare la audierile care au loc în temeiul articolului 7 alineatul (1) din TUE în ceea ce privește Polonia și Ungaria(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 24 noiembrie 2022 referitoare la evaluarea modului în care Ungaria respectă condițiile privind statul de drept prevăzute de Regulamentul privind condiționalitatea și situația actuală a PNRR-ului Ungariei(7),

–  având în vedere scrisoarea liderilor a cinci grupuri politice din Parlamentul European din 23 aprilie 2023 referitoare la proiectul de lege care vizează profesorii și la legea privind avertizorii de integritate,

–  având în vedere capitolele consacrate fiecărei țări referitoare la Ungaria din rapoartele anuale ale Comisiei privind statul de drept, în special cele din 2021 și 2022,

–  având în vedere observațiile misiunii de informare a Comisiei sale pentru control bugetar în Ungaria din 15-17 mai 2023,

–  având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Uniunea a fost întemeiată pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, prevăzute la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, reflectate în Cartă și incluse în tratatele internaționale privind drepturile omului;

B.  întrucât, astfel cum este stabilit la articolul 49 din TUE, UE este compusă din state care s-au angajat în mod liber și voluntar față de valorile comune menționate la articolul 2 din TUE;

C.  întrucât, pentru a se putea bucura de toate drepturile care decurg din aplicarea tratatelor, statele membre trebuie să respecte valorile consacrate la articolul 2 din TUE; întrucât Ungaria însăși a aderat la valorile consacrate la articolul 2 din TUE; întrucât orice risc clar de încălcare gravă de către un stat membru a valorilor consacrate la articolul 2 din TUE nu privește numai acest stat membru individual, dar are un impact uriaș și asupra celorlalte state membre, asupra încrederii reciproce între acestea și asupra naturii înseși a Uniunii și asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor săi;

D.  întrucât domeniul de aplicare al articolului 7 din TUE nu se limitează la obligațiile care decurg din tratate, precum se prevede la articolul 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; întrucât Uniunea poate evalua existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor comune în domeniile care intră în sfera de competență a statelor membre;

E.  întrucât statul de drept se deteriorează de mai mulți ani în Ungaria ca urmare a acțiunilor sistematice ale guvernului său; întrucât această situație nu a fost abordată suficient, persistă multe preocupări și continuă să apară multe probleme noi; întrucât acest lucru are un impact negativ asupra imaginii Uniunii, precum și asupra eficacității și credibilității sale în apărarea drepturilor fundamentale, a drepturilor omului și a democrației la nivel mondial; întrucât această problemă trebuie abordată printr-o acțiune concertată a Uniunii;

F.  întrucât aplicarea regimurilor juridice speciale a permis guvernului ungar să legifereze prin decrete de urgență timp de peste trei ani, sub pretextul unor circumstanțe excepționale diferite; întrucât, chiar și înainte de pandemia de COVID-19, guvernul ungar a folosit regimuri juridice speciale; întrucât în Ungaria a fost instituită o stare de pericol ca urmare a războiului din Ucraina și a fost prelungită recent;

G.  întrucât guvernul ungar continuă să emită numeroase decrete de urgență, care au într-o mică măsură legătură cu motivele pentru care a fost introdusă starea de pericol; întrucât, în special la 27 aprilie 2023, guvernul ungar a emis un decret de urgență care prevede că administrațiile locale nu sunt obligate să asigure participarea fizică a cetățenilor la audierile publice municipale;

H.  întrucât, la 2 martie 2023, guvernul ungar a propus un proiect de lege privind statutul juridic al persoanelor angajate în învățământul public și modificarea anumitor legi conexe, limitând drastic dreptul cadrelor didactice la libertatea de exprimare și la drepturile sociale și de muncă;

I.  întrucât, la 3 mai 2023, Adunarea Națională a Ungariei a adoptat un pachet de reformă judiciară fără un control parlamentar sau o consultare publică adecvată; întrucât acest pachet nu face nimic pentru a revizui numirile politice recente la cele mai înalte niveluri ale sistemului judiciar național;

J.  întrucât deciziile, inclusiv nominalizările, privind funcționarea noii Autorități de Integritate a țării ar trebui să fie transparente și independente pentru a evita orice îndoială cu privire la legitimitatea acesteia; întrucât primul raport anual al acestei autorități nu a luat pe deplin în considerare toate contribuțiile părților interesate în ceea ce privește gravitatea corupției sistemice în gestionarea fondurilor UE în Ungaria;

K.  întrucât, după ani de zile în care a solicitat Ungariei să transpună în legislația națională Directiva (UE) 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii(8), la 15 februarie 2023 Comisia a trimis Ungaria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene din cauza acestei netranspuneri; întrucât, la 11 aprilie 2023, Adunarea Națională a Ungariei a adoptat în cele din urmă o nouă legislație menită să înlocuiască Legea din 2013 privind protecția avertizorilor și să transpună Directiva (UE) 2019/1937 în legislația națională; întrucât modificările includeau dispoziții care le permiteau cetățenilor să raporteze activitățile care contravin modului de viață maghiar și Legii fundamentale, astfel de activități încălcând „rolul recunoscut constituțional al căsătoriei și al familiei”; întrucât această lege a fost trimisă înapoi Adunării Naționale a Ungariei de către președinta Ungariei; întrucât legea, dacă ar fi fost adoptată în forma prevăzută, ar fi legitimat discriminarea deschisă și ar fi reprezentat o amenințare gravă la adresa drepturilor persoanelor LGBTIQ + și a libertății de exprimare a tuturor persoanelor din Ungaria; întrucât, la 23 mai 2023, Adunarea Națională a adoptat legea după excluderea dispozițiilor controversate;

L.  întrucât mass-media independentă și organizațiile societății civile au raportat o creștere bruscă a utilizării excesive a forței și a detenției arbitrare de către poliția ungară în timpul protestelor recente, în special împotriva minorilor și a politicienilor aleși;

M.  întrucât, la 15 decembrie 2022, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/2506 privind măsurile de protecție a bugetului Uniunii împotriva încălcărilor principiilor statului de drept în Ungaria(9); întrucât măsurile includ suspendarea a 55 % din angajamentele bugetare în cadrul a trei programe operaționale din cadrul politicii de coeziune, precum și interdicția de a încheia angajamente juridice cu orice fiducie de interes public stabilită în temeiul Legii ungare IX din 2021 sau cu orice entitate deținută de o astfel de fiducie de interes public; întrucât Ungaria ar trebui să informeze Comisia până la 16 martie 2023 și ulterior la fiecare trei luni cu privire la punerea în aplicare a măsurilor de remediere la care țara s-a angajat prin cel de al doilea răspuns al său adresat Comisiei, inclusiv a angajamentelor suplimentare incluse în scrisoarea Ungariei din 13 septembrie 2022;

N.  întrucât, în februarie 2023, guvernul ungar a inițiat retragerea mai multor miniștri guvernamentali din consiliile de administrație ale fiduciilor de interes public care supraveghează funcționarea principalelor universități; întrucât acești miniștri au fost înlocuiți de alți reprezentanți politici cu legături strânse cu actualul partid aflat la guvernare, în cadrul unui proces netransparent; întrucât nu au fost încă propuse măsuri pentru a restabili pe deplin libertatea academică în Ungaria;

O.  întrucât, în perioada 2017-2021, au fost identificate în total 1 993 de nereguli, atât de natură frauduloasă, cât și nefrauduloasă, în legătură cu fondurile structurale și de investiții europene, precum și al fondurilor pentru agricultură și dezvoltare rurală, Ungaria situându-se pe locul al șaselea în ceea ce privește numărul de astfel de cazuri detectate în rândul statelor membre ale UE; întrucât, în aceeași perioadă, Oficiul european de luptă antifraudă a închis 26 de anchete privind utilizarea abuzivă a fondurilor UE cu recomandări de recuperare financiară; întrucât este cel mai mare număr de anchete închise dintre toate statele membre; întrucât auditurile Comisiei pentru perioada 2014-2020 au condus la 13 cereri de măsuri corective, proceduri de întrerupere și o decizie de suspendare, precum și la corecții financiare estimate la 1,48 miliarde EUR;

P.  întrucât refuzul autorităților ungare de a participa la cooperarea consolidată privind instituirea Parchetului European îl împiedică pe acesta din urmă să investigheze fraudele și gestionarea defectuoasă a fondurilor UE în Ungaria și, prin urmare, creează riscuri suplimentare pentru buna gestiune financiară a fondurilor UE;

Q.  întrucât, la 15 decembrie 2022, Consiliul a adoptat o decizie de punere în aplicare privind aprobarea evaluării planului de redresare și reziliență al Ungariei, care stabilește mai multe obiective de etapă care ar trebui să fie puse în aplicare în mod eficace înainte de depunerea primei cereri de plată;

R.  întrucât Regulamentul privind condiționalitatea legată de statul de drept este singurul act din legislația secundară a UE care leagă respectarea statului de drept de accesul la fondurile UE; întrucât, la 22 decembrie 2022, Comisia a adoptat un Acord de parteneriat cu Ungaria, care include o foaie de parcurs detaliată pentru a îmbunătăți capacitatea administrativă a Ungariei și pentru a aborda provocări precum transparența și concurența în domeniul achizițiilor publice; prevenirea, depistarea și corectarea corupției; frauda și conflictul de interese; și consolidarea capacităților beneficiarilor fondurilor din cadrul politicii de coeziune și ale partenerilor; întrucât Comisia a aprobat, de asemenea, mai multe programe operaționale, făcând referire la mai multe condiții favorizante orizontale și tematice; întrucât Comisia a concluzionat că Ungaria nu îndeplinește în prezent condiția favorizantă orizontală privind Carta, în ceea ce privește independența sistemului judiciar și dispozițiile mai multor legi care implică riscuri grave pentru drepturile persoanelor LGBTIQ +, libertatea academică și dreptul la azil; întrucât Ungaria și-a finalizat autoevaluarea cu privire la neîndeplinirea mai multor condiții favorizante tematice, în special a cadrului său strategic național pentru egalitatea de gen, a cadrului său strategic național de politică pentru incluziunea socială și reducerea sărăciei și a cadrului său strategic național de politică privind incluziunea romilor; întrucât Comisia a luat act de acest lucru; întrucât atât condițiile favorizante orizontale, cât și cele tematice trebuie respectate pe parcursul întregii perioade de programare pentru ca cheltuielile să fie rambursate din bugetul UE;

S.  întrucât Ungaria este unul dintre cei mai mari beneficiari neți ai fondurilor UE; întrucât, potrivit Comisiei, riscul pentru buna gestiune financiară a bugetului UE poate fi considerat semnificativ, având în vedere gravitatea neregulilor identificate în achizițiile publice din Ungaria, în special în ceea ce privește creșterea numărului de licitații publice cu ofertanți unici;

T.  întrucât Ungaria s-a angajat să respecte recomandarea specifică fiecărei țări din cadrul semestrului european, astfel cum este consacrată în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 privind Programul național de reformă al Ungariei pentru 2022 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Ungariei pentru 2022(10), în special, să îmbunătățească rezultatele în materie de educație calitatea și transparența procesului decizional prin intermediul unui dialog social eficace, al colaborării cu alte părți interesate și al unor evaluări periodice ale impactului,

1.  își reiterează constatările, preocupările și recomandările exprimate în rezoluțiile sale anterioare referitoare la Ungaria, în special cele 12 domenii prezentate în rezoluțiile sale din 12 septembrie 2018 și 15 septembrie 2022; condamnă eforturile deliberate și sistematice ale guvernului ungar de a submina valorile fondatoare ale Uniunii consacrate la articolul 2 din TUE; reamintește că guvernul ungar este responsabil pentru restabilirea conformității cu dreptul UE și cu valorile consacrate la articolul 2 din TUE;

2.  este profund îngrijorat de deteriorarea în continuare a situației statului de drept și a drepturilor fundamentale în Ungaria după adoptarea rezoluției Parlamentului European din 15 septembrie 2022, în special în ceea ce privește câteva acte legislative care au fost adoptate în mod netransparent, fără a exista posibilități suficiente de dezbateri și amendamente parlamentare și fără o consultare publică semnificativă; este, de asemenea, preocupat de recurgerea în mod repetat și abuziv la declararea stării de pericol, de utilizarea abuzivă a protecțiilor avertizorilor pentru a submina drepturile persoanelor LGBTIQ+ și libertatea de exprimare, precum și de restricționarea statutului cadrelor didactice și de încălcarea drepturilor lor sociale și de muncă, care amenință libertatea academică;

3.  condamnă campaniile de comunicare anti-UE ale guvernului ungar, care fac parte din strategia guvernului de a deturna atenția de la nerespectarea valorilor consacrate la articolul 2 din TUE și de la corupția sistemică; consideră că astfel de campanii afectează și mai mult încrederea dintre UE și Ungaria și necesită un răspuns adecvat din partea Comisiei;

4.  regretă, în perspectiva viitoarelor alegeri pentru Parlamentul European, precum și a alegerilor locale din 2024, că recomandările din raportul final al Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului referitor la misiunea sa de observare a alegerilor parlamentare și a referendumului din Ungaria din 3 aprilie 2022 nu au fost puse încă în aplicare; îndeamnă guvernul ungar să își alinieze desfășurarea alegerilor la angajamentele OSCE și la alte obligații și standarde internaționale pentru alegeri democratice;

5.  accentuează că statul de drept este esențial pentru o piață unică funcțională în cadrul Uniunii; subliniază că autoritățile ungare trebuie să garanteze șanse egale de acces la finanțarea din partea UE pentru persoane fizice, întreprinderi și autorități locale și regionale și trebuie să asigure un control judiciar independent, precum și mecanisme imparțiale și eficace de depunere a plângerilor pentru întreprinderi; este extrem de îngrijorat că acești piloni ai statului de drept, în special interzicerea exercitării arbitrare a competențelor executive, sunt supuși unor presiuni puternice în Ungaria; evidențiază că acest lucru a dus la un mediu de discriminare și teamă care contravine pilonilor pieței unice și pune în mare pericol unele întreprinderi și interesele lor legitime de afaceri; subliniază că toate întreprinderile de pe piața ungară ar trebui să aibă aceleași drepturi și aceleași obligații în ceea ce privește desfășurarea activității comerciale, indiferent dacă sunt deținute de persoane sau entități ungare sau din alte țări, și că ar trebui să se bazeze pe o guvernanță echitabilă și previzibilă din partea guvernului maghiar;

6.  este revoltat de relatările privind folosirea de metode de intimidare, cum ar fi vizitele poliției secrete la birourile unor companii și alte forme de presiune folosite de anumite persoane cunoscute ca având legături cu cercul apropiat sau cu cabinetul prim-ministrului, cu scopul de a aduce sub controlul lor părțile din industria ungară considerate „strategice”; subliniază că în astfel de părți „strategice”, adesea guvernul reduce standardele de reglementare sau scutește întreprinderile de aceste standarde, inclusiv în temeiul dreptului concurenței și prin folosirea unor regimuri juridice speciale;

7.  condamnă, de asemenea, practicile discriminatorii sistemice din Ungaria raportate împotriva întreprinderilor în anumite sectoare și practicile de afaceri motivate politic care oferă un avantaj neloial concurenților, procedurile de achiziții publice netransparente și manipulate, ofertele publice de cumpărare ale guvernului și ale entităților care au legături cu prim-ministrul, precum și folosirea fondurilor UE pentru a îmbogăți aliații politici ai guvernului în contradicție cu normele UE în materie de concurență și achiziții publice; evidențiază că întreprinderile vizate își desfășoară activitatea în principal în sectoare precum telecomunicațiile, comerțul cu amănuntul, construcțiile, transporturile, mass-media, sectorul editorial, sectorul bancar și cel al asigurărilor; este profund îngrijorat de concentrarea tot mai mare a întreprinderilor în mâinile oligarhilor care au legături cu actualul guvern, care și-au semnalat public intenția de a cumpăra companii în aceste sectoare, precum și de vizarea concurenților acestor întreprinderi; evidențiază că printre măsurile discriminatorii se numără legislația arbitrară, cerințele speciale în materie de permise, prelungirea taxelor sau impozitelor suplimentare și temporare legate de COVID-19, cum ar fi impozitul pe cifra de afaceri în sectorul comerțului cu amănuntul, obligațiile de înregistrare în ceea ce privește importul și exportul de materiale, plafoanele nerezonabile ale prețurilor în sectorul comerțului cu amănuntul de produse alimentare, numărul tot mai mare de inspecții și audituri, precum și alte măsuri de intimidare;

8.  reamintește că, în domeniul de aplicare al tratatelor, orice discriminare pe motiv de cetățenie sau naționalitate este interzisă în conformitate cu Carta, iar libertatea de stabilire, libertatea de a presta servicii și libera circulație a capitalurilor sunt libertăți fundamentale ale pieței unice; subliniază că normele privind egalitatea de tratament interzic nu numai discriminarea evidentă pe motiv de cetățenie sau naționalitate sau, în cazul unei societăți, din cauza locului unde se află sediul, ci toate formele disimulate de discriminare care, prin aplicarea altor criterii de diferențiere, conduc, de fapt, la același rezultat; subliniază că punerea în aplicare corespunzătoare a normelor privind concurența și achizițiile publice este și în interesul întreprinderilor ungare;

9.  regretă utilizarea repetată a decretelor guvernamentale pentru modificarea bugetului anual al Ungariei, bugetul pe 2022 al Ungariei fiind astfel modificat de 95 de ori, eludându-se așadar complet procedura bugetară normală și rolul parlamentului și făcând practic imposibil controlul democratic al planificării, execuției și controlului bugetar al cheltuielilor; consideră că aceasta este o dovadă clară a lipsei unei bune gestiuni financiare a bugetului;

10.  regretă profund că Consiliul nu reușește să facă progrese simțitoare în ceea ce privește procedura în curs prevăzută la articolul 7 alineatul (1) din TUE; își reia apelul adresat Consiliului de a se ocupa de toate noile evoluții care afectează statul de drept, democrația și drepturile fundamentale; își reia apelul către Consiliu de a adresa recomandări în contextul acestei proceduri, subliniind că orice nouă întârziere a unei astfel de acțiuni ar constitui o încălcare a principiului statului de drept chiar de către Consiliu, ceea ce ar avea consecințe de durată și potențial dăunătoare; insistă ca rolul și competențele Parlamentului să fie respectate;

11.  subliniază rolul important al președinției Consiliului în impulsionarea lucrărilor Consiliului privind legislația UE, asigurând continuitatea agendei UE și reprezentând Consiliul în relațiile cu celelalte instituții ale UE; pune sub semnul întrebării capacitatea Ungariei de a îndeplini această sarcină în mod credibil în 2024, având în vedere nerespectarea dreptului UE și a valorilor consacrate la articolul 2 din TUE și nici a principiului cooperării loiale; solicită Consiliului să găsească o soluție potrivită cât mai repede posibil; reamintește că Parlamentul ar putea lua măsuri adecvate dacă nu se găsește o astfel de soluție;

12.  își reia apelul adresat Comisiei de a recurge fără reținere la instrumentele disponibile pentru a răspunde riscului clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor pe care se întemeiază Uniunea, în special la procedurile accelerate de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, la cererea unor măsuri provizorii în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene și la acțiuni privind neexecutarea hotărârilor sale;

13.  regretă profund că în unele cazuri s-a creat impresia că anumite acte legislative propuse de guvernul ungar sau adoptate de Adunarea Națională a Ungariei au fost convenite cu Comisia; îndeamnă Comisia să se abțină de la orice acțiuni și declarații care ar putea indica faptul că au existat negocieri sau acorduri netransparente care ar aduce atingere poziției oficiale a instituțiilor; subliniază că Comisia are sarcina de a evalua în mod independent și obiectiv respectarea de către Ungaria a obiectivelor de etapă și a condițiilor, fără a compromite democrația, statul de drept și drepturile fundamentale;

14.  regretă că nu se pun la dispoziția Parlamentului informații cu privire la evaluarea de către Comisie a respectării de către autoritățile ungare a obiectivelor de etapă și a condițiilor, împiedicându-se abilitatea Parlamentului de a-și exercita rolul de autoritate bugetară și de autoritate care acordă descărcarea de gestiune; își exprimă nemulțumirea cu privire la faptul că Parlamentul trebuie adesea să afle din presă sau din alte surse ce propune Comisia autorităților ungare sau ce propuneri acceptă de la acestea; se așteaptă ca Comisia să informeze rapid și periodic Parlamentul și Consiliul cu privire la orice evoluții relevante, în special atunci când apar noi fapte, și reamintește Comisiei în special obligațiile sale juridice prevăzute la articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul MRR și la articolul 8 din Regulamentul privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept; observă că transparența este importantă și pentru cetățenii europeni, inclusiv pentru cetățenii ungari care sunt direct afectați; invită Comisia să informeze Parlamentul cu privire la intențiile sale înainte de a lua orice decizie finală;

15.  invită Comisia să își exercite pe deplin rolul de gardian al tratatelor prin clarificarea și explicarea în continuare a procedurilor și criteriilor sale de evaluare a condițiilor, a obiectivelor de etapă, a țintelor și a angajamentelor relevante în temeiul Regulamentului privind dispozițiile comune, al Regulamentului MRR și al Regulamentului privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept, inclusiv rolul serviciilor, al comisarilor individuali și al colegiului în general; se așteaptă ca Comisia să se asigure că orice evaluare a legislației în curs de elaborare în Ungaria este disponibilă public, urmează doar proiectul disponibil public și nu precedă consultarea publică, precum și să aștepte cu elaborarea concluziilor finale până după adoptarea, publicarea și traducerea textului final; invită Comisia să respecte rolul Parlamentului, astfel cum este consacrat în aceste regulamente;

16.  salută adoptarea de măsuri în temeiul Regulamentului privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept și se așteaptă ca măsurile adoptate să fie ridicate de Comisie și Consiliu numai după ce sunt prezentate probe concrete care să garanteze că motivele pentru care au fost adoptate sunt pe deplin abordate, și anume că măsurile de remediere adoptate de guvernul ungar s-au dovedit eficace și în practică și mai cu seamă că nu s-a înregistrat niciun regres în ceea ce privește măsurile deja adoptate; accentuează că dacă aceste măsuri sunt anulate în viitor, Uniunea ar trebui să lanseze imediat măsuri în temeiul Regulamentului privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept; își reafirmă părerea că cele 17 măsuri negociate de Comisie și de guvernul Ungariei nu sunt suficiente pentru a face față riscului sistemic actual la adresa intereselor financiare ale UE; invită Comisia să realizeze o evaluare adecvată a evoluțiilor legislative recente și să ia măsuri imediate în temeiul Regulamentul privind condiționalitatea în ceea ce privește alte încălcări restante ale statului de drept, în special cele legate de independența sistemului judiciar și de alte motive menționate în scrisoarea trimisă de Comisie Ungariei la 19 noiembrie 2021;

17.  își reia apelul adresat Comisiei de a se asigura că destinatarii sau beneficiarii finali ai fondurilor UE nu sunt privați de aceste fonduri, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatele (4) și (5) din Regulamentul privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept; invită Comisia să găsească modalități prin care să se asigure că fondurile UE ajung la cetățeni și întreprinderi, la autoritățile regionale și locale, la organizațiile neguvernamentale și la orice alte părți interesate relevante, dacă guvernul nu cooperează în legătură cu deficiențele privind statul de drept; menționează din nou că autoritățile locale și regionale conduse de partide care se opun guvernului actual sunt afectate financiar în mod deosebit ca urmare a acțiunilor guvernului;

18.  subliniază că libertatea academică trebuie restabilită pe deplin în universitățile din Ungaria prin eliminarea tuturor posibilităților de intervenții motivate politic în operațiunile independente ale autorităților publice sau ale structurilor de gestionare a activelor, cum ar fi fiduciile de interes public;

19.  se așteaptă ca Comisia să se asigure că obiectivele de etapă (inclusiv cele denumite „superobiective de etapă”) și țintele legate de prima cerere de plată din partea Ungariei în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență sunt îndeplinite la un nivel satisfăcător, astfel cum se prevede în Regulamentul MRR; se așteaptă ca Comisia să monitorizeze îndeaproape orice regres privind măsurile legate de îndeplinirea oricărui obiectiv de etapă și a oricărei ținte și să ia măsuri imediate în cazul în care se descoperă dovezi care indică contrariul; reamintește importanța coguvernanței și că, în temeiul Regulamentului MRR, Ungaria ar trebui să se asigure că autoritățile regionale și locale, societatea civilă și alte părți interesate relevante sunt implicate în mod adecvat în elaborarea și punerea în aplicare a planului național de redresare și reziliență; accentuează că autoritățile locale și regionale nu au fost implicate în mod adecvat în elaborarea planului național de redresare și reziliență, astfel cum se solicită în Regulamentul MRR; reamintește, de asemenea, că includerea unui capitol privind planul REPowerEU în planul național de redresare și reziliență va necesita o consultare complementară a părților interesate relevante, acordându-le suficient timp pentru a reacționa;

20.  insistă că sunt esențiale măsuri adecvate de control și auditare pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii; este de părere că mecanismele actuale de audit și control instituite de autoritățile ungare trebuie să prezinte rezultate concrete în practică, în special în ceea ce privește combaterea problemelor sistemice și garantarea unei fiabilități suficiente a conturilor, înainte ca fondurile UE să poată fi vărsate; reamintește dispozițiile privind MRR și orientările adoptate de Comisie, care arată că caracterul adecvat al sistemelor de control și audit este o condiție prealabilă pentru plata oricăror fonduri MRR și că neconformitatea ar duce la suspendarea întregii tranșe și a tuturor tranșelor viitoare; invită Comisia să aplice cu strictețe metodologia existentă; ia act de crearea de noi structuri, cum ar fi Autoritatea de Integritate, de impactul lor potențial asupra combaterii problemelor existente în domenii legate de control, audit, achiziții publice, conflicte de interese sau alte domenii relevante și așteaptă cu nerăbdare rezultate concrete și sustenabile în practică; solicită ca aceste structuri nou înființate să dispună de resurse adecvate și să aibă suficientă independență (fără influență guvernamentală sau politică) pentru a-și îndeplini sarcinile, având în vedere demisia recentă a mai multor membri ai Grupului operativ anticorupție;

21.  ia act de aprobarea acordului de parteneriat dintre Comisie și Ungaria și a programelor operaționale; salută evaluarea critică a îndeplinirii condițiilor favorizante de către Ungaria, în special a condiției favorizante orizontale privind Carta; se așteaptă ca Comisia să evalueze cum se cuvine dacă au fost îndeplinite atât condițiile favorizante orizontale, cât și cele tematice înainte de efectuarea oricăror plăți relevante și să continue să monitorizeze îndeaproape îndeplinirea acestora pe parcursul întregii perioade de finanțare; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape dacă principiul parteneriatului și principiile orizontale, astfel cum sunt consacrate în Regulamentul privind dispozițiile comune, sunt pe deplin respectate;

22.  accentuează că măsurile necesare pentru deblocarea fondurilor UE, astfel cum sunt definite în deciziile relevante luate în temeiul Regulamentului privind dispozițiile comune, al Regulamentului MRR și al Regulamentului privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept, trebuie tratate ca un pachet unic și integral și că nu ar trebui efectuate plăți, chiar dacă se înregistrează progrese în unul sau mai multe domenii, dar ar persista deficiențe în altul; în plus, insistă că este nevoie de controale adecvate pentru a evita ca măsurile convenite să fie eludate de către autorități;

23.  își menține angajamentul de a se asigura că fondurile UE ajung la Ungaria odată ce sunt îndeplinite condițiile și reiterează că obligația de a îndeplini cerințele prevăzute în deciziile relevante luate în temeiul Regulamentului privind dispozițiile comune, al Regulamentului MRR și al Regulamentului privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept revine guvernului Ungariei, iar nerespectarea și rezultatele negative ale acesteia, inclusiv lipsa angajamentelor și suspendarea lor, dezangajările sau corecțiile financiare sunt rezultatul direct al neîndeplinirii de către guvern a obligațiilor sale;

24.  insistă asupra importanței apărării valorilor și principiilor Uniunii Europene prin folosirea tuturor instrumentelor; scoate în evidență riscul ca, fără măsuri potrivite, finanțarea UE să fie folosită abuziv pentru a perpetua interesele particulare ale puterii politice și economice existente, ținând cont de contextul electoral; consideră că punerea în aplicare a Regulamentului privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept în cazul Ungariei va defini însăși eficiența mecanismului și va stabili un precedent privind modul în care instituțiile Uniunii asigură protecția intereselor financiare ale UE; subliniază că acțiunile de combatere a încălcărilor statului de drept pot contribui la creșterea încrederii cetățenilor în UE;

25.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și Organizației Națiunilor Unite.

(1) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1. (2) JO L 57, 18.2.2021, p. 17. (3) JO L 231, 30.6.2021, p. 159. (4) JO C 433, 23.12.2019, p. 66. (5) JO C 125, 5.4.2023, p. 463. (6) JO C 270, 7.7.2021, p. 91; JO C 465, 6.12.2022, p. 147. (7) JO C 167, 11.5.2023, p. 74. (8) Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17). (9) Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/2506 a Consiliului din 15 decembrie 2022 privind măsurile de protecție a bugetului Uniunii împotriva încălcărilor principiilor statului de drept în Ungaria (JO L 325, 20.12.2022, p. 94). (10) JO C 334, 1.9.2022, p. 136.