Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2022/2075(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0187/2023

Texte depuse :

A9-0187/2023

Dezbateri :

PV 01/06/2023 - 2
CRE 01/06/2023 - 2

Voturi :

PV 01/06/2023 - 6.14
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P9_TA(2023)0219

Texte adoptate
PDF 317kWORD 103k
Joi, 1 iunie 2023 - Bruxelles
Ingerințele străine în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv dezinformarea
P9_TA(2023)0219A9-0187/2023

Rezoluția Parlamentului European din 1 iunie 2023 referitoare la ingerințele externe în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv dezinformarea (2022/2075(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere decizia sa din 10 martie 2022 privind constituirea unei comisii speciale privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea (INGE 2) și stabilirea responsabilităților, componenței numerice și a duratei mandatului comisiei speciale(1) și decizia sa din 14 februarie 2023 de modificare a deciziei din 10 martie 2022 și de ajustare a titlului și a responsabilităților acesteia(2),

–  având în vedere rezoluția sa din 9 martie 2022 referitoare la ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv dezinformarea(3) (numită în continuare „raportul INGE 1”),

–  având în vedere acțiunile întreprinse de Comisie în urma recomandărilor Parlamentului din rezoluția sa din 9 martie 2022,

–  având în vedere „Busola strategică pentru securitate și apărare – Pentru o Uniune Europeană care își protejează cetățenii, valorile și interesele și contribuie la pacea și securitatea internaționale”, aprobată de Consiliu la 21 martie 2022 și confirmată de Consiliul European la 24 martie 2022,

–  având în vedere recomandarea sa din 23 noiembrie 2022 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind noua strategie de extindere a UE(4),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 13 iulie 2022 intitulată „Raportul din 2022 privind statul de drept – Situația statului de drept în Uniunea Europeană” (COM(2022)0500),

–  având în vedere rezoluția sa din 8 martie 2022 referitoare la restrângerea spațiului societății civile în Europa(5),

–  având în vedere rezoluția sa din 15 decembrie 2022 referitoare la suspiciunile de corupție din partea Qatarului și la nevoia mai generală de transparență și responsabilitate în instituțiile europene(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 23 noiembrie 2016 referitoare la comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda țărilor terțe împotriva sa(7),

–  având în vedere recomandarea sa din 13 martie 2019 adresată Consiliului și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind evaluarea acțiunilor întreprinse de SEAE la doi ani după raportul PE privind comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda țărilor terțe împotriva sa(8),

–  având în vedere rezoluția sa din 20 octombrie 2021 referitoare la mass-media europeană în deceniul digital: un plan de acțiune pentru sprijinirea redresării și transformării(9),

–  având în vedere articolele privind responsabilitatea statelor pentru fapte internaționale ilicite,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, în special articolul 20,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/692 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 390/2014 al Consiliului(10),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 27 aprilie 2022 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive („Acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”) (COM(2022)0177),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 3 decembrie 2020 privind Planul de acțiune pentru democrația europeană (COM(2020)0790),

–  având în vedere propunerea din 16 septembrie 2022 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru comun pentru serviciile mass-media în cadrul pieței interne (Legea europeană privind libertatea mass-mediei) și de modificare a Directivei 2010/13/UE (COM(2022)0457),

–  având în vedere raportul final al Conferinței privind viitorul Europei și, în special, propunerile 27 și 37 cuprinse în acesta,

–  având în vedere Codul de bune practici consolidat împotriva dezinformării din 2022,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale)(11),

–  având în vedere Directiva (UE) 2022/2557 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind reziliența entităților critice și de abrogare a Directivei 2008/114/CE a Consiliului(12) (Directiva privind reziliența entităților critice),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 18 octombrie 2022 de recomandare a Consiliului privind o abordare coordonată la nivelul Uniunii în vederea consolidării rezilienței infrastructurii critice (COM(2022)0551),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 25 noiembrie 2021 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică (COM(2021)0731) și amendamentele la acesta, adoptate de Parlament la 2 februarie 2023(13),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 25 noiembrie 2021 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (COM(2021)0734),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 16 decembrie 2020 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, de abrogare a Directivei (UE) 2016/1148 (COM(2020)0823) (Directiva NIS2),

–  având în vedere raportul special nr. 5/2022 din 29 martie 2022 al Curții de Conturi Europene (CCE) intitulat „Securitatea cibernetică a instituțiilor, organelor și agențiilor UE: per ansamblu, nivelul de pregătire nu este proporțional cu amenințările”,

–  având în vedere propunerea Comisiei din 22 martie 2022 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii (COM(2022)0122),

–  având în vedere acordul interinstituțional din 20 mai 2021 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind un registru de transparență obligatoriu(14),

–  având în vedere Declarația comună a Consiliului UE-SUA pentru comerț și tehnologie din 5 decembrie 2022,

–  având în vedere Raportul anual al CCE privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021,

–  având în vedere Codul european de standarde pentru organizațiile independente de verificare a faptelor, publicat de Rețeaua europeană de standarde de verificare a faptelor în august 2022,

–  având în vedere articolele 54 și 207 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul intermediar al Comisiei speciale privind ingerințele externe în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv dezinformarea, și privind consolidarea integrității, transparenței și responsabilității în Parlamentul European (ING2) (A9-0187/2023),

A.  întrucât Parlamentul a adoptat, la 9 martie 2022, o rezoluție în care își prezintă recomandările bazate pe raportul primei comisii speciale privind ingerințele externe în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv dezinformarea; întrucât, printre recomandările sale, acest raport a solicitat, printre altele, adoptarea unei strategii coordonate împotriva ingerințelor străine; întrucât Comisia a elaborat un document care dă curs acestor recomandări, sugerând, printre altele, că o astfel de strategie există de facto deja sub forma unor diferite moduri de coordonare interinstituțională;

B.  întrucât Parlamentul European este singurul organism ales în mod direct dintre instituțiile UE și se află în prima linie a discuțiilor politice ale UE privind combaterea ingerințelor străine, a manipulării informațiilor și a amenințărilor hibride în democrațiile noastre, inclusiv în instituțiile UE; întrucât evenimentele recente au evidențiat faptul că Parlamentul este ținta unor campanii diverse și agresive de ingerințe străine;

C.  întrucât Președinta Comisiei a anunțat în discursul său privind starea Uniunii din septembrie 2022 că Comisia va prezenta un pachet privind apărarea democrației, programat pentru adoptare în al doilea trimestru al anului 2023; întrucât acest pachet ar include o propunere legislativă pentru a proteja democrațiile de entitățile din țări terțe care desfășoară în UE activități care pot afecta opinia publică și sfera democratică, o analiză a acțiunilor din cadrul Planului de acțiune pentru democrația europeană, precum și măsuri pentru a asigura alegerile securizate și reziliente, inclusiv, printre altele, măsuri de securitate cibernetică în cadrul proceselor electorale;

D.  întrucât Consiliul Uniunii Europene, Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă au condus împreună un exercițiu comun intitulat „EU Integrated Resolve 2022”, menit să testeze răspunsul UE la campaniile hibride;

E.  întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a pornit de la un război informațional atent planificat și executat în mod agresiv înaintea invaziei militare la scară largă din 24 februarie 2022; întrucât Rusia utilizează o serie de metode diferite de ingerință, integrate într-o strategie mai amplă de a vătăma, deruta, speria, slăbi și diviza statele membre ale UE și vecinătatea acesteia; întrucât Statele Unite și Regatul Unit au desfășurat campanii eficiente de comunicare de „demascare prealabilă” înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, care au implicat utilizarea fără precedent a unor informații fiabile disponibile și publicarea acestora pentru a contracara narațiunea Kremlinului și a face lumină asupra minciunilor guvernului rus și ale actorilor implicați; întrucât Rusia desfășoară de ani de zile campanii de dezinformare, atacuri cibernetice, acapararea elitelor și atacuri menite să rescrie istoria în încercarea de a pregăti terenul pentru invadarea Ucrainei, și de a o susține;

F.  întrucât se așteaptă ca serviciile Parlamentului să depună eforturi semnificative pentru a da curs recomandărilor adoptate la 9 martie 2022, în special în pregătirea alegerilor europene din 2024; întrucât grupul operativ al Parlamentului privind dezinformarea a fost însărcinat să coordoneze activitatea diferitelor direcții generale ale Parlamentului European și să coopereze cu alte instituții ale UE cu privire la o serie de acțiuni întreprinse în special în următoarele domenii: conștientizarea situației, consolidarea rezilienței, „demascarea prealabilă” și contribuția la un spațiu informațional sănătos, precum și atenuarea;

G.  întrucât Parlamentul sprijină în mod proactiv democrația parlamentară într-o serie de țări din afara UE, inclusiv prin acțiunile Grupului de susținere a democrației și a alegerilor (GDA); întrucât vecinătatea imediată a UE este deosebit de importantă în această privință;

H.  întrucât țările în curs de aderare la UE se confruntă cu provocări generate de ingerințele străine răuvoitoare și de campaniile de dezinformare; întrucât evoluțiile din trecut au arătat că neextinderea UE are un cost strategic grav; întrucât Balcanii de Vest reprezintă o zonă de concurență strategică și geopolitică, iar unele țări din regiune sunt predispuse la destabilizare, constituind o amenințare pentru securitatea și stabilitatea continentului nostru; întrucât țările terțe exploatează aceste vulnerabilități, inclusiv prin investiții strategice și campanii de dezinformare; întrucât stabilitatea, securitatea și reziliența democratică a statelor în curs de aderare sunt legate în mod indisolubil de securitatea, stabilitatea și reziliența democratică a UE;

I.  întrucât scopul acestor campanii de ingerință din Balcanii de Vest este de a influența negativ orientarea Euro-Atlantică în creștere și stabilitatea țărilor individuale, pentru a schimba astfel orientarea regiunii în ansamblu; întrucât Rusia își folosește influența în Serbia încercând să destabilizeze și să se amestece în statele suverane învecinate: în Bosnia, prin Republica Srpska; în Muntenegru, prin sentimentele pro-sârbe ale țării, precum și prin Biserica Ortodoxă Sârbă; iar în Kosovo prin exploatarea și ațâțarea disputelor existente în nordul Kosovo; întrucât, prin urmare, Rusia are încă o influență notabilă în Balcanii de Vest, având puterea de a interveni în încercările regionale de reconciliere, integrare și reformare în direcția democratizării;

J.  întrucât inițiative precum proiectul RADAR finanțat de UE, realizat de Asociația Europeană de Studii Politice (TEPSA, un consorțiu paneuropean de institute de cercetare și universități de vârf), urmăresc să sensibilizeze cetățenii cu privire la dezinformare și să ofere o platformă publică de dezbatere, iar proiectul se axează în special pe tineri pentru a le face auzite vocile, pentru a întări implicarea lor în societatea civilă și pentru a le îmbunătăți educația în ceea ce privește gândirea critică și alfabetizarea mediatică;

K.  întrucât este necesară o abordare holistică, care să cuprindă societățile noastre în ansamblul lor, în ceea ce privește educarea și formarea cetățenilor europeni de toate vârstele, inclusiv o formare specifică pentru persoanele în vârstă de muncă și în școli, pentru a detecta și a fi rezistente în fața unor posibile operațiuni de dezinformare și de manipulare a informațiilor; întrucât ar trebui stabilită o strategie pentru a prezenta în mod preventiv utilizatorilor de internet materiale video și conținut privind tacticile din spatele dezinformării, care au potențialul de a-i face mai conștienți și mai rezilienți la dezinformare și la dezinformare și de a spori reziliența grupurilor vulnerabile ale populației; întrucât sensibilizarea publicului și dialogul constant cu mass-media sunt esențiale în acest sens; întrucât succesul comunicării împotriva dezinformării este direct proporțional cu încrederea în instituțiile care comunică;

L.  întrucât antisemitismul contemporan îmbracă numeroase forme, inclusiv discursul de ură online și (re)apariția unor noi teorii ale conspirației, și întrucât, în cadrul Strategiei UE de combatere a antisemitismului și de promovare a vieții evreiești (2021-2030), UE și-a stabilit angajamentul față de un viitor fără antisemitism în UE și în afara acesteia;

M.  întrucât organizațiile societății civile (OSC) joacă un rol esențial de apărători, sunt esențiale pentru construirea unei reziliențe democratice din interior și pentru protejarea democrației și să sprijine lupta împotriva încălcărilor statului de drept, contribuind activ, în același timp, la promovarea statului de drept, a democrației și a drepturilor fundamentale pe teren; întrucât, în special, OSC joacă un rol important în detectarea și combaterea ingerințelor externe în procesele democratice; întrucât organizațiile societății civile joacă un rol esențial în dezvoltarea autoreglementării, permițând crearea de standarde industriale pentru a combate dezinformarea, în special în domeniile în care orice acțiune a statului poate crea neîncredere; întrucât atunci când participarea cetățenilor și a societății civile la procesele democratice este întărită în continuare, democrația în ansamblul ei este mai bine protejată împotriva riscului de ingerințe străine;

N.  întrucât organizațiile societății civile, grupurile de reflecție, agențiile de consultanță, fundațiile și întreprinderile nu sunt împiedicate să se confrunte cu astfel de interferențe și, în unele cazuri, pot servi drept vehicul, instrument sau vector de influență din partea actorilor rău-intenționați, inclusiv a actorilor din țări terțe, care sponsorizează în mod direct ingerințele străine sau instigă la acestea și influențează factorii de decizie politică; întrucât transparența este esențială pentru a se asigura că acești actori nu devin și nu sunt utilizați ca instrumente pentru ingerințe străine și, prin urmare, trebuie respectate și urmărite norme clare privind influența lor; întrucât unele state membre ale UE au încercat să pună în aplicare mecanisme de verificare a finanțării guvernamentale străine pentru organizațiile societății civile, în special din Rusia și China;

O.  întrucât sprijinul acordat de UE OSC prin intermediul programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CERV) a intensificat eforturile de sprijinire a organizațiilor societății civile, în special a celor mai mici, locale, care se confruntă cu constrângeri deosebite; întrucât unele state membre, prin programele naționale de redresare și reziliență, au asigurat finanțare pentru consolidarea capacităților de verificare a informațiilor și de combatere a dezinformării;

P.  întrucât, în pofida anumitor resurse financiare disponibile, inclusiv a proiectelor de succes din fondurile și programele UE, finanțarea organizațiilor societății civile și a mass-mediei este, în general, fragmentată, bazată pe proiecte și adesea provine din țări din afara UE; întrucât procedura de solicitare a finanțării ar trebui să fie transparentă și accesibilă; întrucât Curtea de Conturi Europeană a concluzionat că lipsa unei strategii coerente a UE în domeniul educației mediatice care să includă combaterea dezinformării, și fragmentarea acțiunilor UE diluează impactul proiectelor de educație mediatică și că multe astfel de proiecte nu au demonstrat o amploare și o anvergură suficiente;

Q.  întrucât jurnalismul bazat pe fapte joacă un rol esențial într-o societate democratică, respectând principiile veridicității, exactității, imparțialității, onestității și independenței; întrucât libertatea de exprimare și de informare sunt drepturi fundamentale garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a UE, precum și de Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice; întrucât tabloidizarea mass-mediei are un efect negativ asupra fiabilității informațiilor accesibile publicului și asupra peisajului mediatic;

R.  întrucât avertizorii de integritate, ziariștii, OSC, activiștii și apărătorii drepturilor omului se confruntă din ce în ce mai mult cu intimidări, supraveghere invazivă și piraterie informatică, hărțuire și amenințări, inclusiv cu amenințări juridice și litigii abuzive; întrucât ei ar trebui să fie sprijiniți de UE și de instituțiile sale; întrucât acțiunile strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP), inclusiv cele inițiate de autoritățile din țări terțe împotriva cetățenilor UE sau a entităților cu sediul în UE, constituie o amenințare gravă la adresa democrației și a drepturilor fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare și de informare, deoarece acestea sunt modalități de a îi împiedica pe ziariști și pe activiști, precum și pe unii actori ai societății civile mai ample, să se exprime cu privire la chestiuni de interes public și să îi pedepsească pentru aceasta, având, astfel, un efect de intimidare asupra tuturor vocilor critice reale sau potențiale;

S.  întrucât, în UE, există cazuri în care viața unor jurnaliști a fost amenințată în urma cercetărilor efectuate pe teme de interes public; întrucât există puteri străine suspectate de ingerințe în Uniune, care și-au extins măsurile represive la teritorii din Uniune pentru a îi reduce la tăcere pe ziariștii care doresc să mediatizeze și să denunțe acte criminale; întrucât un exemplu în acest sens este strategia de hărțuire judiciară exercitată de Regatul Maroc împotriva ziaristului spaniol Ignacio Cembrero; întrucât unii ziariști și apărători ai drepturilor omului cărora li s-a acordat azil în UE sunt în continuare ținta unor persecuții, hărțuiri, violențe și tentative de asasinat; întrucât statele membre ar trebui să le asigure securitatea și să le permită să își continue activitatea;

T.  întrucât reducerea eficacității manipulării rău-intenționate a informațiilor și, în special, a efectelor acesteia asupra funcționării proceselor democratice, constituie o chestiune de interes public; întrucât dezinformarea diminuează capacitatea cetățenilor de a lua decizii în cunoștință de cauză și de a participa liber la procesele democratice; întrucât această situație s-a intensificat prin dezvoltarea rapidă a unor noi tipuri de mijloace de comunicare în masă; întrucât, potrivit Instrumentului de monitorizare a pluralismului mass-mediei 2022, nicio țară nu prezintă un risc scăzut în ceea ce privește indicatorul „viabilitate mediatică”, ceea ce reflectă amenințările economice existente la adresa pluralismului mediatic; întrucât mass-media de știri prezentă pe piețe mai mici, inclusiv mass-media locală, regională și de nișă, se confruntă cu provocări suplimentare, deoarece dispun de venituri limitate și devin și mai puțin viabile dacă aplică modelele comerciale actuale și nici nu pot adopta noi modele în același mod ca mass-media care activează pe piețe mai mari; întrucât, în plus, unele state membre, pe care Rusia le consideră în sfera sa de influență, sunt mai expuse la riscurile geopolitice care decurg din ingerința Kremlinului în spațiul lor informațional;

U.  întrucât promovarea independenței și a pluralismului mass-mediei și a alfabetizării mediatice în combaterea dezinformării este una dintre propunerile cetățenilor cuprinse în raportul final al Conferinței privind viitorul Europei, publicat la 9 mai 2022, în care cetățenii au solicitat în mod specific ca UE să abordeze amenințările la adresa independenței mass-mediei prin instituirea unor standarde minime la nivelul UE, precum și să apere și să sprijine mass-media liberă, pluralistă și independentă, să intensifice lupta împotriva dezinformării și a ingerințelor străine și să asigure protecția jurnaliștilor; întrucât raportul final al Conferinței privind viitorul Europei conținea și apeluri pentru înființarea unui organism al UE însărcinat cu gestionarea și combaterea dezinformării și a ingerințelor țintite, consolidarea cooperării dintre autoritățile naționale în materie de securitate cibernetică, precum și elaborarea de acte normative și orientări pentru platformele online și companiile de comunicare socială pentru a trata vulnerabilitățile la dezinformare;

V.  întrucât integritatea pieței interne a serviciilor mass-media poate fi compromisă, iar polarizarea societății poate fi încurajată de furnizorii de mass-media care se implică în mod sistematic în dezinformare, inclusiv prin manipularea informațiilor și ingerințe din partea unor furnizori de servicii media controlați de stat și finanțați de anumite țări din afara UE, cum ar fi China, Rusia și Turcia; întrucât un peisaj mediatic extrem de concentrat și controlat de guvern poate duce la o autocrație informațională, în care statul sau actori străini răuvoitori își pot exercita cu ușurință influența prin manipularea informațiilor;

W.  întrucât China a investit aproape trei miliarde EUR în firme de mass-media europene în ultimii 10 ani, fără un răspuns adecvat din partea UE și a statelor sale membre; întrucât exemplul Chinei ar putea fi urmat de alte state cu ideologii politice autoritare similare, ceea ce implică riscuri considerabile pentru integritatea democrațiilor europene și interferența altor țări în afacerile interne ale UE; întrucât o serie de Institute Confucius administrate de statul chinez, care răspândesc propagandă și se amestecă în instituțiile academice, funcționează încă în UE; întrucât mass-media chineză reprezintă și diseminează ideologia Partidului Comunist Chinez (PCC); întrucât conturile de boți chinezi sunt din ce în ce mai active pe platformele sociale și pe rețelele de socializare și servesc nevoilor autorităților chineze;

X.  întrucât o operațiune masivă care viza instituțiile internaționale, în special cele din Bruxelles și Geneva, și care servea intereselor indiene, a fost recent descoperită de EU DisinfoLab, implicând sute de organe de media false și zeci de organizații neguvernamentale organizate de guvern;

Y.  întrucât doar unele state membre ale UE dispun de mecanisme de examinare a investițiilor străine în mass-media; întrucât cunoașterea structurilor de proprietate efectivă a canalelor mediatice este de interes public;

Z.  întrucât există în continuare deficiențe structurale importante care facilitează manipularea informațiilor prin intermediul platformelor online; întrucât modelele de afaceri al platformelor online se bazează pe date personale, pe algoritmi care promovează conținuturi și publicitate extreme și dezbinătoare, prin care mai multă implicare înseamnă mai multe venituri din publicitate, iar stimularea implicării recompensează opiniile dezbinătoare și extreme în detrimentul informațiilor bazate pe fapte; întrucât platformele online sunt, prin urmare, concepute într-un mod care ajută la amplificarea teoriilor conspirației și dezinformării; întrucât aceste platforme online globale au avut, în plus, un puternic impact perturbator asupra viabilității economice a sectorului media european, deoarece domină piața de publicitate, influențând astfel modelele de afaceri din domeniul media;

AA.  întrucât, deși Codul de bune practici privind dezinformarea a fost consolidat, multe probleme structurale persistă, cum ar fi lipsa unor norme obligatorii și prevederea conform căreia întreprinderile își pot alege propriile angajamente, ceea ce, în cele din urmă, împiedică succesul Codului de bune practici ca instrument;

AB.  întrucât tehnologiile generative de inteligență artificială (IA) care evoluează rapid ar putea avea consecințe grave care ar putea permite actorilor rău-intenționați să producă și să răspândească mai mult conținut de dezinformare, mai ieftin și mai rapid; întrucât țările din întreaga lume care nu dispun de resurse pentru a face față acestei încercări s-ar putea confrunta cu efecte deosebit de devastatoare;

AC.  întrucât propunerea Comisiei privind transparența și direcționarea publicității politice urmărește să trateze aceste probleme structurale în contextul publicității politice;

AD.  întrucât platformele au dezvoltat mai multe inițiative de combatere a dezinformării online, concepând campanii de „demascare prealabilă” pentru a îi informa pe utilizatori cu privire la pericolele dezinformării, avertizând în mod preventiv și dezmințind afirmațiile false făcute prin intermediul campaniilor de dezinformare și informare greșită întreprinse de actori rău-intenționați; întrucât efectul acestor inițiative nu poate fi evaluat pe deplin din cauza lipsei unor analize independente sau instituționalizate efectuate de cercetători cu acces deplin la date;

AE.  întrucât conținutul în alte limbi decât limba engleză rămâne în mare măsură nemonitorizat deoarece platformele încă nu utilizează un număr suficient de evaluatori și verificatori ai informațiilor capabili să își îndeplinească sarcinile în alte limbi, în special în limbile mai mici din țările grav afectate de dezinformare; întrucât platformele online ar trebui să garanteze drepturile fundamentale ale cetățenilor, cum ar fi libertatea de exprimare și de informare;

AF.  întrucât, de la preluarea Twitter de către Elon Musk, compania a introdus o politică vizând informarea greșită pe timp de criză, potrivit căreia compania ar lua măsuri ca răspuns la tweet-uri care conțin acuzații false sau înșelătoare privind utilizarea forței și a armelor, ar răspunde prin acordarea de prioritate tweet-urilor din conturile mass-media afiliate unui stat și ar transmite un avertisment conform căruia un tweet a încălcat politica companiei vizând informarea greșită pe timp de criză, dar această abordare a fost parțial anulată la 23 noiembrie 2022; întrucât compania a concediat personalul tuturor departamentelor responsabile cu detectarea, clasificarea sau răspunsul la dezinformare, inclusiv majoritatea moderatorilor de conținut și a echipelor specifice fiecărei țări, și a reinstituit peste 60 000 de conturi despre care s-a constatat anterior că au încălcat normele platformei prin partajarea dezinformării, implicarea în hărțuire sau abuz sau comiterea de înșelăciuni; întrucât, de la preluare, s-a înregistrat o creștere de aproximativ 40 % a conținutului abuziv; întrucât au avut loc suspendări repetate și intolerabile ale conturilor ziariștilor și ale canalelor de media fără o justificare concretă;

AG.  întrucât relatările din mass-media privind documentele interne au ridicat semne de întrebare cu privire la neutralitatea politică a eforturilor companiei de a-și pune în aplicare politicile de combatere a ingerințelor străine și a dezinformării în alegerile prezidențiale din SUA din 2020 și dacă aceste eforturi echivalează, de asemenea, cu o formă de ingerință în dezbaterea politică și socială mai amplă din jurul alegerilor, deoarece zeci de e-mailuri interne au arătat că principalele partide din Statele Unite ale Americii au utilizat metode de combatere a dezinformării și a discursului de incitare la ură pentru a controla electoratul; întrucât rămâne neclar cum se va dezvolta Twitter în viitorul apropiat, din cauza declarațiilor și a deciziilor îngrijorătoare luate de noua sa conducere superioară;

AH.  întrucât dezinformarea și informarea greșită în materie de sănătate reprezintă o amenințare gravă la adresa sănătății publice, deoarece erodează încrederea publicului în știință, în instituțiile publice, autorități și în personalul medical, generând totodată ostilitate față de acestea și promovând teoriile conspirației; întrucât o astfel de dezinformare poate pune viața în pericol când descurajează oamenii să apeleze la tratamente recomandate din punct de vedere medical, inclusiv la vaccinări, sau când promovează tratamente false; întrucât, în timpul pandemiei de COVID-19, volumul de conținuturi legate de COVID-19 care nu au fost tratate după ce au fost verificate și s-a constatat că era constituit din informații greșite sau dezinformări s-a ridicat la 20 % în germană și spaniolă, la 47 % în franceză și la 84 % în italiană; întrucât limbile cu circulație mai restrânsă au fost afectate și mai puternic;

AI.  întrucât rețelele de boți și conturile false de pe rețelele de socializare sunt utilizate de actori rău-intenționați pentru a submina procesele democratice; întrucât Meta a eliminat două rețele originare din China și Rusia pentru încălcarea politicii sale împotriva unui comportament neautentic coordonat; întrucât rețeaua originară din Rusia, compusă din peste 60 de site-uri web, a asumat identitatea unor site-uri internet legitime ale unor organizații de știri din Europa și a publicat articole originale care au criticat Ucraina, au sprijinit Rusia și au susținut că sancțiunile occidentale împotriva Rusiei ar fi de natură să aibă efecte opuse celor scontate; întrucât EU DisinfoLab a făcut constatări similare în ancheta sa privind Doppelgänger; întrucât acesta este doar vârful icebergului, iar platformele online trebuie să fie în permanență vigilente și să își îmbunătățească politicile de moderare a conținutului;

AJ.  întrucât există o lipsă de supraveghere a unor platforme cum ar fi Reddit și Telegram, unde dezinformarea se răspândește în mare parte în mod necontrolat; întrucât Spotify găzduiește podcasturi cu conținut de informare greșită și dezinformare, în special în ceea ce privește dezinformarea despre vaccinuri; întrucât unele dintre acestea au până la 11 milioane de ascultători pe episod; întrucât compania a refuzat să ia orice măsuri împotriva conturilor care difuzează podcasturile, deoarece nu are o politică referitoare la dezinformare; întrucât UE a demarat mai multe investigații privind TikTok, referitoare la transferul de date ale cetățenilor UE către China și la publicitatea orientată către minori;

AK.  întrucât Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA)(15) a intrat în vigoare la 16 noiembrie 2022 și se va aplica începând cu 17 februarie 2024; întrucât acesta armonizează pe deplin normele aplicabile serviciilor intermediare pe piața internă și conține dispoziții specifice aplicabile platformelor online foarte mari (VLOP) și motoarelor de căutare online foarte mari (VLOSE) în ceea ce privește riscurile sistemice, cum ar fi dezinformarea și manipularea;

AL.  întrucât DSA creează obligații pentru VLOP și VLOSE de a efectua evaluări anuale ale riscurilor și de a lua măsuri pentru a atenua riscurile care decurg din conceperea și utilizarea serviciilor lor; întrucât unele dispoziții ale DSA ar trebui extinse la platformele mai mici, pe care dezinformarea continuă să se răspândească nestingherită;

AM.  întrucât DSA clasifică dezinformarea și manipularea alegerilor drept riscuri sistemice;

AN.  întrucât algoritmii concepuți să aducă beneficii modelelor de afaceri ale platformelor joacă un rol esențial în amplificarea narațiunilor false și înșelătoare, creând bule de filtrare care limitează sau distorsionează informațiile disponibile pentru utilizatorii individuali; întrucât platformele nu au depus încă suficiente eforturi pentru a contracara această situație; întrucât dezvoltarea, testarea și funcționarea algoritmilor sunt încă lipsite de transparență;

AO.  întrucât rețelele de socializare sunt utilizate ca instrumente, de exemplu, pentru a răspândi propaganda rusă care urmărește să justifice invadarea Ucrainei de către Vladimir Putin și pentru a promova mișcările politice antidemocratice din Balcani; întrucât inteligența artificială, prin intermediul utilizării rău-intenționate a modelelor lingvistice de mari dimensiuni (LLM), cum ar fi ChatGPT, devine un instrument din ce în ce mai important utilizat pentru a răspândi propaganda și dezinformarea, dar va fi, de asemenea, esențială pentru a descoperi și a contracara mai eficient narațiunile false; întrucât este necesar să se dezvolte tehnologii digitale cu respectarea drepturilor omului și a statului de drept;

AP.  întrucât Comisia a înființat un Centru european pentru transparență algoritmică, care face parte din Centrul Comun de Cercetare al Comisiei și este alcătuit în principal din ingineri și oameni de știință în domeniul datelor dedicați studierii algoritmilor;

AQ.  întrucât coordonatorii serviciilor digitale, care sunt autorități independente desemnate de fiecare stat membru, au un rol și o funcție importante și sunt responsabili de supravegherea și asigurarea respectării DSA în statele membre;

AR.  întrucât există un risc de dependență economică, dar și de spionaj și sabotaj, întreprinderile străine obținând influență asupra infrastructurii critice a UE; întrucât companiile maritime chineze au achiziționat participații majoritare sau importante în peste 20 de porturi europene, cum ar fi China Merchants Group în Franța și COSCO în porturile Pireu, Anvers, Bilbao, Genova, Hamburg, Rotterdam, Valencia și Zeebrugge; întrucât raportul INGE I a solicitat un cadru de reglementare și de punere în aplicare mai puternic pentru a asigura blocarea investițiilor străine directe (ISD) cu un efect negativ asupra securității UE;

AS.  întrucât actorii străini, în special China și Rusia, dar și Iranul, încearcă în mod activ să se infiltreze în infrastructurile critice și în lanțurile de aprovizionare europene pentru a fura informații și/sau know-how prin spionaj în vederea obținerii unui avantaj competitiv sau pentru a sabota părți ale acestor infrastructuri pentru a le afecta funcționarea; întrucât același comportament dăunător este asociat cu proiecte economice și de infrastructură în țările candidate și potențial candidate la UE; întrucât o amenințare crescândă pentru cetățenii europeni constă și în posibilitatea spionajului și a colectării de informații prin intermediul aparaturii electrocasnice obișnuite;

AT.  întrucât dependența energetică a UE de Rusia a creat dificultăți enorme pentru securitatea sa energetică după ce Rusia și-a început războiul de agresiune împotriva Ucrainei; întrucât proiectele de „capital coroziv” ale actorilor străini din statele membre, cum ar fi centrala nucleară Paks din Ungaria, riscă să influențeze deciziile politice; întrucât, în pofida ocupării ilegale și anexării de către Rusia a unor părți din Ucraina în 2014, multe țări din UE și-au sporit dependența de gaze de Rusia; întrucât unele dintre aceste țări și-au redus recent dependența la aproape 0 %;

AU.  întrucât programele de investiții pentru implementarea tehnologiei 5G, cum ar fi MIE2 Digital, precum și programul 6G al întreprinderii comune „Rețele și servicii inteligente” ar putea sprijini suveranitatea tehnologică și vor reduce dependența de furnizorii străini în acest domeniu prin construirea unei infrastructuri 5G sigure, precum și a unor capacități tehnologice 6G; întrucât dezvoltarea infrastructurii tehnologice critice pentru economia europeană ar trebui să fie rezervată producătorilor și dezvoltatorilor europeni sau celor din țări care împărtășesc aceeași viziune;

AV.  întrucât autoritățile naționale ale unor state membre și-au consolidat abordarea în ceea ce privește combaterea amenințărilor străine la adresa infrastructurii critice, cum ar fi spionajul și sabotajul;

AW.  întrucât dezinformarea și alte manipulări de informații afectează dezbaterea publică privind alegerile și alte procese democratice și pot împiedica cetățenii să facă alegeri în cunoștință de cauză sau îi pot descuraja total de la participarea politică; întrucât dezinformarea în campaniile politice reprezintă o amenințare directă la adresa concurenței politice democratice loiale; întrucât aceste aspecte reprezintă o încercare pentru alegerile europene din 2024;

AX.  întrucât, în ajunul alegerilor europene din 2024, se preconizează o intensificare a ingerințelor și a activităților de manipulare a informațiilor; întrucât alegerile europene sunt fundamentale pentru funcționarea proceselor democratice ale Uniunii Europene, promovând stabilitatea și legitimitatea acestora; întrucât integritatea democratică a Uniunii trebuie, prin urmare, apărată, inclusiv prin împiedicarea răspândirii dezinformării și a influenței străine nejustificate asupra alegerilor europene; întrucât propunerea privind transparența și direcționarea publicității politice ar putea aduce o contribuție prin stabilirea unei interdicții privind sponsorizarea publicității politice ce provine din țări nemembre ale UE;

AY.  întrucât alegerile libere și corecte sunt o piatră de temelie a țărilor democratice, iar procesele electorale independente și transparente sunt necesare pentru a promova un mediu electoral competitiv și încrederea cetățenilor în integritatea alegerilor; întrucât integritatea sistemică a proceselor electorale este, de asemenea, ancorată în cadrele juridic și instituțional care reglementează modul de desfășurare a alegerilor, inclusiv organismele cu responsabilități în privința alegerilor; întrucât calitatea și soliditatea acestor cadre și instituții democratice sunt esențiale pentru integritatea electorală a oricărei țări; întrucât rețelele de socializare online sunt instrumente din ce în ce mai importante în procesul decizional electoral;

AZ.  întrucât ingerințele în procesele electorale pot avea loc în diferite moduri, directe sau indirecte, cum ar fi operațiunile frauduloase cu buletine de vot, blocarea intrărilor la secțiile de votare sau constrângerea fizică la vot, distribuirea de informații denaturate despre candidați, manipularea sau schimbarea datelor alegerilor și campanii de dezinformare pe rețelele de socializare, printre altele;

BA.  întrucât regimurile autoritare și-au îmbunătățit eficacitatea în ceea ce privește cooptarea și eludarea normelor și instituțiilor care sprijină libertățile fundamentale, precum și acordarea de sprijin altor regimuri care doresc să procedeze la fel; întrucât aceste regimuri au alimentat și exploatat polarizarea, prin interpuși în țări terțe și în UE, și au încercat să denatureze politicile naționale pentru a promova ura, violența și puterea neîngrădită; întrucât ingerințele externe în procesele electorale nu au adeseori scopul exclusiv de a influența rezultatele unor alegeri specifice, ci de a submina sau a distruge încrederea pe termen lung a cetățenilor în legitimitatea instituțiilor lor democratice și în procesele lor democratice;

BB.  întrucât Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene contribuie la protejarea integrității alegerilor europene;

BC.  întrucât Rețeaua europeană de cooperare privind alegerile joacă un rol esențial în asigurarea integrității alegerilor din Uniunea Europeană; întrucât această rețea a fost creată de serviciile Comisiei împreună cu serviciile competente ale statelor membre;

BD.  întrucât finanțarea din afara UE a unor activități politice și a unor politicieni din interiorul Uniunii Europene înainte și după 24 februarie 2022, cu precădere din Rusia, care continuă să fie dezvăluită de jurnaliști și experți, pune în pericol integritatea funcționării democratice a statelor membre ale UE și necesită o investigație riguroasă pentru a-i trage la răspundere pe complici; întrucât ziarul „El País” a dezvăluit implicarea Consiliului Național al Rezistenței Iraniene în finanțarea mișcărilor politice de extremă dreapta din Uniunea Europeană; întrucât Rusia și Iranul, împreună cu alte țări, cum ar fi Venezuela, au un obiectiv comun de slăbire a statelor democratice;

BE.  întrucât legiuitorii negociază în prezent propunerea privind publicitatea politică, care urmărește să completeze Regulamentul privind serviciile digitale (DSA), să combată fragmentarea dăunătoare existentă în prezent în acest domeniu și să contribuie la consolidarea democrațiilor noastre în Europa și a proceselor noastre democratice, să le permită cetățenilor să decidă în cunoștință de cauză în timpul alegerilor sau al referendumurilor printr-un proces deschis și să îi protejeze pe cetățenii UE împotriva dezinformării, a știrilor false, a tehnicilor opace de publicitate politică și a ingerințelor externe în general; întrucât legiuitorii ar trebui să ajungă la un acord privind propunerea cât mai curând posibil, pentru a se asigura că noile norme vor fi în vigoare înainte de alegerile europene din 2024;

BF.  întrucât numai în prima jumătate a anului 2021 s-au înregistrat tot atâtea atacuri cibernetice împotriva instituțiilor UE ca pe întreg parcursul anului 2020(16); întrucât numărul atacurilor împotriva instituțiilor UE și a celor naționale a crescut în urma agresiunii Rusiei în Ucraina, după cum o demonstrează atacul cibernetic care a lovit Parlamentul European în timpul sesiunii plenare din noiembrie 2022, în urma căruia site-ul instituției a fost inaccesibil după votarea unei rezoluții prin care Rusia a fost declarată stat sponsor al terorismului;

BG.  întrucât UE și-a intensificat considerabil eforturile și investițiile în dezvoltarea capacităților de securitate cibernetică, inclusiv prin intermediul programelor UE Orizont Europa și Europa digitală; întrucât este în continuare nevoie de un nivel de securitate cibernetică mai ridicat, susținut de o finanțare corespunzătoare; întrucât o infrastructură puternică de securitate cibernetică ar putea reduce costurile incidentelor cibernetice; întrucât evaluarea impactului Actului european privind reziliența cibernetică propus estimează că inițiativa ar putea duce la o reducere a costurilor generate de incidentele care afectează întreprinderile cu aproximativ 180 până la 290 de miliarde EUR(17); întrucât Comisia a întârziat să adopte măsuri ca reacție la pirateria informatică îndreptată împotriva cetățenilor UE pe teritoriul UE cu programe spion folosite de țări terțe, inclusiv a unor personalități importante, cum ar fi șefi de stat sau comisari; întrucât în prezent nu există niciun plan de acțiune pentru a preveni actele de piraterie informatică împotriva cetățenilor UE realizate de persoane din afara UE;

BH.  întrucât Consiliul a adoptat recent Directiva NIS2, pentru a asigura un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în întreaga Uniune; întrucât Directiva NIS2 a instituit Rețeaua UE a organizațiilor de legătură în materie de crize cibernetice (EU CyCLONe), care va consolida reziliența sistemelor informatice; întrucât un nivel adecvat de securitate cibernetică poate fi atins numai prin cooperarea mai multor actori din sectorul public și cel privat; întrucât UE se confruntă în continuare cu dependențe majore în domeniul securității cibernetice;

BI.  întrucât apărarea cibernetică a Ucrainei necesită acțiunea și cooperarea tuturor partenerilor; întrucât corporațiile IT occidentale au oferit asistență Ucrainei pentru identificarea vulnerabilităților infrastructurii sale; întrucât există o lipsă de capacități tehnice în cadrul UE pentru a identifica vulnerabilitățile infrastructurii sale critice; întrucât cooperarea și schimbul de informații cu parteneri specifici, cum ar fi SUA, Regatul Unit al Marii Britanii, Ucraina și Taiwan, sunt esențiale pentru îmbunătățirea capacității UE de a atribui atacurile;

BJ.  întrucât întreprinderea comună „Rețele și servicii inteligente” a fost înființată în 2021 pentru a permite actorilor europeni să elaboreze standarde globale privind 6G; întrucât colaborarea dintre Comisie și autoritățile statelor membre cu privire la punerea în aplicare a setului de instrumente cibernetice 5G este în curs în cadrul Grupului de cooperare privind securitatea rețelelor și informațiilor (NIS); întrucât Curtea de Conturi Europeană a concluzionat că, de la adoptarea setului de instrumente 5G, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește consolidarea securității rețelelor 5G, majoritatea statelor membre aplicând sau aflându-se în curs de a aplica o serie de restricții furnizorilor cu risc ridicat, dar că niciuna dintre măsurile prezentate nu este obligatorie din punct de vedere juridic, ceea ce înseamnă că Comisia nu are competența de a le pune în aplicare;

BK.  întrucât au existat cazuri în care țări terțe au transportat migranți și solicitanți de azil la frontiera externă a UE ca parte a strategiilor lor hibride de ingerință externă pentru a provoca UE și statele sale membre, cum ar fi în toamna anului 2021, atunci când Belarusul a desfășurat acțiuni împotriva Poloniei, Lituaniei și Letoniei; întrucât aceste tentative de ingerință hibridă iau, de asemenea, forma răspândirii dezinformării prin polarizarea societăților UE și subminarea valorilor europene și a drepturilor fundamentale;

BL.  întrucât migranții, minoritățile și diaspora sunt adesea utilizate de actori străini care organizează campanii de dezinformare pentru a exploata și a amplifica preconcepțiile negative despre migrație cu scopul de a intensifica tensiunile în cadrul societăților europene; un exemplu în acest sens fiind diaspora ucraineană, care este victima unor campanii de dezinformare rusești specifice; întrucât platformele joacă un rol esențial în răspândirea acestor informații;

BM.  întrucât în Europa se înregistrează un număr tot mai mare de mișcări împotriva drepturilor de gen, care vizează în special sănătatea sexuală și reproductivă, drepturile femeilor și persoanele LGBTIQ+; întrucât astfel de mișcări proliferează dezinformarea în scopul de a inversa progresele privind drepturile femeilor și egalitatea de gen; întrucât s-a raportat că aceste mișcări au primit milioane de euro din fonduri străine, fie publice, fie private, inclusiv din Rusia și SUA;

BN.  întrucât această instrumentalizare a migranților și a minorităților la frontierele externe ale UE evidențiază că este important să dispunem de un sistem eficace și integrat de gestionare a frontierelor și să aplicăm măsuri operaționale, financiare și diplomatice pentru a rămâne rezilienți;

BO.  întrucât Parlamentul sprijină propunerea Comisiei de a include dispoziții privind instrumentalizarea migranților în Codul frontierelor Schengen, ceea ce va permite statelor membre să acționeze într-un mod mai eficace și mai coordonat;

BP.  întrucât campaniile de dezinformare și propagandă ale Rusiei influențează în mod indirect și formarea opiniei publice din Europa, concentrându-se asupra diasporei rusofone din Europa și țările învecinate; întrucât statele membre ar trebui să joace un rol esențial în punerea la dispoziție a unor surse de știri bazate pe fapte pentru grupurile de populație vorbitoare de limba rusă, în scopul de a contracara narațiunea pro-Kremlin; întrucât campaniile rusești de dezinformare și propagandă sunt, de asemenea, răspândite pe larg în numeroase țări post-sovietice, inclusiv în Asia Centrală;

BQ.  întrucât Parchetul federal belgian a deschis o anchetă privind suspiciuni de spălare de bani, corupție și participare la un grup infracțional organizat provenind din țări terțe; întrucât, începând din 9 decembrie 2022, au avut loc mai multe arestări și percheziții care au vizat atât actuali, cât și foști deputați în Parlamentul European, precum și membri ai personalului; întrucât aceste acuzații trebuie să fie urmate de măsuri eficace adoptate de Parlament și de alte instituții ale UE, pentru a elimina lacunele care permit ingerințele externe, precum și pentru a spori transparența și responsabilitatea în scopul de a proteja integritatea instituțiilor;

BR.  întrucât încrederea în integritatea Parlamentului și în statul de drept este esențială pentru ca democrația europeană să funcționeze; întrucât este esențial să se garanteze că procesele democratice nu sunt acaparate de interese private și externe și că drepturile cetățenilor sunt respectate integral; întrucât capacitatea reprezentanților grupurilor de interese de a influența procesul decizional din Parlament prin intermediul argumentelor reprezintă o parte vitală a democrației europene;

BS.  întrucât raportul Comisiei INGE I a evidențiat deja o lipsă gravă de norme obligatorii din punct de vedere juridic privind lobby-ul și aplicarea registrului de lobby al UE, precum și că foști politicieni și funcționari publici europeni de nivel înalt sunt adeseori angajați sau cooptați de societăți naționale sau private controlate de state autoritare străine; întrucât acest lucru face practic imposibilă urmărirea activităților de lobby care provin din afara UE;

BT.  întrucât capturarea elitelor de către interese străine, facilitată de nerestricționarea „ușilor turnante” dintre instituțiile UE și țările autocratice cu un risc ridicat de ingerință dăunătoare pentru interesele democratice ale Uniunii, continuă să reprezinte o formă semnificativă de ingerință externă în funcționarea democratică a Uniunii Europene și poate fi considerată o problemă din spectrul corupției;

BU.  întrucât China și Rusia au impus sancțiuni împotriva unor cercetători și institute de cercetare europene din cauza publicațiilor sau a pozițiilor acestora;

BV.  întrucât este necesară mai multă claritate în ceea ce privește ingerința externă prin intermediul reprezentanților de interese la nivelul UE, în special în cooperare cu organizațiile neguvernamentale (ONG), firmele de consultanță, fundațiile, grupurile de reflecție și companiile private; întrucât acest lucru nu ar trebui să împiedice activitățile normale de informare desfășurate de ambasade; întrucât numărul personalului ambasadelor Rusiei este în scădere în toată Europa, în timp ce continuă să crească la Budapesta, ceea ce dovedește că Ungaria riscă să devină vulnerabilă la activitățile serviciilor secrete rusești;

BW.  întrucât activitățile de lobby în numele unor interese externe, în special atunci când vizează companii din sectoare strategice și guvernele acestora, pot deschide calea către ingerințe externe în instituțiile noastre; întrucât registrul de transparență a fost consolidat în mod semnificativ în urma unui acord interinstituțional; întrucât consolidarea cerințelor de transparență pentru organizațiile societății civile, firmele de consultanță, fundațiile, grupurile de reflecție și companiile private ar putea servi scopului de a detecta ingerințele externe;

BX.  întrucât au existat mai multe cazuri de campanii ostile de intimidare și hărțuire împotriva unor deputați în Parlamentul European, orchestrate și coordonate de țări străine; întrucât țări precum Rusia, China și Iran au impus interdicții de intrare și sancțiuni împotriva unor deputați și organe ale Parlamentului European și ale parlamentelor statelor membre, din cauza criticilor exprimate la adresa politicilor guvernelor respective în domeniul drepturilor omului;

BY.  întrucât unele state acuză fără niciun temei cetățeni europeni că au comis infracțiuni sau crime și îi țin în închisoare pentru a influența deciziile statelor membre ale UE; întrucât în Iran sunt arestați și condamnați în prezent fără niciun temei cetățeni europeni, printre care cetățeanul suedez Ahmadreza Djalalie și alți șapte cetățeni francezi;

BZ.  întrucât, în martie 2022, UE a impus sancțiuni împotriva canalelor de propagandă rusești Russia Today (RT) și Sputnik, suspendându-le temporar activitatea de difuzare, precum și ordonând furnizorilor de acces la internet și motoarelor de căutare să le delisteze conținutul; întrucât, de la adoptarea celui de-al nouălea pachet de sancțiuni, operatorii de satelit, cum ar fi Eutelsat din Franța și SES din Luxemburg, au încetat să furnizeze servicii de radiodifuziune în UE pentru RT și Sputnik; întrucât Eutelsat 36B continuă să difuzeze programe ale televiziunilor rusești Trikolor și NTV plus în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia; întrucât SES continuă să difuzeze RT News în India, Mexic și Africa de Sud; întrucât alți operatori naționali de satelit, cum ar fi Hellas Sat și Hispasat, precum și canalele naționale maghiare, continuă să difuzeze canale de televiziune sancționate; întrucât RT France și RT News sunt în continuare disponibile online; întrucât propaganda rusă este deseori amplificată de diverse instituții media internaționale cu o acoperire foarte largă în anumite regiuni ale lumii;

CA.  întrucât, în contradicție clară cu sancțiunile impuse de UE, Serbia, țară candidată la aderarea la UE, a devenit un refugiu pentru unele companii rusești care doresc să se sustragă de la sau să eludeze sancțiunile impuse de UE, deoarece, începând din iulie 2022, Belgradul găzduiește mai multe birouri ale RT (fosta Russia Today), care și-a lansat serviciul de știri online în limba sârbă;

CB.  întrucât incriminarea ingerințelor externe ar viza și ar stigmatiza acest comportament dăunător; întrucât în prezent nu există o interdicție generală a ingerințelor externe în UE, ceea ce înseamnă că autorii pot să se angajeze în acest sens fără teama de a fi sancționați, cu excepția cazului în care comportamentul lor constituie o infracțiune existentă; întrucât, în conformitate cu articolul 83 alineatul (1) al treilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în funcție de evoluția criminalității, Consiliul poate adopta o decizie de identificare a altor domenii ale criminalității de o gravitate deosebită cu o dimensiune transfrontalieră; întrucât este necesar să se impună sancțiuni și să se stabilească restricții pentru autorii ingerințelor externe, în scopul a preveni acțiuni viitoare ale acestora;

CC.  întrucât Comisia a propus armonizarea infracțiunilor și a pedepselor pentru încălcarea sancțiunilor UE; întrucât o serie de state membre au luat în considerare extinderea competențelor Parchetului European (EPPO) pentru a acoperi aceste încălcări;

CD.  întrucât UE a elaborat deja mai multe acte legislative importante pentru a contracara acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine; întrucât există pericolul ca alte țări (autoritare) să copieze și să utilizeze în mod selectiv cadrele normative ale UE pentru combaterea dezinformării în scopul de a limita libertatea mass-mediei și libertatea de exprimare; întrucât o evaluare a eficacității și a impactului instrumentelor existente în ceea ce privește consolidarea rezilienței societății nu a fost realizată în mod corespunzător la nivelul UE; întrucât o astfel de evaluare ar îmbunătăți și mai mult orientarea viitoarelor politici și instrumente de abordare a ingerințelor externe și a amenințărilor hibride;

CE.  întrucât, ca urmare a creșterii sale economice și a extinderii sale politice pe scena mondială, China încearcă să maximizeze difuzarea propagandei sale în afara granițelor, răspândind narațiuni pozitive despre această țară și încercând simultan să reducă la tăcere vocile critice; întrucât China preia controlul asupra tuturor canalelor de informare media tradiționale din Africa, care sunt în continuare instrumentul cel mai utilizat pentru a obține informații pe acest continent; întrucât și Rusia își extinde operațiunile de dezinformare în Africa; întrucât Grupul Wagner este implicat direct în aceste operațiuni; întrucât aceste operațiuni pot pune în pericol securitatea cetățenilor europeni, precum și dezvoltarea cooperării cu statele partenere africane;

CF.  întrucât UE își asumă un rol principal în activitatea Comitetului ad-hoc al ONU privind criminalitatea cibernetică din cadrul Comisiei a III-a a ONU, cu scopul de a proteja drepturile fundamentale și procedurale ale suspecților;

CG.  întrucât gradul general de conștientizare a pericolelor manipulării informațiilor și ale ingerințelor în alte țări din lume a crescut de la pandemia de COVID-19; întrucât ONU a propus mai multe inițiative de consolidare a guvernanței în sfera digitală și de creare a unei mai mari coerențe între statele membre ale ONU, cum ar fi Codul de conduită global pentru promovarea integrității informațiilor publice și Pactul digital mondial;

CH.  întrucât, în cadrul discuțiilor cu Comisia specială ING2, reprezentanții unor platforme și alte părți interesate au reacționat pozitiv la stabilirea unor standarde globale, în special a unor standarde europene și, dacă este posibil, transatlantice, în combaterea acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și a ingerințelor străine;

CI.  întrucât misiunile și operațiunile de succes din cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC) / politicii de securitate și apărare comune (PSAC) și delegațiile UE în țările terțe se numără printre cele mai bune campanii de comunicare strategică desfășurate de UE în țări terțe;

CJ.  întrucât Consiliul a aprobat Busola strategică în martie 2022; întrucât Busola strategică subliniază că, până în 2024, toate misiunile și operațiunile PSAC/PESC ar trebui să fie dotate cu suficiente instrumente și resurse de comunicare strategică pentru a contracara acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine; întrucât este necesar un proces de modernizare și profesionalizare a comunicării în cadrul misiunilor, inclusiv sprijinirea inițiativelor de combatere a vulnerabilităților legate de dezinformare; întrucât Grupul operativ pentru comunicarea strategică (Stratcom) al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) și-a intensificat cooperarea cu misiunile și operațiunile PSAC pentru a le ajuta să detecteze, să analizeze și să înțeleagă campaniile care implică acțiuni străine de manipulare a informațiilor și ingerințe străine,

O strategie coordonată a UE împotriva ingerințelor externe

1.  subliniază că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a expus în mod clar legăturile dintre tentativele străine de manipulare a informațiilor și amenințările la adresa UE și a țărilor din vecinătatea sa imediată din Balcanii de Vest și din cadrul Parteneriatului estic și a securității și stabilității mondiale; constată că războiul la scară largă purtat de Rusia în Ucraina a făcut ca efectele ingerinței Rusiei în procesele democratice, care a început cu mult înainte de invazie și se bazează pe revizionismul istoric, să fie și mai evidente;

2.  subliniază necesitatea de a dezvolta autonomia strategică deschisă a Uniunii Europene, pentru a limita posibilitățile de ingerință prin dependența Uniunii în sectoare strategice precum energia, sectorul digital și cel al sănătății; sprijină eforturile Comisiei Europene, ale Consiliului și ale celorlalte instituții în această direcție, în special în cadrul REPowerEU și al Strategiei digitale europene;

3.  ia act de acțiunile întreprinse de Comisie ca urmare a primelor recomandări adoptate de Parlament la 9 martie 2022; își reiterează însă apelul la o strategie coordonată a UE de combatere a ingerințelor externe, care să ia în considerare atât complexitatea, cât și natura multidimensională a amenințărilor, pe baza unei analize geopolitice articulate și multipolare; consideră că această strategie la nivelul întregii societăți ar trebui să includă măsuri de asigurare a unei mai bune aplicări a dispozițiilor existente privind ingerințele externe, să creeze un punct focal pentru investigații și răspunsuri strategice în scopul de a contracara ingerințele externe și să asigure finanțarea activităților de consolidare a capacităților pentru a combate dezinformarea și a susține procesele democratice; este de părere că această strategie ar trebui să reunească și să creeze sinergii între eforturile, strategiile, planurile de acțiune, foile de parcurs și proiectele și fluxurile de finanțare subiacente izolate; consideră că strategia ar trebui să stabilească obiectivele strategice, mandatele necesare și capacitățile operaționale, cum ar fi schimbul de informații privind amenințările și atribuirea tehnică, instrumentele legislative și diplomatice, precum noile acte legislative, normele, seturile de instrumente, atribuirea politică, sancțiunile și alte contramăsuri, precum și cerințele de consolidare a capacităților, cum ar fi finanțarea suplimentară a agențiilor UE și a organizațiilor societății civile care contribuie la aceste eforturi, cu indicatori-cheie de performanță pentru a se asigura că se obține o amploare și o acoperire suficientă a rezultatelor;

4.  salută, în acest sens, anunțul făcut de președinta Comisiei cu privire la un pachet privind apărarea democrației; reamintește declarațiile Comisiei de a ține seama cu atenție de recomandările comisiilor INGE și ING2 de a elabora un pachet solid privind apărarea democrației, împreună cu o legislație care să contracareze amenințările hibride în UE;

5.  invită Comisia și statele membre să asigure că toate măsurile luate pentru a proteja UE împotriva ingerințelor externe și a manipulării informațiilor includ obligatoriu angajamente puternice și ferme privind drepturile fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare și libertatea de opinie;

6.  este de părere că ar trebui luate în considerare cu atenție eforturile de a trece de la o abordare nediferențiată în funcție de țară, care tratează toate eforturile străine de influență în același mod, indiferent de țara de origine, la o abordare bazată pe riscuri, plecând de la criterii obiective, în mod similar cu Directiva (UE) 2015/849(18) și pe baza învățămintelor trase de alte țări; consideră că abordarea bazată pe riscuri ar funcționa ca unul dintre elementele constitutive ale unei abordări etapizate care să fundamenteze politicile și contramăsurile împotriva ingerințelor externe, să reducă complexitatea juridică inutilă și să utilizeze mai eficient capacitățile și resursele limitate, de la nivelul operațional la cel politic, luând în considerare tocmai factorul care contează cel mai mult în evaluarea și răspunsul la influența străină, și anume țara sa de origine; este de părere, de asemenea, că această abordare ar trebui să includă un set clar de potențiale sancțiuni și, prin urmare, să funcționeze și ca o formă de descurajare față de agresori și ca o pârghie față de noii actori rău intenționați care ar putea fi adăugați pe listă; consideră că printre potențialele criterii s-ar putea număra:

   (a) implicarea în activități de ingerință externă,
   (b) un program de furt al proprietății intelectuale îndreptat împotriva Uniunii și a statelor sale membre,
   (c) o legislație care obligă actorii naționali nestatali să participe la activități de informații,
   (d) încălcarea consecventă a drepturilor omului,
   (e) o politică revizionistă față de ordinea juridică internațională existentă,
   (f) aplicarea extrateritorială a ideologiei autoritare; invită Comisia și SEAE să prezinte recomandări specifice pentru introducerea acestei abordări și să le transmită Consiliului spre aprobare;

7.  este de părere că UE, în colaborare cu statele membre, ar trebui să își intensifice comunicarea strategică privind combaterea și demascarea, manipularea informațiilor prin raportarea pe scară largă a operațiunilor în curs pe măsură ce acestea au loc (demascare), cu precădere în sudul global; solicită consolidarea capacităților UE de predemascare și continuarea investițiilor în acestea; reamintește exemplele date de Ucraina și Taiwan în ceea ce privește predemascarea și demascarea manipulării informațiilor și necesitatea de a valorifica lecțiile învățate din experiența acestora; reamintește, de asemenea, că, pentru a predemasca sau a demasca rapid manipulările de informații, este necesar să existe un cadru care să permită un schimb rapid de informații provenind de la societatea civilă și întreprinderile private;

8.  sprijină apelul public lansat de vicepreședinta Věra Jourová la Talinn în ianuarie 2023(19) de a crește numărul canalelor de comunicare independente pentru vorbitorii de limbă rusă; invită Comisia și SEAE să dea curs acestui apel cu propuneri și măsuri concrete în consecință;

9.  condamnă fenomenul periculos al dezinformării contra cost, prin care unii furnizori oferă servicii de dezinformare actorilor guvernamentali și neguvernamentali, de pildă în dark web („internetul întunecat”), unde publică liste de servicii și prețuri; regretă că acest tip de servicii a fost folosit în încercarea de a submina procesele electorale, printre multe alte utilizări;

10.  solicită înființarea unei structuri a UE care să aibă sarcina de a analiza date statistice, de a coordona proiecte de cercetare și de a elabora rapoarte pentru a crește gradul de conștientizare a situației și schimbul de informații privind amenințările, atribuirea și contramăsurile în legătură cu acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine, inclusiv implicând serviciul de acțiune externă al UE, și care să servească drept punct de referință și centru de cunoștințe de specialitate pentru a facilita și a încuraja schimburile operaționale dintre autoritățile statelor membre și instituțiile și agențiile UE; consideră că această structură ar trebui finanțată de la bugetul UE și ar trebui să ia forma unui Centru pentru integritatea informațiilor, care să colaboreze cu toate instituțiile UE în utilizarea tuturor instrumentelor disponibile pentru a evita dublarea;

11.  invită statele membre să recunoască faptul că ingerințele externe, inclusiv dezinformarea, reprezintă o amenințare la adresa securității naționale și transfrontaliere; subliniază nevoia de solidaritate între statele membre pentru a putea combate eficace astfel de activități; solicită ca articolul 222 din TFUE să fie modificat pentru a include ingerințele externe;

12.  solicită parlamentelor naționale ale statelor membre ale UE să aibă în vedere înființarea propriilor organisme parlamentare însărcinate cu acțiuni de supraveghere legate de protecția democrației lor față de ingerințele externe și de manipularea informațiilor și să organizeze schimburi periodice pe aceste teme;

13.  ia act cu interes de încheierea exercițiului comun Soluția integrată a UE 2022, menit să stimuleze capacitatea UE de a răspunde la o criză complexă, hibridă, cu o dimensiune atât internă, cât și externă; regretă însă că Parlamentul nu a fost implicat în acest exercițiu și invită celelalte instituții ale UE să implice în mod structural Parlamentul în toate exercițiile de acest tip;

14.  încurajează toate tipurile de cooperare între serviciile diferitelor instituții ale UE responsabile cu activitățile operaționale privind monitorizarea și combaterea dezinformării, cum ar fi cea existentă între Grupul operativ privind dezinformarea al PE, serviciile Comisiei și divizia StratCom a Serviciului SEAE, cu sistemul său de alertă rapidă; salută angajamentul SEAE și al Comisiei față de Parlament de a-l informa periodic cu privire la evoluțiile semnificative din peisajul amenințărilor de tip FIMI (acțiuni străine de manipulare a informațiilor și ingerințe străine), în special atunci când acestea privesc alegerile europene; sugerează introducerea unui sistem de alertă rapidă pentru deputații din Parlamentul European și membrii parlamentelor naționale pentru a contracara dezinformarea pe platformele online și a preveni schimburile de dezinformare;

15.  salută facilitarea de către SEAE a unui centru de schimb de informații și de analiză (ISAC) în scopul de a elabora o metodologie și un cadru comun pentru colectarea și schimbul sistematic de informații și dovezi privind amenințările și, în cele din urmă, de a asigura o mai bună conștientizare a situației; subliniază progresele înregistrate de SEAE în ceea ce privește un cadru analitic comun și o metodologie comună privind FIMI, astfel cum sunt descrise în Planul de acțiune european în domeniul apărării (PADE), și subliniază că, ca parte a ISAC, un astfel de protocol cu sursă deschisă, colaborativ și interoperabil pentru a sprijini conștientizarea situației poate contribui la o colaborare mai strânsă între instituțiile, organismele și agențiile UE (IOAUE), statele membre, platformele de comunicare socială, agențiile de știri și actorii societății civile; solicită să se aloce fonduri suficiente pentru dezvoltarea continuă, implicarea societății și consolidarea capacităților, care să contribuie la adoptarea pe scară largă a acestui model, cu o acoperire și o amploare semnificative în întreaga Uniune;

16.  solicită înființarea unui organism permanent în cadrul Parlamentului European pentru a asigura o abordare transversală în vederea monitorizării și combaterii eficace a ingerințelor externe;

Reziliență

17.  solicită un efort colectiv din partea instituțiilor UE, a statelor membre, a țărilor partenere, a societății civile, a mediului de afaceri și a mass-mediei independente pentru sensibilizarea socială și instituțională și pentru investiții în educația despre dezinformare, manipularea informațiilor și ingerințele externe și modul de contracarare a acestora, într-o manieră holistică;

18.  subliniază că UE trebuie să tragă învățăminte din experiența și competențele Ucrainei, ale Taiwanului și ale altor state de combatere a ingerințelor străine și a agresiunii și să continue cooperarea strânsă cu aceste țări în acest domeniu; remarcă totuși contextul diferit în care operează Taiwanul;

19.  salută faptul că Observatorul european al mass-mediei digitale (EDMO), o rețea independentă de verificatori ai veridicității informațiilor, cercetători universitari și alte părți interesate, va avea în curând centre care să acopere toate statele membre ale UE, consolidându-și astfel misiunea de a identifica și analiza campaniile de dezinformare, informațiile false și alte tipuri de conținut creat cu intenții vădit propagandistice de către țări terțe, de a organiza activități de alfabetizare mediatică și alte activități de sprijinire a combaterii dezinformării; subliniază potențiala nevoie a unui cadru juridic în UE sau în statele membre pentru a asigura o verificare de calitate a veridicității informațiilor;

20.  își reiterează apelul adresat statelor membre de a include în programele școlare și universitare alfabetizarea mediatică și digitală, educația civică, istoria europeană comună, respectarea drepturilor fundamentale, gândirea critică și promovarea implicării publicului, în paralel cu eforturile de sensibilizare a adulților, inclusiv a vârstnicilor, și cu eforturile de reducere a decalajelor digitale în funcție de vârstă, gen și statut socioeconomic; solicită o strategie concertată a UE privind alfabetizarea mediatică, cu proiecte care să genereze rezultate tangibile la scară semnificativă și care să ajungă în întreaga Uniune; încurajează acordarea accesului țărilor candidate la Orientările UE privind alfabetizarea mediatică, traduse în limbile naționale, pentru a combate dezinformarea și a promova alfabetizarea digitală prin educație și formare; solicită, în acest sens, statelor membre să ia în considerare elaborarea și distribuirea în unitățile de învățământ a unor materiale educaționale, adaptate pe categorii de vârstă, din care atât copiii, cât și tinerii să poată învăța cum să se informeze corect și cum să verifice acuratețea informațiilor; solicită crearea unui observator al influențelor străine și al impactului acestora asupra învățământului superior și cercetării;

21.  subliniază importanța comemorării istorice și a cercetării privind regimurile totalitare, cum ar fi regimul sovietic, precum și a unei dezbateri publice transparente, bazate pe fapte, cu privire la crimele acestor regimuri, pentru a consolida reziliența societăților noastre împotriva distorsionărilor și manipulărilor istoriei; reiterează importanța organizațiilor societății civile, cum ar fi Memorial, care activează în domeniul memoriei istorice, în special în ceea ce privește istoria recentă a Europei, care este ținta dezinformării și a revizionismului sistematic practicat de Rusia în eforturile sale de a-și justifica ingerințele și agresiunea continue;

22.  invită Comisia să elaboreze un pachet eficace de măsuri privind apărarea democrației, ținând cont de experiența unică și de propunerile finale ale Conferinței privind viitorul Europei, inclusiv de inițiativele pentru consolidarea democrației noastre din interior, prin încurajarea unei culturi civice a implicării democratice și a participării active constante a cetățenilor, inclusiv în afara perioadelor electorale;

23.  subliniază necesitatea ca administrațiile publice să dispună la toate nivelurile de o formare specifică privind identificarea și combaterea ingerințelor și actelor de manipulare a informațiilor și subliniază că această formare ar trebui să fie sensibilă la dimensiunea de gen; reiterează apelul adresat IOAUE și autorităților naționale de a continua și de a consolida acțiuni similare de formare și de conștientizare a situației actuale, întrucât amenințările hibride persistă, sunt larg răspândite și vizează tot mai mult influențarea politicilor și a legislației UE; invită IOAUE să organizeze cursuri de formare interinstituționale pentru a promova reziliența globală a IOAUE în ansamblu;

24.  invită IOAUE și autoritățile naționale să adopte un cadru de comunicare specific care să conțină măsuri de detectare rapidă a ingerințelor externe și a tentativelor de manipulare a sferei informaționale pentru a preveni și a contracara astfel de tentative; salută rolul de partener important al SEAE, al Centrului de Excelență pentru Comunicații Strategice al NATO, precum și al Centrului European de Excelență pentru Contracararea Amenințărilor Hibride, în creșterea gradului de conștientizare a situației și în asigurarea unor răspunsuri suplimentare pentru a contracara FIMI;

25.  își reiterează apelul adresat SEAE de a-și consolida expertiza în domeniul comunicării strategice și al diplomației publice, ceea ce necesită un mandat consolidat și mai multe resurse alocate, în special, diviziei sale pentru comunicare strategică și grupurilor sale operative, urmând o abordare bazată pe riscuri și ținând cont de războiul de agresiune în curs al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și de războiul hibrid și de propaganda inițiată de actori statali și nestatali din Rusia și de impactul acestui război hibrid asupra țărilor candidate la UE din Balcanii de Vest, a Republicii Moldova și a altor țări din Parteneriatul estic; subliniază că dialogul cu cetățenii este indispensabil pentru a sensibiliza publicul cu privire la prioritățile politicii externe și de securitate a UE; recunoaște și salută activitatea privind site-ul și baza de date EUvsDisinfo și solicită extinderea în continuare a acestei platforme cu finanțare adecvată;

26.  ia act de necesitatea urgentă de a intensifica eforturile de contracarare a campaniilor FIMI răuvoitoare menite să limiteze capacitățile țărilor candidate și potențial candidate la aderarea la UE de a se alinia treptat la politica externă și de securitate comună (PESC) a UE; salută contribuția SEAE la sprijinirea capacității instituționale și a transparenței proprietății asupra mass-mediei, în special în Balcanii de Vest, ținând cont de situația fragilă în materie de securitate și de riscul de propagare; subliniază necesitatea de a contracara în mod proactiv propaganda actorilor răuvoitori din regiune, care urmărește să submineze interesele și valorile UE;

27.  solicită ca UE și statele membre să intensifice sprijinul pentru eforturile organizațiilor societății civile de contracarare a FIMI, întrucât acestea s-au dovedit eficace în sensibilizarea cu privire la riscurile asociate informațiilor și dezinformării transmise prin intermediul platformelor de comunicare socială, în special, și și-au arătat eficacitatea și în cazul mass-mediei tradiționale, deoarece multe organizații ale societății civile își desfășoară activitatea la nivel local, ceea ce înseamnă că sunt mai aproape de țintele dezinformării și știu mai bine cum să comunice cu acestea; consideră că întreprinderile din domeniul tehnologiei și al mass-mediei ar trebui să colaboreze cu organizațiile societății civile, care sunt în măsură să ofere expertiză în contexte politice și culturale, pentru a elabora strategii de atenuare a riscurilor de ingerință în procesele electorale;

28.  solicită ca jurnaliștilor de investigație și organizațiilor societății civile să li se pună la dispoziție fonduri suficiente și sustenabile, într-o manieră clară și transparentă, pe măsura eforturilor lor de sensibilizare, de expunere a eforturilor de a interveni în procesele democratice și de neutralizare a impactului acestora;

29.  solicită alocarea, stimularea și mobilizarea surselor de finanțare publice pentru organizațiile societății civile pertinente, precum și eforturi de a crește sursele de finanțare private, cum ar fi facilitarea unei conferințe a donatorilor; solicită lansarea unei inițiative comune care să reunească fonduri și programe ale UE, inclusiv viitorul pachet pentru apărarea democrației, alături de organizații financiare, beneficiari și donatori bilaterali, astfel încât să se îmbunătățească armonizarea și cooperarea în domeniul investițiilor care favorizează reziliența democratică și contracararea FIMI, și consideră că acest cadru de investiții ar trebui să ofere granturi personalizate, pe baza unor criterii obiective, transparente și controlate, pentru verificatorii independenți ai veridicității informațiilor, jurnaliștii de investigație, cadre universitare, grupuri de reflecție și organizații ale societății civile implicate în creșterea gradului de conștientizare a situației (cum ar fi cercetarea, investigarea și identificarea originii manipulării informațiilor și a ingerințelor, dezvoltarea cooperării în domeniu, precum și elaborarea și operaționalizarea unor metodologii ISAC și a unor instrumente cu sursă deschisă pentru a aborda provocarea pe care o reprezintă FIMI) și să includă măsuri de promovare a alfabetizării mediatice, digitale și informaționale, precum și alte activități de consolidare a rezilienței și susținere pentru apărătorii drepturilor omului prin cereri de propuneri anuale sau bianuale care ar urma să acopere finanțări multianuale pe termen lung;

30.  subliniază că este esențial ca avertizorilor de integritate, jurnaliștilor și altor profesioniști din domeniul mass-media să li se garanteze condițiile necesare pentru a contribui la o dezbatere publică deschisă, liberă, imparțială și echitabilă, care este esențială pentru democrație și constituie un aspect-cheie pentru a ajuta societatea să combată dezinformarea, manipularea informațiilor și ingerințele; subliniază necesitatea de a dispune de echipamente securizate și de un sistem de criptare de la un capăt la altul puternic, cu sursă deschisă, pentru a proteja confidențialitatea și integritatea comunicațiilor dintre jurnaliști și sursele acestora;

31.  salută propunerea SLAPP(20), alcătuită dintr-o propunere de directivă și o recomandare, de a îmbunătăți protecția jurnaliștilor, a apărătorilor drepturilor omului și a organizațiilor societății civile în raport cu procedurile judiciare abuzive; salută, de asemenea, analiza efectuată de Comisie în raportul său din 2022 privind statul de drept cu privire la amenințările existente la adresa siguranței jurnaliștilor din UE, precum și la amenințările juridice și procedurile judiciare abuzive împotriva mobilizării publice; evidențiază intensificarea supravegherii jurnaliștilor și a organizațiilor societății civile din UE ca mijloc de intimidare și hărțuire a acestora; subliniază necesitatea de a include această dimensiune în evaluarea Comisiei privind statul de drept;

32.  reamintește că serviciile mass-media independente, pluraliste și de calitate reprezintă un instrument puternic de contracarare a FIMI; reamintește, în acest sens, Inițiativa privind încrederea în jurnalism (Journalism Trust Initiative), instituită de organizația Reporteri fără Frontiere, care urmărește să stabilească standarde ale sectorului mass-media; își reiterează apelul pentru un program permanent al Uniunii pentru mas-media și revistele de știri; consideră că libertatea și pluralismul mass-mediei trebuie protejate și promovate și în mediul online, în special în ceea ce privește disponibilitatea conținutului jurnalistic pe platformele online;

33.  constată că este necesar să se asigure că lupta împotriva dezinformării implică și ziarele și canalele de știri tradiționale; solicită, în special, canalelor de știri să fie mai transparente în ceea ce privește profilul experților pe care îi invită în platourile lor;

34.  salută propunerea Comisiei de Lege europeană privind libertatea mass-mediei(21) (EMFA), care urmărește să instituie un cadru comun la nivelul UE pentru a garanta pluralismul și independența pe piața internă a serviciilor mass-media prin stabilirea unor dispoziții specifice de combatere a ingerințelor politice în deciziile editoriale și a supravegherii, precum și prin asigurarea finanțării adecvate a serviciilor publice de mass-media și a transparenței proprietății asupra mass-mediei și pentru a proteja conținutul mass-mediei online; îndeamnă, de asemenea, la instituirea unor măsuri de protecție pentru mass-media și lucrătorii săi, în special atunci când aceștia sunt vizați de puteri străine care încearcă să submineze exercitarea dreptului la informare; subliniază că, în special, dispozițiile privind supravegherea necesită în continuare îmbunătățiri substanțiale pentru a se asigura că nu legitimează utilizarea programelor de spionaj împotriva persoanelor fizice, în special a jurnaliștilor, subminând astfel drepturile fundamentale în loc să le consolideze;

35.  salută propunerea de creare, în cadrul propunerii EMFA, a unui nou Comitet european pentru servicii mass-media, care să reunească autorități naționale din domeniul mass-mediei și care ar trebui să joace un rol semnificativ în combaterea dezinformării, inclusiv a ingerințelor externe și a manipulării informațiilor; observă, în special, că una dintre sarcinile propuse ale comitetului este coordonarea măsurilor naționale legate de furnizarea de servicii mass-media de către furnizori stabiliți în afara UE care vizează publicul din UE și care pot prezenta un risc pentru securitatea publică; recomandă ca țările din Balcanii de Vest și țările Parteneriatului estic să fie incluse în domeniul de aplicare al comitetului în acest sens; solicită ca Comitetul european pentru servicii mass-media să fie independent de Comisie și de guvernele statelor membre, atât din punct de vedere organizatoric, cât și financiar, pentru a-i permite să lucreze în mod obiectiv și independent din punct de vedere politic;

36.  salută, în legătură cu EMFA, propunerea privind monitorizarea independentă a pieței interne a serviciilor mass-media, care ar include date detaliate și o analiză calitativă a rezilienței piețelor mass-media din statele membre, în special în ceea ce privește riscurile asociate FIMI; salută propunerea de a organiza un dialog structurat între platforme și sectorul mass-media pentru a monitoriza conformitatea platformelor cu inițiativele de autoreglementare; subliniază că este important să se asigure că EMFA sau orice altă legislație actuală sau viitoare privind mass-media sau tehnologia nu include derogări speciale de la normele orizontale de moderare a conținutului, oferind un cec în alb celor care răspândesc dezinformarea;

37.  solicită instituirea unor „clauze în oglindă” prin care deschiderea spațiului informațional european către țările terțe să fie proporțională cu accesul pe care mass-media europeană îl are în aceste țări; încurajează Comisia să dezvolte un sistem de reglementare la nivelul UE pentru a împiedica companiile mass-media care se află sub controlul editorial al guvernelor străine sau care sunt deținute de țări străine cu risc ridicat să achiziționeze companii mass-media europene; acest lucru ar trebui să se aplice în principal țărilor sau statelor nedemocratice sau cu risc ridicat în care organizațiilor mass-media europene nu li se permite să își desfășoare activitatea în mod liber sau în care li se solicită să își orienteze informarea în favoarea guvernelor naționale; demersurile în cauză ar trebui să se bazeze pe o bază de date comună pentru a facilita armonizarea prevenirii și/sau a urmăririi penale în întreaga Uniune Europeană; sugerează că un astfel de sistem de reglementare se poate baza pe mecanismele de examinare a ISD existente, pentru a se evita suprapunerile; încurajează includerea în EMFA a dispozițiilor privind transparența proprietății asupra mass-mediei, cuprinse până în prezent în recomandări;

38.  subliniază că negarea din ce în ce mai răspândită a existenței schimbărilor climatice poate avea legătură cu o adoptare mai largă a teoriilor conspirației în discursul public, care se bazează pe crearea intenționată a unei contrarealități și pe respingerea științei și care include idei false despre tot, de la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei până la vaccinurile împotriva COVID-19; subliniază rolul actorilor străini în diseminarea dezinformării cu privire la schimbările climatice și la politica UE în domeniul climei, care subminează susținerea publică și este, de asemenea, utilizat în narațiunile actorilor interni, care folosesc această dezinformare privind clima pentru propriile obiective politice;

39.  sprijină apelul lansat de experți de prim rang în domeniul climei la cea de a 27-a Conferință a părților la Convenția asupra schimbărilor climatice (COP 27) către companiile din domeniul tehnologiei de a aborda problema tot mai mare a dezinformării și, în special, de a accepta o definiție universală a dezinformării și a informării greșite în domeniul climei, care să cuprindă prezentarea eronată a dovezilor științifice și promovarea unor soluții false, de a asuma obiectivul de a nu publica niciun material publicitar care conține dezinformări și informații greșite privind clima și dezinformări ecologice, și de a face schimb de studii interne privind răspândirea dezinformărilor și informațiilor greșite privind clima și dezinformărilor ecologice pe platformele lor;

40.  invită platformele să adopte măsuri pentru a crește transparența și a preveni și interzice publicarea de materiale publicitare care promovează negarea schimbărilor climatice și le aplică teorii ale conspirației și dezinformări; recunoaște că există o nevoie urgentă de a demonetiza răspândirea economiei dezinformării în jurul schimbărilor climatice;

41.  constată cu preocupare că multe dintre persoanele cele mai urmărite pe platformele de comunicare socială care amplifică negarea existenței schimbărilor climatice și atacurile asupra acțiunilor climatice au statutul „verificat” pe diferite platforme de comunicare socială, inclusiv pe Twitter, ceea ce le permite să răspândească informații greșite și dezinformări în baza acestui statut privilegiat către milioane de urmăritori și că aceste persoane se află de cele mai multe ori în afara Uniunii Europene; solicită Twitter să implementeze verificări mai stricte atunci când își vinde „bifele albastre” de verificare;

Ingerințele prin intermediul platformelor online

42.  reamintește că modelul de afaceri al platformelor online se bazează în continuare pe publicitate care are la bază date cu caracter personal și algoritmi opaci, ceea ce înseamnă că mai multă implicare se traduce în mai multe venituri din publicitate, iar implicarea este generată prin algoritmi care recompensează opiniile polarizate și cele extreme în detrimentul informațiilor bazate pe fapte și, prin urmare, prezintă riscuri semnificative de manipulare a datelor; subliniază că Regulamentul general privind protecția datelor(22) (RGPD), Actul legislativ privind serviciile digitale, Codul de bune practici privind dezinformarea și viitorul Regulament privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică pun bazele unor garanții suplimentare împotriva acestor practici abuzive și manipulatoare; reamintește că au fost sprijinite toate măsurile de interzicere a micro-vizării unui public-țintă în publicitatea politică, în special, dar fără a se limita la cele bazate pe date sensibile cu caracter personal;

43.  invită Comisia, statele membre și întreprinderile din domeniul tehnologiei să colaboreze și să investească mai multe resurse în dezvoltarea unor soluții de reglementare și tehnologice pentru dezinformarea bazată pe IA;

44.  regretă că platformele mai mari, cum ar fi Meta, Google, YouTube, TikTok și Twitter, nu fac îndeajuns în ceea ce privește combaterea activă a dezinformării și chiar disponibilizează angajați, în pofida apelurilor constante din partea autorităților de reglementare și a societății civile și chiar și la nivel intern, din partea personalului întreprinderilor responsabil cu integritatea; reamintește că platformele trebuie să dispună de suficient personal pentru a asigura actualizarea periodică a instrumentelor de moderare, pentru a preveni cazurile în care conținutul dăunător eludează politica lor de moderare; reamintește că campaniile de dezinformare și de ingerință se bazează în mare măsură pe coordonarea între platforme a dezinformării și a micro-vizării unui public-țintă; regretă că UE depinde de întreprinderi din afara UE pentru a ajuta la păstrarea integrității alegerilor europene; întrucât abordarea de autoreglementare a CoP a rămas deficitară, îndeamnă toate platformele, inclusiv cele mai mici, să își intensifice coordonarea pentru a identifica mai bine campaniile și pentru a preveni răspândirea acestora;

45.  regretă faptul că companiile care gestionează platforme de comunicare socială nu își onorează responsabilitățile și se dovedesc ineficiente în identificarea informațiilor eronate și a dezinformării pe platformele lor și sunt lente în eliminarea lor atunci când fac acest lucru; deplânge că această inactivitate din partea platformelor online este expresia lipsei de norme obligatorii în cadrul de reglementare european; amintește că modelul de afaceri al platformelor implică accesul lor la date relevante; regretă că de cele mai multe ori acestea iau atitudine numai când cetățenii, cercetătorii sau mass-media semnalează anumite conținuturi; invită platformele să acorde prioritate informațiilor bazate pe fapte care provin din surse fiabile;

46.  invită platformele să aloce mai mult personal calificat, resurse și capacitate pentru a monitoriza și a modera conținutul și comportamentul dăunător în toate limbile oficiale ale UE, limbile locale și dialectele și încurajează platformele să crească finanțarea și să îmbunătățească integrarea verificatorilor de fapte terți acreditați în toate limbile UE; subliniază necesitatea urgentă de a aborda conținutul dăunător;

47.  precizează că este, de asemenea, extrem de regretabil faptul că marile platforme tehnologice nu le oferă clienților servicii de asistență de la om la om în majoritatea statelor membre ale UE;

48.  denunță regresul făcut de Twitter în lupta împotriva dezinformării de când proprietarul său s-a schimbat; regretă în special faptul că Twitter a redus în mod semnificativ numărul de angajați responsabili pentru combaterea dezinformării, inclusiv numărul de angajați responsabili pentru moderarea conținutului global, a discursului de incitare la ură și a hărțuirii online; regretă recenta reinstituire a conturilor suspendate fără evaluarea lor adecvată și în special reinstituirea conturilor violente de dreapta și a celor fasciste declarate, inclusiv a celor care neagă rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA din 2020; respinge cu fermitate decizia Twitter de a înceta aplicarea politicii sale de combatere a dezinformării legate de COVID-19;

49.  precizează că războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina a evidențiat lipsa unor puncte de contact pentru autorități care să raporteze dezinformarea și conținutul ilegal; deplânge că conducerea Meta a transferat adesea responsabilitatea pentru moderarea conținutului către echipa de securitate din Statele Unite; este preocupat de faptul că în țările baltice există doar doi reprezentanți ai Meta, ceea ce înseamnă că nu există resurse suficiente pentru a modera conținutul, ceea ce duce la erori precum interzicerea conturilor legitime;

50.  consideră îngrijorător faptul că grupurile de dezinformare în domeniul sănătății, extremiștii politici și fundamentaliștii religioși, cum ar fi talibanii, au reușit să obțină statutul de „verificat”, însoțit de un semn de verificare, prin abonarea la „Twitter Blue”; solicită Twitter să își modifice politica pentru a preveni uzurparea identității, falsificarea sau afirmațiile înșelătoare cu privire la expertiză;

51.  reamintește că Twitter este semnatară a Codului consolidat de bune practici privind dezinformarea și că schimbarea proprietarului nu ar trebui să aibă niciun impact asupra angajamentelor asumate de platformă în temeiul codului respectiv; reamintește Twitter că societatea trebuie să respecte toate reglementările relevante ale Uniunii Europene, inclusiv Actul legislativ privind serviciile digitale; îndeamnă Comisia și autoritățile naționale competente să se asigure că Twitter respectă standardele și normele UE și să aplice sancțiuni adecvate în cazul în care întreprinderile din domeniul tehnologiei nu respectă standardele UE;

52.  invită platformele să faciliteze accesul deplin, în special pentru cercetători, la datele care stau la baza concluziilor și să păstreze un registru al suspendărilor pentru a-i ajuta pe cercetători în studiile viitoare, precum și pentru a ajuta alte întreprinderi din domeniul tehnologiei, guverne democratice și autorități de aplicare a legii să ia măsurile adecvate; invită Comisia să se asigure că acest lucru are loc în cadrul Actului legislativ privind serviciile digitale și al Codului de bune practici privind dezinformarea și să solicite ca platformele să explice motivele pentru care au considerat că nu este fezabil din punct de vedere tehnic să ofere acces la date;

53.  salută dispozițiile DSA care impun platformelor online foarte mari și motoarelor de căutare online foarte mari să furnizeze informații cu privire la algoritmi, solicitându-le să explice modul în care funcționează, astfel încât să fie posibil să se evalueze impactul lor asupra alegerilor și a altor procese democratice și să ia măsurile necesare de atenuare a riscurilor; invită semnatarii Codului de bune practici privind dezinformarea să își respecte pe deplin angajamentele asumate; regretă lipsa unor angajamente obligatorii pentru semnatarii Codului de bune practici privind dezinformarea; solicită adoptarea rapidă a CoP ca cod de conduită în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale, inclusiv audituri care să evalueze conformitatea, astfel cum se prevede la articolul 28, și solicită Comisiei să analizeze ce noi propuneri legislative sau actualizări sunt necesare pentru a acoperi lacunele în materie de conformitate, precum și să prevadă posibilitatea suspendării temporare sau permanente a platformelor care nu își respectă în mod sistematic angajamentele asumate în cadrul CoP;

54.  își exprimă îngrijorarea față de faptul că unii actori ale căror servicii contribuie în mod semnificativ la propagarea dezinformării nu sunt semnatari ai CoP, cum ar fi Apple, Amazon, Odysee, Patreon, GoFundMe și Telegram; invită Comisia să încurajeze celelalte părți interesate relevante să semneze și să respecte pe deplin codul de bune practici și să ia parte la grupul său operativ; solicită să se instituie un cadru juridic pentru a asigura un nivel minim de implicare în vederea combaterii dezinformării în cadrul acestor servicii; este preocupat de faptul că Telegram nu cooperează deloc cu factorii de decizie din țările democratice și a fost reticent în a colabora cu organizațiile societății civile;

55.  salută faptul că toți actorii din ecosistemul publicității online se angajează să controleze și să limiteze plasarea de publicitate pe conturi și pe site-urile internet care diseminează dezinformare sau să plaseze publicitate adiacentă conținutului de dezinformare, precum și să limiteze diseminarea publicității care conține dezinformare și că acest angajament se extinde și la publicitatea politică; subliniază totuși că nu există încă suficiente date pentru a confirma că măsurile luate dau rezultate; regretă că acest model de afaceri și algoritmii de recomandare care stau la baza sa rămân factori esențiali pentru răspândirea dezinformării și a conținutului fals, înșelător și incendiar; este preocupat de disponibilitatea platformelor de a utiliza pretextul „capacitării” utilizatorilor ca modalitate de a transfera responsabilitatea de a limita plasarea de publicitate pe conturi și pe site-urile web care diseminează dezinformarea asupra lor; subliniază că această responsabilitate ar trebui să revină platformelor, întrucât acestea dispun de datele și de expertiza relevantă, atâta timp cât acțiunile lor rămân transparente și datele sunt puse la dispoziția cercetătorilor; este îngrijorat de lipsa de transparență de pe piață a instrumentelor de protecție a mărcilor care abordează riscurile legate de imagini, deoarece aceste instrumente se bazează adesea pe algoritmi care s-a dovedit că au etichetat greșit canale de știri legitime și demne de încredere;

56.  este preocupat de utilizarea imaginilor create cu ajutorul jocurilor video pentru a răspândi dezinformarea cu privire la invadarea Ucrainei de către Rusia și la alte conflicte armate; invită canalele mass-media să fie mai vigilente față de astfel de conținuturi și să dezvolte mijloace eficiente pentru a le elimina de pe platformele lor; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că societățile de jocuri video și online cu sediul în Rusia, inclusiv cele care produc jocuri pentru telefoanele mobile, operează încă liber pe piețele europene și ar putea fi folosite pentru a răspândi dezinformare și propagandă;

57.  solicită adoptarea rapidă a Codului de bune practici împotriva dezinformării ca un cod de conduită în cadrul mecanismului de coreglementare al Actului legislativ privind serviciile digitale, ținând cont de faptul că succesul său va depinde de o aplicare strictă a legii în cazul semnatarilor cu rezultate slabe prin intermediul unor audituri obligatorii în temeiul articolului 28 din Actul legislativ privind serviciile digitale; solicită armonizarea diferitelor mecanisme de exercitare a căilor de atac de către utilizatori și a angajamentelor privind moderarea excesivă și submoderarea;

58.  reamintește că autoritățile de stat au conturi pe platformele de comunicare socială, inclusiv conturi utilizate în scopuri polițienești și pentru a monitoriza tendințele de dezinformare; constată că, atâta timp cât aceste conturi nu interacționează cu alți utilizatori, ar trebui să fie identificate ca fiind sigure și nu ar trebui să fie retrase de platforme;

59.  solicită ca persoanele fizice sau juridice să poată iniția acțiuni în justiție împotriva platformelor pentru inacțiune atunci când informațiile greșite sau dezinformarea nu sunt eliminate, în special atunci când sunt vizate de acestea;

60.  sprijină înființarea unor agenții independente de rating al platformelor, care să informeze publicul cu privire la practicile platformelor, astfel încât cetățenii să poată alege în cunoștință de cauză atunci când se înregistrează pentru a le utiliza;

Infrastructura critică și sectoarele strategice

61.  salută Directiva privind reziliența entităților critice, convenită recent, precum și recomandarea Consiliului de consolidare a infrastructurii critice și Directiva NIS 2; salută extinderea listei la infrastructurile critice din domeniul producției, prelucrării și distribuției produselor alimentare; consideră că atacurile recente, cum ar fi sabotajul infrastructurii critice și intensificarea atacurilor cibernetice, demonstrează necesitatea de a evalua legislația existentă după ce a fost pusă în aplicare în statele membre și invită Comisia să prezinte, dacă este necesar, propuneri suplimentare consolidate, care ar trebui să includă creșterea rezilienței organizațiilor societății civile care lucrează pentru a contracara ingerințele străine și dezinformarea; în plus, invită toate statele membre să își actualizeze rapid strategiile naționale de securitate și să își supună infrastructura critică la probe de reziliență pentru a-i identifica punctele slabe; își reiterează recomandarea de a extinde lista entităților critice astfel încât să cuprindă infrastructura electorală digitală și sistemele de învățământ;

62.  își exprimă preocuparea față de dependența UE de actori străini și de tehnologii străine în cadrul infrastructurilor critice și al lanțurilor de aprovizionare; subliniază că vulnerabilitățile create de ISD sunt utilizate ca instrument geopolitic; își reiterează apelul adresat Comisiei de a elabora o legislație ambițioasă și obligatorie privind securitatea lanțului de aprovizionare cu TIC care să includă factori de risc fără caracter tehnic, urmând propunerea Consiliului, precum și un cadru de reglementare mai solid pentru Regulamentul privind examinarea ISD(23); consideră că un cadru de reglementare mai solid cu orientări pentru o mai bună armonizare a practicilor naționale de examinare a ISD ar trebui să cuprindă prevenirea preluării întreprinderilor critice din sectoarele vitale sau a întreprinderilor mass-media de actori străini care se află sub controlul direct sau indirect al țărilor cu risc ridicat și că ar trebui să se ia în considerare includerea investițiilor în străinătate în domeniul de aplicare al instrumentului; invită statele membre să înființeze registre de transparență a proprietății; consideră că Comisia, sub supravegherea Consiliului, ar trebui să fie în măsură să blocheze ISD care ar putea fi în detrimentul sau contrare proiectelor și programelor UE sau altor interese ale UE; subliniază că, în Balcanii de Vest, investițiile de acest tip ar putea împinge țările în capcane ale datoriilor, destabilizând și mai mult regiunea;

63.  constată că, în pofida acestor mecanisme de examinare a ISD, societăți chineze precum Nuctech au obținut contracte în infrastructuri critice europene, ceea ce duce la riscuri de securitate; invită, prin urmare, Consiliul și Comisia să excludă utilizarea echipamentelor și a software-ului de la producătorii cu sediul în țări cu risc ridicat, în special China și Rusia, cum ar fi TikTok, ByteDance Huawei, ZTE, Kaspersky, NtechLab sau Nuctech; invită sectoarele vitale și alte sectoare sensibile să excludă utilizarea echipamentelor și a programelor informatice din țările cu risc ridicat, care pot fi utilizate pentru a amenința confidențialitatea, integritatea și disponibilitatea datelor și serviciilor; reamintește că orice software care funcționează în buclă închisă rămâne vulnerabil atunci când se fac verificări de rutină sau când este actualizat; consideră că aplicația TikTok, deținută de conglomeratul chinez ByteDance, încalcă cadrul european privind confidențialitatea datelor și reprezintă astfel un risc potențial și o sursă de dezinformare susținută de chinezi; salută decizia instituțiilor UE de a restricționa utilizarea TikTok pe dispozitivele corporative; recomandă să se interzică TikTok-ul la toate nivelurile guvernelor naționale și în instituțiile UE;

64.  subliniază necesitatea de a stabili și de a dezvolta alianțe tehnologice cu partenerii democratici pentru a stimula autonomia strategică și a reduce dependența UE de actori străini cu grad ridicat de risc și de tehnologiile acestora, precum și de a consolida capacitățile industriale ale UE în domenii-cheie tehnologice, cum ar fi inteligența artificială, semiconductorii, tehnologia de tip cloud și alte tehnologii de vârf;

65.  își exprimă preocuparea față de vulnerabilitățile cablurilor și ale conductelor submarine, precum și față de intensificarea atacurilor asupra acestora, cum ar fi, în special, sabotajul gazoductului Nord Stream din septembrie 2022; consideră că ISD în cablurile și în conductele submarine generează un risc suplimentar de securitate; salută Strategia UE în materie de securitate maritimă (EMSA) și solicită Comisiei să informeze Parlamentul cu privire la progresele înregistrate pentru a spori înțelegerea și reziliența protecției infrastructurii submarine, pentru a îmbunătăți coordonarea și schimbul de informații, pentru a promova capacitățile de monitorizare împreună cu industria, pentru a consolida mecanismele de răspuns și pentru a integra această chestiune în toate aspectele acțiunii externe;

66.  își exprimă preocuparea față de dezvăluirile privind modul în care elitele politice din state membre ale UE, de exemplu din Germania, au promovat interesele Gazprom și și-au exprimat constant sprijinul pentru livrările de gaze din Rusia; ia act cu îngrijorare de impactul eforturilor de lobby ale statelor străine și ale actorilor corporativi interesați să continue producția și utilizarea combustibililor fosili în UE asupra proceselor de elaborare a politicilor; reamintește, în această privință, constatările sale din raportul INGE 1; salută propunerea REPowerEU a Comisiei de a transforma sistemul energetic al UE, punând capăt dependenței sale de combustibilii fosili din Rusia; îndeamnă statele membre ale UE și Comisia să oprească toate importurile de combustibili fosili în UE din regimuri autocratice și să treacă la suveranitatea energetică sustenabilă;

67.  își exprimă preocuparea față de legăturile strânse dintre Ungaria și Rusia, prin care Rusia își exercită influența prin efectul de levier pe care îl are în sectorul energetic; regretă că Ungaria nu a luat nicio măsură majoră pentru a reduce dependența sa energetică față de Rusia; consideră că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a asigura autonomia strategică deschisă a sectorului energetic; solicită accelerarea utilizării pe scară largă a energiei din surse regenerabile, reducând în același timp la minimum orice dependență suplimentară de China;

68.  salută actul european privind materiile prime critice, propus recent(24); consideră că actul propus este esențial pentru a asigura lanțurile de aprovizionare europene necesare pentru succesul actului european privind cipurile(25) propus; subliniază necesitatea de a căuta în continuare acorduri comerciale cu democrațiile care împărtășesc aceeași viziune pentru a asigura aprovizionarea cu resurse strategice;

Ingerințele în timpul proceselor electorale

69.  salută activitatea desfășurată în acest sens de APPF, în special în ceea ce privește prevenirea și combaterea transferurilor financiare interzise din țări din afara UE în sistemul politic al UE; solicită Comisiei și colegiuitorilor să consolideze setul de instrumente ale APPF și să permită urmărirea eficientă a donațiilor până la plătitorul final, evitând astfel eludarea interdicției prin utilizarea intermediarilor, în special prin mandatarea APPF pentru a obține informații direct de la instituțiile bancare ale donatorilor, precum și prin furnizarea unui sistem de notificări pentru tranzacțiile suspecte de la unitățile de informații financiare din statele membre către APPF; invită, de asemenea, statele membre să consolideze garanțiile juridice pentru a preveni ca partidele naționale membre ale partidelor politice europene să primească plăți din afara UE la nivel național, care să fie apoi utilizate drept contribuții pentru partidele politice și fundațiile europene; salută, de asemenea, contactele operaționale pe care APPF le-a stabilit deja cu instituțiile și agențiile competente ale UE, precum și cu statele membre, pentru a contracara în mod eficace încercările de utilizare a datelor cu caracter personal în scopuri electorale; invită statele membre să consolideze în continuare cooperarea cu APPF prin punerea la dispoziție și operaționalizarea unor puncte de contact specializate în cadrul autorităților competente pentru protecția datelor și securitatea cibernetică electorală;

70.  salută inițiativele luate în cadrul rețelei europene de cooperare privind alegerile, inclusiv planurile comune de reziliență; invită Comisia să implice pe deplin Parlamentul în activitatea rețelei, precum și a APPF; consideră că ar trebui înființate rețele similare cu parlamentele naționale din statele membre; consideră, de asemenea, că parlamentele statelor membre și autoritățile electorale ar trebui să informeze mai bine publicul cu privire la riscurile de ingerințe în procesele electorale naționale; invită Comisia să elaboreze un cod de bune practici pe platformele de comunicare socială aplicabil reprezentanților și autorităților publice, menit să stabilească standarde de conduită comune, având în vedere că politicienii și guvernele recurg uneori la dezinformare pentru a încuraja ostilitatea ideologică;

71.  ia act de faptul că Parlamentul European a stabilit o strategie pentru alegerile europene din 2024, care include un accent pus pe prevenire și abordarea manipulării informațiilor înainte de alegeri, fără a interveni în dezbaterile politice sau sociale mai ample, cu respectarea deplină a independenței mandatului deputaților; subliniază că această strategie ar trebui să se bazeze pe intensificarea măsurilor existente ale Parlamentului, inclusiv a celor care implică grupul operativ al Parlamentului privind dezinformarea și, prin urmare, solicită alocarea de resurse suplimentare pentru punerea în aplicare a diferitelor măsuri;

72.  subliniază că este extrem de important să se protejeze securitatea, reziliența și fiabilitatea infrastructurii electorale, inclusiv, printre altele, a sistemelor informatice, a mașinilor și echipamentelor de vot, a rețelelor și procedurilor birourilor electorale, a bazelor de date pentru înregistrarea alegătorilor și a instalațiilor de stocare; subliniază că tehnologiile informației și comunicațiilor sunt din ce în ce mai răspândite în gestionarea alegerilor și în procesele democratice; ia act de faptul că, pentru a răspunde în mod eficient noilor provocări electorale, organismele de gestionare a alegerilor trebuie să adopte noi modele de lucru care să le sporească capacitatea de a preveni riscurile și de a da dovadă de reziliență, chiar într-un mediu digital complex; solicită ca statelor membre ale UE și administrațiilor locale să li se pună la dispoziție un set de instrumente și servicii de combatere a FIMI; constată că, atunci când au loc alegeri, pentru buletinele de vot ar trebui să existe documente justificative scrise verificabile și să facă obiectul unor audituri independente pentru a se asigura că rezultatele sunt exacte; subliniază rolul fundamental al observării alegerilor și al observatorilor electorali independenți;

Finanțarea disimulată a activităților politice de către părți interesate și donatori externi

73.  își reiterează îngrijorarea cu privire la dezvăluirile periodice privind finanțarea masivă din partea Rusiei a partidelor politice, a politicienilor și a foștilor politicieni și funcționari din mai multe țări democratice, în încercarea de a interveni și de a obține un efect de levier în procesele interne ale acestora; își exprimă îngrijorarea cu privire la legăturile Rusiei cu mai multe partide politice și politicieni din UE și la ingerința sa pe scară largă în mișcările secesioniste din teritoriile europene și din UE, cum ar fi în Catalonia, unde autoritățile competente sunt îndemnate să efectueze o anchetă cuprinzătoare și sugerează Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride (Hybrid CoE) de la Helsinki să efectueze un studiu privind acest caz specific;

74.  ia act de faptul că rețeaua europeană de cooperare privind alegerile cartografiază finanțarea externă în statele membre ale UE și își exprimă interesul de a fi informat cu privire la aceste eforturi; solicită interzicerea finanțării străine din țări din afara UE; invită rețeaua să identifice reguli comune ale UE privind campaniile politice și finanțarea partidelor politice, inclusiv din țările terțe, și care să elimine, în special, lacunele identificate în recomandările raportului INGE 1 adoptate la 9 martie 2022 care s-ar aplica legilor electorale naționale din toate statele membre, inclusiv mecanismelor de punere în aplicare; invită statele membre să abordeze de urgență chestiunea donațiilor oferite de țări terțe partidelor politice naționale, pentru a elimina lacunele existente în legislația acestora;

75.  ia act de negocierile legislative în curs privind statutul și finanțarea partidelor și a fundațiilor politice europene; se așteaptă ca aceste negocieri să consolideze mandatul APPF, în special prin asigurarea faptului că tranzacțiile financiare din țări din afara UE în sistemul politic al UE sunt limitate, transparente și supuse unor controale mai stricte și vor avea ca rezultat un cadru actualizat, care ar trebui să consolideze rolul partidelor politice din UE în sfera democratică europeană, precum și să limiteze ingerința puterilor străine; reiterează necesitatea unei abordări echilibrate și proporționale pentru a permite partidelor politice din țări terțe care împărtășesc aceeași viziune, inclusiv din țări din cadrul Consiliului Europei, cu condiția ca acestea să aibă drepturi depline de reprezentare în cadrul Consiliului Europei, să participe prin calitatea de membru și prin contribuții, sporind, în același timp, transparența finanțării și a procesului decizional și, în același timp, să limiteze riscul de ingerință din partea entităților străine nedemocratice sau a statelor cu risc ridicat;

76.  reamintește că APPF ar trebui să i se pună la dispoziție resursele necesare, în special resursele umane și informatice, pentru a-i oferi posibilitatea de a-și îndeplini sarcinile actuale și orice sarcini noi prevăzute de legislație, care pot fi puse în aplicare în mod eficace numai cu personalul suplimentar adecvat;

77.  ia act de activitatea legislativă în curs privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică; subliniază importanța acestei propuneri de regulament care va limita tehnicile opace de publicitate politică și subliniază necesitatea ca colegiuitorii să o adopte în timp util înainte de alegerile europene din 2024; în acest sens, reamintește dorința sa de a interzice achiziționarea de reclame de către actori din afara UE și a Spațiului Economic European (SEE) și de a garanta transparența și nediscriminarea, inclusiv prin etichetarea corespunzătoare în ceea ce privește achiziționarea de reclame politice online de către actori din UE; subliniază necesitatea ca partidele politice europene să poată desfășura campanii online și la nivelul UE înainte de alegerile europene, limitând, în același timp, riscul de ingerințe străine;

Securitatea cibernetică și reziliența în ceea ce privește atacurile cibernetice legate de procesele democratice

78.  își exprimă preocuparea față de intensificarea semnificativă a atacurilor cibernetice, în special recentul atac vizând blocarea accesului (DDoS) asupra site-ului Parlamentului European din 23 noiembrie 2022, pentru care responsabilitatea a fost revendicată de un grup de hackeri pro-Kremlin și posibilul atac al hackerilor asupra a trei deputați în Parlamentul European și asupra a peste cincizeci de funcționari ai Comisiei folosind software-ul Pegasus; solicită, prin urmare, consolidarea capacităților de reziliență și protecție ale instituțiilor UE în domeniul digital, în special înainte de alegerile pentru Parlamentul European;

79.  salută acordul referitor la Directiva NIS 2 și consideră că acesta abordează aspectul legat de coordonarea dintre statele membre; invită statele membre să asigure o cooperare consolidată și să facă schimb de bune practici în cadrul Grupului de cooperare NIS, în special în ceea ce privește securitatea cibernetică pentru alegeri; solicită ca infrastructura electorală să fie considerată infrastructură critică; consideră că este necesară o legislație suplimentară pentru a proteja în mod eficace securitatea lanțului european de aprovizionare cu TIC împotriva furnizorilor riscanți și pentru a-l proteja împotriva furtului de proprietate intelectuală prin mijloace cibernetice;

80.  salută propunerea Comisiei privind noi norme comune de asigurare a securității cibernetice și a informațiilor în cadrul IOAUE; salută, în conformitate cu raportul special al CCE din martie 2022, crearea unui nou consiliu interinstituțional pentru securitatea cibernetică, consolidarea capacităților în materie de securitate cibernetică și promovarea unor evaluări periodice ale nivelului de maturitate și a unei igiene cibernetice mai bune; subliniază necesitatea unei coordonări eficiente, prompte și strânse între IOAUE prin intermediul structurilor existente, cum ar fi Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile UE (CERT-UE) și Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA); consideră că aceste structuri ar trebui consolidate și că este necesară o coordonare mai eficientă; invită aceste organisme, agenții și Comisia să informeze în mod regulat Parlamentul cu privire la concluziile și constatările viitoare privind securitatea cibernetică și securitatea informațiilor în UE; solicită un audit complet al securității cibernetice, pentru a determina dacă instituțiile, organele și agențiile UE (IOAUE) dețin controlul suficient asupra securității sistemelor și dispozitivelor lor TIC, inclusiv o evaluare a riscurilor, a vulnerabilităților și a amenințărilor, susținută de teste de penetrare, de către o parte terță externă principală și verificată, atunci când prezentul regulament intră în vigoare și, ulterior, anual, luând în considerare cerințele de securitate a informațiilor ale instituțiilor; consideră că riscurile și vulnerabilitățile raportate trebuie să fie atenuate prin actualizări de securitate cibernetică, iar recomandările rezultate din evaluare ar trebui să fie puse în aplicare prin intermediul politicilor de securitate cibernetică corespunzătoare;

81.  invită Comisia și ENISA să întocmească o hartă a organismelor, a agențiilor și a altor organizații europene existente și planificate care lucrează în domeniul securității cibernetice și să propună soluții la eventualele lacune;

82.  invită Consiliul, Comisia și SEAE să consolideze controalele cibernetice asupra canalelor de comunicare strategică (de exemplu, canalele militare în perioade de război și misiunile PSAC);

83.  recunoaște că, în ceea ce privește atacurile cibernetice, prevenția este necesară, dar nu este suficientă; consideră că o reacție precisă este esențială pentru combaterea atacurilor cibernetice; consideră că UE ar trebui să combată atacurile cibernetice luând în considerare următoarele aspecte:

   (a) necesitatea unei capacități îmbunătățite de reacție la atacurile cibernetice și a unei reziliențe mai mari la acestea;
   (b) nevoia de flexibilitate în situații critice, respectând, în același timp, statul de drept și drepturile fundamentale;
   (c) necesitatea unor reglementări comune pentru a asigura o coordonare eficientă și, prin urmare, invită statele membre să accelereze punerea în aplicare a Directivei privind reziliența entităților critice și a Directivei NIS 2;
   (d) necesitatea schimbului informații între statele membre și în interiorul acestora, în special cu privire la vulnerabilitățile în materie de securitate, ținând seama, în același timp, de necesitatea de a ascunde nivelul critic de protecție de schimbul de informații publice;
   (e) nevoia de cercetare și investiții în noi tehnologii care ar spori reziliența cibernetică;
   (f) necesitatea de a implica actori precum organizațiile societății civile, sectorul privat și alți parteneri într-un mod sigur și sustenabil;
   (g) solicită așadar statelor membre să adopte o poziție mai proactivă și să își extindă capabilitățile în spațiul cibernetic pe baza principiilor „angajamentului persistent” și „apărării în continuare”, în strânsă coordonare între statele membre și în consultare cu omologii relevanți ai UE;

Impactul ingerințelor asupra drepturilor minorităților și ale altor grupuri vulnerabile

84.  reamintește că ingerințele străine sunt adesea legate de obiective politice contrare UE și valorilor sale democratice, acoperind încălcări flagrante ale drepturilor omului, limitând drepturile femeilor și ale comunităților LGBTIQ+ și alimentând ura față de minorități, migranți și persoanele cele mai vulnerabile;

85.  regretă instrumentalizarea politică a problemei migrației și utilizarea acesteia în campaniile de ingerință și dezinformare; solicită să se asigure gestionarea eficientă a frontierelor externe ale UE, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale;

86.  este îngrijorat că comunitatea LGBTIQ+ rămâne o țintă a ingerințelor străine și a campaniilor de dezinformare; este preocupat de situația comunității LGBTIQ+ din mai multe state membre, cum ar fi Slovacia, Ungaria și Polonia, și de dezinformarea răspândită pe această temă de organe mass-media deținute de stat și de organizații de extremă dreaptă; regretă că dezinformarea și discursul de incitare la ură împotriva persoanelor LGBTIQ+ au fost motivul principal care a dus la uciderea a doi tineri din Slovacia în octombrie 2022; solicită dezvoltarea unor programe pe termen lung de sprijinire a organizațiilor de bază de la nivel local și a inițiativelor cetățenești pentru a contribui la dezvoltarea rezistenței populației la extremismul de dreapta;

87.  este preocupat de încercările dezinformării rusești de a submina sprijinul societății europene pentru refugiații ucraineni; invită IOAUE și autoritățile naționale să monitorizeze și să dezmintă dezinformarea rusească cu privire la refugiații ucraineni și la războiul din Ucraina;

88.  invită Comisia și statele membre să consolideze parteneriatele cu ONG-urile și cu organizațiile internaționale care lucrează în domeniu, pentru a monitoriza munca copiilor și a încetini răspândirea dezinformării pe această temă (de exemplu, copiii implicați în conflicte armate);

89.  își reiterează solicitarea de a se institui un sistem pentru schimbul facil de materiale în limbile regionale și minoritare; salută, în acest sens, sprijinul Comisiei pentru acțiunea-pilot intitulată „Egalitatea lingvistică europeană” (ELE); consideră că trebuie luate măsuri suplimentare pentru a asigura un răspuns eficace la ingerințele care vizează minoritățile; invită UE și statele membre să pună în aplicare o verificare accesibilă a faptelor pentru a lupta împotriva dezinformării și pentru a oferi acces la informații în toate formatele posibile pentru persoanele cu dizabilități;

90.  reiterează necesitatea unor acțiuni specifice, prin intermediul unui cadru juridic armonizat al UE, împotriva răspândirii dezinformării și a discursurilor de incitare la ură cu privire la aspecte legate de gen, persoanele LGBTIQ + și romi, alte minorități, imigranți și refugiați și persoane cu dizabilități, precum și comunitățile religioase; invită din nou Comisia să elaboreze și să pună în aplicare strategii pentru a împiedica finanțarea grupurilor, mișcărilor și persoanelor ostile egalității de gen care răspândesc în mod activ dezinformarea sau participă la manipularea informațiilor care vizează persoanele LGBTIQ +, drepturile femeilor, minoritățile, refugiații, persoanele cu dizabilități și problemele care le afectează, cu scopul de a diviza societatea;

91.  este îngrijorat că drepturile femeilor sunt vizate în mod specific de dezinformare, în special de dezinformarea în materie de sănătate, și de ingerințele străine; solicită o anchetă completă cu privire la sursele de finanțare ale campaniilor de dezinformare legată de gen; își reiterează apelul pentru crearea unor sisteme de alertă timpurie prin care să poată fi raportate și identificate campaniile de dezinformare legată de gen;

92.  îndeamnă Comisia și statele membre să elaboreze măsuri de consolidare a mass-mediei rusofone independente la care au acces cu ușurință grupurile de populație rusofone; îndeamnă, de asemenea, Comisia și statele membre să sprijine liderii de opinie independenți să contracareze influența propagandei țărilor terțe asupra minorităților din Europa;

Ingerințe ale unor actori mondiali prin acapararea elitelor, diaspora națională, universități și evenimente culturale

93.  denunță în termenii cei mai fermi presupusele încercări ale țărilor străine, inclusiv ale Qatarului și ale Marocului, de a influența deputați, foști deputați și membri ai personalului Parlamentului European prin acte de corupție, care reprezintă ingerințe străine grave în procesele democratice ale UE; subliniază necesitatea de a intensifica eforturile de sporire a transparenței și integrității instituțiilor UE și de combatere a corupției, a manipulării, a influenței și a campaniilor de ingerință; își reiterează apelul la actualizarea normelor de transparență și etică și la cartografierea finanțării externe pentru activitățile de lobby legate de UE, inclusiv finanțarea organizațiilor non-profit și reglementarea și monitorizarea corespunzătoare a grupurilor de prietenie; reiterează necesitatea de a suspenda imediat toate lucrările privind dosarele legislative referitoare la Qatar și Maroc, precum și ca ecusoanele de acces ale reprezentanților intereselor celor două țări să fie suspendate până când anchetele judiciare vor furniza informații și clarificări relevante și vor identifica dosarele care ar fi putut fi compromise ca urmare a acestei ingerințe străine;

94.  salută prelungirea mandatului și actualizarea mandatului comisiei speciale ING2 și se așteaptă ca aceasta să pregătească un raport de impact care să identifice deficiențele normelor Parlamentului European privind transparența, etica, integritatea și corupția și să facă propuneri de reforme pentru a combate în mod eficace corupția și alte mijloace utilizate de actorii străini pentru a influența procesele decizionale europene, având în vedere că orice eventuală cerință consolidată de divulgare ar trebui evaluată în raport cu necesitatea de a proteja anumite persoane și grupuri vulnerabile;

95.  regretă că recomandările din raportul INGE 1 privind introducerea unor norme mai stricte în materie de transparență, cartografierea finanțării străine pentru activitățile de lobby legate de UE și asigurarea faptului că acestea sunt înscrise în evidențe pentru a permite identificarea finanțării din partea guvernelor străine nu au fost încă puse în aplicare;

96.  reamintește angajamentele asumate de Președinta Comisiei în discursul său privind starea Uniunii în legătură cu necesitatea de a actualiza cadrul legislativ al UE pentru combaterea corupției; este de părere că o astfel de actualizare ar trebui să vizeze, în special, problema capturării elitelor de către interese străine, a „ușilor turnante” și a traficului de influență, pentru a împiedica agenții străini să aibă ingerințe în sistemul politic al UE; invită, de asemenea, Comisia să își înăsprească normele pentru a preveni o astfel de acaparare de către guverne sau entități autocratice sau cu risc ridicat aflate sub controlul lor, pentru a aborda problema acaparării elitelor în rapoartele anuale privind statul de drept; reamintește apelurile repetate ale Parlamentului de instituire a unui nou regim permanent de sancțiuni care să vizeze persoanele și entitățile responsabile de corupția la scară largă;

97.  ia act de hotărârea din 22 noiembrie 2022 a Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-37/2013(26), care invalidează o dispoziție din cea de a cincea directivă privind combaterea spălării banilor(27), în temeiul căreia statele membre aveau obligația să se asigure că informațiile privind beneficiarii reali ai societăților ar trebui să fie accesibile în toate cazurile oricărui membru al publicului larg; subliniază că registrele cu informații privind beneficiarii reali sunt un instrument esențial pentru organizațiile societății civile, cercetători, investigatori și jurnaliști pentru a detecta presupusele fapte de corupție și interesele comerciale ilicite și că restricționarea accesului la aceste registre limitează drastic monitorizarea viitoare a beneficiarilor reali de către publicul larg; consideră că această invalidare limitează activitatea unei game extinse de profesioniști care luptă împotriva corupției și a spălării banilor; invită Comisia să găsească modalități adecvate pentru a se asigura că informațiile privind beneficiarii reali ai întreprinderilor sunt accesibile publicului larg; invită Comisia să propună măsuri în temeiul Directivei privind combaterea spălării banilor pentru a limita utilizarea numerarului, astfel încât să descurajeze utilizarea banilor ilegali și, prin urmare, să prevină corupția; regretă că unele state membre au considerat hotărârea drept un impuls pentru a suspenda imediat accesul la registru;

98.  este de părere că datele privind influența externă prin intermediul reprezentanților de interese la nivelul UE ar trebui să fie disponibile pe scară largă și prezentate în mod clar; salută modificările introduse de acordul interinstituțional din 20 mai 2021 privind un registru de transparență obligatoriu(28) în acest sens; recomandă însă introducerea unei secțiuni specifice privind influența externă în registrul de transparență al UE sau crearea unui registru al influenței externe; consideră că registrul de transparență al UE trebuie să includă o listă a țărilor cu grad ridicat de risc; recomandă cerințe și stimulente mai stricte pentru ca puterile străine să se înregistreze; consideră că sunt necesare cerințe consolidate de înregistrare și divulgare pentru organizațiile societății civile, societățile de consultanță, agențiile, fundațiile, grupurile de reflecție și întreprinderile private care primesc finanțare străină;

99.  invită secretariatul registrului de transparență al UE să interzică toate entitățile care au relații directe sau indirecte cu guvernul Rusiei, în temeiul deciziei Consiliului din 3 iunie 2022 privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina(29); solicită ca aceleași măsuri să fie aplicate și Belarusului;

100.  își reiterează preocupările legate de parteneriatele dintre universități și entități chineze, inclusiv Institutele Confucius, dar mai ales acele centre de cercetare care au legătură cu armata chineză, precum și de riscul pe care îl pot reprezenta acestea pentru libertatea academică și protecția proprietății intelectuale; este îngrijorat de constatările recente(30) potrivit cărora un număr considerabil de cercetători europeni care se ocupă de inteligența artificială, tehnologiile cuantice, circuitele integrate, cercetarea spațială, cercetarea în domeniul noilor materiale, neuroștiință și biotehnologie sunt finanțați direct de Republica Populară Chineză; își reiterează apelul adresat autorităților și institutelor de cercetare din statele membre de a examina respectivele parteneriate și, când pretinsul spionaj sau pretinsele ingerințe sunt dovedite, de a adopta măsuri de asigurare a respectării legii și a proteja suveranitatea economică și politică europeană, inclusiv prin refuzarea finanțării sau prin revocarea licențelor institutelor asociate; reafirmă că libertatea mediului academic este o valoare fundamentală în orice societate democratică; îndeamnă statele membre să utilizeze mai bine mecanismele existente pentru a proteja cunoștințele științifice, industriale și tehnice și pentru a le extinde la științele umaniste și sociale; solicită o mai mare transparență în ceea ce privește fondurile destinate activităților de cercetare și sprijinul financiar pe care acestea îl primesc, în special prin stabilirea unor proceduri de diligență necesară pentru a evalua dacă finanțarea externă a proiectelor reprezintă o amenințare la adresa securității;

101.  accentuează că China încearcă să combine cercetarea științifică civilă și militară în cadrul programului de integrare civil-militară; solicită încetarea imediată a cooperării existente cu institutele de cercetare care sunt finanțate direct de armata chineză sau care au relații cu aceasta, precum și să se facă un bilanț al cunoștințelor științifice care ar fi putut ajunge la partea chineză; salută publicarea de către Comisia Europeană a orientărilor privind combaterea ingerințelor externe în materie de cercetare și inovare, dar sugerează să se aplice măsuri proporționale instituțiilor academice și institutelor de cercetare, precum și să asigure o mai mare transparență în parteneriatele externe; își exprimă îngrijorarea cu privire la Legea privind serviciile naționale de informații din China, care impune cercetătorilor chinezi din universitățile occidentale să își împărtășească cunoștințele cu statul, precum și cu privire la dependența Chinei de spionaj ca mijloc de a obține cunoștințe pentru a-și promova obiectivele economice și militare; solicită angajamente obligatorii pentru un grad mai mare de diligență și conformitate în ceea ce privește cooperarea academică cu universitățile și cercetătorii chinezi, precum și ca orice cooperare cu universitățile chineze să facă obiectul unei evaluări cuprinzătoare a riscurilor de securitate;

102.  își exprimă îngrijorarea cu privire la activitățile în curs ale birourilor Russki Dom (Casa Rusiei), finanțate de agenția federală rusă Rossotrudnicestvo, sancționată de UE, ale cărei proiecte înșelătoare răspândesc dezinformare, propagandă și agenda Kremlinului în rândul societății civile din UE;

103.  salută publicarea de către Comisie a unui set de instrumente privind modul de atenuare a ingerințelor străine în cercetare și inovare, menit să ajute universitățile și organizațiile de cercetare europene să detecteze și să prevină ingerințele străine, rămânând totodată deschise la parteneriate; invită Comisia să includă instituțiile academice și institutele de cercetare în pachetul privind apărarea democrației; invită Comisia și statele membre să își coordoneze în continuare acțiunile în acest domeniu, în special pentru a consolida rolul responsabililor cu etica și securitatea în instituțiile de învățământ superior; invită Comisia să elaboreze în continuare orientări pentru cercetare fiabilă și securitatea cunoștințelor, pentru a sprijini integritatea colaborării internaționale în materie de cercetare cu organizațiile europene; subliniază posibilitatea ca într-un registru sau într-o bază de date să se afle eventuali agenți inactivi sau străini din state cu risc ridicat prezenți în universități și organizații de cercetare europene;

104.  își exprimă preocupările cu privire la relatările recente privind înființarea unor secții de poliție chineze pe teritoriul UE; invită statele membre și autoritățile UE să investigheze presupusa existență a acestor secții de poliție și să ia măsuri coordonate împotriva oricăror activități ilegale asociate cu Departamentul de lucru al Frontului Unit din China în Europa; reiterează faptul că astfel de secții constituie o amenințare la adresa securității naționale a statelor membre în cauză și a Uniunii în general și, prin urmare, ar trebui interzise; invită statele membre să le închidă fără întârziere; condamnă practica de a amenința persoanele care trăiesc în Uniunea Europeană, în special diaspora chineză și grupurile politice disidente, precum și încarcerarea rudelor lor în China pentru a constrânge persoanele care locuiesc în străinătate să se întoarcă în China;

105.  este îngrijorat de acuzațiile privind operațiuni polițienești ilegale pe teritoriu străin, care eludează cooperarea polițienească și judiciară bilaterală oficială; invită Comisia să examineze problema așa-numitelor secții chineze externe de poliție din interiorul UE, care ar fi convins mii de fugari suspectați să se întoarcă în China, și să ia măsurile adecvate în acest sens; solicită autorităților chineze și ambasadelor chineze din statele membre ale UE să adere la procedurile internaționale standard;

106.  denunță semnele ingerinței Turciei și persecutarea activiștilor politici, a liderilor opoziției și a minorităților în UE; condamnă noua propunere de lege a Turciei privind dezinformarea, care reprezintă o amenințare la adresa libertății de exprimare în această țară;

107.  regretă răspândirea dezinformării și utilizarea opresivă a internetului de către regimul iranian pentru a ascunde încălcări grave ale drepturilor omului, violențe împotriva protestatarilor și abuzurile de putere; este îngrijorat de ingerința organizațiilor islamiste inspirate de statele străine;

108.  este preocupat de activitățile tot mai extinse de influență desfășurate de servicii de informații ale unor regimuri terțe autoritare pe teritoriul UE, în special în Bruxelles; își reiterează apelul adresat autorităților naționale de a-și reanaliza și actualiza cadrele de combatere a spionajului; în acest sens, salută modernizarea anunțată de guvernul belgian a cadrului de combatere a spionajului și solicită creșterea capacității Centrului de situații și de analiză a informațiilor al UE (INTCEN) de a-și îndeplini mandatul de contrainformații și de a aprofunda cooperarea cu autoritățile naționale; invită autoritățile din domeniul imigrației să fie mai vigilente atunci când verifică personalul companiilor străine, cum ar fi TASS și COSCO, din țările cu risc ridicat, atunci când aceștia solicită vize de muncă; invită, de asemenea, autoritățile din domeniul imigrației să își intensifice coordonarea pentru a îngreuna deplasările ofițerilor de informații străini care utilizează identități false;

109.  își exprimă îngrijorarea cu privire la o anchetă recentă a New York Times care acuză Mișcarea Imperială Rusă, un grup care susține supremația, că la sfârșitul anului 2022 a organizat o campanie de trimitere de scrisori-bombă către cetățeni spanioli cunoscuți, cu ajutorul GRU, serviciul militar rus de informații; avertizează cu privire la riscul de spionaj pe aeroporturile franceze, precum Strasbourg, Bordeaux, Brest, Quimper șiș Toulouse, care, pentru verificarea bagajelor, utilizează serviciile societății chineze de echipamente Nuctech, care are legături cu regimul chinez și cu complexul său militar-industrial; subliniază că societatea Nuctech este prezentă în 26 dintre cele 27 de state membre ale UE și reamintește că Lituania, Statele Unite și Canada au interzis participarea acestei societăți la contractele lor de achiziții publice;

110.  invită partidele politice din UE să elaboreze un răspuns ferm la discursurile de incitare la ură și la campaniile de hărțuire purtate împotriva unor deputați în Parlament; invită administrația Parlamentului să elaboreze o procedură instituționalizată care să fie aplicată atunci când se desfășoară astfel de campanii împotriva unor reprezentanți aleși ai UE;

Descurajare, imputare și contramăsuri colective, inclusiv sancțiuni

111.  salută sancțiunile la nivelul UE și capacitatea factorilor de decizie din UE de a acționa rapid pentru a restricționa temporar difuzarea anumitor canale de propagandă în urma războiului de agresiune nejustificat și ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei și subliniază că este necesar să se asigure punerea în aplicare consecventă și neeludarea acestor sancțiuni; salută alinierea anumitor țări candidate și potențial candidate la UE la aceste măsuri; invită Comisia să coopereze mai strâns cu statele membre în ceea ce privește impunerea și aplicarea sancțiunilor; salută hotărârea Tribunalului din 27 iulie 2022 în cauza T-125/22 RT France(31), în care Tribunalul a respins argumentul RT potrivit căruia interzicerea difuzării este ilegală și, prin urmare, a confirmat interdicția de difuzare a conținutului impusă canalului RT France; invită Comisia și Consiliul să includă difuzarea de programe prin satelit în pachetele de sancțiuni împotriva Rusiei, „agenția de știri” InfoRos, afiliată GRU, astfel cum a afirmat în rezoluția sa din mai 2022(32), și să includă toți propagandiștii proeminenți ai Kremlinului pe listele UE de persoane sancționate; regretă că aceste canale încă își pot răspândi propriile discursuri, sub nume false sau prin alte canale, în Uniunea Europeană; condamnă ferm în special deschiderea unui birou RT (fosta Russia Today) la Belgrad și lansarea serviciului său de știri online în limba sârbă, permițându-se astfel acestui actor malign să răspândească dezinformare în întreaga regiune; îndeamnă, în acest context, autoritățile sârbe să se alinieze la decizia Consiliului privind suspendarea activităților de radiodifuziune ale Sputnik și RT;

112.  salută propunerea de directivă a Comisiei privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale Uniunii (COM(2022)0684) și invită Comisia să evalueze posibilitatea ca Parchetul European să fie însărcinat cu asigurarea unei anchete și urmăriri penale coerente și uniforme a acestor infracțiuni în întreaga UE; solicită ca INTCEN UE să primească mai multe resurse pentru a contribui la informarea cu privire la sancțiunile UE și la aplicarea acestora, precum și pentru a îmbunătăți schimbul de informații criminalistice și a coordona mai eficient politica de imputare;

113.  își exprimă îngrijorarea cu privire la intensificarea manipulării sistemelor de identificare automată (AIS) pentru a submina datele GPS și a manipula poziția navelor, permițând anumitor actori să eludeze sancțiunile; invită Comisia să impună protocoale de securitate pentru AIS mai stricte și solicită includerea tehnologiei de falsificare a AIS în cadrul regimului UE de control al exporturilor de produse cu dublă utilizare;

114.  își reiterează apelul la impunerea unor costuri pentru autorii ingerințelor străine prin intermediul unei capacități puternice de imputare; ia act de procesul de reflecție în curs, bazat pe concluziile Consiliului din iunie 2022 privind pregătirea unui set de instrumente care să completeze setul de instrumente al UE pentru contracararea amenințărilor hibride și pe cel pentru contracararea amenințărilor cibernetice și să abordeze în mod specific activitățile care implică acțiuni străine de manipulare a informațiilor și ingerințe străine (FIMI; observă că setul de instrumente FIMI urma să fie introdus în toamna anului 2022; își exprimă convingerea fermă că acest set de instrumente ar trebui să includă un regim specific de sancțiuni pentru FIMI, precum și măsuri de consolidare a capacității de imputare a instituțiilor europene și a guvernelor naționale; ia act de faptul că aceste măsuri ar trebui să includă orientări privind sancțiunile naționale împotriva FIMI și să fie aplicate de statele membre în mod coordonat; invită statele membre să discute posibilitatea votării cu majoritate calificată atunci când sancționează statele cu risc ridicat; ia act de faptul că, în ceea ce privește valoarea adăugată a setului de instrumente pentru contracararea amenințărilor hibride și a setului propus de instrumente FIMI, în comparație cu setul de instrumente pentru contracararea amenințărilor cibernetice, aceasta va consta în convenirea normelor privind comportamentul statal responsabil care oferă o interpretare mai bună a ceea ce constituie o încălcare a principiilor dreptului internațional, cum ar fi suveranitatea și neamestecul în afacerile interne ale unui stat membru;

115.  reiterează importanța capacității UE de a se apăra singură de atacurile de dezinformare și a contracara ingerințele externe; solicită, în acest sens, să se asigure o finanțare suficientă și să se elimine posibilele lacune în materie de investiții și de legislație; invită statele membre să își actualizeze, dacă este necesar, cadrele juridice pentru a introduce un temei juridic pe baza căruia să se sancționeze ingerințele străine din partea țărilor cu risc ridicat; salută introducerea unui astfel de temei juridic în proiectul de cod penal al Belgiei, care va permite o mai bună protecție a instituțiilor europene de pe teritoriul său;

116.  invită statele membre și Comisia să analizeze modalitățile de combatere a dezinformării din partea actorilor individuali din interiorul UE, cum ar fi influențatorii de pe platformele de comunicare socială sau politicienii care promovează dezinformarea în numele statelor cu risc ridicat etc.; subliniază necesitatea potențială de a crea un regim de sancțiuni împotriva autorilor FIMI din interiorul UE;

Vecinătate, cooperare globală și multilateralism

117.  este preocupat de încercările Rusiei de a manipula discursul privind securitatea alimentară și energetică la nivel mondial, reluate pe alte canale de comunicare, printre care mai ales canale chineze și, în unele cazuri, Al Jazeera, acuzând Occidentul pentru creșterea prețurilor la alimente din cauza sancțiunilor pe care le-a impus împotriva Rusiei; subliniază că aceste teorii manipulate se bucură de un succes tot mai mare, în special în sudul global și în unele țări candidate și țări potențial candidate; reamintește că Rusia este singura responsabilă de perturbarea producției agricole și a comerțului din Ucraina ca urmare a războiului de agresiune pe care îl poartă împotriva acestei țări; invită SEAE, prin urmare, să ia măsuri suplimentare pentru a contracara diseminarea narativelor manipulate în sudul global, răspândite de Rusia și China, inclusiv prin consolidarea instrumentelor și resurselor diviziei sale StratCom și a misiunilor și operațiunilor sale PSAC/PESC, precum și prin intensificarea cooperării și a coordonării cu Statele Unite și cu alți parteneri care împărtășesc aceeași viziune; consideră că UE ar trebui să colaboreze îndeaproape cu Ucraina pentru a contracara discursurile manipulate provenind din Rusia; solicită, prin urmare, instituțiilor UE să sprijine acțiunile diplomatice ale Ucrainei în sudul global; solicită o cooperare mai strânsă cu organizațiile regionale din sudul global, cum ar fi Uniunea Africană și ASEAN, pentru a face schimb de bune practici pentru combaterea FIMI;

118.  reamintește că multe campanii de manipulare a informațiilor și mare parte a propagandei sponsorizate de stat vizează țările care fac alegeri strategice cu privire la procesele lor de reformă democratică și la orientarea proeuropeană a propriei țări; subliniază importanța unei comunicări proactive, eficace și transparente și solicită o cooperare mai strânsă în domeniul comunicării strategice cu organizațiile și țările partenere pentru contracararea FIMI în statele în curs de aderare și în zonele importante din punct de vedere strategic, cum ar fi Balcanii de Vest și țările Parteneriatului estic; consideră că UE ar trebui să colaboreze mai mult cu SUA în ceea ce privește țările învecinate pentru a construi societăți democratice reziliente; reamintește că stabilitatea acestor țări înseamnă pace și securitate;

119.  solicită, așadar, măsuri strategice și proactive pentru a combate amenințările hibride și pentru a preveni ingerințele terților în procesele politice, electorale și în alte procese democratice ale țărilor în curs de aderare; solicită să se facă eforturi pentru a mări reziliența acestor state la campaniile FIMI și să se încurajeze țările candidate și potențial candidate să ia măsuri decisive pentru a combate dezinformarea manipulatoare, propaganda răuvoitoare și alte amenințări hibride;

120.  regretă lipsa progreselor și ritmul în continuare lent al procesului de extindere în Balcanii de Vest, ceea ce a dus la o scădere a sprijinului pentru UE și la frustrare în rândul populației din regiune; condamnă continuarea încercărilor Rusiei de a exercita influență asupra regiunii Balcanilor de Vest, încercări care trebuie înțelese ca parte dintr-o strategie mai amplă de promovare a autoritarismului în Europa; observă, de asemenea, că mesajul pro-rus este răspândit prin intermediul mass-mediei sârbe și maghiare din Balcanii de Vest; este preocupat de constatările recente potrivit cărora Serbia este țara cea mai vulnerabilă la influențele externe răuvoitoare în Balcanii de Vest, în special din Rusia și China, și că Serbia nu a aplicat încă sancțiuni împotriva Rusiei și nu s-a aliniat la politica externă a UE;

121.  invită Comisia să clarifice, în viitoarea sa evaluare a RGPD, dacă și în ce mod afectează RGPD schimbul de informații privind amenințările pentru a combate manipularea informațiilor între actori publici, privați și academici din UE și în cooperare cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune;

122.  este de părere că strategia „Global Gateway” va fi un instrument geopolitic important pentru a intensifica colaborarea și relațiile UE cu partenerii din sudul global, răspunzând influenței pe care o are China prin inițiativa acesteia „O centură, un drum”, precum și influenței altor țări terțe, cum ar fi Iranul, contribuind la stabilirea unor relații de încredere cu țările terțe și mărind încrederea în țările candidate, pentru a consolida imaginea UE în raport cu Rusia și China; consideră că acesta ar trebui abordat ca un proiect geopolitic care realizează investiții strategice pe baza nevoilor Europei pentru tranziția digitală și verde, printr-o legătură strânsă cu Actul privind materiile prime critice și cu Actul privind cipurile, și solicită Comisiei să ofere claritate cu privire la prioritățile inițiativei „Global Gateway”; consideră că este extrem de important să se acționeze ca „Echipa Europa” în punerea în aplicare a strategiei, să se asigure un control democratic corespunzător, implicarea deplină a Parlamentului și acțiunea coordonată între toate instituțiile UE, statele membre ale UE, precum și sectorul privat european; invită Comisia și SEAE să coopereze strâns și să se coordoneze cu alte inițiative în materie de conectivitate implicând parteneri care împărtășesc aceeași viziune, cum ar fi SUA, Japonia, Coreea de Sud și Taiwanul, pentru a se asigura că drepturile fundamentale sunt protejate;

123.  sprijină ferm activitatea desfășurată de Direcția Comunicare strategică a SEAE, grupurile operative și divizia de analiză a informațiilor, precum și de grupurile sale operative geografice; consideră că trebuie să se acorde mai multă atenție descrierii peisajului amenințărilor aferente actorilor care au legătură cu autoritățile chineze, precum și celor din vecinătatea estică și sudică a UE și dincolo de aceasta; salută, în acest context, activitatea SEAE de consolidare a capacităților delegațiilor UE și ale misiunilor și operațiunilor PSAC de a răspunde la FIMI, în strânsă cooperare cu partenerii internaționali; consideră însă că ar trebui alocate mai multe resurse pentru consolidarea activității acestora, atât la sediul SEAE, cât și pe teren; solicită consolidarea în continuare a capacităților, inclusiv o formare adaptată pentru personalul PSAC, un schimb intensificat de cunoștințe și o coordonare sporită cu alte misiuni, operațiuni și delegații ale UE, un dialog mai bun cu mass-media și societatea de la nivel local și o comunicare proactivă și reactivă în limbile locale;

124.  salută mecanismele existente de cooperare cu SUA, cum ar fi cooperarea actuală UE-SUA în cadrul Consiliului UE-SUA pentru comerț și tehnologie (CCT); ia act cu interes de declarația comună în urma CCT din 5 decembrie 2022, în care se afirmă, în special, că Grupul de lucru 5 privind guvernanța datelor și platformele tehnologice și Grupul de lucru 6 privind utilizarea abuzivă a amenințărilor tehnologice la adresa securității și a drepturilor omului „se coordonează pentru a înțelege și a aborda răspândirea manipulării informațiilor și a ingerințelor din partea Rusiei, în special în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, precum și impactul acesteia asupra țărilor din afara UE, în special din Africa și America Latină”; salută angajamentul Comisiei de a informa periodic Parlamentul cu privire la activitatea CCT și solicită continuarea eforturilor pentru abordarea provocărilor comune din aceste domenii; în plus, invită Comisia și SEAE să intensifice în continuare colaborarea cu SUA în ceea ce privește schimbul de bune practici și de cunoștințe operaționale, precum și elaborarea unor definiții și abordări comune;

125.  consideră că inițiative precum CCT și Mecanismul de reacție rapidă (RRM) al G7 sunt platforme importante de cooperare între parteneri care împărtășesc aceeași viziune în ceea ce privește dezvoltarea de instrumente și schimbul de bune practici pentru combaterea FIMI; invită UE să preia rolul de lider în cadrul acestor inițiative de cooperare, pentru a se asigura că standardele globale sunt elaborate în conformitate cu valorile europene; invită Comisia și SEAE să includă în mod regulat Parlamentul, prin intermediul administrației sale, în discuțiile cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune și să identifice domeniile în care sprijinul Parlamentului ar putea aduce valoare adăugată procesului; invită la o cooperare mai aprofundată între partenerii democratici, precum SUA, și la promovarea cooperării academice pentru a evita o situație în care China ar domina dezvoltarea IA;

126.  solicită un contact consolidat și direct între comisiile parlamentare specializate în relațiile transatlantice prin intermediul Dialogului transatlantic al legiuitorilor;

127.  salută Codul de conduită global al ONU; îndeamnă SEAE să rămână implicat îndeaproape în acest proces și să atragă atenția altor state membre ale ONU asupra importanței unei conștientizări comune a provocărilor globale și a necesității unei cooperări intense; este de părere că codul nu ar trebui să se concentreze numai asupra platformelor, ci să vizeze și alți actori statali și nestatali; invită platformele să aloce mai multe resurse și capacități pentru monitorizarea conținutului dăunător în limbile sau dialectele locale; invită platformele să includă abordări pentru a atenua riscurile generate de IA și de alte tehnologii; reiterează necesitatea de a proteja drepturile fundamentale în cadrul codului; consideră că o schimbare a dreptului internațional va fi extrem de dificil de realizat și, prin urmare, sugerează UE să colaboreze strâns cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune pentru a elabora răspunsuri internaționale la FIMI;

128.  este preocupat de protejarea drepturilor fundamentale în cadrul procesului ONU de elaborare a unei convenții globale privind criminalitatea informatică; invită Comisia și SEAE să se asigure că normele, drepturile și valorile europene sunt respectate în acest proces, inclusiv prin promovarea Convenției de la Budapesta ca standard global; reamintește pericolul ca procesele de combatere a dezinformării să fie utilizate ca pretext pentru a limita libertatea mass-mediei;

129.  reamintește că toate eforturile de a contracara ingerințele externe ar trebui depuse făcându-se tot posibilul pentru a respecta organizațiile societății civile, hotărârile existente ale Curții Europene a Drepturilor Omului și ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și Carta drepturilor fundamentale a UE și nu ar trebui să fie utilizate abuziv pentru a justifica și a legitima adoptarea unor politici restrictive, ceea ce reprezintă o problemă care se extinde și la statele membre ale UE; solicită o aplicare mai strictă a criteriilor de suspendare sau de revocare a acordurilor cu țări din afara UE, cum ar fi în cazul încălcării drepturilor omului, întrucât actuala aplicare a acestor criterii expune UE la influență străină;

130.  condamnă încercările unor companii militare private (CMP), cum ar fi Grupul Wagner și alte grupări armate, miliții și intermediari, inclusiv Kadîroviți și Lupii Nopții, de a influența procesele democratice în mai multe țări din întreaga lume; condamnă mesajele recente de amenințare și de intimidare trimise de Grupul Wagner Parlamentului European; invită Consiliul și statele membre să includă CMP rusești în lista UE a persoanelor și entităților teroriste; invită SEAE să creeze o inițiativă cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune, pentru a contracara grupurile de actori nestatali răuvoitori, cum ar fi Grupul Wagner; subliniază că seturile de instrumente existente ale UE ar trebui să includă răspunsuri, de exemplu sancțiuni, aplicate statelor din afara UE care finanțează sau cooperează cu companii militare private din regiuni vulnerabile;

131.  subliniază importanța unei cooperări strânse și continue cu statele din Parteneriatul estic, în special cu Ucraina și cu alte țări candidate pentru consolidarea rezilienței la atacurile hibride; consideră că această potențială cooperare ar putea lua forma unui „Ramstein pentru informații”, reflectând Grupul de contact Ramstein pentru apărare, care ar reuni experți mass-media din Ucraina, din UE și din afara acesteia pentru a discuta lecțiile învățate din reziliența Ucrainei la războiul informațional rus și pentru a dezvolta operațiuni comune; încurajează UE și statele sale membre, de asemenea, să aprofundeze cooperarea cu Taiwanul în ceea ce privește combaterea campaniilor de dezinformare și a operațiunilor de ingerință;

132.  invită Comisia și SEAE să intensifice cooperarea cu alți parteneri care împărtășesc aceeași viziune în vederea dezvoltării unor mecanisme de abordare a ingerințelor în procesele electorale, de pildă cu autoritățile electorale din Taiwan, Canada, Australia și Brazilia; solicită intensificarea cooperării cu NATO în ceea ce privește consolidarea rezilienței în rândul statelor membre ale UE și NATO; solicită delegațiilor UE și ambasadelor statelor membre în țările terțe să monitorizeze și să cartografieze în mod constant tehnicile de dezinformare și actorii dezinformării din țările respective în care își au sediul, pentru care ar trebui să primească resursele necesare, și să ajute țările partenere să își dezvolte și să își consolideze infrastructurile electorale critice și să stabilească standarde ambițioase care oferă o interpretare aprofundată a dreptului internațional existent; consideră că este necesar să se organizeze cursuri de formare actualizate pentru funcționarii și diplomații UE în ceea ce privește FIMI;

133.  își reiterează recomandarea de a fi înființate centre regionale de comunicare strategică în afara UE, inițiate de SEAE și cu finanțare suficientă; consideră că aceste centre multilingve ar trebui să consolideze vocea UE în regiunile prioritare (și anume Balcanii de Vest, Indo-Pacific, Orientul Mijlociu și Africa de Nord (MENA), America Latină și Africa de Vest și de Est), să își îmbunătățească informarea mass-mediei regionale și să respingă campaniile străine sponsorizate de manipulare a informațiilor și de dezinformare care vizează valorile și interesele UE; subliniază că activitățile centrelor ar trebui, de asemenea, să ofere sprijin delegațiilor UE și misiunilor diplomatice ale statelor membre, să asigure sinergii cu furnizorii de servicii mass-media din UE prezenți în aceste regiuni și să acorde prioritate colaborării cu mass-media locală și cu formatorii de opinie;

134.  invită SEAE și statele membre să continue să colaboreze îndeaproape cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, pentru a stabili norme comune privind comportamentul responsabil al statelor și definiții comune și pentru a elabora instrumente și acte legislative menite să combată acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine; invită SEAE să consolideze cooperarea multilaterală și multipartită cu țările terțe, societatea civilă și industria în domeniul combaterii FIMI prin intermediul parteneriatelor între actori cu aceeași viziune și în dialoguri și forumuri internaționale, asigurând, în același timp, protejarea drepturilor fundamentale atunci când se elaborează instrumente de combatere a FIMI; regretă că unele state membre ale UE încă au vacante posturile naționale de experți din cadrul Centrului de excelență al UE pentru combaterea atacurilor hibride (Hybrid CoE); invită statele membre să numească reprezentanți naționali și experți în cadrul Hybrid CoE;

135.  subliniază importanța diplomației parlamentare și a misiunilor parlamentare pentru a amplifica eforturile de dezmințire și interesele strategice ale UE și a comunica eficient cu țările terțe, în special în Africa și în regiunea MENA; subliniază valoarea semnificativă a inițiativelor luate de Parlamentul și de serviciile sale pentru sprijinirea democrației parlamentare în țările terțe prin consolidarea funcționării democratice a parlamentelor, a medierii parlamentare și a dialogului parlamentar, prin observarea alegerilor și prin implicarea în dezbateri cu societatea civilă;

136.  subliniază potențialul UE de a contribui la crearea unei comunități globale de verificatori ai veridicității informațiilor și a unor standarde globale de calitate pentru verificarea veridicității informațiilor, inspirate de Codul european de standarde pentru organizațiile independente de verificare a veridicității informațiilor; consideră, de asemenea, că este necesar ca UE să sprijine eforturile de verificare a veridicității informațiilor în țările candidate și în țările implicate în procesul de aderare;

137.  salută sprijinul canalizat prin intermediul Fondului european pentru democrație, dar consideră că UE trebuie să ia mai multe măsuri pentru a sprijini jurnalismul independent în domenii influențate de actori străini răuvoitori, cum ar fi Rusia și China, precum și pentru a oferi sprijin strategic și finanțare structurală ONG-urilor locale, organizațiilor societății civile, verificatorilor veridicității informațiilor și mass-mediei din afara UE, inclusiv în țările cu risc ridicat, în țările candidate și în țările candidate; își reiterează, prin urmare, apelul la înființarea unui fond european pentru mass-media democratică specific în scopul de a sprijini jurnalismul în țările implicate în procesul de aderare, în țările din vecinătatea UE și în țările candidate; ia act de faptul că mulți jurnaliști din Ucraina au venit în UE împreună cu refugiații de război tot mai numeroși și solicită sprijin adaptat pentru mediul mediatic ucrainean, care a fost grav afectat de invazia rusă; invită SEAE să includă o dimensiune parlamentară în inițiativele sale de informare și de consolidare a capacităților în țările din vecinătatea UE, pentru a sprijini organizațiile societății civile și mass-media independentă;

138.  consideră că UE a devenit un centru important de știri independente din Rusia și Belarus, deoarece aceste țări au eradicat mass-media independentă de pe teritoriile lor; consideră că mass-media independentă poate contribui la combaterea dezinformării răspândite de Kremlin și, pe termen lung, la modelarea Rusiei ca țară mai democratică în pace cu vecinii săi; solicită, prin urmare, Comisiei să dezvolte o abordare structurată pe termen lung, inclusiv instituirea unei politici finanțate suficient, care să ofere un sprijin de bază pe termen lung mass-mediei independente rusești și belaruse și jurnalismului în exil;

139.  invită Comisia și SEAE să treacă de la o abordare nediferențiată în funcție de țară la o abordare bazată pe riscuri și să nu ezite să identifice și să numească în cadrul forumurilor internaționale, cum ar fi ONU, țările care au încercat să desfășoare acțiuni de ingerință străină, pentru a sensibiliza alte țări cu privire la riscurile prezentate de această problemă;

o
o   o

140.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2022)0070.
(2) Texte adoptate, P9_TA(2023)0030.
(3) JO C 347, 9.9.2022, p. 61.
(4) Texte adoptate, P9_TA(2022)0406.
(5) JO C 347, 9.9.2022, p. 2.
(6) Texte adoptate, P9_TA(2022)0448.
(7) JO C 224, 27.6.2018, p. 58.
(8) JO C 23, 21.1.2021, p. 152.
(9) JO C 184, 5.5.2022, p. 71.
(10) JO L 156, 5.5.2021, p. 1.
(11) JO L 277, 27.10.2022, p. 1.
(12) JO L 333, 27.12.2022, p. 164.
(13) Texte adoptate, P9_TA(2023)0027.
(14) JO L 207, 11.6.2021, p. 1.
(15) Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale) (JO L 277, 27.10.2022, p. 1).
(16) Raport de analiză a impactului care însoțește documentul Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind securitatea informațiilor în instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii (SWD(2022)0066). https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52022SC0066.
(17) Rezumat al raportului privind evaluarea impactului care însoțește propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele orizontale în materie de securitate cibernetică pentru produsele cu elemente digitale și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1020 (SWD(2022)0282).
(18) Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, , de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).
(19) Discursul vicepreședintei Jourová pe tema „Apărarea valorilor UE în perioada războiului”.
(20) Propunere de directivă privind protecția persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive („Acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”) (COM(2022)0177).
(21) Propunere de regulament de stabilire a unui cadru comun pentru serviciile mass-media în cadrul pieței interne (Legea europeană privind libertatea mass-mediei) și de modificare a Directivei 2010/13/UE (COM(2022)0457).
(22) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
(23) Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune (JO L 79 I, 21.3.2019, p. 1).
(24) Propunere de regulament de instituire a unui cadru pentru asigurarea unei aprovizionări sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a Regulamentelor (UE) 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020 (COM(2023)0160).
(25) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european al semiconductorilor (Actul privind cipurile) (COM(2022)0046).
(26) Hotărârea din 22 noiembrie 2022, Luxembourg Business Registers, C-37/20, ECLI:EU:C:2022:912.
(27) Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 43).
(28) Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană din 20 mai 2021 privind un registru de transparență obligatoriu (JO L 207, 11.6.2021, p. 1).
(29) Decizia (PESC) 2022/884 a Consiliului din 3 iunie 2022 de modificare a Deciziei 2014/512/PESC privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina (JO L 153, 3.6.2022, p. 128).
(30) Studiul intitulat „How to Do Trusted Research: China-Specific Guidelines for European Stakeholders” (Cum se face cercetare fiabilă: orientări specifice privind China destinate părților interesate europene), publicat în septembrie 2022.
(31) Hotărârea din 27 iulie 2022, RT Franța/Consiliul, T-125/22, ECLI:EU:T:2022:483.
(32) Rezoluția Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la consecințele sociale și economice ale războiului rus din Ucraina pentru UE – consolidarea capacității de acțiune a UE (JO C 479, 16.12.2022, p. 75).

Ultima actualizare: 3 octombrie 2023Aviz juridic - Politica de confidențialitate