Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 14 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere articolul 106a alineatul (1) din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Decizia (UE) 2018/937 a Consiliului European din 28 iunie 2018 de stabilire a componenței Parlamentului European(1),

–  având în vedere rezoluția sa din 7 februarie 2018 privind componența Parlamentului European(2),

–  având în vedere rezoluția sa legislativă din 3 mai 2022 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct și de abrogare a Deciziei Consiliului (76/787/ECSC, CEE, Euratom) și a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct anexat la decizia respectivă(3) (denumită în continuare „rezoluția legislativă din 3 mai 2022 referitoare la reforma legislației electorale europene”),

–  având în vedere Codul de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei,

–  având în vedere articolele 46, 54 și 90 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale (A9-0214/2023),

A.  întrucât componența Parlamentului European trebuie să respecte criteriile prevăzute la articolul 14 alineatul (2) primul paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), și anume ca numărul reprezentanților cetățenilor Uniunii să nu depășească șapte sute cincizeci, plus Președintele, reprezentarea să fie asigurată în mod proporțional descrescător, cu un prag minim de șase membri pentru fiecare stat membru, și niciunui stat membru să nu i se atribuie mai mult de nouăzeci și șase de locuri;

B.  întrucât Parlamentul are drept de inițiativă în materie de componență a Parlamentului European,

C.  întrucât articolul 14 alineatul (2) din TUE prevede că Parlamentul European trebuie să fie compus din reprezentanți ai cetățenilor Uniunii;

D.  întrucât articolul 10 din TUE prevede, printre altele, că funcționarea Uniunii se întemeiază pe principiul democrației reprezentative, cetățenii fiind reprezentați direct, la nivelul Uniunii, în Parlamentul European;

E.  întrucât rezoluția legislativă a Parlamentului din 3 mai 2022 referitoare la reforma legislației electorale europene propune constituirea unei circumscripții electorale la nivelul Uniunii;

F.  întrucât constituirea unei eventuale circumscripții electorale la nivelul Uniunii necesită modificarea Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct;

G.  întrucât stabilirea numărului de locuri pentru o potențială circumscripție electorală la nivelul Uniunii intră în domeniul de aplicare al unei decizii a Consiliului European privind componența Parlamentului European, în temeiul articolului 14 alineatul (2) din TUE, în timp ce dispozițiile necesare pentru constituirea sa se bazează pe articolul 223 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

H.  întrucât repartizarea locurilor între statele membre în legislatura actuală și în cele anterioare nu a fost rezultatul unui sistem de calcul permanent, ci al negocierilor politice; întrucât, prin urmare, metoda actuală de alocare a locurilor între statele membre nu respectă în mod automat principiul proporționalității descrescătoare; întrucât un mecanism permanent de calcul care să reflecte cifrele privind populația din statele membre ale Uniunii ar asigura respectarea în viitor a acestui principiu;

I.  întrucât decizia Consiliului European de stabilire a componenței Parlamentului European trebuie să fie pregătită cu suficient timp înainte de ziua alegerilor, pentru a permite statelor membre să adopte dispozițiile juridice necesare în vederea organizării alegerilor pentru Parlamentul European pentru legislatura 2024-2029,

1.  constată că actuala distribuție a locurilor în Parlament, stabilită prin Decizia (UE) 2018/937, se aplică legislaturii parlamentare 2019-2024; subliniază, prin urmare, că este necesară adoptarea fără întârziere a unei noi decizii privind componența Parlamentului European pentru legislatura 2024-2029;

2.  recunoaște faptul că o serie de state membre consideră că trebuie luat în considerare sistemul de vot în Consiliu atunci când se decide cu privire la alocarea locurilor în Parlamentul European;

3.  subliniază că, în conformitate cu propunerea Parlamentului de regulament al Consiliului, anexată la rezoluția sa legislativă din 3 mai 2022 referitoare la reforma legislației electorale europene, cele 28 de locuri suplimentare pentru deputații aleși într-o circumscripție electorală la nivelul Uniunii nu vor fi create efectiv decât după alegeri, după intrarea în vigoare a unei legi electorale europene revizuite, împreună cu dispozițiile necesare pentru o circumscripție electorală la nivelul Uniunii;

4.  subliniază cu fermitate necesitatea, în viitor, a unui sistem permanent, bazat pe o formulă matematică clară, care să aloce locurile în Parlamentul European într-un mod obiectiv, echitabil, sustenabil și transparent, respectând principiul proporționalității descrescătoare, astfel cum este definit la articolul 1 din Decizia (UE) 2018/937; consideră că nu este viabil din punct de vedere politic în această etapă ca Parlamentul să propună un astfel de sistem permanent, deoarece acesta necesită deliberări suplimentare și ar trebui introdus cu mult înainte de alegerile pentru Parlamentul European; invită Comisia pentru afaceri constituționale să își reia activitatea în vederea instituirii unui astfel de sistem permanent, în cadrul acestei legislaturi, inclusiv analizând posibilitatea implicării Eurostat;

5.  consideră că orice întârziere suplimentară în activitatea Consiliului privind modificarea legislației electorale europene ar contraveni principiului cooperării loiale, astfel cum este consacrat la articolul 4 alineatul (3) din TUE, întrucât se preconizează că decizia Consiliului va avea un impact asupra alegerilor pentru Parlamentul European și ar putea avea un impact asupra componenței acestuia;

6.  subliniază necesitatea stringentă a adoptării de către Consiliul European a deciziei privind componența Parlamentului European, astfel încât statele membre să poată adopta, în timp util, dispozițiile interne necesare pentru a le permite să organizeze alegerile pentru Parlamentul European pentru legislatura 2024-2029; subliniază că Parlamentul s-a angajat, prin urmare, să treacă rapid la procedura de aprobare, în spiritul cooperării loiale reciproce;

7.  adoptă și transmite Consiliului European propunerea anexată de decizie a Consiliului European de stabilire a componenței Parlamentului European, în temeiul dreptului său de inițiativă prevăzut la articolul 14 alineatul (2) din TUE; subliniază că o astfel de decizie poate fi adoptată numai cu aprobarea Parlamentului și, prin urmare, solicită Consiliului European să îl informeze imediat dacă intenționează să se abată de la propunerea prezentată și în ce mod;

8.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție legislativă, împreună cu propunerea anexată la aceasta, Consiliului European și Comisiei, precum și parlamentelor și guvernelor statelor membre.

(1) JO L 165 I, 2.7.2018, p. 1. (2) JO C 463, 21.12.2018, p. 83. (3) JO C 465, 6.12.2022, p. 171.

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI EUROPEAN

de stabilire a componenței Parlamentului European

CONSILIUL EUROPEAN,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 14 alineatul (2),

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a alineatul (1),

având în vedere propunerea Parlamentului European(1),

având în vedere aprobarea Parlamentului European(2),

întrucât:

(1)  Articolul 14 alineatul (2) primul paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) stabilește criteriile referitoare la componența Parlamentului European, și anume că numărul reprezentanților cetățenilor Uniunii nu poate depăși șapte sute cincizeci, plus președintele, că respectiva reprezentare este asigurată în mod proporțional descrescător, cu un prag minim de șase membri pentru fiecare stat membru, și că niciunui stat membru nu i se atribuie mai mult de nouăzeci și șase de locuri.

(2)  Articolul 10 din TUE prevede, printre altele, că funcționarea Uniunii se întemeiază pe principiul democrației reprezentative, cetățenii fiind reprezentați direct, la nivelul Uniunii, în Parlamentul European și statele membre fiind reprezentate în Consiliu de guvernele lor, care la rândul lor răspund în mod democratic fie în fața parlamentelor naționale, fie în fața cetățenilor lor.

(3)  Prin urmare, articolul 14 alineatul (2) din TUE se aplică în contextul dispozițiilor cu aplicare mai largă privind instituțiile cuprinse în tratate, printre care se află și dispozițiile referitoare la adoptarea deciziilor în cadrul Consiliului.

(4)  Ar trebui stabilit un număr adecvat de reprezentanți în Parlamentul European care să fie aleși într-o circumscripție electorală la nivelul Uniunii, sub rezerva adoptării temeiului juridic pentru circumscripția electorală respectivă,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

În aplicarea articolului 14 alineatul (2) din TUE, se respectă următoarele principii:

–  numărul total de locuri în Parlamentul European nu depășește 750, plus Președintele;

–  repartizarea locurilor între statele membre se realizează în mod proporțional descrescător, cu un prag minim de 6 locuri și un prag maxim de 96 de locuri pentru fiecare stat membru, reflectând cât mai fidel cu putință dimensiunile populațiilor respective ale statelor membre;

–  proporționalitatea descrescătoare se definește după cum urmează: raportul dintre populație și numărul de locuri pentru fiecare stat membru, înainte de a fi rotunjit în plus sau în minus la un număr întreg, variază în funcție de populația statului respectiv, astfel încât fiecare membru în Parlamentul European dintr-un stat membru mai populat să reprezinte mai mulți cetățeni decât fiecare membru în Parlamentul European dintr-un stat membru mai puțin populat, precum și invers, cu cât populația unui stat membru este mai mare, cu atât statul membru respectiv are dreptul la un număr mai mare de locuri în Parlamentul European.

Articolul 2

Populația totală a statelor membre se calculează de către Comisie (Eurostat) pe baza datelor furnizate de către statele membre, în conformitate cu metoda instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1260/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(3).

Articolul 3

(1)  Numărul de reprezentanți în Parlamentul European aleși în fiecare stat membru se stabilește pentru legislatura 2024-2029 după cum urmează:

(2)  Pe lângă numărul de deputați în Parlamentul European aleși în fiecare stat membru, astfel cum este stabilit la alineatul (1), și sub rezerva intrării în vigoare a unui regulament al Consiliului privind alegerea deputaților în Parlamentul European prin vot universal direct și de abrogare a Deciziei 76/787/CECO, CEE, Euratom a Consiliului și a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct anexat la decizia respectivă, care prevede constituirea unei circumscripții electorale la nivelul Uniunii, sunt aleși 28 de reprezentanți în Parlamentul European într-o circumscripție electorală la nivelul Uniunii în primele alegeri care au loc după evenimentul respectiv, astfel cum prevede regulamentul respectiv.

Articolul 4

Cu suficient timp înainte de începutul legislaturii 2029-2034, Parlamentul European prezintă Consiliului European, în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din TUE, o propunere de repartizare actualizată a locurilor în Parlamentul European.

Articolul 5

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptat la ...,

Pentru Consiliul European

Președintele

(1) Propunere adoptată la ... (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). (2) Aprobarea din ... (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). (3) Regulamentul (UE) nr. 1260/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind statisticile demografice europene (JO L 330, 10.12.2013, p. 39).