Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția ONU 70/1 intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă” (Agenda 2030), adoptată la Summitul ONU pentru dezvoltare durabilă organizat la 25 septembrie 2015 la New York și care stabilește obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD-uri),

–  având în vedere publicația din ianuarie 2022 a Departamentului pentru afaceri economice și sociale al ONU intitulată „Bunele practici în materie de ODD-uri: O compilație de povești de succes și lecții învățate în punerea în aplicare a ODD – ediția a doua”,

–  având în vedere Raportul ONU din 2019 privind dezvoltarea durabilă la nivel mondial, intitulat „Viitorul este acum: știința pentru realizarea dezvoltării durabile”,

–  având în vedere Convenția ONU privind diversitatea biologică (UNCBD) și Cadrul global pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal, convenite în cadrul celei de-a 15-a reuniuni a Conferinței părților la UNCBD,

–  având în vedere Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre în perioada 2015-2030, adoptat la 18 martie 2015 de statele membre ale ONU în cadrul celei de A treia Conferințe Mondiale a ONU privind reducerea riscului de dezastre,

–  având în vedere Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), acordul adoptat în cadrul celei de a 21-a Conferințe a părților la CCONUSC (COP21) de la Paris din 12 decembrie 2015 și acordul privind o nouă finanțare pentru „pierderi și daune” pentru țările vulnerabile, adoptat în cadrul COP27 de la Sharm El-Sheikh din 20 noiembrie 2022,

–  având în vedere Raportul special al IPCC privind oceanele și criosfera într-un climat în schimbare, din 24 septembrie 2019,

–  având în vedere cel de-al șaselea raport de evaluare al IPCC (AR6) din 28 februarie 2022 și raportul său de sinteză din 20 martie 2023,

–  având în vedere Raportul privind dezvoltarea umană 2021/2022, intitulat „Uncertain Times, Unsettled Lives: Shaping our Future in a Transforming World” (Timpuri incerte, vieți instabile: modelarea viitorului nostru într-o lume în transformare),

–  având în vedere cea de a treia Conferință internațională privind finanțarea pentru dezvoltare, desfășurată la Addis Abeba în perioada 13-16 iulie 2015,

–  având în vedere cel de-al 6-lea Summit Uniunea Europeană-Uniunea Africană din 17-18 februarie 2022 și declarația finală conexă intitulată „O viziune comună pentru 2030”,

–  având în vedere negocierile privind un nou acord de parteneriat între UE și țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP), care să înlocuiască Acordul de la Cotonou,

–  având în vedere Summitul ONU privind transformarea educației, care a avut loc la New York în perioada 16-19 septembrie 2022,

–  având în vedere Summitul din 2023 privind ODD-urile, care va fi convocat în septembrie 2023 în cursul săptămânii dedicate reuniunilor la nivel înalt ale Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite,

–  având în vedere Summitul privind viitorul, programat să aibă loc în septembrie 2024, pentru adoptarea unor reforme majore ale instituțiilor multilaterale și pentru finanțarea dezvoltării durabile la nivel global,

–  având în vedere Raportul ONU privind dezvoltarea durabilă 2021, intitulat „Deceniul de acțiune pentru obiectivele de dezvoltare durabilă” și Raportul ONU privind dezvoltarea durabilă 2022, intitulat „De la criză la dezvoltare durabilă: ODD ca foaie de parcurs până în 2030 și ulterior”,

–  având în vedere Raportul ONU din 2022 privind obiectivele de dezvoltare durabilă,

–  având în vedere baza de date online „Accelerarea îndeplinirii ODD-urilor”,

–  având în vedere inițiativa secretarului general al ONU „Stimul pentru realizarea ODD-urilor Agendei 2030” din februarie 2023,

–  având în vedere Rezoluția din 8 octombrie 2021 a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU (CDO) și Rezoluția din 28 iulie 2022 a Adunării Generale a ONU privind dreptul oamenilor la un mediu curat, sănătos și durabil,

–  având în vedere Rezoluția 5/10 a Adunării Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEA), intitulată „The environmental dimension of a sustainable, resilient and inclusive post-COVID-19 recovery” (Dimensiunea de mediu a redresării durabile, reziliente și incluzive post-COVID-19), adoptată la 2 martie 2022,

–  având în vedere inițiativa „O singură sănătate” a OMS,

–  având în vedere Proiectul de acord în temeiul Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice marine în zonele din afara jurisdicției naționale (BBNJ), din 4 martie 2023 (Tratatul ONU privind marea liberă),

–  având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH) și Strategia UE privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030,

–  având în vedere raportul Secretarului General al ONU intitulat „Agenda noastră comună”, prezentat Adunării Generale a ONU, și mandatul acordat Secretarului General al ONU prin Rezoluția 76/6 din 15 noiembrie 2021 a Adunării Generale a ONU pentru a da curs raportului său,

–  având în vedere Declarația comună din 30 iunie 2017 a Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului, a Parlamentului și a Comisiei referitoare la noul Consens european privind dezvoltarea - „Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru”(1),

–  având în vedere Decizia (UE) 2022/591 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 aprilie 2022 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2030(2),

–  având în vedere raportul Agenției Europene de Mediu din 4 decembrie 2019 intitulat „Mediul european - situație și perspective în 2020: cunoștințe pentru tranziția către o Europă sustenabilă”,

–  având în vedere raportul OCDE din 10 noiembrie 2022 intitulat „Global Outlook on Financing for Sustainable Development 2023: No Sustainability Without Equity” (Perspectivă globală privind finanțarea dezvoltării durabile în 2023: Nu există durabilitate fără echitate),

–  având în vedere avizele Comitetului Economic și Social European: cel din 19 septembrie 2018 intitulat „Indicatori mai adecvați pentru a evalua obiectivele de dezvoltare durabilă – contribuția societății civile”, cel din 30 octombrie 2019 intitulat „Să nu lăsăm pe nimeni în urmă la punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă” și cel din 8 decembrie 2021 intitulat „Strategia reînnoită privind finanțarea durabilă”,

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 8 februarie 2023, intitulat „Progresele înregistrate în punerea în aplicare a ODD”,

–  având în vedere inițiativele „Pactul verde” și „Global Gateway”, lansate la 11 decembrie 2019 și, respectiv, la 1 decembrie 2021,

–  având în vedere programele de lucru ale Comisiei pentru 2020 (COM(2020)0037), 2021 (COM(2020)0690), 2022 (COM(2021)0645) și 2023 (COM(2022)0548) și trimiterile lor la ODD, în special prima revizuire voluntară de către UE a punerii în aplicare a ODD,

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 18 noiembrie 2020 intitulat „Delivering on the UN’s Sustainable Development Goals – A comprehensive approach” (Îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU: o abordare cuprinzătoare) (SWD(2020)0400),

–  având în vedere integrarea ODD în cadrul pentru o mai bună legiferare, inclusiv comunicarea Comisiei din 29 aprilie 2021 intitulată „O mai bună legiferare: unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației, (COM(2021)0219),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei privind munca decentă la nivel mondial pentru o tranziție globală justă și o redresare durabilă (COM(2022)0066), în special angajamentele sale în ceea ce privește realizarea ODD-urilor,

–  având în vedere Planul de acțiune al Comisiei Europene pentru economia socială, adoptat la 9 decembrie 2021,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 24 octombrie 2019 referitoare la economia bunăstării(3),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind învățarea pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 22 iunie 2021 intitulate „O abordare cuprinzătoare pentru accelerarea punerii în aplicare a Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă – O reconstrucție mai temeinică după criza provocată de pandemia de COVID-19”,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 21 iunie 2022 intitulată „Rolul transformator al educației pentru dezvoltare durabilă și pentru cetățenie mondială ca instrument esențial pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD)”,

–  având în vedere raportul de monitorizare din 2021 al Eurostat privind progresele înregistrate în vederea atingerii ODD în contextul UE, publicat la 15 iunie 2021,

–  având în vedere rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la acțiunile întreprinse în urma inițiativei cetățenești europene „Right2Water” (Dreptul la apă)(4) și rezoluția sa din 5 octombrie 2022 referitoare la accesul la apă ca drept al omului – dimensiunea externă(5),

–  având în vedere rezoluția sa din 6 iulie 2017 referitoare la acțiunea UE pentru sustenabilitate(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 14 martie 2019 referitoare la Raportul anual strategic privind punerea în aplicare și realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD)(7),

–  având în vedere rezoluția sa din 28 noiembrie 2019 referitoare la urgența climatică și de mediu(8),

–  având în vedere rezoluția sa din 9 iunie 2021 referitoare la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030: Readucerea naturii în viețile noastre(9),

–  având în vedere rezoluția sa din 10 martie 2022 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii 2022(10),

–  având în vedere rezoluția sa din 23 iunie 2022 referitoare la punerea în aplicare și realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD)(11),

–  având în vedere rezoluția sa din 6 iulie 2022 referitoare la Planul de acțiune al UE pentru economia socială(12),

–  având în vedere rezoluția sa din 24 noiembrie 2022 referitoare la viitoarea arhitectură financiară europeană pentru dezvoltare(13),

–  având în vedere Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei Europene intitulată „Prioritățile legislative ale UE pentru 2023 și 2024”(14),

–  având în vedere rezoluția sa din 14 martie 2023 referitoare la coerența politicilor în favoarea dezvoltării(15),

–  având în vedere articolul 3 alineatul (5) din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolul 208 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională - „Europa globală”, de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului(16),

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru dezvoltare și ale Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, în temeiul articolului 58 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare și al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A9-0213/2023),

A.  întrucât, cu mai puțin de șapte ani până la termenul-limită pentru punerea în aplicare a Agendei 2030, noul peisaj geopolitic și multiplele crize din diferite domenii au încetinit și mai mult realizarea ODD; întrucât este necesar să se desfășoare de urgență o acțiune colectivă la o nouă scară pentru a răspunde sărăciei care distruge sute de milioane de vieți și pentru a răspunde amenințărilor fără precedent la adresa vieții noastre pe planetă, reprezentate de crizele interconectate din domeniul climei și al biodiversității;

B.  întrucât Agenda 2030 și cele 17 ODD-uri, cele 169 de ținte și indicatorii aferenți reprezintă singurul cadru comun la nivel mondial și convenit politic pentru politici bazate pe date concrete, făcându-le astfel esențiale pentru abordarea provocărilor actuale și pentru reorientarea busolei mondiale către o tranziție echitabilă din punct de vedere social și ecologic, în limitele planetare, care să nu lase pe nimeni și niciun loc în urmă;

C.  întrucât ODD-urile, fiind universale și indivizibile, sunt aplicabile tuturor actorilor, inclusiv societății civile și partenerilor sociali, atât sectorului public, cât și celui privat; întrucât acești actori ar trebui să fie implicați sistematic în conceperea și în punerea în aplicare a politicilor legate de ODD-uri;

D.  întrucât, în pofida faptului că înainte de criză s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește anumite ODD-uri, de atunci s-au inversat unele tendințe; întrucât, conform Raportului Rețelei de soluții pentru dezvoltare durabilă (SDSN) din 2022 privind dezvoltarea durabilă, în lume nu s-au mai înregistrat, pentru al doilea an consecutiv, progrese în ceea ce privește ODD-urile, iar punctajul mediu al indicelui ODD a continuat să scadă în 2021, nicio țară nefiind pe cale să atingă toate cele 17 ODD-uri până în 2030;

E.  întrucât indicele dezvoltării umane (IDU) a înregistrat, în 2020 și în 2021, singurele scăderi din cei 30 de ani de existență, anulând rezultatele obținute în cei cinci ani anteriori;

F.  întrucât Europa este pe cale să îndeplinească 26 de ODD-uri, trebuie să își accelereze eforturile pentru a atinge 64 de ODD-uri și să inverseze tendința actuală de îndeplinire a 15 ODD-uri; întrucât statele membre ale UE sunt cel mai aproape de realizarea obiectivelor Agendei 2030, însă sunt responsabile pentru amplificarea efectelor de propagare negative, care subminează capacitatea altor țări de a-și atinge obiectivele; întrucât, dacă populația lumii ar consuma la fel de mult ca UE, ar fi nevoie de 2,8 globuri pentru a susține cererea de resurse naturale impusă de acest stil de viață;

G.  întrucât instituțiile UE și cele 27 de state membre ale UE constituie împreună cel mai mare donator pentru țările în curs de dezvoltare, fiind responsabile pentru aproximativ 46 % din totalul asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) furnizate de toți membrii OCDE țărilor în curs de dezvoltare; întrucât, înainte de pandemia de COVID-19, deficitul anual global de finanțare pentru ODD-uri era estimat la 2,5 mii de miliarde USD; întrucât se estimează că pandemia a mărit acest decalaj la cel puțin 3,9 mii de miliarde USD pe an;

H.  întrucât marja de manevră bugetară pentru politicile relevante din țările în curs de dezvoltare este redusă în mod critic de niveluri uriașe și în continuă creștere ale datoriilor, 37 din cele 69 dintre cele mai sărace țări ale lumii fiind fie expuse unui risc ridicat de incapacitate, fie deja în incapacitate de plată a datoriilor începând din noiembrie 2022, ceea ce limitează capacitatea lor de a investi în realizarea ODD-urilor; întrucât marja de manevră bugetară este, de asemenea, redusă de șocurile externe legate de crizele cumulate și de absența unui mediu internațional favorabil pentru mobilizarea resurselor interne;

I.  întrucât Organizația Națiunilor Unite estimează că este necesar să se furnizeze anual cel puțin 500 de miliarde USD pentru a oferi stimulentele necesare pentru realizarea ODD-urilor; întrucât Planul ONU de stimulare a realizării ODD-urilor urmărește să abordeze costul ridicat al datoriei și riscurile din ce în ce mai mari de îndatorare și să extindă masiv finanțarea pentru dezvoltare accesibilă și pe termen lung, precum și finanțarea de urgență către țările aflate în dificultate;

J.  întrucât sectorul privat va continua să joace un rol esențial în realizarea ODD-urilor;

K.  întrucât Franța va găzdui, în 22 și 23 iunie 2023, un summit internațional pe tema „Noul pact financiar global” pentru a face bilanțul tuturor modalităților și mijloacelor de consolidare a solidarității financiare cu țările din sudul global; întrucât contextul actual necesită un răspuns susținut extraordinar din partea tuturor actorilor UE și o revizuire la nivel de sistem a arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare (EFAD);

L.  întrucât, în urma șocurilor combinate și a crizelor permanente provocate de factori care variază de la schimbările climatice și criza biodiversității, pandemia de COVID-19 și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei până la creșterea prețurilor energiei, alimentelor și îngrășămintelor, fragilitatea lanțurilor de aprovizionare, inflația ridicată, nivelurile nesustenabile ale datoriilor și înăsprirea politicii monetare, apare o tendință generală de „redresare pe două paliere”, unul pentru economiile dezvoltate și altul pentru țările în curs de dezvoltare, iar acest tip de redresare se caracterizează printr-un decalaj financiar semnificativ, costurile ridicate ale împrumuturilor acordate țărilor în curs de dezvoltare reprezentând un simptom al caracterului inechitabil al sistemului financiar și monetar internațional ce agravează în mod considerabil lipsa de progrese în direcția realizării ODD-urilor;

M.  întrucât sistemul internațional nu dispune de instrumentele necesare pentru a face față unei crize sistemice a datoriilor sau pentru a facilita efectiv restructurările datoriilor care reduc suficient nivelul datoriilor țărilor;

N.  întrucât 2023 este un an esențial pentru revizuirea ODD-urilor și un impuls pentru realizarea acestora până în 2030, în special în condițiile în care UE își va prezenta primul raport de revizuire voluntară, în cadrul Forumului politic la nivel înalt (HLPF), în iulie 2023, iar în perioada 19-20 septembrie 2023 va avea loc Summitul mondial privind ODD-urile, care marchează jumătatea perioadei de punere în aplicare a Agendei 2030 și a ODD-urilor și reunește lideri politici și lideri de opinie din cadrul guvernelor, organizații internaționale, sectorul privat, societatea civilă, femei și tineri, precum și alte părți interesate; întrucât Summitul din 2023 privind ODD-urile va reprezenta un moment crucial pentru un angajament politic reînnoit pentru ODD-uri în vederea salvării Agendei 2030, având în vedere că acesta are loc doar o dată la patru ani;

O.  întrucât Comisia nu a elaborat încă o strategie cuprinzătoare pentru punerea în aplicare de către UE a Agendei 2030 sau un plan de finanțare pentru ODD-uri, astfel cum s-a solicitat în repetate rânduri de la adoptarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă în 2015 de către Parlament, Consiliu și Consiliul European; întrucât Comisia s-a angajat să adopte o abordare „guvernamentală integratoare” pentru punerea în aplicare a ODD-urilor; întrucât o strategie de guvernanță europeană care să integreze ODD-urile într-o abordare transversală ar permite o mai mare aliniere și eficiență a politicilor publice;

P.  întrucât Declarația comună privind prioritățile legislative pentru 2023 și 2024 stabilește obiectivul general de a accelera punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU prin propunerile legislative prezentate;

Q.  întrucât orice strategie a UE propusă de Comisie și care are ca obiectiv realizarea ODD-urilor ar trebui să conțină ținte la nivelul UE, măsurabile, cu termene precise, precum și măsuri concrete pentru realizarea ODD-urilor, care ar trebui să includă un sistem de monitorizare actualizat care să țină seama de impactul intern și extern al UE asupra procesului de punere în aplicare a ODD-urilor;

R.  întrucât ODD-urile nu sunt integrate în planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR); întrucât, în special, foarte puține state membre au corelat în mod explicit PNRR-urile cu ODD-urile;

S.  întrucât capacitatea de a extrage date pentru a completa indicatorii ODD este limitată în mai multe țări în curs de dezvoltare, ceea ce poate împiedica sever evaluarea progreselor;

T.   întrucât, în 2021, AOD colectivă a UE a reprezentat 0,49 % din venitul național brut (VNB) al UE, situându-se în continuare sub ținta convenită de 0,7 % din venitul național brut al țării donatoare; întrucât, odată cu adoptarea Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală” (IVCDCI – Europa globală), pentru care s-au alocat 79,5 miliarde EUR din bugetul UE pentru perioada 2021-2027, UE poate pune în aplicare în mod strategic și flexibil acest instrument unic de dezvoltare, unificat, pentru a sprijini țările în curs de dezvoltare într-un mod mai eficace;

U.  întrucât prin crearea Fondului european pentru dezvoltare durabilă Plus (FEDD+) se oferă o arhitectură deschisă pentru băncile publice de dezvoltare (PDB) și pentru instituțiile de finanțare a dezvoltării (DFI), astfel încât să se mobilizeze finanțarea publică și privată prin intermediul garanțiilor UE și al finanțării mixte, pentru a se obține un nivel mai ambițios de dezvoltare incluzivă și rezultate ecologice;

V.  întrucât există îndoieli serioase cu privire la faptul că noua strategie a UE „Global Gateway” se aliniază la principiile eficacității dezvoltării sau este un instrument adecvat pentru a acoperi deficitul de finanțare a ODD-urilor;

W.  întrucât reducerea inegalităților (ODD 10) este strâns legată de punerea generală în aplicare a Agendei 2030 și de eficacitatea acțiunilor climatice;

X.  întrucât mobilizarea durabilă a resurselor este esențială pentru o acțiune publică transformatoare; întrucât este esențial să se intensifice eforturile legate de justiția fiscală, justiția climatică și justiția intergenerațională, atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare;

Y.  întrucât angajamentul politic al UE față de coerența politicilor în favoarea dezvoltării (CPD) a fost reafirmat în noul Consens european privind dezvoltarea din 2017, care a identificat CPD ca fiind „un element esențial al strategiei [UE] de realizare a ODD-urilor și o contribuție importantă la obiectivul mai larg de coerență a politicilor în favoarea dezvoltării durabile (CPDD)”; întrucât CPDD este o abordare care vizează integrarea dimensiunilor economice, sociale și de mediu ale dezvoltării durabile în toate etapele ciclului de elaborare a politicilor, pentru a promova sinergiile între domeniile de politică și a identifica și reconcilia potențialele compromisuri, precum și pentru a aborda efectele de propagare la nivel internațional ale politicilor UE;

Z.  întrucât este necesară de urgență o cooperare strânsă între toate instituțiile de finanțare a dezvoltării, guverne, instituțiile UE și toți partenerii pentru a se asigura că fondurile publice limitate sunt utilizate în modul cel mai eficace și mai eficient, ținând seama de faptul că mobilizarea cu succes a unui capital suplimentar, atât public, cât și privat, este esențială;

AA.  întrucât în special articolul 208 din TFUE impune UE să includă obiectivele cooperării pentru dezvoltare în toate politicile interne și externe care pot afecta țările în curs de dezvoltare;

AB.  întrucât succesul Pactului verde european și angajamentul privind o tranziție verde justă sunt indisolubil legate de realizarea ODD-urilor; întrucât evaluarea globală a IPBES din 2019 oferă dovezi care arată că actualele tendințe negative în materie de biodiversitate și ecosisteme vor submina progresele pentru atingerea a 80 % din țintele evaluate din cadrul ODD-urile legate de sărăcie, foamete, sănătate, apă, orașe, climă, oceane și terenuri; întrucât crizele climatice și cele legate de biodiversitate sunt interconectate și trebuie abordate în tandem și în mod consistent;

AC.  întrucât dimensiunea externă a Pactului verde și a strategiei Global Gateway ar trebui să îi permită Europei să aibă o proiecție mai bună în străinătate, prin crearea unei viziuni ecologice cu privire la atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, la protejarea naturii și la biodiversitate, prin abordarea dezvoltării infrastructurii și a nevoilor de dezvoltare mai ample incluse în obiectivele strategice europene; întrucât, procedând astfel, UE se angajează, de asemenea, să adopte abordări incluzive, care să sprijine femeile și tinerii și care să nu lase pe nimeni în urmă;

AD.  întrucât Al optulea program de acțiune pentru mediu al Uniunii reprezintă agenda comună convenită legal a UE privind clima și mediul până în 2030 și constituie baza pentru realizarea obiectivelor de mediu și climatice conform Agendei 2030 a ONU și a ODD-urilor sale, care vizează, ca prioritate, o economie a bunăstării; întrucât, cu toate acestea, programul de acțiune necesită consolidarea stimulentelor pozitive pentru mediu și eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare mediului, în special a subvențiilor pentru combustibilii fosili, la nivelul UE, la nivel național, regional și local, fără întârziere;

AE.  întrucât doar 24 % dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) din UE au un plan specific pentru a-și reduce amprenta de carbon(17);

AF.  întrucât educația reprezintă un factor esențial pentru realizarea ODD-urilor și un colac de salvare pentru persoanele aflate în situații de criză; întrucât sute de milioane dintre cei mai vulnerabili, copii, tineri și adulți, sunt totuși încă excluși de la educație în prezent; întrucât obiectivele și țintele în materie de educație ale Agendei 2030 au fost denaturate, existând riscul ca elevii și societățile să rămână fără pregătirea necesară pentru a face față unui viitor incert;

AG.  întrucât, la nivel global, 760 de milioane de oameni încă nu au acces la energie electrică, iar 2,4 miliarde de oameni se bazează pe combustibili dăunători sănătății lor și mediului pentru a găti;

AH.  întrucât șapte din zece clădiri din UE sunt ineficiente din punct de vedere energetic, în timp ce 11 % din populația UE este afectată de sărăcia energetică, ceea ce conduce la posibile întârzieri în ceea ce privește accesul la nevoile de bază, la îngrijire, la educație și la asistență medicală, în special pentru copii și tineri; întrucât clădirile reprezintă aproximativ 40 % din consumul de energie și generează 36 % din emisiile de dioxid de carbon la nivelul Uniunii;

AI.  întrucât 3,6 miliarde de oameni din întreaga lume nu beneficiază de sisteme de salubritate gestionate în siguranță, iar 2,3 miliarde nu dispun acasă de instalații de bază pentru a se spăla pe mâini; întrucât perioada 2018-2028 a fost declarată Deceniul internațional de acțiune privind apa pentru dezvoltare durabilă; întrucât, în special, Rezoluția nr. 64/292 a Adunării Generale a ONU a recunoscut în mod explicit dreptul oamenilor la apă și la salubritate; întrucât, în țările în curs de dezvoltare și economiile emergente, cererea de apă este tot mai mare în toate sectoarele, în special în sectorul energetic și în cel agricol;

AJ.  întrucât țările dezvoltate și China importă cantități mari de apă virtuală, și anume apă utilizată pentru producția de alimente și bunuri, inclusiv din țări afectate de deficitul de apă;

AK.  întrucât „Right2Water” (Dreptul la apă) a fost prima inițiativă cetățenească europeană (ICE) de succes, adunând 1,9 milioane de semnături; întrucât, în rezoluția sa referitoare la acțiunile realizate ca urmare a ICE, Parlamentul a considerat regretabilă lipsa de ambiție a comunicării Comisiei ca răspuns la ICE;

AL.  întrucât, potrivit organizației neguvernamentale „Global Witness”, peste o treime dintre apărătorii terenurilor și ai mediului care au fost uciși la nivel mondial între 2015 și 2019 aparțineau unor comunități indigene, ale căror abilități de gestionare a terenurilor și a apei sunt esențiale pentru combaterea crizei climatice și a pierderii biodiversității;

AM.  întrucât, în conformitate cu abordarea de tip „O singură sănătate”, există dovezi că sănătatea umană depinde de sănătatea planetară și că un mediu sănătos este un pilon fundamental pentru dezvoltarea durabilă și pentru bunăstarea umană,

Actualizarea situației la jumătatea parcursului

1.  recunoaște că ODD-urile reprezintă o preocupare comună pentru întreaga umanitate; subliniază angajamentul său față de Agenda 2030 și față de cele 17 ODD-uri, cu cele 169 de ținte măsurabile aferente, în special având în vedere noul peisaj geopolitic care se deteriorează, cum ar fi, printre altele, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, crizele în curs în materie de climă, biodiversitate, sănătate, datorii și securitate alimentară, precum și regresul din ce în ce mai accentuat al drepturilor femeilor și al egalității de gen și conflictele violente care continuă să afecteze multe părți ale lumii, în special țările în curs de dezvoltare; reamintește că este esențial să se țină seama de interdependența puternică dintre aceste crize;

2.  avertizează cu privire la un decalaj din ce în ce mai mare în ceea ce privește distribuția bogăției și a veniturilor, care ar duce la accentuarea inegalităților și a sărăciei și care a dus deja în ultimii ani la fragmentarea societăților în multe părți ale lumii dezvoltate și în curs de dezvoltare; avertizează, de asemenea, cu privire la orice întârziere în abordarea provocărilor de mediu și climatice cu care se confruntă Europa și comunitatea mondială;

3.  subliniază, în acest context, importanța punerii în aplicare a unei abordări integrate a ODD-urilor, care oferă singura foaie de parcurs politică universală bazată pe date concrete, pentru protejarea planetei și evitarea crizei climatice și furnizarea de instrumente pentru a obține prosperitate pentru toți; reamintește că angajamentul de a nu lăsa pe nimeni și niciun loc în urmă se află în centrul Agendei 2030 și că realizarea ODD-urilor ar aduce beneficii tuturor țărilor, regiunilor, popoarelor și segmentelor societății, axându-se pe aspecte legate de egalitate și nediscriminare și abordând cauzele profunde ale acestor probleme, acordând o atenție deosebită persoanelor celor mai marginalizate și vulnerabile, și că ar trebui să consolideze sustenabilitatea culturală și drepturile popoarelor indigene;

4.  subliniază că ODD-urile ar trebui realizate într-un mod just din punct de vedere social și climatic, respectând în același timp o distribuție echitabilă a resurselor insuficiente, în limitele planetei; reiterează că pacea, diplomația și cooperarea internațională sunt condiții fundamentale pentru ca lumea să progreseze în direcția realizării ODD-urilor până în 2030 și ulterior;

5.  subliniază faptul că, la jumătatea perioadei Agendei 2030, poziția de lider a UE în punerea în aplicare la nivel mondial a ODD-urilor rămâne esențială și trebuie demonstrată în mod credibil în continuare, de exemplu prin preluarea conducerii în vederea mobilizării resurselor financiare adecvate pentru a sprijini transformările relevante pentru ODD-uri; reamintește că anii 2020 au fost declarați Deceniul de acțiune al ONU pentru dezvoltarea durabilă;

6.  subliniază necesitatea ca membrii UE și Comisia Europeană să promoveze coerența politicilor și incluziunea la toate nivelurile de guvernanță, acordând prioritate și incluzând ODD-urile în toate evaluările impactului;

7.  reliefează că anul 2023 oferă o ocazie unică de a lua avânt și de a întreprinde acțiunile transformatoare urgente necesare pentru a plasa ferm societățile noastre pe calea realizării ODD-urilor; avertizează că consecințele lipsei de acțiune și ale pierderii unui alt an ar fi suportate în primul rând de persoanele și comunitățile cele mai vulnerabile; invită toți liderii UE să facă tot posibilul pentru a înregistra fără întârziere progrese în ceea ce privește angajamentele, politicile și finanțarea UE;

8.  reamintește că, până în 2050, UE trebuie să respecte pe deplin limitele planetei; subliniază că acest lucru poate fi realizat numai dacă UE își multiplică eforturile pentru acțiunile de mediu, cum ar fi cele legate de climă și biodiversitate, eficiență energetică și tranziție verde, și își mărește de 10 ori eficiența utilizării resurselor, prin folosirea materialelor neregenerabile în bucle total închise și a celor regenerabile în bucle de cel puțin de 10 ori mai mari, respectând în același timp principiul netoxicității și pe cel de „a nu aduce prejudicii semnificative”; subliniază că UE nu ar trebui să aibă în vedere doar stoparea distrugerii ecosistemelor sale naturale, ci și conservarea și refacerea acestora pentru a obține ecosisteme sănătoase, dinamice și reziliente;

9.  constată că procesul de punere în aplicare a aproape tuturor ODD-urile are întârzieri și că au fost înregistrați doi ani consecutivi de regresie pentru mulți indicatori(18); reafirmă importanța fiecărui ODD și evidențiază principalele provocări care persistă pentru dezvoltarea durabilă, în special în ceea ce privește sărăcia (ODD 1), foametea (ODD 2), sănătatea (ODD 3), educația (ODD 4), egalitatea de gen (ODD 5), apă potabilă sigură și salubrizare adecvată pentru toți (ODD 6), energia curată și la prețuri accesibile (ODD 7), schimbările climatice (ODD 13), viața subacvatică, inclusiv oceanele (ODD 14) și biodiversitatea (ODD 15); subliniază rolul strategic pe care ODD 10, privind reducerea inegalităților, și ODD 17, privind parteneriatele globale, îl pot juca în punerea în aplicare la nivel mondial a Agendei 2030;

10.  subliniază importanța Forumului politic la nivel înalt privind dezvoltarea durabilă din 2023 și a Summitului privind ODD, ambele urmând să aibă loc la New York, ca oportunități de evaluare a progreselor la jumătatea parcursului a Agendei ONU 2030 pentru dezvoltare durabilă și a celor 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD); consideră că aceste reuniuni trebuie să ofere orientări politice la nivel înalt și un nou impuls pentru un efort intensificat și acțiuni accelerate pentru atingerea obiectivelor până în 2030; recunoaște, în acest sens, că ODD-urile au fost concentrate în 2023 (ODD 6, 7, 9, 11 și 17)(19);

11.  reafirmă că accesul la apă și la salubritate este un drept fundamental și că îmbunătățirea acestui acces este esențială pentru obiectivele de eradicare a sărăciei, de egalitate socială, de sănătate publică, de securitate alimentară și de dezvoltare durabilă; reamintește că, așa cum se recunoaște în Directiva-cadru a UE privind apa(20), aceasta nu este doar un produs comercial, ci un bun public indispensabil pentru viața și demnitatea umană;

12.  subliniază că politicile în domeniul apei trebuie să acorde prioritate gestionării durabile a râurilor, lacurilor, zonelor umede, izvoarelor și acviferelor și să sprijine gestionarea durabilă a apei în sectorul agricol, ca element esențial pentru a face față crizelor actuale ale poluării, despăduririi, deșertificării, pierderii biodiversității și schimbării climatice; subliniază că achizițiile de terenuri la scară largă pentru agricultură și industriile extractive pot prezenta riscuri de acaparare și poluare a apei;

13.  constată că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a perturbat sistemele globale de aprovizionare cu energie și a subliniat necesitatea de a se pune capăt rapid dependenței de combustibilii fosili și de a se elimina treptat toate subvențiile relevante, precum și necesitatea de a se trece la utilizarea energiei din surse regenerabile;

14.  subliniază, în acest sens, că este necesar ca UE și statele sale membre să depună fără întârziere eforturi concertate pentru a înregistra progrese în ceea ce privește realizarea ODD 7, pentru a asigura accesul tuturor la energie la prețuri accesibile, fiabilă, durabilă și modernă; subliniază că, pe termen lung, securitatea aprovizionării cu energie, accesul universal și accesibilitatea ca preț pot fi obținute numai prin utilizarea energiei din surse regenerabile;

15.  subliniază că realizarea ODD 7 va contribui la realizarea mai multor ODD-uri, inclusiv în ceea ce privește eradicarea sărăciei, egalitatea de gen, schimbările climatice, securitatea alimentară, sănătatea, educația, orașele și comunitățile durabile, apa curată și salubritatea, locurile de muncă decente, inovarea, transporturile și refugiații;

16.  subliniază că punerea în aplicare a ODD 7 ar trebui să fie aliniată la o tranziție energetică justă, incluzivă și echitabilă, cu acces universal la energie, locuri de muncă verzi, economii diversificate, bunăstarea oamenilor și capacitarea femeilor, a comunităților locale și a grupurilor vulnerabile, pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă;

17.  salută acordul istoric pentru un tratat al mării libere, care să protejeze oceanele, să abordeze degradarea mediului, să combată schimbările climatice și să prevină pierderea biodiversității;

Guvernanță, multilateralism și parteneriate

18.  recunoaște rolul decisiv al UE în elaborarea Agendei 2030 în 2015 și solicită acesteia și statelor sale membre să ia măsuri îndrăznețe și să ofere un rol de lider la nivel mondial, oferind un exemplu în punerea în aplicare a ODD-urilor, intensificându-și eforturile pentru a respecta termenul limită și conducând la o revizuire politică a ODD-urilor în cadrul viitorului summit privind ODD-urile, cum ar fi promovarea unor ținte obligatorii, revizuirea obligatorie și o abordare mai transformațională în vederea realizării ODD-urilor în ansamblu;

19.  îi invită pe președinții Parlamentului, Comisiei și Consiliului să înainteze o declarație comună interinstituțională de reînnoire a angajamentului UE față de Agenda 2030; subliniază că UE trebuie să intensifice cooperarea și să accelereze progresele în ceea ce privește ODD 17, parteneriate pentru realizarea obiectivelor; constată că UE ocupă o poziție privilegiată pentru a accelera progresele în materie de parteneriate, având în vedere experiența sa dovedită de campioană a multilateralismului;

20.  evidențiază rolul și resursele autorităților locale și regionale și în special rolul-cheie pe care îl au regiunile și orașele, având în vedere estimarea OCDE potrivit căreia 65 % dintre țintele ODD-urilor nu pot fi realizate fără coordonarea sau implicarea lor; și subliniază că guvernanța pe mai multe niveluri este una dintre valorile fundamentale ale ODD-urilor; invită UE să colaboreze mai mult cu societatea civilă și cu sectorul privat;

21.  reamintește că CPD reprezintă o cerință de fond astfel încât politicile UE să nu aibă efecte negative asupra persoanelor sărace și vulnerabile din țările în curs de dezvoltare și pentru a identifica și a valorifica oportunitățile de a crea sinergii, în conformitate cu principiile Agendei 2030 de „a nu lăsa pe nimeni în urmă” și de „a aborda în primul rând nevoile celor mai afectați”, precum și cu ODD-urile; subliniază că CPD ar trebui aplicată în toate politicile și în toate domeniile acoperite de Agenda 2030 și de ODD-uri;

22.  solicită o schimbare radicală a modului în care este pusă în aplicare CPD pentru a se asigura că se identifică și se analizează în mod corespunzător impactul asupra țărilor în curs de dezvoltare, că se evită impactele negative și că se utilizează pe deplin posibilele sinergii, în scopul realizării obiectivelor de dezvoltare și a ODD-urilor;

23.  solicită din nou Comisiei să efectueze un audit, pentru a asigura coerența între politicile sale interne și externe;

24.  subliniază că este necesar să se asigure o comunicare mai bună în ceea ce privește ODD-urile, întrucât nu toate părțile interesate sunt familiarizate cu cadrul sau acordă prioritate ODD-urilor la nivelul UE și la nivel național sau local, astfel încât este necesară o comunicare mai bună pentru a consolida angajamentul politic și pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la ODD-uri pe teren;

25.  subliniază importanța creșterii populației tinere din sudul global pentru dezvoltarea durabilă; reiterează că accesul la o educație de calitate (ODD 4), inclusiv la formarea profesională, este un instrument esențial pentru a permite continentului să capaciteze populația tânără în creștere; subliniază în mod ferm că este necesar să se creeze legături mai puternice între educație, dezvoltarea competențelor și ocuparea forței de muncă, pentru a permite accesul la muncă decentă pe piața forței de muncă, aflată într-o schimbare rapidă; subliniază că trebuie să se asigure o educație de calitate pentru toți, indiferent de gen, de statutul socioeconomic, de mediul cultural și de religie;

26.  recunoaște importanța educației pentru cetățenia mondială și dezvoltarea durabilă, ca factor determinant pentru toate obiectivele, și invită Comisia să includă acest aspect ca prioritate în toate cererile de finanțare relevante;

27.  regretă faptul că Comisia nu a prezentat încă o strategie cuprinzătoare pentru realizarea Agendei 2030, în pofida solicitărilor adresate de Parlamentul European, de Consiliul Uniunii Europene, de Comitetul Economic și Social European și de Comitetul Regiunilor, cu toate că au mai rămas mai puțin de șapte ani pentru realizarea ODD-urilor și, prin urmare, este necesară punerea în aplicare fără întârziere; insistă asupra faptului că Comisia ar trebui să adopte fără întârziere o astfel de strategie; consideră că aceasta ar trebui să definească cel puțin:

28.  subliniază că strategia ar trebui revizuită periodic și însoțită de măsuri corective în domeniile în care progresele sunt considerate blocate sau insuficiente; solicită ca punerea în aplicare a ODD-urilor să fie un punct de pe ordinea de zi a reuniunii săptămânale a Colegiului comisarilor cel puțin o dată la trei luni; îndeamnă viitoarea președinție a Consiliului să organizeze o dezbatere la nivel înalt cu privire la modul de a pune în aplicare în timp util ODD-urile, de preferință în cadrul Consiliului Afaceri Generale la nivel ministerial;

29.  subliniază că ODD-urile ar trebui să constituie coloana vertebrală a politicilor publice europene și că toate statele membre ar trebui să crească nivelul de ambiție al răspunsurilor lor naționale privind punerea în aplicare a ODD-urilor;

30.  invită Comisia să utilizeze recomandările specifice fiecărei țări pentru a măsura în mod sistematic progresele înregistrate de statele membre și pentru a prezenta propuneri concrete de schimbări și îmbunătățiri necesare, inclusiv recomandări pentru țintele ODD specifice fiecărei țări;

31.  evidențiază rolul important al Parlamentului European, precum și al parlamentelor naționale și al autorităților regionale și locale în promovarea punerii în aplicare a ODD-urilor prin intermediul politicilor europene și în creșterea vizibilității obiectivelor în discursul public; subliniază competențele sale în materie de control, legislație și buget pentru a promova punerea în aplicare a Agendei 2030; solicită, în acest scop, comisiilor sale să integreze în continuare considerentele legate de ODD-uri în activitatea lor legislativă și fără caracter legislativ;

32.  solicită, de asemenea, Parlamentului să numească un raportor permanent pentru punerea în aplicare a ODD-urilor, pentru a le integra în legislația UE în cadrul comisiilor; salută în acest sens eforturile depuse de Alianța Parlamentului privind ODD-urile; invită Președinta Parlamentului European să numească un vicepreședinte pentru ODD-uri pentru a promova ODD-urile în cadrul Biroului și pentru a reprezenta pe plan extern Parlamentul European în ceea ce privește ODD-urile;

33.  încurajează secretariatul general al Parlamentului să realizeze o evaluare a Parlamentului privind ODD-urile, pentru a analiza pe deplin contribuția sa la realizarea ODD-urilor, urmând angajamentele similare asumate de alte instituții ale UE; subliniază că coordonarea și dialogul structurat regulat în cadrul instituțiilor UE și între acestea este esențială pentru a asigura poziția de lider a UE și pentru a spori eficacitatea eforturilor sale de punere în aplicare a Agendei 2030; prin urmare, solicită instituirea unui grup operativ interinstituțional care să își asume responsabilitatea de a coordona eforturile pe care le depune UE pentru îndeplinirea ODD-urilor la nivel intern și global;

34.  recunoaște că ODD-urile trebuie să fie consolidate prin crearea unor cadre juridice și de reglementare eficace, prin politici și practici la nivelul UE și al statelor membre care să promoveze punerea lor în aplicare;

35.  reamintește că revizuirile naționale voluntare reprezintă piatra de temelie a cadrului de monitorizare și revizuire pentru Agenda 2030 și un instrument-cheie de responsabilizare; salută angajamentul asumat de nouă state membre ale UE de a-și prezenta revizuirea națională voluntară în cadrul HLPF din 2023 și invită toate statele membre să se implice în acest proces în următorii ani, precum și să ia în considerare în mod corespunzător și să pună în aplicare recomandările care vor fi formulate cu această ocazie; subliniază că revizuirile naționale voluntare pot asigura responsabilizarea doar dacă sunt efectuate în mod obiectiv și punând accentul deopotrivă pe deficiențe și pe realizări;

36.  invită Comisia să încurajeze statele membre, precum și țările terțe să includă economia socială în mod orizontal și cuprinzător în revizuirile lor naționale voluntare, recunoscând rolul-cheie pe care îl joacă economia socială în ceea ce privește îndeplinirea ODD-urilor; consideră că anul 2023 este momentul potrivit pentru ca comunitatea globală să treacă de la raportarea voluntară la raportarea obligatorie; invită UE să promoveze o mai mare standardizare a revizuirilor voluntare naționale și regionale;

37.  salută inițiativa Comisiei de a elabora și de a prezenta primul raport de revizuire voluntară al UE în 2023; subliniază importanța revizuirii voluntare a UE, care să conțină:

38.  reamintește că este important să se ia în considerare perspectiva regională și locală și contribuțiile furnizate de societatea civilă în cursul procesului de consultare; invită Comisia să includă perspectiva economiei sociale în revizuirea voluntară a UE pe care o elaborează;

39.  subliniază că, pentru a realiza ODD-urile, Agenda 2030 necesită un nivel ridicat de legitimitate socială; solicită din nou Comisiei să instituie o nouă platformă permanentă, pentru o abordare „la nivelul întregii societăți” ca inovație importantă, pentru colaborarea regulată și structurată cu organizațiile societății civile, organizațiile comunitare, sectorul privat (inclusiv IMM), sindicatele, cooperativele, mediul academic și instituțiile de cercetare, administrațiile regionale și locale și grupurile marginalizate pentru a le implica în mod sistematic și semnificativ în procesul de punere în aplicare a ODD-urilor;

40.  subliniază, în contextul punerii în aplicare a ODD-urilor, importanța unei abordări interdisciplinare și a deschiderii față de schimbările prin care trece lumea modernă, conștientizarea prin educație de la o vârstă fragedă, promovarea atitudinilor care țin seama de provocările de mediu și climatice, încurajându-se participarea la procesele de dezvoltare și cetățenia activă;

41.  evidențiază importanța unei cooperări consolidate cu partenerii din sudul global, în special cu Uniunea Africană și cu reprezentanții guvernelor locale și regionale, precum și cu reprezentanții societății civile, pentru a pune în aplicare Agenda 2030 la nivel mondial; constată că punerea în aplicare a Agendei 2030 le va permite țărilor partenere să își atingă propriile obiective de dezvoltare (de exemplu, Agenda 2063 a Uniunii Africane) și să își consolideze autonomia în evoluția lor către o societate justă și egală; subliniază, în acest context, că universalitatea ODD-urilor, ca agendă comună, reprezintă o oportunitate de a restabili încrederea și de a plasa UE pe o poziție care să îi ofere posibilitatea de a crea punți între nordul global și sudul global; subliniază, în acest sens, că, în cazul parteneriatelor în domeniul cooperării pentru dezvoltare, este necesară o aliniere suficientă la eforturile depuse de țările partenere și la nevoile locale;

42.  subliniază că este imperativ să se îmbunătățească eficacitatea și eficiența politicilor europene de dezvoltare pentru a accelera punerea în aplicare a ODD-urilor în țările în curs de dezvoltare; solicită un angajament mai puternic al UE și o mai mare coerență între toate politicile și instrumentele de finanțare pentru promovarea dezvoltării durabile; pledează pentru o revizuire periodică, efectuată împreună cu țările partenere și cu părțile interesate relevante din sudul global, a obiectivelor de dezvoltare convenite în comun, pentru a remedia deficiențele;

43.  subliniază că este necesar să se promoveze economia socială în relațiile UE cu țările terțe, inclusiv în timpul negocierilor comerciale; reiterează că politica comercială poate fi un instrument pentru promovarea integrării și a stabilității regionale, pentru dezvoltarea economică, pentru migrație, pentru combaterea schimbărilor climatice, precum și pentru promovarea păcii și a securității;

44.  recunoaște că parteneriatul ACP-UE joacă un rol important, în special în promovarea dezvoltării durabile în țările ACP și în asigurarea unor alianțe mai puternice pentru a aborda provocările globale; sprijină ferm semnarea noului acord (acordul post-Cotonou) cât mai curând posibil;

45.  subliniază, în acest sens, că UE și statele sale membre trebuie să evite efectele de propagare care afectează în mod negativ sudul global, care subminează eforturile depuse de acestea în vederea realizării ODD-urilor și care apar ca urmare a modelului economic și tehnologic din trecut al statelor membre; susține cooperarea cu partenerii mondiali pentru a transforma orice efecte de propagare negative în cercuri virtuoase;

46.  solicită ca toate politicile UE să facă obiectul unei verificări obligatorii pentru a evalua toate impacturile și cheltuielile care afectează punerea în aplicare a ODD-urilor în sudul global pentru a oferi mai multe informații și a aborda orice efecte negative, inclusiv prin luarea de măsuri de atenuare și prin revizuirea actelor legislative, după caz, precum și pentru a se asigura că schimbările în acest domeniu sunt măsurabile;

47.  salută acordul recent la care au ajuns colegiuitorii cu privire la Regulamentul privind defrișările(21);

48.  solicită din nou Comisiei și Consiliului să adopte măsurile enumerate în recenta sa rezoluție privind coerența politicilor pentru dezvoltare, astfel încât să se asigure o punere în aplicare efectivă a acestui principiu și a principiului de a nu face rău, acordând o atenție deosebită comerțului, finanțelor, mediului și schimbărilor climatice, securității alimentare, migrației și securității;

49.  ia act de faptul că aprovizionarea cu materii prime critice necesare pentru tranziția energetică a UE este adesea asociată cu efecte potențial grave asupra mediului, precum și cu potențiale conflicte cu comunitățile locale și încălcări ale drepturilor omului împotriva populațiilor indigene din sudul global;

50.  își exprimă îngrijorarea deosebită cu privire la impactul semnificativ al anumitor mega-proiecte din țări terțe, în special în industriile energetice și extractive, asupra populațiilor indigene și a comunităților locale și îndeamnă UE și statele membre să mențină standarde sociale și de mediu ridicate, în conformitate cu Declarația ONU privind drepturile popoarelor indigene și cu Convenția nr. 169 a OIM, în special recunoașterea principiilor consimțământului liber, prealabil și în cunoștință de cauză și al proprietății cutumiare;

51.  subliniază că este necesar să se dezvolte și să se promoveze soluții multiple pe care orice actor din societate să le poată pune în aplicare pentru a reduce amprenta de carbon, cum ar fi consumul responsabil de resurse (de la apă la alimente), tranziția la economia circulară, investițiile în energia verde, dezvoltarea lanțurilor valorice verzi în sectorul privat, creșterea procentului de achiziții publice verzi, tratarea cu prioritate și sprijinirea investițiilor în sectorul cercetării dedicat biosoluțiilor, creșterea procentului de credite verzi pentru a sprijini tranziția către întreprinderi cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

52.  solicită UE să învețe din proiectele inovatoare puse în aplicare în anumite țări din afara UE, cum ar fi inițiativa „Marele zid verde”, coordonată de Africa, care își propune să refacă 100 de milioane de hectare de teren degradat în prezent în regiunea Sahel până în 2030 și să faciliteze dezvoltarea proiectelor de agroecologie și de regenerare;

53.  subliniază că politica externă și comercială a UE care afectează țările în curs de dezvoltare trebuie să fie în concordanță cu principiul coerenței politicilor în favoarea dezvoltării și cu obiectivul său de cooperare pentru dezvoltare legat de eradicarea sărăciei, contribuind în același timp la realizarea ODD-urilor;

54.  subliniază importanța eforturilor depuse pentru asigurarea păcii, a justiției și a unor instituții puternice (ODD 16), în special în situația actuală marcată de intensificarea conflictelor, cum ar fi războiul din Ucraina ca urmare a invadării sale ilegale de către Rusia;

55.  invită statele membre ale UE și partenerii globali ai acesteia să sprijine cercetarea și dezvoltarea, tehnologiile verzi inovatoare, consolidarea capacităților și schimbul de cunoștințe pentru o redresare durabilă, rezilientă și incluzivă;

56.  subliniază că este necesar să se asigure integrarea dimensiunii de gen în buget, egalitatea de gen și participarea activă a femeilor în promovarea punerii în aplicare a ODD-urilor, precum și participarea diferitelor minorități și popoare indigene;

57.  subliniază că contribuția femeilor la activitățile economice verzi este esențială pentru o dezvoltare durabilă echitabilă și că ar trebui remarcată și apreciată; consideră că și femeile și fetele pot beneficia de oportunitățile oferite de antreprenoriatul ecologic;

Date și monitorizare

58.  își reiterează sprijinul pentru activitatea Eurostat în ceea ce privește monitorizarea anuală a ODD-urilor în UE; evidențiază că, pentru a evalua progresele înregistrate de statele membre în materie de ODD, indicatorii de dezvoltare durabilă ai Eurostat trebuie îmbunătățiți prin eliminarea lacunelor existente pentru unele ODD-uri și prin abordarea vulnerabilităților din sistemele de informare prin consolidarea utilizării datelor statistice existente din diverse surse și printr-o mai bună măsurare a impactului distribuțional transfrontalier și pe termen lung al politicilor UE asupra teritoriilor și a grupurilor marginalizate și vulnerabile specifice, în UE și la nivel global; consideră că este esențial să se monitorizeze progresele înregistrate la nivelul tuturor celor 169 de ținte;

59.  invită statele membre să își îmbunătățească colectarea de date, precum și să adopte indicatori ai ODD-urilor și să monitorizeze punerea lor în aplicare în cadrul PNNR-urilor;

60.  subliniază că indicatorii de dezvoltare durabilă ai Eurostat nu reflectă realitatea de pe teren, deoarece sunt utilizați pentru a evalua ODD-urile la nivel național și depind în mare măsură de datele furnizate de institutele naționale; consideră, prin urmare, că datele locale și regionale de la nivelul NUTS 2 ar trebui și ele utilizate și ar trebui să se bazeze pe obiective măsurabile și cu termene precise;

61.  subliniază că ar trebui să se asigure un nivel minim pentru date și pentru dezagregarea statistică, care să fie mai bine aliniat la cadrul de monitorizare a ODD-urilor, acoperind, după caz, locația geografică și aspectele demografice, genul, veniturile, nivelul de educație, vârsta, rasa, etnia, statutul de migrant, dizabilitățile și alte caracteristici;

62.  invită statele membre să transmită OCDE rapoarte mai amănunțite cu privire la cooperarea lor pentru dezvoltare, astfel încât să elimine lacunele în materie de date privind impactul extern al UE asupra progreselor înregistrate de țările terțe în realizarea ODD-urilor și să elaboreze mai mulți indicatori bazați pe dovezi, în conformitate cu indicatorul pentru estimarea efectelor de propagare cauzate de consum, inclus în raportul Eurostat;

63.  constată, în plus, că nu sunt disponibile date importante, bazate pe dovezi, privind politicile de dezvoltare globală, națională și regională din sudul global, în special în ceea ce privește impactul acestora asupra persoanelor din grupurile și teritoriile cele mai sărace, mai vulnerabile și mai marginalizate;

64.  subliniază perturbarea producției de date și a acurateței datelor cauzată de crizele globale; subliniază că, pentru măsurarea progreselor și pentru identificarea blocajelor, este esențial să se utilizeze date exacte și fiabile;

65.  regretă că UE și toate statele sale membre nu raportează în mod cuprinzător privind AOD pentru fiecare dintre ODD-uri;

66.  solicită să se consolideze și să se accelereze dezvoltarea capacităților în materie de date privind persoanele, instituțiile și infrastructura, în special în țările în curs de dezvoltare, precum și a instrumentelor interne de monitorizare ale UE, cum ar fi indicatorul de gen sau indicatorul recent creat privind inegalitatea;

67.  invită UE să intensifice în mod semnificativ cooperarea tehnică cu țările în curs de dezvoltare și asistența tehnică acordată acestora pentru a soluționa lacunele globale în materie de date cauzate de capacitățile reduse de monitorizare și de metodologiile inconsecvente;

68.  reamintește că punerea în aplicare a ODD-urilor reprezintă o responsabilitate comună, necesitând acțiuni la nivel național, regional și local; subliniază, în acest sens, importanța revizuirilor locale voluntare (RLV) și a evaluărilor subnaționale voluntare ca mijloc de a localiza și mai mult ODD-urile și, prin urmare, de a promova punerea lor în aplicare;

69.  invită statele membre să creeze instrumente cuprinzătoare, cum ar fi cartografierea, pentru punerea în aplicare efectivă a ODD-urilor;

70.  subliniază că evaluările periodice cuprinzătoare ale progreselor înregistrate în ceea ce privește realizarea ODD-urilor la nivel subnațional și local pot consolida consecvența verticală și orizontală, pot stimula participarea locală, pot facilita învățarea reciprocă și împărtășirea celor mai bune practici între regiuni și orașe la nivel global și pot contribui la punerea generală în aplicare a ODD-urilor și, așadar, recomandă sprijinirea punerii în aplicare la toate nivelurile teritoriale;

71.  salută, în acest sens, activitatea UN-HABITAT și sprijină ferm activitatea Centrului Comun de Cercetare privind localizarea ODD-urilor, printre altele prin proiectul „REGIONS2030: Monitorizarea ODD-urilor în regiunile UE - Eliminarea lacunelor în materie de date” și Manualul european pentru revizuirile locale voluntare privind ODD-urile;

72.  solicită o platformă europeană pentru revizuirile locale voluntare, care să promoveze schimburile și învățarea, precum și abordările care vizează înfrățirea instituțională în întreaga Europă în vederea punerii accelerate în aplicare a ODD-urilor la nivel local; propune ca aceste date să fie integrate în politicile de coeziune ale UE;

73.  subliniază că raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea și obligația de diligență, atunci când fac obiectul unor audituri relevante, pot fi un cadru important pentru a încuraja o mai mare responsabilitate în sectorul privat în ceea ce privește impactul social și de mediu al întreprinderilor și contribuția acestora la realizarea ODD-urilor;

74.  încurajează toți actorii din întreaga societate, inclusiv entitățile private, să se implice în raportări voluntare periodice cu privire la punerea în aplicare a ODD-urilor și subliniază necesitatea de a finanța cursuri de formare pentru consolidarea capacităților IMM-urilor de punere în aplicare a ODD-urilor în activitățile lor zilnice;

75.  subliniază că se conștientizează din ce în ce mai mult faptul că creșterea economică, măsurată în primul rând prin PIB, nu are o foarte mare legătură cu prosperitatea și cu bunăstarea și că durabilitatea trebuie să se afle în centrul sistemelor economice;

76.  solicită reforme esențiale și în ceea ce privește metodologia de măsurare a performanței economice, metodologie care trebuie să indice în mod corespunzător progresele, pe baza bunăstării oamenilor și a planetei;

77.  invită Comisia să prezinte fără întârziere rezumatul tabloului de bord și setul de indicatori de măsurare a performanței „dincolo de PIB”, astfel cum se prevede în cel de-al optulea program de acțiune pentru mediu; îndeamnă Comisia să elaboreze indicatori care să nu se limiteze la PIB și care să includă factori societali și de mediu, precum și să își aprofundeze cooperarea cu comunitatea internațională;

Cadrul financiar

78.  reamintește recunoașterea pe scară largă, la momentul adoptării ODD-urilor, a necesității de a „trece de la miliarde la mii de miliarde” pentru finanțarea dezvoltării; este alarmat de faptul că deficitul de finanțare a ODD-urilor a crescut, în schimb, de la 2,5 mii de miliarde USD la 4 mii de miliarde USD pe an(22);

79.  subliniază, în acest sens, necesitatea unui plan global reformat pentru finanțarea ODD-urilor; atrage atenția asupra faptului că, în condițiile în care PIB-ul mondial depășește acum 100 de mii de miliarde USD, iar capitalizarea pieței mondiale de titluri de capital și de venituri fixe este de aproximativ 250 de mii de miliarde USD, resursele financiare mondiale sunt suficiente pentru un impuls puternic către închiderea decalajului de finanțare pentru ODD-uri și ar trebui să fie puse la dispoziție în acest scop, inclusiv prin intermediul unei impozitări echitabile eficace și al unor măsuri internaționale eficace de combatere a concurenței fiscale, a evitării obligațiilor fiscale și a evaziunii fiscale;

80.  subliniază rolul important al AOD ca catalizator al schimbării și ca pârghie pentru mobilizarea altor resurse și reamintește că acesta rămâne o sursă majoră de finanțare pentru țările cele mai sărace și continuă să joace un rol esențial în realizarea Agendei 2030; constată cu îngrijorare că, deși sunt cei mai importanți furnizori de AOD la nivel mondial, UE și statele sale membre nu și-au îndeplinit angajamentele colective de a furniza cel puțin 0,7 % din VNB ca AOD și, prin urmare, le îndeamnă să își onoreze angajamentele;

81.  subliniază necesitatea ca donatorii să acorde prioritate finanțării bazate pe granturi, în special pentru țările cel mai puțin dezvoltate, având în vedere povara nesustenabilă a datoriilor acestora; insistă asupra faptului că AOD, astfel cum este definită de OCDE, ar trebui să aibă întotdeauna ca obiectiv principal promovarea dezvoltării economice și a bunăstării țărilor în curs de dezvoltare și, prin urmare, trebuie să joace un rol esențial în finanțarea ODD-urilor;

82.  subliniază că ar trebui respectate principiile eficacității dezvoltării și că drepturile omului trebuie respectate pe deplin de către toți actorii care beneficiază de finanțare mixtă și de garanții;

83.  invită Comisia să asigure o transparență deplină în ceea ce privește cooperarea cu sectorul privat, astfel încât aceasta să fie deschisă unui control eficient realizat de părțile interesate, Parlament și public;

84.  subliniază că absența unui plan de finanțare pentru ODD-uri împiedică monitorizarea generală a cheltuielilor pentru punerea în aplicare a acestora în cadrul bugetului UE; solicită adoptarea unui plan de finanțare al UE pentru ODD-uri în temeiul unui cadru financiar multianual revizuit;

85.  subliniază că Agenda 2030 ar trebui să ghideze toate instrumentele de finanțare ale UE și programarea acestora, în special CFM, IVCDCI-Europa globală, FEDD+, principalele instrumente de finanțare a dezvoltării ale UE, precum și să analizeze sinergiile cu programele Orizont Europa, LIFE+, InvestEU și Europa digitală;

86.  subliniază că planul de finanțare pentru ODD-uri ar trebui să abordeze lipsa unei marje în rubrica 6 din cadrul financiar multianual, care nu asigură mijloace suficiente pentru ca acțiunea externă a UE să ajute țările partenere să își finanțeze strategiile privind ODD-urile;

87.  subliniază că strategiile importante de investiții ale UE, cum ar fi Global Gateway, trebuie să fie orientate în mod clar către necesitatea de a pune în aplicare Agenda 2030, care include principiul de „a nu lăsa pe nimeni și niciun loc în urmă” și dimensiunea socială, economică și de mediu în ansamblul său, și că strategiile respective trebuie să fie pe deplin evaluate în raport cu aceasta; este îngrijorat de faptul că nu există un mandat clar de dezvoltare pentru Global Gateway și că proiectarea și planificarea acestei strategii sunt lipsite de transparență și nu fac obiectul unui control public; critică absența unor noi surse de finanțare și dependența de finanțarea privată, care, în mod inerent, nu este dispusă să își asume riscuri, și, prin urmare, incapacitatea strategiei de „a aborda în primul rând nevoile celor mai afectați”;

88.  subliniază că evaluarea la jumătatea perioadei a IVCDCI-Europa globală oferă șansa de a evalua contribuția UE la realizarea ODD-urilor la nivel mondial și își reafirmă sprijinul față de Agenda 2030, prin stabilirea de angajamente clare și măsurabile pentru anii următori;

89.  ia act de ideea inițială prevăzută în Regulamentul privind taxonomia(23) ca Comisia să publice un raport în vederea extinderii domeniului său de aplicare dincolo de activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului; subliniază, cu toate acestea, că costurile de reglementare au crescut și că mediul macroeconomic s-a schimbat considerabil de la adoptarea Regulamentului privind taxonomia; salută, în acest context, Comunicarea Comisiei din 16 martie 2023 intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”(24), care urmărește raționalizarea și simplificarea cerințelor de raportare cu 25 % pentru fiecare dintre domeniile tematice ecologic, digital și economic și propunerea Comisiei de atingere a acestui obiectiv până în toamna anului 2023; invită Comisia să demonstreze rapid acest angajament, inclusiv prin abținerea de la introducerea oricăror noi cerințe împovărătoare, îmbunătățind astfel competitivitatea tuturor întreprinderilor din UE, inclusiv a IMM-urilor, și consolidând condițiile de bază pentru justiție socială și prosperitate;

90.  recunoaște rolul emblematic al BEI în contextul Pactului verde european și în economia albastră sustenabilă, precum și contribuția sa substanțială la răspunsul economic al UE la pandemia de COVID-19; solicită UE să valorifice și mai mult potențialul BEI ca instrument de îmbunătățire a autonomiei strategice a UE și de realizare de către aceasta a ODD-urilor, precum și de promovare a intereselor și priorităților sale de politică externă în relațiile sale cu țările din afara UE;

91.  subliniază că este necesar să se solicite fără întârziere instituțiilor financiare să definească și să adopte strategii și obiective pentru a alinia portofoliile financiare și alte active la ODD-uri și să raporteze periodic progresele înregistrate, printre altele în contextul raportării lor cu privire la riscurile de mediu, sociale și de guvernanță;

92.  subliniază că este important să se asigure coerența bugetului Uniunii cu cele 17 ODD-uri și cu obiectivele secundare ale acestora; invită Comisia să analizeze detaliile unei metodologii specifice pentru urmărirea cheltuielilor legate de ODD-uri în bugetul Uniunii, care să fie complementară metodologiilor de urmărire a climei și a biodiversității deja existente; solicită să se realizeze o cartografiere cuprinzătoare a pachetelor financiare ale politicilor, programelor și fondurilor UE existente și viitoare, inclusiv a investițiilor și a reformelor structurale urmărite în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, pentru a asigura consecvența cu obiectivele Agendei 2030;

93.  subliniază că o finanțare adecvată pentru îndeplinirea ODD-urilor, în special în țările în curs de dezvoltare, necesită o reformă atentă a arhitecturii financiare mondiale pentru alinierea tuturor părților sale la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, la Acordul de la Paris privind acțiunile climatice și la Cadrul global pentru biodiversitate;

94.  solicită operaționalizarea rapidă a Fondului pentru pierderi și daune convenit în cadrul COP27 și ca noile angajamente de finanțare să fie direcționate rapid acolo unde este cea mai mare nevoie de ele;

95.  îndeamnă Comisia și statele membre să își intensifice angajamentul și să colaboreze în direcția reformelor necesare ale Fondului Monetar Internațional, ale Grupului Băncii Mondiale și ale băncilor multilaterale de dezvoltare pentru a adapta viziunile și modelele de funcționare ale acestor instituții financiare, punând accentul pe consolidarea luptei împotriva sărăciei și a inegalităților în creștere și pe promovarea unei duble tranziții juste și sustenabile;

96.  regretă că, într-o serie de cazuri, reformele structurale promovate de FMI și de Banca Mondială au contribuit la slăbirea capacității țărilor în curs de dezvoltare de a promova politici publice de combatere a sărăciei și de a consolida sistemele de educație și de sănătate;

97.  solicită de urgență Comisiei să identifice inconsecvențele la nivelul cheltuielilor și să identifice fără întârziere și să elimine treptat toate subvențiile dăunătoare mediului, astfel cum prevede Programul general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2030;

98.  subliniază că este necesar ca drepturile speciale de tragere (DST) ale FMI să fie orientate către țările în curs de dezvoltare și către băncile multilaterale de dezvoltare, în vederea creșterii capacității de investiții pentru realizarea ODD-urilor, fără a crea datorii suplimentare; subliniază că este necesar să se îmbunătățească condițiile de împrumut ale băncilor multilaterale de dezvoltare, inclusiv prin rate mai mici ale dobânzilor și împrumuturi pe termen mai lung;

99.  salută călduros inițiativa Bridgetown în acest sens și invită Comisia și statele membre să se implice în mod constructiv și proactiv în discuțiile relevante din cadrul forumurilor internaționale pe parcursul anului 2023, astfel încât să se poată realiza rapid reforme ambițioase;

100.  salută, în acest sens, faptul că urmează să aibă loc un summit pentru un nou pact financiar mondial în iunie 2023 la Paris, făcând posibilă promovarea unei abordări favorabile incluziunii prin reunirea tuturor părților interesate relevante; invită UE și partenerii internaționali să se implice pe deplin, prin angajamente și acțiuni reale, în cadrul acestui summit internațional pentru a facilita accesul țărilor vulnerabile la finanțarea de care au nevoie pentru a aborda consecințele crizelor actuale și viitoare și pentru a pune în aplicare Agenda 2030, precum și pentru a face din acesta o oportunitate de a construi un nou contract între nord și sud;

101.  recunoaște importanța și potențialul băncilor de dezvoltare ale statelor membre și ale altor instituții europene de finanțare a dezvoltării; subliniază necesitatea urgentă de a stimula sectorul privat în țările în curs de dezvoltare, în special în Africa Subsahariană, și dificultățile întâlnite în acest domeniu al cooperării pentru dezvoltare;

102.  solicită o diseminare mai eficace a informațiilor deținute de Banca Europeană de Investiții în ceea ce privește oportunitățile de finanțare, care ar putea fi puse la dispoziția întreprinderilor, pentru a sprijini punerea în aplicare a planurilor strategice pentru realizarea ODD-urilor la nivel local și regional;

103.  încurajează sectorul privat și instituțiile financiare multilaterale să sprijine în continuare țările ale căror economii au fost afectate de pandemia de COVID-19, pentru ca acestea să poată avea o redresare durabilă, rezilientă și incluzivă;

104.  este alarmat de faptul că țările cel mai puțin dezvoltate nu au putut să finanțeze punerea în aplicare a ODD-urilor încă de dinainte de pandemia de COVID-19 și de războiul din Ucraina și au în prezent și mai multă nevoie de sprijin financiar; reliefează că mai mult de jumătate din cele 69 de țări cu venituri medii și reduse ale lumii se confruntă fie cu o criză a datoriilor, fie cu un risc ridicat de o astfel de criză; constată cu profundă îngrijorare că, potrivit ONU, 25 de țări în curs de dezvoltare au cheltuit mai mult de 20 % din veniturile publice totale pentru datoria externă în 2022, în timp ce 16 dintre țările cu cele mai mari probleme legate de datorii în prezent datorează mai mult de 30 % din datoria lor publică și din datoria lor garantată de stat creditorilor privați; subliniază că costul ridicat al împrumutului pentru țările în curs de dezvoltare împiedică investițiile în ODD-uri;

105.  subliniază necesitatea unor eforturi rapide la nivel mondial de reducere a datoriilor țărilor în curs de dezvoltare, care să pună capăt sindromului „prea puțin, prea târziu” și exacerbării inutile a situației datoriilor, precum și necesitatea unor schimbări sistemice în direcția unei ordini multilaterale bazate pe norme, capabilă să prevină noi crize ale datoriilor;

106.  solicită din nou Comisiei, în consultare cu toți actorii internaționali importanți și cu țările interesate, să elaboreze o strategie veritabilă pentru a evita îndatorarea excesivă a țărilor în curs de dezvoltare; solicită, în special, crearea unui mecanism multilateral de reeșalonare a datoriilor, sub auspiciile ONU;

107.  ia act de faptul că cadrul comun privind datoriile nu prevede încă o reducere concretă a datoriilor și solicită o inițiativă multilaterală consolidată de reducere a datoriilor, cu un mecanism eficace de implicare a creditorilor privați, reducerea datoriilor în schimbul realizării ODD-urilor și al acțiunilor climatice (conversii de datorii), măsuri de facilitare a coordonării creditorilor cu privire la noile contracte de împrumut și adoptarea unei suspendări automate a datoriei în cazul unui șoc predefinit;

108.  salută eforturile Secretarului General al ONU de impulsionare globală a ODD-urilor pentru realizarea Agendei 2030, ceea ce implică lichidități suplimentare, restructurarea eficientă a datoriilor și extinderea finanțării pentru dezvoltare, cu scopul de a elibera o marjă de manevră bugetară semnificativă în economiile în curs de dezvoltare și de a reforma arhitectura financiară internațională la nivel mondial; solicită un răspuns colectiv din partea UE și a statelor sale membre la inițiativa de impulsionare a ODD-urilor și le îndeamnă să înceapă fără întârziere pregătirea în paralel a propunerilor pentru un astfel de plan;

109.  subliniază pertinența rezoluției sale din 17 aprilie 2018 referitoare la îmbunătățirea sustenabilității datoriei țărilor în curs de dezvoltare(25), mai ales în contextul actual în care noile presiuni și lipsa unor acțiuni adecvate conduc la o nouă criză majoră a datoriilor; reafirmă solicitările din cadrul acestei rezoluții de a se lua în considerare în mod sistematic nevoile în materie de resurse în contextul drepturilor omului, inclusiv dreptul la dezvoltare, precum și stabilirea de priorități în ceea ce privește aceste nevoi, în vederea instituirii unui mecanism internațional de rambursare a datoriilor, pentru ca principiile UNCTAD privind promovarea unor activități responsabile de acordare și contractare de împrumuturi să devină instrumente obligatorii și executorii din punct de vedere juridic pentru sancționarea creditorilor care acordă împrumuturi guvernelor vădit corupte sau care încalcă legile adoptate de parlamentul național al statului căruia i s-a acordat împrumutul;

110.  recunoaște importanța mobilizării resurselor interne în țările în curs de dezvoltare, precum și provocările structurale ale mobilizării lor și atrage atenția asupra faptului că aceasta depinde de un mediu internațional favorabil; reamintește că fluxurile financiare ilicite și paradisurile fiscale au un impact grav asupra marjei de manevră bugetară a țărilor în curs de dezvoltare și subminează grav statul de drept și reziliența instituțională în aceste țări, care constituie o condiție prealabilă esențială pentru realizarea unei dezvoltări durabile;

111.  invită Comisia și statele membre să preia inițiativa în ceea ce privește combaterea practicilor de evaziune fiscală și de evitare a obligațiilor fiscale, inclusiv desemnarea jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, să își intensifice cooperarea cu țările în curs de dezvoltare în materie fiscală pentru a le permite să consolideze mobilizarea resurselor publice, precum și să ia inițiativa și să insiste pentru înființarea unei comisii interguvernamentale a ONU pentru cooperare internațională în materie fiscală, pentru a combate fluxurile financiare ilicite și evaziunea fiscală transfrontalieră și pentru a închide paradisurile fiscale;

112.  reafirmă rolul esențial al investițiilor publice și private și al parteneriatelor public-privat în ceea ce privește creșterea investițiilor pentru dezvoltare în țările în curs de dezvoltare și în țările cel mai puțin dezvoltate, unde nevoile sunt cele mai mari, și eliminarea deficitului anual de finanțare a ODD-urilor de 4 mii de miliarde USD; invită Comisia să se angajeze în discuții aprofundate și să colaboreze cu sectorul privat pentru a încuraja finanțarea privată;

113.  în același timp, avertizează, de asemenea, cu privire la riscurile implicate, de exemplu erodarea accesului universal la servicii publice esențiale de calitate (cum ar fi sănătatea, educația și protecția socială sau producția locală de energie din surse regenerabile) sau supracompensarea investitorilor privați; constată, în acest sens, că dovezile generale privind eficacitatea în materie de dezvoltare a subvenționării investițiilor private rămân slabe și că, în prezent, nu există dovezi că finanțarea mixtă are un impact major asupra realizării ODD-urilor;

114.  invită, prin urmare, UE să promoveze o nouă abordare a finanțării mixte, care să se bazeze pe impactul vizat de ODD-uri, pe partajarea echitabilă a riscurilor și a recompenselor, pe mecanisme clare de responsabilitate și pe standarde sociale și de mediu consecvente, în conformitate cu Agenda de acțiune de la Addis Abeba și să acorde prioritate parteneriatelor cu întreprinderile naționale din țările cel mai puțin dezvoltate care urmăresc modele de afaceri sustenabile și incluzive;

115.  subliniază rolul organizațiilor filantropice private în finanțarea dezvoltării durabile; invită Comisia să promoveze un cadru mai favorabil pentru fundații atât în politicile sale interne, cât și în relațiile sale cu țările terțe;

116.  reamintește că țările în curs de dezvoltare sunt vulnerabile din punct de vedere istoric la șocurile externe din cauza bazelor de export reduse și a economiilor mai puțin diversificate; subliniază, prin urmare, că una dintre principalele provocări pentru țările în curs de dezvoltare este de a urca în lanțul valoric global prin diversificare economică și de a trece de la un model de producție orientat spre export la o dezvoltare bazată pe piețele interne și regionale; subliniază, în acest scop, rolul esențial al forurilor și instituțiilor multilaterale pentru promovarea acestor obiective, în vederea valorificării rezilienței și a creșterii autonomiei naționale sau regionale la producția de bunuri și servicii esențiale;

117.  recunoaște rolul microîntreprinderilor, al întreprinderilor mici și mijlocii, al cooperativelor, al modelelor de afaceri incluzive și al institutelor de cercetare ca motoare ale creșterii economice, ale ocupării forței de muncă și ale inovării la nivel local, care, la rândul lor, vor contribui la realizarea ODD-urilor;

Politici sectoriale privind ODD-urile care fac obiectul revizuirii în cadrul Forumului politic la nivel înalt din 2023

118.  regretă că, în diferite domenii sectoriale ale UE, persistă numeroase cazuri de inconsecvență în materie de politici, în special legate de politica alimentară, energetică, comercială și fiscală, cu consecințe negative deosebit de îngrijorătoare pentru țările în curs de dezvoltare;

119.  îndeamnă statele membre să asigure accesul la încălzire și energie electrică curată și la prețuri accesibile; subliniază că reducerea cererii de energie prin creșterea eficienței clădirilor, a bunurilor de larg consum și a transporturilor poate contribui, de asemenea, la limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu angajamentul asumat prin Acordul de la Paris, sprijinind în același timp obiectivele globale legate de sănătate, educație, eradicarea sărăciei, ocuparea forței de muncă și securitatea alimentară;

120.  subliniază că 70 % din populația UE trăiește în prezent în orașe și se preconizează că această proporție va ajunge la aproape 84 % în 2050; subliniază, prin urmare, importanța dezvoltării urbane durabile în UE, inclusiv prin, printre altele: un transfer modal la moduri de transport mai durabile; un val de renovări ambițios pentru a reînnoi parcul imobiliar al UE și, așadar, a reduce consumul de energie și emisiile, pentru a diminua facturile la energie, a crea locuri de muncă la nivel local și a asigura locuințe mai sigure și mai sănătoase; crearea și extinderea infrastructurii verzi și albastre în orașe pentru a reduce poluarea aerului și a apei și poluarea fonică, pentru a asigura protecția împotriva inundațiilor, a secetei și a valurilor de căldură și pentru a oferi un refugiu pentru natură, precum și instalații de agrement pentru oameni;

121.  subliniază că este important să se asigure accesul universal la energie pentru toți în sudul global; subliniază, prin urmare, că este necesar să se sprijine soluțiile descentralizate regenerabile, cum ar fi soluțiile energetice la scară mică, în afara rețelelor sau în minirețele, pentru a ajunge la toate segmentele de populație din țările în curs de dezvoltare, în special la populația săracă și din mediul rural; invită UE să își concentreze eforturile, atât financiare, cât și tehnice, asupra acestor soluții la scară mică pentru combaterea sărăciei energetice în regiunile îndepărtate;

122.  ia act de propunerea Comisiei de a încheia noi acorduri de facilitare a investițiilor durabile; subliniază că UE trebuie să aibă în vedere negocieri cu partenerii săi pentru a elabora acorduri comerciale și de cooperare durabile, care să susțină dreptul fiecărei părți de a reglementa și să creeze valoare adăugată pentru ambele părți, asigurând în același timp un nivel ridicat de protecție a climei și a drepturilor omului;

123.  reamintește că pierderea biodiversității și a serviciilor ecosistemice va submina progresele realizate în aproximativ 80 % dintre țintele evaluate din cadrul obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU și solicită UE să abordeze cauzele profunde ale pierderii biodiversității și să integreze obligațiile legate de conservarea, refacerea și utilizarea durabilă a resurselor în politici de dezvoltare mai ample; reamintește că refacerea ecologică este esențială pentru a pune în practică abordarea de tip „O singură sănătate”; subliniază că eforturile în materie de conservare nu trebuie să încalce drepturile omului, în special pe cele ale popoarelor indigene și ale comunităților locale; invită, în consecință, UE să dezvolte un program de conservare în consultare cu comunitățile locale, cu popoarele indigene și cu femeile, precum și cu alte grupuri marginalizate, pentru a contribui cu adevărat la combaterea defrișărilor și a pierderii biodiversității;

Perspective

124.  reafirmă faptul că ODD-urile sunt singurul set de obiective convenite la nivel mondial și cuprinzător privind provocările majore viitoare, atât pentru țările dezvoltate, cât și pentru cele în curs de dezvoltare, și că, prin urmare, Agenda 2030 ar trebui să servească drept sursă de inspirație pentru a face față incertitudinilor actuale; pledează cu fermitate pentru ODD 17 (Parteneriate pentru obiective) pentru revitalizarea urgentă a parteneriatelor globale, în special între guverne, sectorul privat și societatea civilă, în vederea punerii în aplicare a Agendei 2030; subliniază oportunitatea pe care ODD-urile o oferă pentru a crea o adevărată economie a bunăstării, axată pe oameni și pe planetă, și pentru a acționa în direcția unei lumi sustenabile după 2030;

125.  sugerează ca ONU să impulsioneze toate statele membre să sprijine introducerea calendarelor concrete și a planurilor de punere în aplicare care sunt obligatorii pentru statele semnatare până în 2030 și ulterior; solicită, în plus, ca ONU să elaboreze din timp o strategie post-Agenda 2030;

o
o   o

126.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite și Președintelui Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

(1) JO C 210, 30.6.2017, p. 1. (2) JO L 114, 12.4.2022, p. 22. (3) JO C 400, 26.11.2019, p. 9. (4) JO C 316, 22.9.2017, p. 99. (5) JO C 132, 14.4.2023, p. 54. (6) JO C 334, 19.9.2018, p. 151. (7) JO C 23, 21.1.2021, p. 130. (8) JO C 232, 16.6.2021, p. 28. (9) JO C 67, 8.2.2022, p. 25. (10) JO C 347, 9.9.2022, p. 181. (11) JO C 32, 27.1.2023, p. 28. (12) JO C 47, 7.2.2023, p. 171. (13) JO C 167, 11.5.2023, p. 57. (14) JO C 491, 23.12.2022, p. 1. (15) Texte adoptate, P9_TA(2023)0071. (16) JO L 209, 14.6.2021, p. 1. (17) Comisia Europeană, 2022: Eurobarometru:EU SMEs working towards sustainability (Eurobarometru: IMM-urile din UE care depun eforturi pentru atingerea sustenabilității). (18) Raportul ONU privind dezvoltarea durabilă 2022, „De la criză la dezvoltare durabilă:ODD ca foaie de parcurs până în 2030 și ulterior”. (19) ODD 6: apă curată și servicii sanitare; ODD 7: energia curată la prețuri accesibile; ODD 9: industrie, inovare și infrastructură; ODD 11: Orașe și comunități durabile; ODD 17: Parteneriate pentru obiective. (20) Directiva 2000/60/CE din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p.1). (21) Propunere de regulament privind punerea la dispoziție pe piața Uniunii a anumitor produse de bază și produse asociate cu defrișările și degradarea pădurilor, precum și exportul acestora din Uniune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 (COM(2021)0706). (22) Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Global Outlook on Financing for Sustainable Development 2023: No Sustainability Without Equity, OECD Publishing, Paris, 2022. (23) Regulamentul (UE) 2020/852 din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13). (24) COM(2023)0168. (25) JO C 390, 18.11.2019, p. 46.