Parlamentul European,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966 și comentariul general nr. 34 al Comitetului ONU pentru Drepturile Omului referitor la articolul 19 privind libertatea de opinie și de exprimare,

–  având în vedere Convenția ONU împotriva corupției din 2005 și Convenția UNESCO asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale din 2005,

–  având în vedere raportul Raportorului special al ONU pentru promovarea și protecția dreptului la libertatea de opinie și de exprimare din 13 aprilie 2021 privind dezinformarea și libertatea de opinie și de exprimare, precum și raportul din 20 aprilie 2022 intitulat „Consolidarea libertății mass-mediei și a siguranței jurnaliștilor în era digitală”,

–  având în vedere Planul de acțiune al ONU privind siguranța jurnaliștilor și problema impunității din 12 aprilie 2012,

–  având în vedere articolul 4 din cea de a treia Convenție de la Geneva privind „corespondenții de război”, articolul 79 din Protocolul adițional I, privind „măsurile de protecție a jurnaliștilor în conflictele armate” și celelalte articole care îi protejează pe acești profesioniști în virtutea statutului lor de „civili” în timpul conflictelor armate,

–  având în vedere Rezoluția 1738 (2006) a Consiliului de Securitate al ONU din 23 decembrie 2006 privind protecția civililor în conflictele armate, care condamnă atacurile împotriva jurnaliștilor în situații de conflict,

–  având în vedere Declarația comună prezentată de către Raportorul special al ONU privind libertatea de opinie și de exprimare, de Reprezentantul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) pentru libertatea mass-mediei, de Raportorul special al Organizației Statelor Americane pentru libertatea de exprimare și de Raportorul special al Comisiei africane pentru drepturile omului și ale popoarelor pentru libertatea de exprimare și accesul la informație din 20 octombrie 2021, privind politicienii și funcționarii publici și libertatea de exprimare,

–  având în vedere rezultatele celui de-al 25-lea Consiliu ministerial al OSCE din 7 decembrie 2018, în special Decizia nr. 3/18 privind siguranța jurnaliștilor,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 10 din TFUE privind definirea și punerea în aplicare a politicilor și activităților UE,

–  având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului, în special articolul 10 privind libertatea de exprimare,

–  având în vedere Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline, adoptate de Consiliu la 12 mai 2014,

–  având în vedere Planul de acțiune pentru democrația europeană al Comisiei din 3 decembrie 2020 (COM(2020)0790),

–  având în vedere Codul de conduită al Comisiei privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online, lansat în mai 2016, și cea de a șaptea evaluare a acestuia din 7 octombrie 2021, din care a rezultat documentul intitulat „Fișă informativă – a 7-a evaluare a Codului de conduită”,

–  având în vedere propunerea Comisiei de directivă a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2022 privind protecția persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive („Acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”) (COM(2022)0177),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 25 mai 2020 privind educația în domeniul mass-mediei într-o lume în continuă schimbare,

–  având în vedere declarația Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 3 mai 2022, intitulată „Siguranța jurnaliștilor este o prioritate pentru Uniunea Europeană”,

–  având în vedere activitatea desfășurată de Consiliul Europei pentru a promova protecția și siguranța jurnaliștilor, în special Recomandarea CM/Rec(2016)4 a Comitetului de Miniștri către statele membre din 13 aprilie 2016 privind protecția jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor și a altor actori din domeniul mass-mediei și Recomandarea CM/Rec(2018)1 a Comitetului de Miniștri către statele membre din 7 martie 2018 privind pluralismul mass-mediei și transparența proprietății asupra mass-mediei,

–  având în vedere Recomandarea Comisiei C(2021)6650 din 16 septembrie 2021,

–  având în vedere declarația Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei din 13 februarie 2019 privind sustenabilitatea financiară a jurnalismului de calitate în era digitală și raportul său anual pe 2022 intitulat „Apărarea libertății presei în perioade de tensiuni și conflicte”,

–  având în vedere Declarația de la Addis Abeba privind recunoașterea dreptului de a desena caricaturi ca drept fundamental, prezentată UNESCO cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, la 3 mai 2019,

–  având în vedere Acordul de parteneriat dintre UE, pe de o parte, și membrii Organizației statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (OSACP), pe de altă parte, parafat de negociatorii-șefi ai UE și ai OSACP la 15 aprilie 2021, în special articolul 9 și articolul 11 alineatul (2),

–  având în vedere decernarea Premiului Nobel pentru Pace 2021 jurnaliștilor Maria Ressa și Dmitri Muratov, din Filipine și, respectiv, din Rusia, ca o recunoaștere a eforturilor lor remarcabile de protejare a libertății jurnaliștilor,

–  având în vedere Rezoluția Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE din 28 noiembrie 2019 privind impactul platformelor de comunicare socială asupra guvernanței, dezvoltării, democrației și stabilității (ACP-EU/102.745/19/fin.),

–  având în vedere rezoluțiile sale prezentate spre dezbatere privind cazurile de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept în temeiul articolului 144 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru cultură și educație,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0206/2023),

A.  întrucât orice ființă umană are dreptul la libertatea de exprimare, de opinie și de informare; întrucât acest drept include libertatea de a avea opinii fără vreo ingerință, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mediu de comunicare și independent de frontiere; întrucât democrațiile pot funcționa numai atunci când cetățenii au acces la informații independente și fiabile și atunci când acțiunile autorităților publice sunt monitorizate în mod eficient de către mass-media și alți observatori externi și prin dezvăluirea tuturor tipurilor de încălcări ale drepturilor omului; întrucât libertatea și pluralismul mass-mediei sunt componente esențiale ale dreptului la libertatea de exprimare și de informare și care permit, de asemenea, existența unor societăți democratice, libere și participative; întrucât principalele sarcini democratice ale jurnaliștilor și mass-mediei independente includ întărirea transparenței și a responsabilității democratice; întrucât libertatea de informare este un drept fundamental recunoscut de Carta drepturilor fundamentale a UE; întrucât jurnaliștii pot să joace un rol esențial în promovarea valorilor democratice, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

B.  întrucât un jurnalist este o persoană care observă, descrie, documentează, investighează și analizează evenimente, declarații, politici și orice propuneri care ar putea afecta societatea, cu scopul de a sistematiza aceste informații și de a colecta și analiza faptele pentru a informa atât segmentele online, cât și cele offline ale societății sau societatea în ansamblu; întrucât Comitetul ONU pentru Drepturile Omului, în comentariul său general nr. 34 (2011), definește jurnalismul ca fiind „o funcție împărtășită de o gamă largă de actori, inclusiv de reporteri și analiști profesioniști cu normă întreagă, precum și de autori de blog și de alte persoane care se angajează în forme de autopublicare în presa scrisă, pe internet sau în altă parte”;

C.  întrucât statele au obligația de a proteja drepturile fundamentale asociate jurnalismului și libertății mass-mediei, cum ar fi dreptul la libertatea de exprimare și de opinie, dreptul la viață, dreptul la demnitate personală, dreptul de a respecta corespondența jurnaliștilor în diferitele sale forme; întrucât dreptul internațional umanitar prevede protecția jurnaliștilor și a corespondenților de război, oferindu-le protecție specială în conflictele armate; întrucât dreptul internațional al drepturilor omului interzice orice formă de discriminare, fără niciun fel de distincție, inclusiv rasa, culoarea, sexul, limba, religia, opiniile politice sau de altă natură, originea națională sau socială, precum și proprietatea, nașterea sau orice altă situație; întrucât, în unele cazuri, protecția neadecvată oferită jurnaliștilor și ostilitatea crescândă față de aceștia afișată de unele personalități publice le subminează substanțial libertățile fundamentale;

D.  întrucât jurnaliștii și alți lucrători din mass-media au misiunea de a oferi publicului informații cu privire la subiecte de interes general sau specializat într-un mod cât mai responsabil și mai obiectiv posibil; întrucât este important să se ia în considerare rolul societal jucat de toți lucrătorii din mass-media și de personalul auxiliar, precum și de lucrătorii din mass-media comunitară și de așa-numiții ziariști cetățeni;

E.  întrucât, în ultimii ani, s-a înregistrat un declin al libertății presei și tot mai multe cazuri de atacuri fizice, hărțuire, inclusiv online, și intimidare menite să-i reducă la tăcere și să-i calomnieze pe jurnaliști, în special pe corespondenții de război, jurnaliștii de investigație care depun eforturi pentru a denunța corupția, traficul, abuzurile corporative sau ilegalitățile comise de actori politici, precum și jurnaliștii care relatează despre situații din anumite state totalitare sau dictaturi; întrucât un număr tot mai mare de jurnaliști sunt uciși în afara zonelor de conflict armat; întrucât jurnaliștii locali care relatează despre subiecte locale reprezintă de departe cel mai mare număr de victime; întrucât, prin colectarea și diseminarea de informații fiabile despre conflictele armate, jurnaliștii îndeplinesc o misiune esențială de interes public; întrucât aceasta este o situație care necesită acțiuni urgente pentru a susține rolul esențial al mass-mediei independente în asigurarea transparenței și a responsabilității;

F.  întrucât unele autorități interzic în mod deliberat accesul jurnaliștilor în zonele de conflict pentru a monopoliza informațiile care ies din țară, pentru a reduce la tăcere avertizorii, pentru a mușamaliza încălcările drepturilor omului și pentru a controla opinia publică; întrucât, în numeroase cazuri, corespondenții mass-media se confruntă cu numeroase dificultăți și obstrucții intenționate în ceea ce privește accesul în țări sau în zone specifice în care au loc conflicte sau încălcări grave ale drepturilor omului; întrucât imposibilitatea lor de a avea acces în aceste zone reduce calitatea relatării evoluțiilor locale, ceea ce permite intensificarea campaniilor de dezinformare și a informării greșite în mass-media offline și online;

G.  întrucât problemele cu care se confruntă jurnaliștii în desfășurarea activității lor sunt multiple, inclusiv restricțiile privind circulația, cum ar fi deportările și refuzul accesului într-o țară sau într-o anumită zonă, interdicțiile de călătorie, arestările și detențiile arbitrare, tortura, violența sexuală, în special împotriva jurnalistelor, încălcarea garanțiilor procedurale, condamnarea pe baza unor acuzații false, confiscarea și deteriorarea echipamentelor, furtul de informații, supravegherea ilegală și intrarea prin efracție în birouri, intimidarea, hărțuirea membrilor familiei, amenințările cu moartea, stigmatizarea și campaniile de denigrare pentru a-i discredita pe jurnaliști, procedurile judiciare abuzive, răpirile, disparițiile forțate, uciderile și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante;

H.  întrucât jurnaliștii de investigație care lucrează la expunerea corupției și la combaterea criminalității organizate sunt vizați în mod deosebit; întrucât jurnaliștii au nevoie de acces direct, imediat și lipsit de obstacole la informații, pentru a controla în mod corespunzător factorii de decizie;

I.  întrucât jurnaliștii au nevoie de surse fiabile pentru activitatea lor de investigație; întrucât avertizorii le oferă jurnaliștilor surse esențiale de informații, inclusiv în lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, și pot juca un rol esențial în detectarea și raportarea neregulilor și a abaterilor; întrucât, procedând astfel, ei pot consolida responsabilitatea democratică și transparența; întrucât protecția adecvată a avertizorilor este o condiție prealabilă pentru asigurarea eficacității acestora; întrucât dreptul internațional al drepturilor omului oferă o protecție puternică pentru avertizori, pentru sursele jurnalistice și pentru raportarea de interes public;

J.  întrucât inovarea tehnologică a mărit capacitatea persoanelor, a guvernelor și a altor actori de a spiona jurnaliștii, de a le încălca dreptul la viața privată și dreptul la confidențialitatea surselor lor, de a le compromite securitatea digitală și de a le impune cenzura; întrucât astfel de atacuri pot include colectarea datelor în mod ilegal sau încălcând dreptul internațional al drepturilor omului și standardele de confidențialitate, compromiterea conturilor jurnaliștilor, blocarea conturilor lor astfel încât ei nu mai au acces la ele, expunerea lor la programe malware intruzive, vizarea lor cu conținut violent și care incită la ură, discreditarea lor publică, precum și colectarea și publicarea de informații personale despre ei sau despre familiile lor, și chiar folosirea informațiilor obținute pentru a-i asasina; întrucât supravegherea și amenințările digitale au un impact negativ asupra libertății presei în întreaga lume și limitează capacitatea jurnaliștilor de a investiga și de a informa;

K.  întrucât jurnaliștii se confruntă cu o intensificare a actelor de hărțuire și cu amenințări la adresa siguranței și a vieții lor pe platformele online, cum ar fi forumurile, site-urile platformelor de socializare, e-mailurile și site-urile de chat, din partea unor indivizi cu intenții rele și a unor guverne, în special a guvernelor țărilor sau regiunilor în care acești jurnaliști sunt activi și încearcă sau reușesc să expună probleme legate de drepturile omului, corupția guvernului sau a unor actori corporatiști sau să evidențieze încercările de inducere în eroare a opiniei publice prin dezinformare, intimidare și campanii de informare greșită;

L.  întrucât, potrivit Comitetului pentru protecția jurnaliștilor, în 2022, 67 de jurnaliști au fost uciși și 64 au fost declarați dispăruți; întrucât, în conformitate cu datele publicate de organizația Reporteri fără Frontiere (RSF), 1 668 de jurnaliști au fost uciși între 2003 și 2022 în întreaga lume în legătură cu activitatea desfășurată și un număr total de 533 de jurnaliști erau reținuți în 2022 pentru că și-au făcut meseria, potrivit bilanțului anual al RSF pentru 2022 privind violența și abuzurile împotriva jurnaliștilor; întrucât Raportul UNESCO 2021-2022 privind libertatea de exprimare, publicat la 17 ianuarie 2023, a menționat moartea a 86 de jurnaliști în 2022, însemnând un jurnalist la fiecare patru zile, în creștere față de 55 de asasinate în total în 2021;

M.  întrucât siguranța jurnaliștilor este esențială pentru a le garanta capacitatea de a-și desfășura activitatea în mod corespunzător; întrucât țările trebuie să garanteze protecția tuturor jurnaliștilor care își desfășoară activitatea pe teritoriul lor; întrucât lipsesc măsuri internaționale solide de protecție a jurnaliștilor și de combatere a impunității pentru infracțiunile comise împotriva jurnaliștilor; întrucât Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului a solicitat înființarea unui grup operativ internațional pentru prevenirea, investigarea și urmărirea penală a atacurilor împotriva jurnaliștilor;

N.  întrucât criza de COVID-19 a scos în evidență rolul esențial pe care l-au jucat jurnaliștii în a oferi cetățenilor informații fiabile și verificate; întrucât, prin urmare, trebuie depuse eforturi mai mari pentru a asigura condiții de muncă sigure și adecvate pentru jurnaliști și lucrătorii din mass-media; întrucât anumite guverne au folosit pe nedrept restricțiile impuse în contextul pandemiei de COVID-19 ca metodă de a limita în mod ilegal activitatea jurnaliștilor, în special în ceea ce privește raportarea de către aceștia a încălcărilor drepturilor omului;

O.  întrucât verificarea faptelor este o activitate jurnalistică specifică care implică verificarea faptelor sau contestarea discursurilor oficiale, cu scopul de a combate dezinformarea sau de a dezvălui informarea greșită, atât offline, cât și online; întrucât verificatorii veridicității informațiilor își desfășoară activitatea într-o lume în care circulația informațiilor este amplă și în care algoritmii polarizează dezbaterile; întrucât acest lucru prezintă riscul de a-i expune pe verificatorii veridicității informațiilor la atacuri online, la amenințări, la hărțuire, la presiuni din partea autorităților publice și la proceduri judiciare abuzive;

P.  întrucât creșterea rapidă a platformelor de comunicare online și a rețelelor de socializare a amplificat informarea greșită și dezinformarea, precum și răspândirea știrilor false, cu scopul de a discredita sursele credibile de informații și de a-i viza pe jurnaliști, pe verificatorii veridicității informațiilor și pe lucrătorii din mass-media care depun eforturi pentru a limita această răspândire; întrucât tot mai multe persoane apelează la internet și la rețelele sociale pentru a se informa;

Q.  întrucât dezinformarea și informarea greșită pot avea consecințe grave asupra protecției drepturilor omului și pot reprezenta o amenințare semnificativă la adresa valorilor democrației și a libertăților individuale; întrucât știrile false trezesc adesea emoții și sunt create pentru a atrage atenția, răspândindu-se mai ușor și mai rapid decât știrile autentice; întrucât activitățile de combatere a dezinformării sunt considerate o chestiune de interes public;

R.  întrucât, potrivit Comisiei, jurnalismul politic este în mod deosebit în pericol, deoarece șocurile sau crizele sociale servesc adesea drept instigatori pentru măsuri guvernamentale de limitare a libertății, a pluralismului și a independenței mass-mediei;

S.  întrucât atacurile asupra jurnaliștilor, a caricaturiștilor, a bloggerilor și a lucrătorilor din mass-media și intimidarea, exilarea forțată, uciderea și încarcerarea lor continuă să fie un fenomen larg răspândit, la fel ca și impunitatea pentru aceste acțiuni; întrucât spațiile online devin din ce în ce mai mult un mediu ostil, iar discursul de incitare la ură și violența, în special împotriva jurnalistelor, s-a intensificat; întrucât aceste infracțiuni limitează capacitatea publicului de a primi informații și idei corecte și, prin urmare, au un impact asupra dreptului său la informare și asupra capacității sale de a-și exercita dreptul la libertatea cuvântului, la libertatea de exprimare și la participare politică; întrucât printre condițiile de lucru adecvate pentru jurnaliști se numără evitarea presiunii interne și externe nejustificate, a dependenței, a vulnerabilității și a instabilității și, prin urmare, a riscului de autocenzură;

T.  întrucât, în unele țări, jurnaliștilor deținuți li s-a refuzat dreptul de a avea acces la un avocat și sunt amenințați și maltratați în condiții inumane; întrucât dreptul la accesul independent și transparent la justiție este o componentă de bază a statului de drept și dreptul la un proces echitabil trebuie asigurat în întreaga lume;

U.  întrucât, pe lângă violența împotriva jurnaliștilor, intimidarea, hărțuirea, uciderea, impunitatea și lipsa urmăririi penale au un efect de descurajare și conduc la autocenzură;

V.  întrucât capturarea mass-mediei, lipsa transparenței instituționale, discursul de incitare la ură și dezinformarea sunt din ce în ce mai mult exploatate de stat și, în unele cazuri, de actori nestatali în scopuri politice pentru a intensifica polarizarea socială, mai ales de către mișcările politice antidemocrate; întrucât regimurile autoritare recurg în mod deosebit la aceste practici pentru a rămâne la putere;

W.  întrucât mass-media publică bine finanțată și puternică poate fi garantul societăților democratice; întrucât, cu toate acestea, mass-media publică și jurnaliștii săi se confruntă cu o serie de provocări din ce în ce mai mari, inclusiv cu presiunea politică și de piață, precum și cu reduceri ale cheltuielilor publice pentru serviciile mass-media, agravate de pandemia de COVID-19;

X.  întrucât transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei și finanțarea este extrem de importantă pentru asigurarea pluralismului mass-mediei și a jurnalismului independent; întrucât trebuie depuse toate eforturile pentru a asigura soliditatea sectorului mass-mediei, pentru a garanta independența și pentru a spori libertatea și pluralismul mass-mediei; întrucât transparența finanțării mass-mediei este un element esențial pentru a promova încrederea în rândul cetățenilor;

Y.  întrucât jurnalistele se confruntă cu forme specifice de violență bazată pe sex, cum ar fi hărțuirea sexuală și cea online; întrucât hărțuirea online și abuzul au deseori un caracter marcant sexual, nefiind bazate pe conținutul activității victimelor, ci pe trăsăturile lor fizice, pe apartenența culturală sau pe viața lor privată; întrucât aceste amenințări le pot determina pe jurnaliste să se autocenzureze și au un efect de înfricoșare asupra libertății presei și a libertății de exprimare; întrucât experții au găsit în mod constant dovezi potrivit cărora femeile se află în minoritate în sectoarele media, în special în rolurile creative, fiind serios subreprezentate la nivelurile decizionale înalte; întrucât mai multe țări descurajează femeile sau chiar le interzic să urmeze o carieră în jurnalism; întrucât comportamentul misogin și violența pe criterii de gen împotriva jurnalistelor în mediul online nu pot fi tolerate sau normalizate; întrucât discursul sexist de incitare la ură este stigmatizant, generează teamă și rușine, precum și prejudicii psihologice, profesionale și de reputație și generează preocupări legate de amenințările la adresa vieții private și a securității digitale; întrucât, în cazuri extreme, amenințările online care nu sunt incriminate pot escalada până la violență fizică, hărțuire și atacuri asupra jurnaliștilor în contexte offline;

Z.  întrucât discriminarea cu care se confruntă jurnaliștii se poate manifesta pe criterii de gen, rasă, etnie, religie, convingeri, vârstă, clasă, orientare sexuală sau identitate de gen; întrucât jurnaliștii LGBTIQ+ prezintă un risc mai mare de a fi supuși unor atacuri online; întrucât atacurile online exacerbează frecvent amenințările la adresa siguranței offline; întrucât aceste amenințări pot avea ca rezultat auto-cenzurarea și un efect de intimidare asupra libertății presei și a libertății de exprimare;

AA.  întrucât, în multe țări, actorii politici și financiari recurg la acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP) pentru a reduce la tăcere vocile critice sau pentru a-i speria pe jurnaliști astfel încât aceștia să pună capăt anchetelor privind corupția și alte chestiuni de interes public; întrucât acțiunile SLAPP reprezintă o amenințare serioasă la adresa libertății de exprimare și de informare, deoarece jurnaliștii pot fi împiedicați să vorbească despre probleme de interes public sau pot fi sancționați pentru acest lucru; întrucât acest lucru este frecvent mai ales în țările în care legile privind defăimarea sau calomnia sunt mai ușor de abuzat, precum și în țări guvernate de regimuri autoritare; întrucât țări din afara UE și reprezentanți ai acestora sunt implicați în prezent în acțiuni SLAPP împotriva jurnaliștilor europeni în cadrul jurisdicțiilor naționale ale UE;

AB.  întrucât Planul de acțiune al ONU privind siguranța jurnaliștilor și problema impunității are ca obiectiv crearea unui mediu liber și sigur pentru jurnaliști și lucrătorii din mass-media, atât în situații de conflict, cât și în afara acestora, în vederea consolidării păcii, a democrației și a dezvoltării la nivel mondial; întrucât sunt necesare resurse financiare și umane adecvate specifice pentru o punere în aplicare adecvată a planului de acțiune al ONU;

AC.  întrucât răspândirea informării greșite, a știrilor false, a propagandei și a dezinformării creează un climat de scepticism global în rândul populației în ceea ce privește informațiile în general, ceea ce expune jurnaliștii la neîncredere și reprezintă o amenințare la adresa libertății de informare, a dezbaterii democratice și a independenței mass-mediei și a crescut nevoia de surse mass-media de înaltă calitate; întrucât nu s-au depus suficiente eforturi pentru a proteja jurnaliștii și cetățenii de propagandă, știri false și dezinformare online;

AD.  întrucât analiza datelor și algoritmii au un impact din ce în ce mai mare asupra informațiilor puse la dispoziția cetățenilor; întrucât mai multe țări au adoptat legi care pretind în mod fals să combată criminalitatea informatică în timp ce înăbușă libertatea presei, vizând jurnaliștii independenți și critici; întrucât jurnaliștii au fost închiși, exilați în mod forțat și torturați pentru că au relatat despre corupție și alte încălcări ale drepturilor omului;

AE.  întrucât Parteneriatul pentru Informație și Democrație, care reunește 50 de state din întreaga lume, a solicitat instituirea de garanții democratice în spațiul de comunicare și informare și a recunoscut dreptul fiecărui cetățean la informații fiabile; întrucât acest parteneriat a elaborat o serie de recomandări pentru a aborda problema haosului informațional pe care UE le-ar putea folosi pentru a sprijini eforturile țărilor democratice din afara Uniunii;

AF.  întrucât un număr tot mai mare de jurnaliști europeni sunt nevoiți să călătorească în zonele de conflict fără asigurare, deoarece societățile de asigurări refuză să le acopere șederea;

AG.  întrucât Premiul Daphne Caruana Galizia al Parlamentului European, instituit în decembrie 2019 ca omagiu adus lui Daphne Caruana Galizia, jurnalistă de investigație anticorupție și autoare de blog în Malta, care a fost asasinată prin explozia unei mașini-capcană în 2017, recompensează anual jurnalismul remarcabil care promovează sau apără principiile și valorile fundamentale ale Uniunii Europene, cum ar fi demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și drepturile omului,

1.  evidențiază și insistă că orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare, de opinie și de informare și că acest drept include libertatea de a-și exprima opiniile fără piedici, precum și libertatea de a căuta, a primi și a transmite informații și idei prin orice mediu de informare și indiferent de frontiere, astfel cum se prevede în Declarația universală a drepturilor omului; reamintește că jurnaliștii pot juca un rol esențial în promovarea și protejarea valorilor democratice, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale; subliniază necesitatea de a proteja jurnaliștii împotriva oricărui tip de violență, în conformitate cu Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-2024;

2.  reamintește faptul că democrația nu poate funcționa fără informații fiabile disponibile și accesibile, atât online, cât și offline; subliniază că este importantă protejarea independenței jurnaliștilor, protejarea libertății de exprimare, asigurarea diversității mass-mediei și menținerea dreptului fundamental al oricărui cetățean de a fi informat;

3.  reamintește că libertatea de a practica jurnalismul fără restricții răuvoitoare și deliberate este o dovadă a valorilor democrației și că permiterea practicării fără restricții a jurnalismului contribuie, prin urmare, la valorile democratice;

4.  condamnă toate infracțiunile, inclusiv atacurile fizice, răpirea, tortura, intimidarea și discursurile de incitare la ură împotriva jurnaliștilor, a lucrătorilor din mass-media și a personalului asociat din întreaga lume, inclusiv din UE; își exprimă îngrijorarea cu privire la nivelul ridicat de impunitate la nivel mondial pentru aceste infracțiuni și solicită ca cei responsabili să fie trași la răspundere prin anchete independente, oportune și eficiente, efectuate în conformitate cu obligațiile internaționale și cu statul de drept; subliniază dreptul victimelor și al familiilor lor de a avea acces la căi de atac adecvate și la consiliere juridică pe tot parcursul procedurilor;

5.  condamnă cu fermitate orice detenție arbitrară a jurnaliștilor și orice arestare preventivă bazată pe criterii politice sau pe legi abuzive; solicită eliberarea imediată și necondiționată a jurnaliștilor care sunt deținuți fără dovada implicării individuale în săvârșirea unei infracțiuni sau fără a fi puși sub acuzare; invită autoritățile pertinente să nu trateze membrii de familie ai jurnaliștilor suspectați ca potențiali suspecți și să nu pronunțe sancțiuni administrative sau de altă natură împotriva acestora;

6.  regretă că, potrivit Comitetului pentru protecția jurnaliștilor, 67 de jurnaliști au fost uciși în întreaga lume în 2022, pe lângă cei care au fost amenințați, supuși la violență sau încarcerați arbitrar; aduce un omagiu tuturor celor care și-au pierdut viața și au suferit atacuri ca urmare a exercitării libertății lor de exprimare, atât online, cât și offline, și este alături de toți cei care au curajul de a se exprima împotriva nedreptății, a corupției și a ilegalității; subliniază că infracțiunile împotriva jurnaliștilor și a lucrătorilor din mass-media ar trebui să fie investigate de Curtea Penală Internațională atunci când se află sub jurisdicția sa și solicită UE și statelor membre să ofere sprijinul necesar pentru această investigație;

7.  reamintește rolul esențial jucat de jurnaliști, inclusiv de jurnaliștii politici și de investigație, care expun încălcările drepturilor omului prin colectarea de informații fiabile și relevante, prin examinarea activităților autorităților publice și ale funcționarilor aleși și prin dezvăluirea încălcărilor dreptului național și internațional, a crimelor financiare și corporative, a crimelor de război și a crimelor împotriva umanității, a represiunii statului, a corupției, a rețelelor și activităților infracționale, a infracțiunilor împotriva mediului și a tuturor tipurilor de abuzuri împotriva drepturilor omului, ceea ce contribuie la sistemul de control și echilibru necesar pentru a trage la răspundere persoanele responsabile de încălcări, inclusiv persoanele aflate la putere; subliniază faptul că aceste activități îi expun pe jurnaliști unui risc crescut la nivel personal;

8.  își reiterează îngrijorarea profundă și continuă cu privire la situația libertății mass-mediei în contextul abuzurilor și atacurilor care continuă să fie comise împotriva jurnaliștilor și a lucrătorilor din mass-media în multe țări, precum și cu privire la denigrarea tot mai mare a acestora în public, care are un impact negativ asupra practicării jurnalismului, mai ales în ceea ce privește jurnalismul politic, de investigație și transfrontalier; își exprimă îngrijorarea deosebită cu privire la situația jurnaliștilor și a organizațiilor mass-media din țările considerate de organizația Reporteri fără Frontiere ca având cele mai grave situații la nivel mondial; regretă abuzurile larg răspândite, atât online, cât și offline, și cenzura cu care se confruntă jurnaliștii, inclusiv pe motive de orientare sexuală, gen și identitate de gen în multe țări;

9.  subliniază rolul important al jurnaliștilor în transmiterea informațiilor referitoare la proteste și la demonstrații și solicită ca aceștia să fie protejați pentru a-și putea îndeplini atribuțiile fără teamă, represalii sau hărțuire; își exprimă îngrijorarea cu privire la înăsprirea restricțiilor și a represaliilor care vizează înăsprirea protestelor publice, care merge până la suprimarea oricărei relatări a acestora de către jurnaliști și observatori independenți;

10.  își exprimă din nou preocuparea cu privire la faptul că la nivel mondial nu există cadre juridice sau de politici specifice care să protejeze jurnaliștii și lucrătorii din mass-media împotriva violenței, a amenințărilor și a intimidărilor și cu privire la necesitatea de a combate impunitatea pentru autori; condamnă faptul că unele personalități publice și unii reprezentanți ai autorităților îi denigrează public pe jurnaliști, deoarece acest lucru subminează încrederea întregii societăți în mass-media;

11.  subliniază datoria autorităților publice de a proteja libertatea de exprimare și siguranța jurnaliștilor și invită țările din întreaga lume să adopte acte legislative și politici bazate pe experiențele jurnaliștilor, în conformitate cu dreptul și standardele internaționale, cu scopul de a oferi un mediu juridic pentru a preveni, proteja și urmări penal cu fermitate cazurile de represiune a jurnaliștilor și de a asigura anchetarea și monitorizarea corespunzătoare, inclusiv aplicarea unor sancțiuni eficace, proporționale și disuasive; invită autoritățile să facă tot posibilul pentru a preveni astfel de violențe, pentru a asigura responsabilizarea și a eradica impunitatea;

12.  deplânge faptul că jurnaliștii și lucrătorii din mass-media lucrează adesea în condiții de muncă și de securitate precare și care se degradează tot mai mult, ceea ce compromite capacitatea lor de a lucra într-un mediu sigur și propice; subliniază că ar trebui să se acorde o atenție deosebită tinerilor jurnaliști și jurnaliștilor independenți și reamintește obligația de diligență pe care organizațiile mass-media o au față de jurnaliștii și lucrătorii din mass-media cu care lucrează; subliniază că existența unor condiții de muncă adecvate pentru jurnaliști și lucrătorii din mass-media este esențială pentru promovarea jurnalismului de înaltă calitate, permițând jurnaliștilor să își îndeplinească misiunile și susținând dreptul la informare și dreptul de a fi informați; solicită autorităților să elaboreze planuri de acțiune naționale, în strânsă cooperare cu organizațiile de jurnaliști, pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale jurnaliștilor și pentru a proteja jurnaliștii împotriva violenței fizice și psihologice;

13.  solicită să se acorde o atenție deosebită pentru a asigura continuitatea activității jurnaliștilor și a profesioniștilor din mass-media care lucrează în zonele de conflict, deoarece, foarte adesea, aceștia sunt împiedicați din punct de vedere financiar să își continue activitatea importantă ca urmare a conflictelor; este de părere că jurnaliștilor care călătoresc în zone de conflict ar trebui să li se ofere o asigurare adecvată;

14.  subliniază că jurnaliștii ar trebui să primească din partea organizațiilor mass-media instruirea necesară, în special în materie de siguranță și prim ajutor; invită întreprinderile, în special din sectorul digital, să își exercite în mod eficient și amănunțit obligația privind diligența necesară pentru a preveni sau a atenua orice impact negativ asupra libertății de exprimare, a pluralismului mass-mediei și a drepturilor jurnaliștilor din țările din afara UE;

15.  reamintește obligația de a proteja libertatea de exprimare, inclusiv pentru jurnaliștii care folosesc un limbaj satiric și pentru caricaturiști deoarece aceștia informează, promovează valorile democratice și apără drepturile omului și libertățile fundamentale, protestând totodată împotriva criminalității, a corupției și a abuzurilor de putere, evidențiind și combătând cenzura și încălcările drepturilor omului;

16.  deplânge încercările tot mai dese ale autorităților religioase și de stat de a restricționa libertatea de exprimare și critica sub pretextul unor legi religioase sau privind blasfemia, în special în cazul satirei sau al criticii sub forma exprimării și activităților creative și jurnalistice;

17.  subliniază că este important să se asigure siguranța și bunăstarea jurnaliștilor care verifică faptele, care sunt vizați în mod specific deoarece dezvăluie informarea greșită, dezinformarea și diseminarea propagandei și, procedând astfel, dezvăluie adesea fapte pe care oamenii au depus multe eforturi să le ascundă sau să le denatureze; solicită Comisiei să dezvolte instrumente pentru a aborda această problemă, cum ar fi un cadru juridic pentru canalele mass-media vizate și mijloace eficiente pentru ca acestea să funcționeze;

18.  subliniază că garantarea confidențialității surselor este o condiție prealabilă pentru jurnalismul de investigație și pentru o presă independentă și că avertizorii s-au dovedit a fi o sursă importantă de promovare a transparenței și a responsabilității; evidențiază, prin urmare, rolul pe care avertizorii îl pot juca în combaterea corupției actorilor statali și nestatali și în informarea publicului; își exprimă sprijinul față de activitatea avertizorilor și față de editorii lor care dezvăluie abuzurile din întreaga lume;

19.  regretă absența unor date fiabile privind situația jurnaliștilor care se confruntă cu medii de lucru ostile; elogiază organizații precum Reporteri fără frontiere, Comitetul pentru protecția jurnaliștilor, Frontline, Federația Internațională a Jurnaliștilor și Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație, pentru a menționa doar câteva dintre acestea, pentru sprijinul pe care-l acordă jurnaliștilor și lucrătorilor din mass-media în situații de pericol care le-ar putea amenința securitatea și bunăstarea; invită Comisia să elaboreze metodologii holistice și sofisticate pentru a căuta modalități de captare a datelor pe perioade mai lungi și pentru diferite tipuri de încălcări împotriva jurnaliștilor; solicită elaborarea unor seturi de instrumente de monitorizare eficace în cooperare cu organizațiile de jurnaliști și ca Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să continue să raporteze periodic Parlamentului cu privire la situația mondială a libertății mass-mediei și la încălcările drepturilor jurnaliștilor la nivel mondial;

20.  condamnă, în termenii cei mai fermi, orice încercare de a reduce la tăcere mass-media independentă sau de a submina libertatea și pluralismul acestora și de a restricționa accesul publicului la informații fiabile prin închiderea internetului, supravegherea ilegală și/sau disproporționată, blocarea sau filtrarea conținutului online prin cereri nelegitime sau nediferențiate adresate platformelor de eliminare a conținutului sau de blocare a site-urilor de comunicare și a platformelor sociale; avertizează împotriva practicilor care subjugă indirect aceste mijloace de informare în masă prin intermediul clientelismului financiar și condamnă, în special, încercările de a controla mass-media publică; deplânge adoptarea de către unele țări din afara UE a așa-numitelor legi privind agenții străini, care sunt folosite pentru a reduce la tăcere și a reprima jurnalismul; solicită guvernelor să combată în mod eficient abuzurile și să nu utilizeze în mod abuziv măsurile de protecție pentru a împiedica libertatea de exprimare sau pentru a permite cenzura; recomandă guvernelor să permită libertatea dialogului social și politic și criticile; reamintește că, așa cum a afirmat Raportorul special al ONU pentru libertatea de exprimare, concentrarea proprietății asupra mass-mediei este o practică care contravine democrației și pluralismului, deoarece împiedică exprimarea diversă a diferitelor sectoare ale societății;

21.  denunță utilizarea tot mai frecventă a echipamentelor de supraveghere și a programelor spion cu scopul de a monitoriza, a intercepta și a cenzura activitatea jurnaliștilor; condamnă implicarea statelor și a actorilor privați în această supraveghere ilegală, care încalcă, printre alte drepturi, dreptul la viață privată și la protecția surselor jurnaliștilor; solicită ca toate acuzațiile de supraveghere ilegală a jurnaliștilor să fie investigate și urmărite penal în mod independent, iar autorii să fie trași la răspundere; subliniază importanța acordării de reparații jurnaliștilor care au fost în mod ilegal ținta unor programe spion; solicită respectarea și monitorizarea strictă a Regulamentului UE privind produsele cu dublă utilizare astfel încât să nu se poată efectua niciun export din UE care să permită regimurilor autoritare să vizeze sau să atace jurnaliști;

22.  condamnă utilizarea SLAPP pentru a reduce la tăcere sau a intimida jurnaliștii și organele de presă, inclusiv de către autoritățile țărilor din afara UE împotriva jurnaliștilor și a mass-mediei cu sediul în UE, și pentru a crea un climat de teamă pentru a le suprima relatările; salută, în acest sens, propunerea Comisiei de directivă împotriva SLAPP care vizează jurnaliștii din UE; solicită ca această legislație să acopere în mod adecvat dimensiunea externă a SLAPP pentru a proteja jurnaliștii din UE împotriva proceselor abuzive inițiate de autorități din țări din afara UE sau de persoane împuternicite de acestea; solicită Comisiei și SEAE, în acest sens, să încurajeze țările din afara UE, în special partenerii care împărtășesc aceeași viziune și care nu au făcut încă acest lucru, să ia inițiative similare la nivel național și să se implice în această chestiune la nivel internațional; solicită UE să acorde asistență juridică și de alt tip pentru jurnaliștii care sunt ținta SLAPP și solicită UE să colaboreze cu partenerii pentru a elabora orientări cuprinzătoare pentru procurorii care se ocupă de SLAPP și să le ofere acestora și judecătorilor cursuri de formare în acest domeniu; consideră că, pentru a-și îmbunătăți guvernarea externă, UE trebuie să conducă prin puterea exemplului și să își îndeplinească ambițiile în materie de politică internă în domeniul mass-mediei cu coerență și constanță deplină; apreciază în acest context adoptarea Actului legislativ privind serviciile digitale(1) și solicită introducerea unor măsuri eficace în propunerile de directivă recent publicate împotriva „acțiunilor strategice în justiție împotriva mobilizării publice” (Directiva anti-SLAPP) (COM(2022)0177) și Legea europeană privind libertatea mass-mediei (COM(2022)0457), care indică faptul că UE adoptă o abordare mai fermă a politicilor în domeniul mass-mediei; consideră că acestea ar putea fi o sursă de inspirație pentru alte regiuni ale lumii și ar putea ajuta la stabilirea unor standarde globale pozitive; reamintește recomandările Consiliului Europei(2) privind defăimarea, care includ orientări privind asigurarea proporționalității sancțiunilor și respectarea drepturilor omului;

23.  salută acțiunile menite să sensibilizeze publicul cu privire la întreaga gamă de mecanisme și instrumente de protecție ale UE și alte mecanisme și instrumente de protecție internațională care pot fi utilizate de urgență pentru a sprijini jurnaliștii aflați în pericol, care sunt deja la dispoziția personalului UE/ONU, a organizațiilor dedicate protecției jurnaliștilor și a organizațiilor societății civile; consideră că UE își poate intensifica prezența în ceea ce privește protejarea jurnaliștilor din străinătate prin activitatea delegațiilor sale, atât prin colaborarea directă cu jurnaliștii, cât și prin strategiile sale de comunicare pentru a se asigura că ele sunt cunoscute și accesibile jurnaliștilor și în zone îndepărtate, precum și prin sprijinirea și promovarea mecanismelor internaționale de alertă existente pentru jurnaliștii aflați în pericol; solicită ca aceste mecanisme și instrumente de protecție să fie consolidate printr-o abordare care să țină seama de dimensiunea de gen și printr-o creștere a finanțării din partea UE și a statelor membre; subliniază că SEAE și delegațiile UE trebuie să dispună de resurse financiare și de personal adecvate în acest sens;

24.  invită instituțiile UE să promoveze utilizarea educației în domeniul mass-mediei ca instrument de sprijinire a înțelegerii mai largi de către cetățeni și societăți a rolului societal al jurnalismului și să promoveze programe de schimb pentru jurnaliști; solicită, în special, promovarea de programe și politici menite să stimuleze educația în domeniul mass-mediei și al știrilor pentru jurnaliști și actorii din domeniul mass-mediei; consideră că întărirea jurnalismului este esențială pentru a preveni dezinformarea, polarizarea și violența și poate consolida democrațiile, făcând posibilă participarea politică; subliniază că este esențial ca jurnaliștilor să li se garanteze condițiile necesare pentru a contribui la o dezbatere publică deschisă, liberă și echitabilă, care constituie un element esențial pentru a ajuta societatea să combată dezinformarea, manipularea informațiilor și ingerințele; își reiterează apelul ca educația în domeniul mass-mediei să fie inclusă în contexte formale și informale, inclusiv prin programe de învățământ, pentru a promova educația, aptitudinile și competențele în domeniul mass-mediei și pentru a promova și sprijini gândirea critică; în acest sens, așteaptă cu interes evaluarea la jumătatea perioadei de către Comisie a Planului de acțiune pentru educația digitală (2012-2027); ia act de faptul că necesitatea de a asigura libertatea mass-mediei ar trebui inclusă în programele de parteneriat ale UE cu țările din afara UE;

25.  insistă asupra intensificării colaborării dintre platformele online, guvernele și autoritățile de aplicare a legii, astfel încât să se abordeze în mod eficace răspândirea mesajelor care incită la ură sau la violență împotriva jurnaliștilor și a lucrătorilor din mass-media, ținând seama de faptul că femeile sunt vizate în mod special; atrage atenția asupra necesității de a pune în aplicare măsuri de protecție a jurnaliștilor împotriva violenței online și a violenței pe criterii de gen pe platformele de comunicare socială și pe alte platforme digitale; solicită ca platformele să elimine prompt comentariile sau reacțiile online care îi hărțuiesc pe jurnaliști, incită la violență și la ură sau subminează siguranța jurnaliștilor; îndeamnă autoritățile din afara UE să ancheteze și să urmărească penal cazurile de hărțuire și abuz online pentru a-i trage la răspundere pe cei responsabili;

26.  subliniază că, în ultimii ani, discursul de incitare la ură și discriminarea în mass-media, atât online, cât și offline, precum și violența cibernetică împotriva jurnaliștilor s-au intensificat, amenințând astfel libertatea mass-mediei, libertatea de exprimare, libertatea de informare și pluralismul mass-mediei; reamintește că discursul de incitare la ură online poate incita la violență offline și la hărțuire online; subliniază că îndeosebi jurnalistele se confruntă și cu hărțuirea sexuală și cu violența sexuală și sunt mult mai susceptibile de a fi hărțuite online decât colegii lor de sex masculin; invită UE și statele membre să exercite presiuni politice și diplomatice pentru a schimba politicile și practicile țărilor din afara UE care descurajează femeile sau chiar le interzic să urmeze o carieră în jurnalism;

27.  invită delegațiile UE și misiunile diplomatice ale statelor membre ale UE să aplice orientările UE privind drepturile omului în ceea ce privește libertatea de exprimare online și offline într-un mod riguros, uniform și consecvent, întrucât acestea se referă la protejarea jurnaliștilor și la apărarea libertății presei; încurajează ferm SEAE, delegațiile sale și statele membre să depună toate eforturile pentru a promova, a valorifica și a face schimb de exemple de bune practici, în special cu funcționarii UE înainte de misiunile din afara UE; încurajează delegațiile UE din țările din afara UE să se angajeze în campanii de informare pentru a sensibiliza publicul larg cu privire la pericolele știrilor false și să pună la dispoziția publicului larg instrumente de identificare a acestora și de căutare a unor surse de informații fiabile;

28.  invită Comisia și SEAE să pună întotdeauna în balanță opțiunea de a acționa public și cea a diplomației tăcute în interesul drepturilor omului; evidențiază importanța creșterii gradului de înțelegere de către societatea civilă a modului de operare al delegațiilor UE în ceea ce privește practicarea jurnalismului și libertatea cuvântului și libertatea de exprimare; încurajează, în acest sens, delegațiile UE să facă mai multe declarații publice, în măsura posibilului, atât preventiv, cât și ca răspuns la încălcări sau restricții grave ale dreptului la libertatea de opinie și de exprimare în lume, în special în cazurile de atacuri și detenție a jurnaliștilor în țări din afara UE;

29.  invită Reprezentantul special al UE pentru drepturile omului să considere garantarea siguranței jurnaliștilor, a lucrătorilor din mass-media și a personalului asociat drept una dintre cele mai importante priorități ale sale în cadrul dialogului cu autoritățile din țările din afara UE; consideră că s-ar putea face mai mult în acest sens; insistă cu fermitate asupra faptului că Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate ar trebui să acorde mai multă atenție cazurilor specifice de arestări și urmăriri penale nelegitime ale jurnaliștilor și restrângerii drepturilor acestora, precum și necesității de a evita lipsa de acțiune în ceea ce privește protejarea jurnaliștilor ale căror vieți sunt în pericol imediat;

30.  invită SEAE să instituie un plan de răspuns de urgență care să fie urmat de delegațiile UE, care să cuprindă o serie de instrumente de protecție, cum ar fi emiterea de declarații, reacția la campanii publice de defăimare, coordonarea monitorizării proceselor, efectuarea de vizite în închisori, vizitarea caselor sau birourilor jurnaliștilor aflați în pericol, sesizarea urgentă a autorităților cu privire la cazuri, utilizarea dialogurilor bilaterale pentru a aborda probleme legate de libertatea presei, înlesnirea odihnei și a posibilităților de odihnă pentru jurnaliștii aflați în pericol sau traumatizați, sprijinirea relocării și/sau evacuării temporare, furnizarea de asistență fizică în situații extreme și încercarea de a pleda pentru jurnaliști și de a consolida capacitatea autorităților locale de aplicare a legii, a autorităților judiciare și guvernamentale de a-i proteja, inclusiv prin insistența cu privire la răspunderea deplină pentru abuzurile la adresa libertății presei; solicită să se acorde o atenție deosebită jurnaliștilor ținuți ostatici, precum și protecției membrilor de familie ai jurnaliștilor vizați; invită Comisia și SEAE să sprijine inițiativele care vizează avertizarea lucrătorilor din mass-media cu privire la amenințările imediate din țările din afara UE într-un mod direcționat și rapid și să elaboreze orientări adaptate pentru jurnaliști; reamintește statelor membre că vizele umanitare pot fi utilizate ca mecanism de siguranță și protecție pentru jurnaliștii aflați în pericol; subliniază importanța facilitării și sprijinirii jurnaliștilor aflați în situație de risc, inclusiv printr-un proces de relocare, și sprijinirea activității acestora în exil și a acordării în continuare de sprijin jurnaliștilor care fug din calea cenzurii și a campaniilor de propagandă sponsorizate de stat, ajutându-i să își schimbe teritoriul și să continue să lucreze dintr-un loc sigur sau să își mute mass-media independentă în afara țării lor, astfel încât să poată continua să furnizeze informații comunicate liber și fiabile;

31.  subliniază importanța promovării acțiunilor de formare și de sensibilizare cu privire la prevenirea violenței împotriva jurnaliștilor în exercitarea activității acestora la toate nivelurile societății și în cadrul guvernelor; îndeamnă SEAE să dezvolte o abordare structurată pentru a sprijini jurnaliștii care se confruntă cu amenințări digitale; solicită, în acest sens, consolidarea capacității delegațiilor UE de a aborda această chestiune, inclusiv prin sprijinirea accesului jurnaliștilor la formare pentru a spori gradul lor de conștientizare cu privire la securitatea digitală preventivă și la bunele practici; subliniază necesitatea de a stabili planuri de urgență pentru cazurile și situațiile în care securitatea digitală este încălcată în comunicații și solicită abordarea efectelor psihologice ale hărțuirii online a jurnaliștilor; subliniază că este important să se asigure că sprijinul UE pentru dezvoltarea mass-mediei nu se limitează la formarea jurnaliștilor și a lucrătorilor din domeniul mass-mediei, ci se extinde și la achiziționarea de echipamente tehnice profesionale, o solicitare care este exprimată în mod regulat de jurnaliști independenți din afara UE;

32.  invită Comisia și SEAE să își întărească în continuare sprijinul pentru consolidarea capacităților, ajutând țările din afara UE să adopte cadre juridice care să favorizeze pluralismul mass-mediei, protecția jurnaliștilor, libertatea de exprimare și libertatea de informare online și offline, precum și să se asigure că toate atacurile împotriva jurnaliștilor sunt investigate și urmărite penal și că sunt instituite mecanisme de protecție adecvate; solicită sprijinul UE pentru a promova dezvoltarea continuă a competențelor și a abilităților în toate profesiile relevante pentru protecția jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-mediei din țările partenere, în special în cazul autorităților de aplicare a legii, al judecătorilor și al procurorilor, precum și în cazul tuturor autorităților relevante implicate în securitatea digitală;

33.  invită SEAE să încurajeze schimbul de opinii între forțele de aplicare a legii și jurnaliști pentru a permite relatarea și desfășurarea fără piedici a altor activități mediatice care acoperă protestele sau demonstrațiile din țările unde sunt trimise delegații ale UE și pentru a stabili o înțelegere comună cu privire la drepturile jurnaliștilor;

34.  subliniază necesitatea unei implicări și a unei coordonări multilaterale sporite în ceea ce privește siguranța și protecția efectivă a jurnaliștilor, a lucrătorilor din mass-media și a personalului asociat, în vederea stabilirii unei abordări politice cuprinzătoare care să cuprindă pilonii prevenirii, protecției și urmăririi penale; subliniază că UE trebuie să conducă prin exemplu, să își susțină și să își intensifice angajamentul pentru protecția jurnaliștilor și libertatea de opinie și de exprimare și să combată impunitatea pentru infracțiunile împotriva jurnaliștilor, a lucrătorilor din domeniul mass-mediei și a personalului asociat ca fiind una dintre principalele sale priorități și, în acest scop, să conducă un pact și să lucreze în alianță cu alte democrații și cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune;

35.  invită delegațiile UE, misiunile diplomatice ale statelor membre ale UE și partenerii care împărtășesc aceeași viziune să se implice în activități proactive de informare și sprijin pentru jurnaliști și canalele de mass-media independentă din țările din afara UE, cu scopul de a sprijini activitatea și condițiile de muncă ale acestora, să efectueze evaluări periodice ale mediului libertății presei din fiecare țară respectivă, inclusiv ale riscurilor actuale sau emergente pentru jurnaliști, și să caute modalități de a pune în aplicare fie măsuri care ar putea preveni apariția abuzurilor, fie măsuri de protecție, inclusiv furnizarea de sprijin moral demonstrabil și vizibil mass-mediei independente și jurnaliștilor expuși riscurilor; recomandă înființarea unui punct de contact pentru jurnaliștii care vor să solicite protecție și sprijin și să monitorizeze violențele;

36.  invită Consiliul și SEAE să impună sancțiuni specifice în temeiul regimului mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului (Legea Magnițki a UE) împotriva persoanelor și entităților responsabile de încălcări ale drepturilor omului în cazul jurnaliștilor și lucrătorilor din mass-media;

37.  invită Comisia și statele membre să promoveze măsuri sustenabile în toate acordurile și parteneriatele lor cu țările din afara UE, menite să protejeze, să finanțeze și să sprijine pluralismul mass-mediei și jurnalismul independent; reamintește, în acest scop, rolul central al clauzei privind drepturile omului din acordurile bilaterale ale UE și solicită să se acorde o atenție deosebită încălcărilor grave ale drepturilor jurnaliștilor în activarea și aplicarea acestei clauze; invită Comisia și statele membre să aloce fonduri în acest scop, inclusiv prin majorarea alocării pentru programul tematic privind drepturile omului și democrația din cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală (IVCDCI);

38.  invită Comisia și SEAE să se asigure că programele de finanțare ale UE sunt cunoscute și accesibile organizațiilor locale ale societății civile active în domeniul siguranței jurnaliștilor și al libertății de exprimare și, după caz, să le încurajeze și să le sprijine în aplicarea unor astfel de programe și în rolul de lider în elaborarea și punerea în aplicare a proiectelor relevante; subliniază necesitatea de a asigura un echilibru între finanțarea de către UE a proiectelor de promovare a siguranței jurnaliștilor și de sprijinire a dezvoltării mass-mediei, în conformitate cu programul tematic al IVCDCI privind drepturile omului și democrația și cu programarea orientativă multianuală a acestuia și cu indicatorii aferenți acestuia; își reiterează apelul de a simplifica procesul de depunere a candidaturilor pentru a-l face mai puțin birocratic;

39.  reamintește că progresele în domeniul libertății mass-mediei și al libertății de exprimare reprezintă o parte esențială a procesului de aderare la UE; reamintește că țările candidate care dispun de un cadru mediatic solid și competitiv sunt mai predispuse să avanseze rapid în negocierile de aderare la UE; în acest sens, salută sprijinul canalizat prin intermediul Fondului European pentru Democrație, dar consideră că trebuie luate mai multe măsuri pentru a sprijini jurnalismul independent în zonele influențate de actori străini răuvoitori; își reiterează, prin urmare, apelul la înființarea unui fond european pentru mass-media democratică specific, în scopul de a sprijini jurnalismul independent în țările implicate în procesul de aderare, în țările din vecinătatea Europei și în țările candidate;

40.  solicită un cadru juridic adecvat și sustenabil care să instituie un mecanism de protecție a spațiului liber al informațiilor, bazat pe reciprocitatea cerințelor de deschidere; consideră că acest sistem de protecție a spațiilor democratice de informare ar trebui să se bazeze pe doi piloni: 1) egalitate de tratament – pentru toate canalele audiovizuale care difuzează în UE; 2) reciprocitate – deschiderea spațiului public pentru organismele de radiodifuziune din UE în țările din afara UE;

41.  consideră că programele, fondurile și inițiativele UE, cum ar fi Europa creativă, Planul de acțiune pentru mass-media și audiovizual, Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei, Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline și mecanismul UE pentru apărătorii drepturilor omului ar trebui să fie utilizate pe deplin în cadrul guvernanței externe a UE pentru a oferi sprijin specific organizațiilor mass-media și de știri din țările din afara UE, independent de îndeplinirea de către organizațiile mass-media a obligației lor de diligență față de jurnaliștii lor, în special prin respectarea punctului 16 din Recomandările Consiliului Europei privind protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor și a altor actori din domeniul mass-mediei(3) și a Recomandării Comisiei din 2021 privind protecția, siguranța și capacitarea jurnaliștilor;

42.  încurajează ferm creșterea sprijinului pentru programele de finanțare, declarațiile și evenimentele publice care vizează consolidarea mecanismelor de monitorizare și de protecție de la nivelul ONU și al mecanismelor regionale ale drepturilor omului, inclusiv de la nivelul Curții Interamericane a Drepturilor Omului, în consultare cu jurnaliștii și organizațiile societății civile care sprijină jurnaliștii; salută activitatea desfășurată în temeiul procedurilor speciale ale ONU în ceea ce privește abordarea amenințărilor la adresa jurnaliștilor, inclusiv recomandarea Raportorului special al ONU pentru promovarea și protecția dreptului la libertatea de opinie și de exprimare de a crea un grup operativ internațional pentru prevenirea, investigarea și urmărirea penală a atacurilor împotriva jurnaliștilor, și să ia în considerare în mod activ posibilitatea de a avea un reprezentant special al ONU pentru protecția jurnaliștilor la nivel mondial, printre alte măsuri;

43.  salută activitatea Parteneriatului pentru Informație și Democrație, care reunește 50 de state din întreaga lume, și care a solicitat instituirea de garanții democratice în spațiul de comunicare și informare și a recunoscut dreptul la informații fiabile; sprijină punerea în aplicare a recomandărilor Parteneriatului pentru informare și democrație;

44.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

(1) Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale) (JO L 277, 27.10.2022, p. 1). (2) Consiliul Europei, „Decriminalizarea defăimării: Orientările Consiliului Europei privind proporționalitatea legilor și conformitatea cu drepturile omului”, 13 iulie 2018. (3) Recomandarea CM/Rec(2016)4 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor și a altor actori din domeniul mass-mediei.