Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale recente referitoare la Nagorno-Karabah, Azerbaidjan și Armenia, în special cea din 19 ianuarie 2023 referitoare la consecințele umanitare ale blocadei din Nagorno-Karabah(1), cea din 10 martie 2022 referitoare la distrugerea patrimoniului cultural din Nagorno-Karabah(2) și cea din 20 mai 2021 referitoare la situația prizonierilor de război în urma celui mai recent conflict dintre Armenia și Azerbaidjan(3),

–  având în vedere documentele și acordurile internaționale pertinente, inclusiv, dar nu numai, Carta Organizației Națiunilor Unite, Actul final de la Helsinki din 1 august 1975 și Declarația de la Alma-Ata din 21 decembrie 1991,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului, Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, Convențiile de la Geneva și protocoalele ulterioare la acestea, Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, Convenția europeană a drepturilor omului, Convenția UNESCO din 16 noiembrie 1972 privind protecția patrimoniului cultural și natural mondial și Declarația UNESCO din 17 octombrie 2003 privind distrugerea intenționată a patrimoniului cultural,

–  având în vedere principiile de bază din 2009 ale Grupului de la Minsk al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE),

–  având în vedere declarația trilaterală din 9 noiembrie 2020 semnată de liderii Rusiei, Armeniei și Azerbaidjanului,

–  având în vedere declarația comună din 19 septembrie 2023 privind atacul Azerbaidjanului asupra Nagorno-Karabah a președintelui Comisiei sale pentru afaceri externe, a președintei Delegației pentru relațiile cu Caucazul de Sud și a raportorilor săi permanenți pentru Armenia și Azerbaidjan,

–  având în vedere declarațiile Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 19 septembrie 2023 privind escaladarea militară de către Azerbaidjan și din 21 septembrie 2023 privind evoluțiile din Nagorno-Karabah, precum și discursul Înaltului Reprezentant din 21 septembrie 2023 adresat Consiliului de Securitate al ONU cu privire la Nagorno-Karabah,

–  având în vedere declarația din 29 septembrie 2023 a purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) referitoare la strămutarea persoanelor din Nagorno-Karabah,

–  având în vedere apelul Secretarului General al ONU, António Guterres, din 19 septembrie 2023, privind încetarea imediată a ostilităților și comentariul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, din 26 septembrie 2023,

–  având în vedere ordonanțele Curții Internaționale de Justiție (CIJ) din 22 februarie 2023 și 6 iulie 2023 privind cererea de indicare a măsurilor provizorii pentru aplicarea Convenției internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (Armenia/Azerbaidjan),

–  având în vedere Convenția de la Haga din 1954 pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat, la care Armenia și Azerbaidjan sunt părți, primul protocol la aceasta, aplicabil teritoriilor ocupate, și al doilea protocol la aceasta, privind protecția sporită a bunurilor culturale,

–  având în vedere declarația din 11 noiembrie 2021 a copreședinților Grupului de la Minsk al OSCE, în care se reafirmă importanța protejării siturilor istorice și culturale din regiune,

–  având în vedere raportul final al Comisiei de experți a Consiliului de Securitate al ONU înființate în temeiul Rezoluției 780 (1992) a Consiliului de Securitate,

–  având în vedere raportul din 29 martie 2023 al Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței a Consiliului Europei referitor la Azerbaidjan și memorandumul din 21 octombrie 2021 al Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei privind consecințele umanitare și asupra drepturilor omului în urma izbucnirii în 2020 a ostilităților dintre Armenia și Azerbaidjan cu privire la Nagorno-Karabah,

–  având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât conflictul din Nagorno-Karabah este complex din punct de vedere istoric și geopolitic; întrucât, la 19 septembrie 2023, Azerbaidjanul a lansat un atac militar planificat în prealabil și nejustificat împotriva Nagorno-Karabah, care a dus la pierderi importante de vieți omenești; întrucât acordul de încetare a focului a fost încheiat la 20 septembrie 2023, dar securitatea civililor care au rămas în Nagorno-Karabah nu este garantată; întrucât se pare că sute de civili armeni au fost uciși și răniți în timpul operațiunii militare a Azerbaidjanului împotriva Nagorno-Karabah; întrucât se pare că există persoane dispărute; întrucât, în acordul de încetare a focului cu Azerbaidjanul, autoritățile de facto din Nagorno-Karabah au convenit să își desființeze instituțiile civile, precum și să dezarmeze forțele de autoapărare, să predea toate armele și să se retragă din toate pozițiile de luptă și posturile militare; întrucât, cu toate acestea, au fost semnalate de mai multe ori încălcări ale acordului de încetare a focului;

B.  întrucât acest atac reprezintă o încălcare gravă a drepturilor omului și a dreptului internațional, precum și o încălcare clară a declarației trilaterale de încetare a focului din 9 noiembrie 2020 și a angajamentelor asumate de Azerbaidjan în cadrul negocierilor mediate de UE; întrucât, la 22 mai 2023, Nikol Pașinian, prim-ministrul Armeniei, a afirmat că țara sa este dispusă să recunoască integritatea teritorială a Azerbaidjanului, inclusiv Nagorno-Karabah, în schimbul unor garanții de securitate pentru populația armeană din regiune, în cadrul procesului de pace dintre cele două țări;

C.  întrucât peste 100 000 de armeni din Nagorno-Karabah au fost forțați să fugă în Armenia de la ofensiva Azerbaidjanului declanșată la 19 septembrie 2023; întrucât, drept urmare, în Nagorno-Karabah nu mai rămân aproape deloc locuitori armeni, care au locuit acolo timp de secole; întrucât guvernul azer a declarat că va garanta drepturile populației civile, inclusiv drepturile educaționale, culturale, religioase și electorale municipale; întrucât promisiunile Azerbaidjanului privind respectarea drepturilor populației locale nu au fost considerate credibile de locuitorii armeni din Nagorno-Karabah, care se tem de represalii sau de pierderea libertății de a-și folosi limba și de a-și practica religia și obiceiurile; întrucât există relatări credibile privind jafuri, distrugeri, violențe și arestări comise de trupele azere de la începutul ofensivei; întrucât mai mulți funcționari și foști funcționari din Nagorno-Karabah au fost arestați de Azerbaidjan începând din 19 septembrie 2023;

D.  întrucât purificarea etnică este descrisă de Consiliul de Securitate al ONU ca omogenizarea unei zone din punct de vedere etnic prin utilizarea forței sau a intimidării pentru a îndepărta dintr-o anumită zonă persoane aparținând unui alt grup etnic sau religios și contravine dreptului internațional; întrucât există o nevoie urgentă de a pune capăt exodului forțat în curs al populației armene locale și de a inversa acest exod care echivalează cu purificarea etnică, precum și de a asigura condițiile pentru întoarcerea acestei populații în condiții de siguranță în Nagorno-Karabah; întrucât armenii din Nagorno-Karabah au dreptul de a trăi în casele lor în demnitate și securitate; întrucât autoritățile azere au anunțat înregistrarea tuturor rezidenților armeni din Nagorno-Karabah;

E.  întrucât atât Azerbaidjanul, cât și Armenia au obligații în temeiul dreptului internațional umanitar; întrucât cea de a treia Convenție de la Geneva protejează prizonierii de război împotriva tuturor formelor de tortură și de tratamente cu cruzime; întrucât astfel de acte comise în timpul unui conflict armat constituie crime de război; întrucât cea de-a patra Convenție de la Geneva protejează civilii în conflictele armate internaționale și stabilește că privarea ilegală de libertate, uciderea premeditată și tratamentul inuman și degradant al unei persoane protejate constituie crime de război;

F.  întrucât, înainte de această agresiune militară, Azerbaidjanul a impus o blocadă de nouă luni, începând din 12 decembrie 2022, asupra coridorului Lacin, singurul coridor terestru care leagă regiunea Nagorno-Karabah – populată majoritar de armeni – de Armenia, privând peste 100 000 de armeni din Nagorno-Karabah de libertatea de circulație și de acces la alimente, medicamente, produse de igienă și alte bunuri, și a înființat un punct de control pe același coridor în aprilie 2023, încălcând declarația trilaterală din noiembrie 2020, și a concentrat forțe armate în jurul regiunii Nagorno-Karabah și de-a lungul frontierei cu Armenia, iar conducerea Azerbaidjanului a adoptat o retorică agresivă și incendiară;

G.  întrucât, pe baza declarației trilaterale din 9 noiembrie 2020, care a pus capăt războiului de 44 de zile, coridorul Lacin urma să rămână sub controlul forțelor ruse de menținere a păcii, în timp ce Azerbaidjanul urma să garanteze securitatea persoanelor, a vehiculelor și a mărfurilor care circulă de-a lungul coridorului Lacin în ambele direcții; întrucât așa-numitele forțe ruse de menținere a păcii nu au acționat conform mandatului lor, neluând măsuri nici împotriva blocadei Azerbaidjanului asupra coridorului Lacin, nici la înființarea unui punct de control, nici împotriva celei mai recente agresiuni militare a Azerbaidjanului; întrucât, menținând blocada asupra coridorului Lacin, Azerbaidjanul și-a încălcat obligațiile internaționale în temeiul declarației trilaterale de încetare a focului din noiembrie 2020;

H.  întrucât aceste peste nouă luni de foamete și izolare organizate au afectat în mod deosebit grupurile vulnerabile din Nagorno-Karabah, cum ar fi copiii, persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități și cu afecțiuni cronice; întrucât acest lucru a condus, printre altele, la o creștere a avorturilor și a nașterilor premature din cauza faptului că femeile însărcinate nu au acces la o alimentație adecvată și la îngrijire prenatală; întrucât Azerbaidjanul a redus, de asemenea, aprovizionarea cu gaz și energie electrică a regiunii, afectând în mod semnificativ condițiile de viață din regiune, inclusiv funcționarea instituțiilor medicale și de învățământ; întrucât, din cauza blocadei, instituțiile medicale din Nagorno-Karabah nu au avut capacități suficiente pentru a face față persoanelor rănite în urma atacului din partea Azerbaidjanului;

I.  întrucât, în ordonanța sa din 22 februarie 2023 din cauza Armenia/Azerbaidjan, CIJ a ordonat Azerbaidjanului să permită libera trecere prin coridorul Lacin și să ia toate măsurile pe care le are la dispoziție pentru a asigura circulația neîngrădită a persoanelor, a vehiculelor și a mărfurilor de-a lungul coridorului Lacin în ambele direcții;

J.  întrucât, la 28 septembrie 2023, președintele de facto al Nagorno-Karabah, Samvel Șahramanian, a fost obligat să semneze un decret de dizolvare a tuturor structurilor și instituțiilor republicii autoproclamate începând cu 1 ianuarie 2024, autoproclamata Republică Nagorno-Karabah încetând să existe;

K.  întrucât UE a furnizat Comitetului Internațional al Crucii Roșii un ajutor umanitar în valoare de 5 milioane EUR; întrucât acesta va permite sprijinirea persoanelor strămutate din Nagorno-Karabah în Armenia și a persoanelor vulnerabile din Nagorno-Karabah; întrucât guvernul armean a solicitat asistență din partea UE pentru a putea face față afluxului de refugiați care sosesc din Nagorno-Karabah;

L.  întrucât președintele Consiliului European a stabilit una dintre cele trei componente ale negocierilor de pace dintre Armenia și Azerbaidjan;

M.  întrucât în Nagorno-Karabah se află numeroase biserici, moschei, cruci funerare și cimitire; întrucât, după ce Azerbaidjanul a provocat în mod deliberat daune considerabile patrimoniului cultural armean în timpul războiului din 2020, CIJ a semnalat, în ordonanța sa din 7 decembrie 2021(4), că Azerbaidjanul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a preveni și pedepsi actele de vandalism și profanare care afectează patrimoniul cultural armean, inclusiv, dar nu numai, biserici și alte lăcașuri de cult, monumente, situri importante, cimitire și artefacte;

N.  întrucât alte state, cum ar fi Turcia, au oferit sprijin politic, diplomatic și militar Azerbaidjanului, escaladând și mai mult conflictul; întrucât, în conformitate cu punctul 9 din acordul de încetare a focului în Nagorno-Karabah din 2020, Armenia trebuia să garanteze securitatea legăturilor de transport dintre Azerbaidjan și exclava Nahcivan, legături care au fost promovate de Azerbaidjan și Turcia drept „coridorul Zangezur” și care au fost utilizate de funcționari din celor două țări în moduri care amenință suveranitatea Armeniei;

O.  întrucât, în ultimii ani, conducerea Azerbaidjanului a făcut declarații iredentiste în mai multe rânduri în legătură cu teritoriul suveran al Armeniei; întrucât, în mai multe rânduri, în ultimii doi ani, armata azeră a ocupat diferite părți ale teritoriului suveran al Armeniei și a bombardat obiective civile pe teritoriul Armeniei;

P.  întrucât avertismentele anterioare din partea Parlamentului cu privire la această situație nu au dus la nicio modificare semnificativă a politicii UE față de Azerbaidjan; întrucât trei decenii de diplomație și de eforturi de consolidare a păcii depuse de OSCE, UE și alți actori internaționali nu au reușit să descurajeze utilizarea forței militare de către Azerbaidjan,

1.  condamnă în termenii cei mai fermi atacul militar planificat în prealabil și nejustificat al Azerbaidjanului împotriva armenilor din Nagorno-Karabah și solicită încetarea imediată și completă a violențelor împotriva populației care a rămas în regiune; subliniază că Azerbaidjanul a fost, în mod clar, pe cale de a-și restabili controlul asupra Nagorno-Karabah prin negocieri diplomatice și că acest atac contrazice intențiile declarate ale Azerbaidjanului de a acționa în direcția unei păci sustenabile cu Armenia și subminează negocierile de pace în curs dintre Armenia și Azerbaidjan;

2.  subliniază că acest atac reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și a drepturilor omului și o încălcare clară a declarației trilaterale de încetare a focului din 9 noiembrie 2020 și a angajamentelor asumate de Azerbaidjan în cadrul negocierilor mediate de UE; reamintește că atacul a avut loc în contextul unei crize umanitare majore în Nagorno-Karabah, în urma blocadei instituite de către Azerbaidjan asupra coridorului Lacin în ultimele nouă luni, încălcând angajamentele asumate de Baku și ordonanțele obligatorii din punct de vedere juridic ale CIJ; reamintește Azerbaidjanului că recurgerea la practici de constrângere pentru a alunga populația civilă de pe un teritoriu poate constitui o crimă împotriva umanității și ar putea intra sub incidența Convenției ONU pentru prevenirea și pedepsirea crimei de genocid;

3.  regretă pierderile de vieți omenești și rănirile cauzate de recentul atac al Azerbaidjanului, inclusiv după o explozie la un depozit de carburant la 25 septembrie 2023; își exprimă solidaritatea cu armenii din Nagorno-Karabah care au fost forțați să își părăsească pământurile ancestrale; consideră că situația actuală echivalează cu purificarea etnică și condamnă cu fermitate amenințările și actele de violență comise de trupele azere împotriva populației din Nagorno-Karabah; salută eforturile autorităților din Armenia de a oferi ajutor și adăpost refugiaților; invită instituțiile UE și statele membre să îi ofere imediat Armeniei toată asistența necesară pentru a face față afluxului de refugiați din Nagorno-Karabah și crizei umanitare provocate de acest aflux;

4.  solicită UE și statelor sale membre să adopte sancțiuni specifice împotriva persoanelor din guvernul azer responsabile de multiple încălcări ale încetării focului și de încălcări ale drepturilor omului în Nagorno-Karabah; solicită anchetarea abuzurilor comise de forțele azere care ar putea constitui crime de război;

5.  reamintește Azerbaidjanului că poartă întreaga responsabilitate pentru siguranța și starea de bine a tuturor persoanelor din Nagorno-Karabah și că trebuie tras la răspundere; cere Azerbaidjanului să garanteze siguranța și securitatea populației din Nagorno-Karabah, respectând Carta ONU și toate convențiile internaționale pertinente, principiile dreptului internațional umanitar și drepturile omului, angajamentele sale internaționale și principiile OSCE; invită autoritățile azere să permită întoarcerea în condiții de siguranță a populației armene în Nagorno-Karabah, să ofere garanții solide în ceea ce privește protecția drepturilor lor și să se abțină de la orice retorică incendiară care ar putea incita la discriminarea armenilor; reamintește autorităților azere că dreptul de a se întoarce acasă este un precept fundamental al dreptului internațional al drepturilor omului; invită autoritățile azere să se implice urgent și cu adevărat într-un dialog amplu și transparent cu armenii din Nagorno-Karabah, dialog care să asigure respectarea drepturilor și securitatea acestora, printre care și dreptul de a trăi în casele lor în demnitate și siguranță, drepturile lor funciare și de proprietate, dreptul de a-și menține identitatea proprie și de a se bucura pe deplin de drepturile lor civice, culturale, sociale și religioase; invită autoritățile azere să se consulte îndeaproape cu Consiliul Europei, ONU, OSCE și alte organizații internaționale cu privire la cele mai bune practici pentru a garanta drepturile etnicilor armeni, subliniind că acest lucru este deosebit de important având în vedere bilanțul dezastruos al Azerbaidjanului în domeniul drepturilor omului;

6.  solicită ridicarea imediată a blocadei asupra coridorului Lacin pentru a asigura furnizarea de ajutor umanitar persoanelor aflate în dificultate în Nagorno-Karabah și cere ca coridorul Lacin să fie complet deschis, deoarece asigură o legătură fizică pentru armenii din Nagorno-Karabah cu terenurile, proprietățile, cultura și patrimoniul lor; îndeamnă autoritățile azere să depună toate eforturile pentru a se asigura că armenii care au plecat pot avea acces la toate informațiile necesare cu privire la modul în care își pot restabili reședința în Nagorno-Karabah și se folosesc pe deplin de toate celelalte drepturi la proprietate, prestații sociale, educație și alte drepturi similare, în cazul în care decid să se întoarcă;

7.  invită UE și statele sale membre să depună urgent eforturi pentru a stabili garanții internaționale care să asigure siguranța și starea de bine a armenilor care continuă să trăiască în Nagorno-Karabah și restabilirea imediată a accesului umanitar deplin în regiune; invită UE și statele sale membre să își sporească prezența pe teren și să mărească în mod semnificativ ajutorul umanitar acordat persoanelor strămutate din Nagorno-Karabah în Armenia sau care trăiesc în Nagorno-Karabah; își exprimă dezamăgirea cu privire la modul în care a fost organizată și desfășurată prima misiune în 30 de ani a ONU în Nagorno-Karabah; solicită stabilirea unei prezențe internaționale în Nagorno-Karabah sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, pentru a monitoriza situația de pe teren și pentru a oferi transparență, reconfort și încredere locuitorilor din Nagorno-Karabah, punând accent pe nevoile umanitare și pe protecție, precum și pe conservarea siturilor din patrimoniul cultural și istoric; solicită înlocuirea urgentă a forțelor ruse de menținere a păcii cu o misiune ONU de menținere a păcii în Nagorno-Karabah și de-a lungul frontierei internaționale dintre Armenia și Azerbaidjan, pentru a proteja în mod eficace siguranța și securitatea populației armene din Nagorno-Karabah;

8.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la conservarea patrimoniului cultural, religios și istoric din Nagorno-Karabah după exodul masiv al armenilor din Nagorno-Karabah; îndeamnă Azerbaidjanul să se abțină de la o mai mare distrugere, neglijare sau modificare a originilor patrimoniului cultural, religios sau istoric din regiune, având în vedere distrugerea patrimoniului cultural, religios și istoric de la începutul conflictului din Nagorno-Karabah, și invită Azerbaidjanul să depună eforturi pentru a conserva, proteja și promova această diversitate bogată, în conformitate cu ordonanța CIJ din 7 decembrie 2021; solicită protejarea patrimoniului cultural, istoric și religios armean din Nagorno-Karabah în conformitate cu standardele UNESCO și cu angajamentele internaționale ale Azerbaidjanului; insistă ca Azerbaidjanul să autorizeze o misiune UNESCO în Nagorno-Karabah și să îi acorde acesteia accesul necesar la siturile de patrimoniu pentru a stabili o evidență a situației lor actuale și a realiza un inventar;

9.  solicită protejarea proprietății membrilor comunității armene care au fost forțați să plece și invită Azerbaidjanul să-i elibereze și să se angajeze să-i amnistieze pe deplin pe toți locuitorii din Nagorno-Karabah care au fost arestați începând din 19 septembrie 2023, inclusiv foști funcționari din regiune, precum și pe toate celelalte persoane care au fost arestate înainte și după 19 septembrie 2023;

10.  condamnă din nou incursiunile militare azere pe teritoriul Armeniei recunoscut la nivel internațional; solicită din nou retragerea trupelor Azerbaidjanului de pe întreg teritoriul suveran al Armeniei; respinge declarațiile iredentiste și provocatoare ale președintelui azer și ale altor funcționari azeri care amenință integritatea teritorială și suveranitatea Armeniei, inclusiv cele legate de „coridorul Zangezur”, și își exprimă profunda îngrijorare cu privire la acestea; avertizează Azerbaidjanul cu privire la orice potențială operațiune militară împotriva Armeniei propriu-zise; condamnă implicarea Turciei în armarea Azerbaidjanului și sprijinul deplin al acesteia pentru ofensivele Azerbaidjanului atât în 2020, cât și în 2023 și invită Turcia să descurajeze aliatul său, Azerbaidjanul, de la astfel de acțiuni iresponsabile; condamnă sprijinul acordat Azerbaidjanului în timpul acestei crize de către alte țări și solicită încetarea acestui sprijin pentru a preveni o nouă escaladare; avertizează că Azerbaidjanul ar putea să se îndârjească în lipsa unor eforturi serioase de descurajare din partea comunității internaționale;

11.  solicită o reanalizare cuprinzătoare a relațiilor UE cu Azerbaidjanul, ținând seama de evoluțiile recente și de înrăutățirea situației drepturilor omului în această țară; regretă faptul că președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a calificat Azerbaidjanul drept „furnizor de energie de încredere”; invită Comisia să reexamineze rapid „parteneriatul strategic” cu Azerbaidjanul în domeniul energiei, având în vedere că Azerbaidjanul și-a încălcat repetat angajamentele internaționale, inclusiv angajamentele asumate în cadrul negocierilor mediate de UE și dispozițiile obligatorii în temeiul dreptului internațional; constată că, având în vedere agresiunea Azerbaidjanului împotriva Armeniei din septembrie 2022, faptul că această țară a recurs la forță împotriva populației din Nagorno-Karabah și a strămutat forțat această populație în septembrie 2023, precum și situația alarmantă a țării din perspectiva drepturilor omului, dezvoltarea unui astfel de „parteneriat strategic” este incompatibilă cu obiectivele politicii externe a UE, definite la articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană; își exprimă convingerea că UE nu poate accepta, din punct de vedere moral, să negocieze un viitor acord de parteneriat cu o țară care încalcă flagrant principiile dreptului internațional, precum și obligațiile sale internaționale și, așadar, nu este nici un partener pe care ne putem baza, nici partener de încredere; invită deci insistent Înaltul Reprezentant și SEAE să suspende negocierile pentru un acord de parteneriat reînnoit până când Azerbaidjanul va demonstra că este efectiv dispus să respecte drepturile și îngrijorările legate de siguranță ale populației armene din Nagorno-Karabah; solicită UE și statelor sale membre, în cazul în care Azerbaidjanul continuă să nu își respecte angajamentele, să ia în considerare suspendarea acordului de facilitare a eliberării vizelor cu Azerbaidjanul și reducerea nivelului de cooperare cu această țară în alte domenii; consideră inacceptabile comentariile și amenințările pe care autoritățile azere, inclusiv ambasadorul Azerbaidjanului pe lângă UE, le-au adresat deputaților în Parlamentul European;

12.  solicită reducerea dependenței UE de exporturile de gaze din Azerbaidjan; este profund îngrijorat de importurile de gaze din Rusia ale Azerbaidjanului și de cota importantă pe care o deține Rusia în producția și transportul de gaze din Azerbaidjan destinate UE, lucru ce contravine obiectivului UE de a submina capacitatea Rusiei de a-și continua războiul de agresiune împotriva Ucrainei prin reducerea veniturilor sale din exporturile de petrol și gaze către UE; îndeamnă Comisia să investigheze suspiciunile că Azerbaidjanul exportă efectiv gaze din Rusia în UE; solicită suspendarea tuturor importurilor de petrol și gaze din Azerbaidjan în UE în cazul unei agresiuni militare împotriva integrității teritoriale armene sau al unor atacuri hibride semnificative împotriva ordinii constituționale și a instituțiilor democratice ale Armeniei; solicită, având în vedere recenta invazie a Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan, suspendarea Memorandumului de înțelegere privind un parteneriat strategic în domeniul energiei între Uniunea Europeană și Azerbaidjan;

13.  condamnă lipsa de acțiune a „forțelor de menținere a păcii” rusești și rolul general jucat de Rusia, care, timp de decenii, a alimentat conflictul și l-a utilizat pentru propriile câștiguri politice;

14.  condamnă președintele turc Recep Tayyip Erdoğan pentru că exploatează conflictul armat din Nagorno-Karabah cu scopul de a promova o agendă imperialistă și pentru că încurajează noi atacuri împotriva suveranității Armeniei; îndeamnă Turcia să adopte o abordare constructivă și responsabilă în ceea ce privește integritatea teritorială a Armeniei și să promoveze pacea în regiune;

15.  îl felicită pe prim-ministrul armean Nikol Pașinian pentru angajamentul său în favoarea păcii; reafirmă angajamentul UE de a sprijini suveranitatea, democrația și integritatea teritorială a Armeniei; condamnă cu fermitate încercările hibride tot mai importante ale Rusiei de a destabiliza situația politică din Armenia; salută ratificarea de către Armenia a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale; consideră că UE trebuie să profite de oportunitatea unui potențial vid geopolitic și să ofere Armeniei un plan ambițios de cooperare prin modernizarea actualului Acord de parteneriat cuprinzător și consolidat, ancorând mai puternic Armenia în comunitatea democrațiilor occidentale și ajutând această țară să deblocheze relațiile cu vecinii săi, în special cu Turcia;

16.  solicită UE să răspundă favorabil solicitării Armeniei de sprijin prin intermediul Instrumentului european pentru pace în cazul în care Armenia își reanalizează alianțele militare actuale; solicită UE să își sporească substanțial asistența umanitară și financiară acordată Armeniei, care se confruntă cu sosirea a zeci de mii de refugiați; solicită UE, având în vedere perturbarea educației a mii de etnici armeni, să contribuie la crearea și finanțarea de burse pentru elevii și studenții care au fost evacuați, astfel încât aceștia să își poată continua studiile;

17.  își reafirmă sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială atât a Azerbaidjanului, cât și a Armeniei; invită Azerbaidjanul să își reafirme angajamentul fără echivoc față de integritatea teritorială a Armeniei; consideră că un dialog veritabil între Azerbaidjan, Armenia și reprezentanții armenilor din Nagorno-Karabah este singura cale sustenabilă de urmat și solicită UE și statelor sale membre să sprijine astfel de eforturi; sprijină negocierile de pace în curs dintre Armenia și Azerbaidjan, care sunt grav afectate de recenta operațiune militară împotriva Nagorno-Karabah; subliniază necesitatea unui acord de pace cuprinzător între Armenia și Azerbaidjan, care să includă recunoașterea reciprocă a integrității teritoriale, garanții pentru drepturile și securitatea populației armene din Nagorno-Karabah și eliberarea prizonierilor; subliniază că o pace regională demnă și durabilă, care să mențină suveranitatea, independența și integritatea teritorială a ambelor țări, este indispensabilă pentru stabilitatea regiunii;

18.  invită misiunea civilă a UE în Armenia (EUMA) să monitorizeze îndeaproape evoluția situației securității pe teren, să prezinte rapoarte transparente Parlamentului și să contribuie activ la eforturile de soluționare a conflictelor; invită UE și statele sale membre să consolideze mandatul EUMA, să îi mărească personalul, să îi prelungească durata și, de asemenea, să plaseze observatori de-a lungul frontierei cu Turcia; regretă faptul că Azerbaidjanul nu a autorizat niciodată desfășurarea EUMA pe teritoriul său și invită Azerbaidjanul să autorizeze prezența EUMA de partea sa a frontierei și în Nagorno-Karabah;

19.  își exprimă profunda nemulțumire legată de faptul că alertele periodice ale Parlamentului cu privire la situația din Nagorno-Karabah și la riscurile unui rezultat catastrofal au fost ignorate de Comisie și de Consiliu; regretă că acțiunea UE nu a dus până în prezent la niciun rezultat pozitiv; solicită SEAE să își reconsidere acțiunile în Caucazul de Sud și să înlocuiască personalul specializat; regretă reacția lentă a instituțiilor UE, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate publicând o declarație abia la două zile după ce Azerbaidjanul și-a lansat atacul împotriva Nagorno-Karabah;

20.  regretă faptul că unii deputați în Parlamentul European au acceptat și nu au declarat călătorii în Azerbaidjan, vizite în regiunea Nagorno-Karabah și cazări în hoteluri de lux organizate și plătite de funcționari azeri; solicită din nou norme mai stricte privind deplasările funcționarilor plătite de țări și entități străine; regretă faptul că acest angajament nu a fost pus în aplicare prin decizia sa din 13 septembrie 2023 referitoare la modificarea Regulamentului de procedură al Parlamentului pentru o mai mare integritate, independență și răspundere; invită Comisia pentru afaceri constituționale să propună o revizuire a Regulamentului de procedură al Parlamentului pentru a le interzice deputaților în Parlamentul European să accepte călătorii și cazare plătite de părți terțe, inclusiv de funcționari din țări din afara UE și de reprezentanți ai grupurilor de interese corporative;

21.  invită UE și statele sale membre să reevalueze de urgență arhitectura diplomatică și de securitate a UE și configurațiile geopolitice din întreaga regiune a Caucazului de Sud, având în vedere noile fapte de pe teren și interesele unor țări precum Rusia, Turcia și Iranul, dar și să elaboreze o strategie ca răspuns la tendința în creștere a regimurilor autocratice de a renunța la eforturile diplomatice în favoarea forței militare violente;

22.  regretă decizia guvernului ungar de a bloca o declarație comună a tuturor statelor membre ale UE de condamnare a operațiunii militare a Azerbaidjanului împotriva populației armene din Nagorno-Karabah; îndeamnă Consiliul să se unească în sprijinul implicării mai active a UE pentru protecția drepturilor omului și promovarea păcii între Azerbaidjan și Armenia;

23.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, președintelui, guvernului și parlamentului Republicii Azerbaidjan, președintelui, guvernului și parlamentului Republicii Armenia, Directorului general al UNESCO, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, ONU și Consiliului Europei.

(1) JO C 214, 16.6.2023, p. 104. (2) JO C 347, 9.9.2022, p. 198. (3) JO C 15, 12.1.2022, p. 156. (4) Ordonanța Curții Internaționale de Justiție din 7 decembrie 2021 privind cererea de indicare a unor măsuri provizorii pentru aplicarea Convenției internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (Armenia/Azerbaidjan).