Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”),

–  având în vedere Convenția ONU din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului,

–  având în vedere Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile(1) („Directiva privind abuzurile sexuale asupra copiilor”),

–  având în vedere Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale („Directiva serviciilor mass-media audiovizuale”)(2) ,

–  având în vedere Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori, care modifică Directiva 84/450/CEE, Directivele 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”),(3) ,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE („Regulamentul general privind protecția datelor”)(4) ,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE („Regulamentul privind serviciile digitale”)(5) ,

–  având în vedere propunerea Comisiei din 11 mai 2022 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor de prevenire și combatere a abuzului sexual asupra copiilor (COM(2022)0209) și avizul Comisiei pentru cultură și educație,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 11 mai 2022 intitulată „Un deceniu digital pentru copii și tineri: noua strategie europeană «Un internet mai bun pentru copii (BIK+)»” (COM(2022)0212),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 9 martie 2021 intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital” (COM(2021)0118),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 24 martie 2021 intitulată „Strategia UE privind drepturile copilului” (COM(2021)0142),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020 intitulată „Crearea unui Spațiu european al educației până în 2025” (COM(2020)0625),

–  având în vedere declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din 23 ianuarie 2023 intitulată „Declarația europeană privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital”(6) („Declarația europeană”),

–  având în vedere rezoluția sa din 20 noiembrie 2012 referitoare la protecția copiilor în lumea digitală(7) și răspunsul Comisiei adoptat la 20 februarie 2013,

–  având în vedere studiul Departamentului tematic pentru politici structurale și de coeziune din cadrul Direcției Generale Politici Interne din 15 februarie 2023, intitulat „The influence of social media on the development of children and young people” (Influența platformelor de comunicare socială asupra dezvoltării copiilor și tinerilor)(8),

–  având în vedere studiul rețelei EU Kids Online din 12 februarie 2020 intitulat „EU Kids Online 2020: Survey results from 19 countries” (EU Kids Online 2020: Rezultatele anchetei din 19 țări)(9),

–  având în vedere studiul Centrului Comun de Cercetare din 9 februarie 2021 intitulat „How children (10-18) experienced online risks during the COVID-19 lockdown: Spring 2020” (Cum s-au confruntat copiii [10-18 ani] cu riscuri online în timpul restricțiilor de deplasare a persoanelor impuse de pandemia de COVID-19: Primăvara 2020)(10),

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la noua strategie europeană privind un internet mai bun pentru copii (BIK+) (O‑000030/2023 – B9‑0029/2023),

–  având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru cultură și educație,

A.  întrucât un copil trebuie să poată beneficia de toate drepturile și valorile consacrate în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în Cartă și în Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, inclusiv drepturile sale digitale; întrucât interesul superior al copilului trebuie să fie un considerent primordial în toate acțiunile și deciziile digitale care îl privesc pe el și sănătatea lui fizică și psihică, siguranța și calitatea vieții sale;

B.  întrucât Regulamentul general privind protecția datelor, Directiva serviciilor mass-media audiovizuale, Regulamentul privind serviciile digitale și Directiva privind practicile comerciale neloiale recunosc faptul că copiii merită o protecție specifică în ceea ce privește experiența lor online în mediul digital aflat în continuă evoluție;

C.  întrucât asigurarea unei protecții adecvate a copiilor în mediul online necesită măsuri și programe educaționale specifice care să vizeze nu doar copiii, ci și profesorii, părinții și îngrijitorii acestora; întrucât aceste măsuri ar trebui să vizeze, în primul rând, dezvoltarea și punerea în aplicare a unor tehnici de prevenire și a unor campanii de sensibilizare și de alfabetizare digitală; întrucât părinții și îngrijitorii ar trebui să fie informați cu privire la existența și funcționarea instrumentelor digitale pentru a limita și direcționa experiența online a copilului/copiilor lor și pentru a limita accesul la conținutul online inadecvat vârstei sau dăunător;

D.  întrucât copiii nu trebuie să fie consumatori pasivi de tehnologie, ci trebuie să își însușească în mod activ tehnologiile pe care le folosesc; întrucât, în acest sens, promovarea educației digitale și îmbunătățirea aptitudinilor și competențelor digitale, inclusiv a alfabetizării mediatice, a copiilor, a părinților și a educatorilor, în special a copiilor din grupuri vulnerabile, în conformitate cu Carta, cu Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, cu Declarația europeană și cu Busola pentru dimensiunea digitală 2030, sunt esențiale pentru a asigura experiențe digitale sigure pentru copii, precum și capacitarea lor digitală și participarea activă online;

E.  întrucât ar trebui puse la dispoziție măsuri specifice de combatere a decalajului digital și de îmbunătățire a egalității de șanse, astfel încât să se ofere medii digitale incluzive și accesibile pentru fiecare copil din UE, în special pentru cei care provin din grupuri vulnerabile, cum ar fi copiii cu dizabilități sau cei care provin din medii defavorizate, inclusiv prin dotarea lor cu o infrastructură digitală modernă, inclusiv în zonele îndepărtate sau rurale;

F.  întrucât măsurile de limitare a mișcării persoanelor în timpul pandemiei de COVID-19 au evidențiat decalajele educaționale și digitale, afectând accesul copiilor la instrumente de educație digitală și la informații, precum și participarea și incluziunea lor socială, și au avut, de asemenea, efecte negative asupra sănătății lor fizice și mintale; întrucât acest lucru a condus și la o creștere a violenței domestice și de gen și a abuzului sexual asupra copiilor și a exploatării sexuale a copiilor în mediul online, atât pe internetul vizibil, cât și pe dark web (internetul întunecat);

G.  întrucât mai multe studii de monitorizare au găsit dovezi că copiii sunt activi pe platformele de comunicare socială de la o vârstă fragedă, un număr semnificativ dintre ei având sub vârsta minimă stabilită de majoritatea platformelor de comunicare socială;

H.  întrucât mediul digital în continuă evoluție este esențial pentru viața de zi cu zi a copiilor, inclusiv pentru educație, comunicare și schimb de date; întrucât accesul copiilor și experiența lor pe internet și pe platformele de comunicare socială au numeroase beneficii, dar prezintă, de asemenea, unele riscuri și îi expun pe copii la comportamente și conținuturi periculoase, ca urmare a răspândirii lor pe scară largă, cum ar fi abuzul sexual online asupra copiilor și ademenirea copiilor (grooming), ura online, diferitele forme de hărțuire online, conținutul cu tentă sexuală, imaginile violente, conținutul care promovează tulburări de alimentație și dezinformarea; întrucât acest lucru poate afecta sănătatea fizică și mintală a copiilor, inclusiv creșterea agresiunilor, comportamentele sexuale problematice, obiceiurile alimentare nesănătoase, nemulțumirea cu privire la imaginea corporală și valorile și atitudinile distorsionate;

I.  întrucât ancheta „EU Kids Online 2020” estimează că 23 % dintre copiii cu vârste cuprinse între 9 și 16 ani au fost hărțuiți online; întrucât studiul „How children (10-18) experienced online risks during the Covid-19 lockdown - Spring 2020” a constatat că 49 % dintre copii s-au confruntat cu cel puțin o formă de agresiune sau hărțuire online; întrucât, chiar dacă nu există o abordare raționalizată, unele state membre au luat deja măsuri, cum ar fi Legea Coco în Irlanda;

J.  întrucât noua strategie europeană „Un internet mai bun pentru copii (BIK+)” este una dintre acțiunile fundamentale ale Strategiei UE privind drepturile copilului, care include inițiative menite să asigure protecția și capacitarea online a copiilor în domeniile sale tematice,

1.  salută și aprobă noua strategie a Comisiei privind un internet mai bun pentru copii (BIK+);

2.  subliniază că toți copiii au nevoie de protecție online, dar unii copii se află în situații mai vulnerabile, cum ar fi cei cu dizabilități sau cei care provin din medii defavorizate, și ar trebui să poată beneficia de măsuri specifice, după caz, pentru a-și reduce decalajul digital și pentru a-și îmbunătăți abilitățile și competențele digitale, inclusiv educația în domeniul mass-mediei;

3.  își reiterează apelul adresat UE de a-și intensifica acțiunile pentru a proteja copiii în mediul online și pentru a sensibiliza publicul cu privire la abuzul sexual asupra copiilor și la prevenirea acestuia, inclusiv ademenirea online a copiilor (online grooming);

4.  subliniază că aptitudinile și competențele digitale, inclusiv educația în domeniul mass-mediei, ar trebui recunoscute drept competențe obligatorii și ar trebui incluse în programa școlară din întreaga UE; subliniază că acestea reprezintă o parte esențială a educației și a învățării pe tot parcursul vieții și ar trebui să se axeze pe educarea copiilor, a părinților, a îngrijitorilor, a educatorilor și a publicului larg cu privire la siguranța online, inclusiv controlul parental online și modalitățile de recunoaștere și raportare a cazurilor de ademenire online a copiilor;

5.  solicită UE și statelor sale membre să investească mai mult în educație și formare pentru a asigura alfabetizarea digitală, inclusiv protecția împotriva hărțuirii fizice și a hărțuirii online între colegi practicate în școli și în afara acestora, pentru copiii din diferite grupe de vârstă, ținând cont totodată de noile evoluții tehnologice, cum ar fi metaversul;

6.  invită statele membre și instituțiile de învățământ să garanteze dreptul la educație incluzivă și să promoveze, într-o manieră adaptată vârstei, educația sexuală, aptitudinile și competențele digitale, inclusiv educația în domeniul mass-mediei, și siguranța cibernetică prin educație formală, non-formală și informală, care să vizeze educatorii, părinții, îngrijitorii și elevii;

7.  invită Comisia să elaboreze, în coordonare cu Spațiul european al educației, o strategie europeană de combatere a hărțuirii fizice și a hărțuirii online în școli, stabilind un pachet de măsuri pentru îmbunătățirea colectării datelor, și să propună soluțiile necesare în cooperare cu statele membre;

8.  subliniază că strategia ar trebui să invite statele membre să aloce toate resursele necesare pentru a consolida capacitățile liniilor telefonice de urgență, ale liniilor de asistență telefonică și ale centrelor pentru un internet mai sigur și să dezvolte și să pună în aplicare campanii semnificative de prevenire și de sensibilizare în școlile lor, cu rezultate demonstrabile, ca parte esențială a programelor lor de învățământ preșcolar și a instituțiilor lor de învățământ; consideră că cooperarea dintre cercetători și practicieni este esențială în acest sens;

9.  subliniază că este important ca strategia UE să introducă măsuri de actualizare a cadrului existent al UE privind sănătatea mintală și calitatea vieții, care ar trebui să fie pe deplin incluziv, pentru a satisface și nevoile copiilor supuși abuzurilor sexuale sau ademenirii în scopuri sexuale în mediul online, îndeosebi ale celor din grupuri vulnerabile; solicită ca disponibilitatea și caracterul adecvat al furnizorilor de servicii de sănătate mintală pentru copii să fie evaluate prin realizarea unei cartografieri aprofundate a serviciilor existente, dată fiind deteriorarea situației sănătății mintale, care a fost exacerbată de pandemia de COVID-19 și de setul unic de provocări generate de mediul online, inclusiv hărțuirea online și expunerea la conținut dăunător;

10.  ia act de crearea, până în 2024, a unui standard european privind verificarea online a vârstei și recenta înființare a Grupului special pentru Codul de conduită al UE privind proiectarea adecvată vârstei (Codul); subliniază importanța elaborării Codului în timp util, prin asigurarea alinierii depline a acestuia la Directiva serviciilor mass-media audiovizuale și la Regulamentul general privind protecția datelor; subliniază importanța implicării societății civile, a mediului academic și a tinerilor în procesul de elaborare a Codului; subliniază obligația, în temeiul Regulamentului general privind protecția datelor, pentru platformele de comunicare socială care se bazează pe consimțământul utilizatorilor de a depune eforturi rezonabile pentru a verifica consimțământul parental înainte ca copiii sub limita de vârstă relevantă să poată crea un cont;

11.  invită Comisia și statele membre să investească mai mult în furnizarea de sprijin victimelor abuzurilor sau ademenirilor online ale copiilor, inclusiv raportarea publică anonimă, precum și servicii psihosociale și de sănătate mintală pentru victime și familiile acestora; solicită să se pună la dispoziție cursuri de formare pentru profesioniști și funcționari, inclusiv din cadrul autorităților de aplicare a legii, care se ocupă de cazurile în care sunt implicați copii, în funcție de nevoile lor specifice;

12.  invită Comisia și statele membre să asigure o colectare mai sistematică de date privind măsurile de prevenire și programele de asistență a victimelor, inclusiv numărul copiilor din învățământul primar care participă la campanii de sensibilizare, precum și prin programe educaționale privind riscurile tuturor formelor de exploatare sexuală a copiilor, inclusiv în mediul online;

13.  subliniază lipsa unor cercetări comparative suficiente la nivelul UE, precum și a unor studii privind dezvoltarea copiilor în contextul digitalizării; subliniază, în acest sens, că dezvoltarea în ritm alert a tehnologiilor poate depăși rapid politicile, creând astfel noi vulnerabilități pentru copii; reamintește, prin urmare, necesitatea de a dezvolta o activitate de cercetare la scară largă la nivelul UE;

14.  invită Comisia să se asigure că strategia BIK+ este coerentă cu alte priorități și propuneri legislative, că informațiile sunt prezentate copiilor într-un limbaj adaptat lor, că în procesul de monitorizare și în punerea în aplicare efectivă a strategiei sunt implicați copii de toate vârstele și că există o monitorizare adecvată pentru a compara cele mai bune practici și rezultatele din statele membre;

15.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 335, 17.12.2011, p. 1. (2) JO L 95, 15.4.2010, p. 1. (3) JO L 149, 11.6.2005, p. 22. (4) JO L 119, 4.5.2016, p. 1. (5) JO L 277, 27.10.2022, p. 1. (6) JO C 23, 23.1.2023, p. 1. (7) JO C 419, 16.12.2015, p. 33. (8) O’Neill, B., „Research for CULT Committee – The influence of social media on the development of children and young people”, Parlamentul European, Departamentul tematic pentru politici structurale și de coeziune, Bruxelles, 15 februarie 2023. (9) Smahel, D. et al., „EU Kids Online 2020: Survey results from 19 countries”, EU Kids Online, 12 februarie 2020. (10) Lobe, B. et al., „How children (10-18) experienced online risks during the Covid-19 lockdown - Spring 2020”, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 9 februarie 2021.