Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 2, 4, 5, 6, 7, 9 și 10 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolul 20 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 6, 7, 8, 10, 11, 12 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”),

–  având în vedere rezoluțiile sale din 15 noiembrie 2017 referitoare la statul de drept în Malta(1), din 28 martie 2019 referitoare la situația statului de drept și lupta împotriva corupției în UE, în special în Malta și Slovacia(2), din 18 decembrie 2019 referitoare la statul de drept în Malta, după recentele dezvăluiri privind asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia(3), din 29 aprilie 2021 referitoare la asasinarea lui Daphne Caruana Galizia și statul de drept în Malta(4) și din 20 octombrie 2022 referitoare la statul de drept în Malta, la cinci ani de la asasinarea Daphnei Caruana Galizia(5),

–  având în vedere audierile, schimburile de vederi și vizitele delegațiilor efectuate, de la 15 noiembrie 2017, de Grupul de monitorizare a democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

–  având în vedere schimburile de scrisori dintre președintele Grupului de monitorizare a democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale și prim-ministrul Maltei,

–  având în vedere rezoluția 2293 (2019) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 26 iunie 2019, intitulată „Asasinarea lui Daphne Caruana Galizia și statul de drept în Malta și în afara acesteia - să ne asigurăm că întregul adevăr iese la iveală”,

–  având în vedere raportul privind acțiunile întreprinse în urma rezoluției 2293 (2019) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, aprobat de Comisia pentru afaceri juridice și drepturile omului a Adunării Parlamentare la 8 decembrie 2020,

–  având în vedere avizul nr. 993/2020 al Comisiei de la Veneția din 8 octombrie 2020 referitor la 10 legi și proiecte de legi de punere în aplicare a propunerilor legislative care fac obiectul avizului CDL-AD(2020)006,

–  având în vedere raportul comisarei Consiliului Europei pentru Drepturile Omului în urma vizitei sale în Malta din perioada 11-16 octombrie 2021,

–  având în vedere scrisoarea comisarei Consiliului Europei pentru Drepturile Omului din 23 septembrie 2022 adresată prim-ministrului Maltei și răspunsul prim-ministrului Maltei din 4 octombrie 2022,

–  având în vedere scrisorile din 26 septembrie 2023 ale comisarei Consiliului Europei pentru Drepturile Omului adresate prim-ministrului și Președintelui Camerei Reprezentanților din Malta, precum și răspunsurile acestora,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 iulie 2023 intitulată „Raportul din 2023 privind statul de drept” (COM(2023)0800),

–  având în vedere raportul misiunii Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) în urma vizitei delegației sale pentru statul de drept la Valletta, Malta, în perioada 23-25 mai 2022,

–  având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Uniunea se întemeiază pe valorile comune consacrate la articolul 2 din TUE ale respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților – valori comune statelor membre ale UE și la care țările candidate trebuie să adere pentru a intra în Uniune, făcând parte din criteriile de la Copenhaga, care nu pot fi ignorate sau reinterpretate după aderare; întrucât democrația, statul de drept și drepturile fundamentale sunt valori care se consolidează reciproc și a căror subminare poate reprezenta un pericol sistemic pentru Uniune și pentru drepturile și libertățile cetățenilor ei;

B.  întrucât statul de drept, respectarea democrației, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a valorilor și principiilor prevăzute în tratatele UE și în instrumentele internaționale privind drepturile omului reprezintă obligații care revin Uniunii și statelor sale membre și care trebuie îndeplinite;

C.  întrucât Carta face parte din dreptul primar al UE; întrucât libertatea de exprimare și libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă sunt consacrate la articolul 11 din Cartă și la articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO);

D.  întrucât independența sistemului judiciar este consacrată la articolul 19 alineatul (1) din TUE, la articolul 47 din Cartă și la articolul 6 din CEDO și este esențială pentru a pune capăt impunității pentru crimele împotriva jurnaliștilor și pentru a asigura siguranța și protecția acestora; întrucât, pentru a evita impunitatea, statele membre au obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a-i aduce în fața justiției pe autorii infracțiunilor împotriva ziariștilor și a altor actori din domeniul mass-mediei; întrucât un sistem judiciar independent și eficient, precum și adoptarea și punerea în aplicare deplină a unor măsuri de garantare a libertății mass-mediei, a libertății de exprimare, a dreptului de acces la informații și a protecției jurnaliștilor și a profesioniștilor din domeniul mass-mediei sunt ingrediente fundamentale în promovarea și crearea unui mediu propice jurnalismului liber și independent;

E.  întrucât jurnaliștii, în special jurnaliștii de investigație, dar nu numai ei, sunt tot mai vizați de așa-numitele acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP), atât în interiorul, cât și în afara UE, care nu urmăresc să câștige o victorie în justiție, ci mai degrabă să exercite presiuni financiare, psihologice și de timp asupra jurnaliștilor cu unicul scop de a le zădărnici activitatea, de a evita controlul public și de a împiedica tragerea la răspundere a autorităților; întrucât acest lucru are un efect descurajator asupra libertății mass-mediei; întrucât comisara Consiliului Europei pentru Drepturile Omului a avertizat că „accesul la informații în Malta continuă să fie obstrucționat”, sugerând că „la nivelul instituțiilor de stat există o practică a secretului nejustificat cu privire la informațiile care ar putea fi de interes public major”;

F.  întrucât jurnaliștii au fost vizați de programe spion, precum Pegasus și Predator; întrucât, potrivit comisarei Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Dunja Mijatovic, „programele spion extrem de intruzive amenință drepturile omului în esența lor” și nu ar trebui să fie considerate nici necesare, nici proporționale într-o societate democratică; întrucât vizarea jurnaliștilor prin programe spion pune în pericol confidențialitatea surselor lor și, prin urmare, funcționarea și credibilitatea unuia dintre cei mai importanți piloni ai societăților noastre democratice, și anume accesul liber la informații pentru toți și promovarea unui peisaj mediatic pluralist; întrucât instituțiile UE și statele membre ar trebui să urmeze fără întârziere recomandările din raportul Comisiei de anchetă pentru examinarea utilizării Pegasus și a altor programe de spionaj echivalente;

G.  întrucât, în Raportul din 2023 privind statul de drept, Comisia a subliniat că nu s-au înregistrat progrese suplimentare în ceea ce privește accesul la documentele oficiale, ținând seama de standardele europene privind protecția jurnaliștilor, și că „jurnaliștii maltezi continuă să întâmpine dificultăți în exercitarea profesiei lor”;

H.  întrucât statele membre ar trebui să impulsioneze instituirea unor mecanisme de alertă timpurie și de reacție rapidă pentru a se asigura că ziariștii și alți actori din domeniul mass-mediei au acces imediat la măsuri de protecție atunci când sunt amenințați; întrucât astfel de mecanisme ar trebui să facă obiectul unei supravegheri semnificative din partea societății civile și să garanteze protecția avertizorilor de integritate și a surselor care doresc să rămână anonime; întrucât Legea privind protecția avertizorilor de integritate, capitolul 529 din legislația Maltei, a fost actualizată în 2021 pentru a transpune Directiva (UE) 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii(6);

I.  întrucât Daphne Caruana Galizia, ziaristă și bloggeriță malteză în domeniul investigațiilor anticorupție, a fost asasinată într-un atac cu mașină-capcană la 16 octombrie 2017; întrucât ea a fost ținta hărțuirii și a numeroase amenințări;

J.  întrucât anchetele asupra asasinatului realizate de autoritățile malteze cu asistența Europol au condus la identificarea, punerea sub acuzare și judecarea mai multor suspecți și a posibilului creier din spatele crimei; întrucât unul dintre persoanele condamnate pentru asasinarea lui Daphne Caruana Galizia a fost fotografiată în public, la o petrecere de familie cu ocazia unui botez, în februarie 2023; întrucât comisara Consiliului Europei pentru Drepturile Omului a constatat la 26 septembrie 2023 că „nu s-au obținut rezultate semnificative în aducerea în fața justiției a tuturor celor responsabili de uciderea lui Daphne Caruana Galizia”;

K.  întrucât Emiratele Arabe Unite (EAU) au fost utilizate pentru a ascunde tranzacții ce aveau legături presupuse cu actele de corupție pe care Daphne Caruana Galizia le dezvăluia la momentul asasinării sale;

L.  întrucât șeful de cabinet al fostului prim-ministru al Maltei și fostul ministru al turismului, fost ministru al energiei, și familiile acestora au fost desemnați de Departamentul de Stat al SUA ca fiind implicați în acte de corupție majore și, prin urmare, au primit interdicție de a intra în Statele Unite;

M.  întrucât nu s-au înregistrat progrese în acțiunile în justiție lansate împotriva funcționarilor Pilatus Bank și a foștilor asociați ai Nexia BT, în prezent desființată, și în ce privește acuzațiile de corupție legate de contractul ElectroGas pe care Daphne Caruana Galizia îl investiga în momentul asasinării sale, amintite în rezoluția Parlamentului din 20 octombrie 2022;

N.  întrucât statul de drept este amenințat nu numai de cadrele juridice inadecvate, ci și de cultura impunității, favorizată de menținerea unui sistem instituțional de control și echilibru defectuos, care promovează ingerințele politice și împiedică aplicarea efectivă a legii, fără de care nu pot exista urmăriri penale eficiente ale cazurilor de corupție;

O.  întrucât la sfârșitul anului 2019 a fost inițiată o anchetă publică independentă a asasinării lui Daphne Caruana Galizia, în urma unei solicitări a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care s-a încheiat în cele din urmă la 29 iulie 2021; întrucât comisia de anchetă publică a publicat un raport ce cuprinde un ansamblu de concluzii și recomandări privind întărirea statului de drept, respectarea libertății presei, libertatea de exprimare și protecția ziariștilor, reforma juridică la nivel constituțional și propunerile legislative privind libertatea mass-mediei; întrucât ancheta publică a mai stabilit că „deși nu există nicio dovadă că statul în sine a avut un rol în asasinarea dnei Caruana Galizia, ... statul ar trebui să-și asume responsabilitatea pentru asasinat deoarece a creat un climat de impunitate, generat de la cele mai înalte niveluri administrației din Castille, și care s-a extins și a cuprins alte entități, cum ar fi instituțiile de reglementare și poliția, ceea ce a dus la prăbușirea statului de drept”; întrucât dovezile prezentate anchetei publice „au scos la lumină o cultură extinsă a impunității nu numai pentru înalții funcționari din administrația publică, inclusiv pentru persoanele de încredere, ci și pentru cercul restrâns de politicieni, oameni de afaceri și infractori”;

P.  întrucât jurnaliștii de investigație maltezi au dezvăluit un scandal care a implicat cumpărarea de voturi de la susținători nemulțumiți ai guvernului care au fost atrași cu documente oficiale falsificate, inclusiv certificate medicale false; întrucât facilitatorii și intermediarii au cerut ulterior comisioane ilegale și plăți prin extorsiune de la beneficiarii direcți; întrucât Asociația angajatorilor din Malta a declarat că mușamalizarea unor astfel de scandaluri sub pretextul că așa funcționează în mod normal sistemul politic este inacceptabilă și transmite un mesaj periculos tuturor sectoarelor societății malteze; întrucât facilitatorii și intermediarii din partidul de guvernământ continuă să fie protejați de urmărirea penală; întrucât aceste incidente arată clar că în Malta persistă probleme grave de guvernanță și că acest lucru afectează viețile cetățenilor maltezi, precum și reputația internațională a țării;

Q.  întrucât jurnaliștii de investigație maltezi au expus un alt scandal în care funcționari guvernamentali au făcut trafic de influență pentru eliberarea de permise de conducere în funcție de loialitatea politică a beneficiarilor; întrucât niciunul dintre înalții funcționari care au transmis nume pentru acest tratament preferențial nu a fost urmărit penal;

R.  întrucât dovezile scurse indică faptul că datele despre preferințele de vot ale populației deținute de partidul de guvernământ au fost utilizate pentru a refuza servicii guvernamentale și pentru a discrimina în mod sistematic cetățenii; întrucât comisarul maltez pentru protecția datelor a deschis o anchetă privind utilizarea abuzivă sistematică a datelor cetățenilor privați;

S.  întrucât prim-ministrul maltez a minimalizat actele de corupție instituționalizată, continuând astfel să întărească cultura impunității funcționarilor publici despre care se presupune că au fost implicați în scandaluri;

T.  întrucât, în septembrie 2023, activiștii societății civile au fost interogați de poliție după ce au organizat proteste împotriva serviciului public național de radiodifuziune, al cărui președinte a fost implicat în scandaluri, fără a fi pus sub urmărire penală; întrucât organizațiile neguvernamentale și reprezentanții societății civile au acuzat serviciul public național de radiodifuziune că practică cenzura; întrucât scorul Maltei la indicele de percepție a corupției publicat de Transparency International este în prezent de 51, în scădere cu trei puncte față de anul precedent, și, potrivit Transparency International, unul dintre principalele motive pentru aceasta este ingerința politică în mass-media publică; întrucât, în februarie 2023, Curtea Constituțională a hotărât că Autoritatea de Radiodifuziune are datoria constituțională de a asigura, din oficiu, în mod proactiv și rapid imparțialitatea radiodifuziunii;

U.  întrucât guvernul Maltei a propus o serie de reforme pentru a aborda unele dintre recomandările făcute în urma anchetei publice, printre care proiecte legislative pentru a întări libertatea mass-mediei și o propunere de lege anti-SLAPP; întrucât comisara Consiliului Europei pentru Drepturile Omului a îndemnat membrii parlamentului maltez să respingă propunerile guvernului, deoarece acestea „au ignorat în mare măsură” pozițiile actorilor naționali și internaționali; întrucât comisara a criticat guvernul pentru că a omis „transparența și consultarea aprofundată pe care gravitatea situației o impune”;

V.  întrucât cel mai recent Instrument de monitorizare a pluralismului mass-mediei a evaluat riscul pentru autonomia editorială și independența politică ca fiind „ridicat” și a reevaluat riscul general pentru pluralismul mass-mediei în Malta de la „mediu” la „ridicat”;

W.  întrucât clasamentul mondial al libertății presei întocmit de organizația Reporteri fără Frontiere din 2023 a semnalat o înrăutățire a peisajului mediatic național, Malta situându-se pe locul 84 din 180, scăzând șase poziții față de 2022; întrucât, potrivit aceluiași raport, cadrul juridic și de reglementare național nu permite jurnaliștilor să își exercite drepturile;

X.  întrucât organul de presă maltez The Shift News a fost supus la SLAPP prin 40 de acțiuni în justiție separate din partea autorităților publice împotriva cererilor privind libertatea de informare referitoare la cheltuielile publice față de mass-media independentă; întrucât procesele încheiate au fost câștigate de The Shift News în mare parte;

Y.  întrucât, potrivit Coaliției împotriva SLAPP din Europa, numărul cazurilor de SLAPP din Europa a crescut în 2022, ajungând la un record de 161 de cazuri documentate; întrucât, potrivit acelorași rezultate, Malta a înregistrat cel mai mare număr de SLAPP pe cap de locuitor, cu 19,93 cazuri la 100 000 de persoane; întrucât Daphne Caruana Galizia s-a confruntat cu 43 de procese civile și 5 procese penale la momentul asasinării sale;

Z.  întrucât recomandările Grupului de state împotriva corupției continuă să fie ignorate, după cum a remarcat comisara Consiliului Europei pentru Drepturile Omului;

AA.  întrucât eforturile de a proteja jurnalismul nu pot avea succes fără un efort pe măsură de combatere a corupției și a spălării banilor, iar lupta împotriva corupției și a spălării banilor va eșua fără o presă puternică și pluralistă,

1.  aduce un omagiu lui Daphne Caruana Galizia la șase ani de la asasinarea sa și activității sale esențiale în demascarea corupției, a crimei organizate, a fraudei fiscale și a spălării de bani, precum și în tragerea la răspundere a celor implicați în astfel de activități ilegale; condamnă cu fermitate incriminarea, atacurile și uciderea ziariștilor pentru munca lor, inclusiv uciderea lui Ján Kuciak și a logodnicei sale Martina Kušnírová la 21 februarie 2018, a Viktoriei Marinova la 6 octombrie 2018, a ziaristului grec Giorgos Karaivaz la 9 aprilie 2021 și a ziaristului olandez Peter R. de Vries la 15 iulie 2021 și subliniază rolul esențial pe care îl joacă aceștia în dezvăluirea adevărului, protejarea democrației și încetarea culturii impunității; este profund dezamăgit de absența oricărei anchete semnificative privind asasinarea lui Giorgos Karaivaz, arestarea a doi suspecți părând a fi mai degrabă legată de campania electorală; invită autoritățile elene să garanteze că se face dreptate; aduce din nou omagiu tuturor ziariștilor uciși în Europa în ultimii ani; reiterează importanța capitală a unei mass-media independente și a unei societăți civile active ca piloni fundamentali ai justiției, democrației și statului de drept; constată că asasinarea ziariștilor afectează nu numai un stat membru, ci și Uniunea Europeană în ansamblu; este ferm convins că protecția statului de drept democratic este o responsabilitate comună care depășește granițele naționale și de partid;

2.  este profund îngrijorat de faptul că s-au înregistrat progrese limitate în acțiunile în justiție în curs privind asasinarea lui Daphne Caruana Galizia, de la rezoluția Parlamentului din 20 octombrie 2022, adoptată cu ocazia celei de a cincea aniversări a asasinării ei, și că, până în prezent, au existat doar trei condamnări minore și că nu a fost încă condamnat creierul din spatele crimei; invită autoritățile malteze să accelereze derularea acțiunilor în justiție pentru a garanta că se face dreptate; își reiterează, prin urmare, solicitarea ca ancheta privind motivele principale ale asasinatului să fie finalizată și ca procedurile penale să se încheie fără întârziere, astfel încât toate persoanele implicate în această crimă, de la toate nivelurile, să fie deferite justiției; solicită din nou ca Europol să participe pe deplin și în mod constant la toate aspectele anchetei privind asasinatul și la toate anchetele conexe;

3.  cere instituțiilor UE și statelor membre să asigure siguranța și protecția jurnaliștilor și a profesioniștilor din domeniul mass-mediei; solicită, de asemenea, instituțiilor UE și statelor membre să respecte fără întârziere recomandările Parlamentului privind protecția jurnaliștilor;

4.  își reafirmă preocupările și recomandările exprimate în rezoluțiile sale anterioare referitoare la Malta;

5.  este consternat de declarația prim-ministrului din 3 octombrie 2023 care minimalizează actele de corupție instituționalizată; consideră că astfel de declarații cimentează și mai mult cultura impunității funcționarilor publici despre care se presupune că au fost implicați în scandaluri;

6.  este preocupat de faptul că, la doi ani de la publicarea raportului anchetei publice, procesul de implementare a recomandărilor sale este încă extrem de deficitar; ia act de faptul că guvernul maltez a prezentat o serie de reforme, inclusiv propuneri legislative pentru a da curs unora dintre aceste recomandări; constată că comisara Consiliului Europei pentru Drepturile Omului și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că aceste reforme deficitare au fost propuse în ciuda faptului că ignoră pozițiile organizațiilor internaționale și naționale; invită, prin urmare, guvernul maltez să implementeze toate recomandările raportului anchetei publice, inclusiv cele privind statul de drept și criminalitatea organizată;

7.  cere să se pună capăt culturii impunității; solicită, prin urmare, anchete și urmăriri penale aprofundate, rapide și independente ale tuturor funcționarilor publici despre care se presupune că au fost implicați în acte de corupție, extorcare și trafic de influență, dezvăluite de jurnaliștii de investigație din Malta, inclusiv în sistemul de cumpărare a voturilor și în frauda permiselor de conducere; subliniază că jurnaliștii vor continua să fie expuși riscului atât timp cât continuă să existe impunitate pentru cei vinovați de acte de corupție;

8.  invită Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor să monitorizeze ancheta în curs din Malta, care a fost anunțată public la 9 octombrie 2023 și va examina utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal ale cetățenilor maltezi, care ar fi putut fi folosite pentru discriminare pe motive de afiliere politică;

9.  subliniază că este esențial ca infracțiunile financiare și economice de mare anvergură, în special corupția și spălarea de bani, să fie urmărite penal cu rigurozitate; cu toate acestea, este consternat de lipsa persistentă a progreselor în urmărirea penală a cazurilor de corupție și spălare de bani pe care Daphne Caruana Galizia le investiga în momentul asasinării sale și care implicau suspecți de la cele mai înalte niveluri politice; este, de asemenea, alarmat de eșecul instituțional al autorităților de aplicare a legii și al justiției din Malta și îndeamnă cu fermitate autoritățile responsabile să aducă în fața justiției pe fiecare persoană implicată în unul sau mai multe dintre numeroasele cazuri care sunt în prezent investigate sau mediatizate; invită autoritățile malteze să soluționeze problemele legate de durata anchetelor în cazurile de corupție la nivel înalt, inclusiv prin obținerea unui istoric riguros al hotărârilor judecătorești definitive; subliniază că aceste anchete prelungite împiedică înregistrarea unor progrese în situația statului de drept; subliniază importanța independenței instituționale pentru buna funcționare a statului de drept; invită autoritățile malteze să înregistreze progrese în anchetarea cazurilor de posibile încercări ale funcționarilor publici de atunci de a ascunde probe și de a obstrucționa anchetele și acțiunile în justiție;

10.  își exprimă din nou îngrijorarea cu privire la progresul lent al anchetelor și acțiunilor în justiție împotriva funcționarilor Pilatus Bank și la eforturile autorităților malteze de a suspenda acțiunile în justiție, după ce Centrul internațional pentru reglementarea diferendelor privind investițiile ar fi adoptat niște măsuri provizorii; cere clarificări despre măsurile provizorii ale Centrului internațional pentru reglementarea diferendelor privind investițiile din 14 septembrie 2022, având în vedere că un judecător a dat de înțeles că guvernul a indus în eroare instanța cu privire la suspendarea acțiunilor în justiție; își reiterează apelul adresat organismelor internaționale și europene relevante de a continua monitorizarea progreselor înregistrate în cazurile de presupusă spălare de bani și corupție;

11.  solicită să fie disponibile capacități suplimentare pentru anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor; regretă că guvernul maltez a introdus un mecanism de combatere a blocajelor pentru numirea comisarului pentru standarde cu majoritate simplă, în contradicție cu avizul Comisiei de la Veneția; regretă că polarizarea reprezintă un obstacol în calea unui proces decizional bazat pe consens în Malta; ia act de faptul că creșterea numărului de magistrați ar fi putut înlesni reducerea timpului necesar pentru acțiunile în justiție de la 550 la 529 de zile, deși reducerea duratei acțiunilor judiciare a fost doar una dintre recomandările anchetei publice; regretă deficiențele sistemului judiciar maltez și solicită să se găsească soluții pentru a se reduce durata acțiunilor în justiție;

12.  invită Comisia de la Veneția să elaboreze un aviz privind consolidarea cadrului juridic național maltez pentru a pedepsi efectiv și cu fermitate corupția, inclusiv corupția la nivel înalt și abuzurile de putere;

13.  invită Comisia să ia în serios cultura impunității în Malta și să insiste pentru o revenire rapidă la respectarea democrației și a statului de drept în Malta; invită Comisia să folosească toate instrumentele relevante de care dispune pentru a se asigura că legislația este aplicată în mod egal pentru toți;

14.  își exprimă îngrijorarea cu privire la impunitatea acordată fostului prim-ministru, șefului său de cabinet, fostului ministru al turismului, precum și fostului ministru al energiei;

15.  subliniază că acțiunea poliției împotriva activiștilor constituie o intimidare care are un efect descurajator asupra mobilizării publice și contribuie la reducerea la tăcere a societății civile, în special în contextul impunității continue pentru infracțiuni; solicită reforme juridice, administrative și politice care să respecte standardele internaționale, pentru a soluționa integral problemele sistemice identificate de ancheta publică;

16.  invită guvernul maltez să înceteze retorica negativă împotriva jurnaliștilor și să nu mai promoveze un climat ostil față de jurnaliști și profesioniștii din domeniul mass-mediei, în sensul apelurilor similare formulate de comisara Consiliului Europei pentru Drepturile Omului; este preocupat de faptul că există în continuare obstacole în calea libertății și pluralismului mass-mediei, de exemplu în ceea ce privește cererile de acces la informații adresate guvernului, precum și finanțarea potențial discriminatorie a organelor de presă; condamnă practica secretului nejustificat la nivelul instituțiilor de stat cu privire la informațiile care ar putea fi de interes public major; invită încă o dată guvernul maltez să-și retragă recursurile împotriva unei serii de cereri privind libertatea de informare depuse de The Shift News;

17.  regretă că propunerile prezentate de guvernul maltez nu îmbunătățesc situația libertății mass-mediei; îndeamnă autoritățile malteze să se asigure că reformele propuse respectă standardele europene și internaționale privind protecția ziariștilor, în special în ceea ce privește prevenirea și sancționarea amenințărilor și hărțuirii, publice și online, cu care se confruntă aceștia și să le pună rapid în aplicare; îndeamnă autoritățile malteze să introducă totodată măsuri suplimentare și alte garanții pentru a îmbunătăți mediul pentru jurnalismul critic și independent din Malta, precum și pentru a spori responsabilizarea politicienilor și a funcționarilor;

18.  este îngrijorat de rapoartele care arată că, deși Comitetul de experți pentru mass-media a fost însărcinat să ofere consiliere privind schimbările din sectorul mass-mediei și a implicat anumiți reprezentanți ai mass-mediei, guvernul maltez nu a efectuat o consultare publică semnificativă; consideră îngrijorător faptul că autoritățile malteze au ignorat apelurile de a desfășura o amplă consultare publică cu privire la sectorul mass-mediei și, în special, limitarea recurgerii la SLAPP; sprijină apelurile comisarei Consiliului Europei pentru Drepturile Omului adresate Parlamentului Maltei de a nu adopta legislația propusă care are deficiențe, inclusiv amendamentele la Constituție, până când nu se realizează o consultare transparentă și aprofundată pe marginea proiectelor de lege, chestiunea aceasta trebuind să fie tratată cu prioritate; subliniază că orice acțiune de îmbunătățire a proiectului legislativ trebuie să se bazeze pe recomandările formulate în raportul anchetei publice și că astfel de modificări trebuie să respecte cel puțin standardele internaționale privind protecția și siguranța jurnaliștilor și libertatea mass-mediei, pentru a asigura o legislație de calitate în domeniul mass-mediei; reamintește guvernului maltez responsabilitatea ce îi revine de a organiza consultări publice ample, incluzive și structurate pe tema reformelor juridice;

19.  regretă faptul că jurnaliștii, precum și membrii familiei lui Daphne Caruana Galizia, sunt în continuare ținta SLAPP; cere din nou în mod ferm și urgent persoanelor care au inițiat astfel de acțiuni în calitate de funcționari publici, inclusiv fostului prim-ministru și foștilor funcționari guvernamentali, să le retragă;

20.  afirmă din nou că instanțele malteze au posibilitatea de a considera procesele de defăimare „vădit nefondate” și, prin urmare, de a le respinge; își reiterează apelul adresat autorităților malteze de a pune în aplicare Recomandarea (UE) 2021/1534 a Comisiei din 16 septembrie 2021 referitoare la garantarea protecției, a siguranței și a capacitării jurnaliștilor și a celorlalți profesioniști din domeniul mass-mediei în Uniunea Europeană (C(2021)6650) și de a pune în aplicare politici eficace de protecție a jurnaliștilor; reamintește că o astfel de directivă ar putea aborda doar cazurile SLAPP cu o dimensiune transfrontalieră; invită autoritățile malteze să abordeze deopotrivă cazurile interne prin intermediul unei legislații eficace anti-SLAPP, în conformitate cu observațiile și recomandările Consiliului Europei; solicită instituțiilor UE să ajungă rapid la un acord cu privire la o directivă ambițioasă anti-SLAPP; invită autoritățile malteze să pună pe deplin în aplicare recomandarea care însoțește Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive („Acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”) (COM(2022)0177); invită Comisia să analizeze posibilitatea unor acte legislative suplimentare pentru a acoperi toate cazurile de SLAPP;

21.  invită guvernul maltez să abordeze în continuare preocupările existente legate de libertatea mass-mediei și de independența mass-mediei publice față de ingerințele politice, inclusiv un cadru care să asigure transparența în publicitatea de stat, și să combată fenomenul în creștere al discursurilor de incitare la ură pe rețelele de socializare; reamintește că Legea europeană privind libertatea mass-mediei ar trebui să contribuie la a garanta libertatea, pluralitatea și independenței mass-mediei în întreaga UE, inclusiv transparența proprietății asupra mass-mediei și măsuri prin care să se prevină influența negativă a concentrării mass-mediei asupra pluralismului mass-mediei; solicită instituțiilor UE să ajungă rapid la un acord cu privire la o lege europeană ambițioasă privind libertatea mass-mediei;

22.  invită guvernul maltez ca, în sfârșit, să consacre dreptul la avort legal și în condiții de siguranță în legislația națională: această măsură a fost anunțată anterior de guvern, dar nu s-a inițiat un proces legislativ de adoptare în acest sens, ci dimpotrivă a fost adoptată o lege restrictivă privind avortul;

23.  reamintește guvernului maltez că s-a angajat să creeze o bază de date pentru colectarea de informații privind avertizarea în interes public până la sfârșitul anului 2024 și că recomandările de acțiuni pentru îmbunătățirea protecției avertizorilor nu au fost puse în aplicare, în conformitate cu Raportul privind statul de drept din 2023;

24.  îndeamnă guvernul să creeze, în mod prioritar, poziția de comisar pentru drepturile omului și egalitate, în conformitate cu Principiile de la Paris și cu acquis-ul UE în materie de egalitate;

25.  își reiterează apelul adresat autorităților malteze de a pune pe deplin în aplicare toate recomandările restante formulate de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, de Comisia de la Veneția, de Grupul de state împotriva corupției și de Comitetul de Experți pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor și Finanțării Terorismului – Moneyval;

26.  subliniază că programul „Cetățenia malteză prin investiții” rămâne o sursă de îngrijorarea majoră; reamintește poziția sa potrivit căreia cetățenia UE nu este de vânzare și solicită interzicerea imediată a programului în Malta și în întreaga UE; așteaptă hotărârea definitivă a Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la această chestiune;

27.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, Autorității Europene pentru Protecția Datelor, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Grupului de Acțiune Financiară Internațională, Guvernului și Parlamentului Emiratelor Arabe Unite și Președintelui Republicii Malta.

(1) JO C 356, 4.10.2018, p. 29. (2) JO C 108, 26.3.2021, p. 107. (3) JO C 255, 29.6.2021, p. 22. (4) JO C 506, 15.12.2021, p. 64. (5) JO C 149, 28.4.2023, p. 15. (6) Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17).