Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia și la Ucraina, în special de la escaladarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei în februarie 2022,

–  având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite,

–  având în vedere cele unsprezece pachete consecutive de sancțiuni împotriva Rusiei adoptate de UE din februarie 2022,

–  având în vedere Decizia (UE) 2022/2332 a Consiliului din 28 noiembrie 2022 privind identificarea încălcării măsurilor restrictive ale Uniunii drept un domeniu al criminalității care îndeplinește criteriile specificate la articolul 83 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene(1),

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din 7 iulie 2023 referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind definirea infracțiunilor și a pedepselor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale Uniunii,

–  având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, din 24 februarie 2022, când Rusia a relansat războiul său de agresiune neprovocat, nejustificat și ilegal împotriva Ucrainei, situația geopolitică din Europa s-a schimbat radical; întrucât forțele Rusiei au atacat fără discriminare zonele rezidențiale și infrastructura civilă, ucigând mii de civili ucraineni, deportând și încarcerând ilegal cetățeni ucraineni în Rusia și în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia și comițând acte de teroare în întreaga țară;

B.  întrucât de la invadarea la scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 UE a impus 11 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, menite să îi slăbească baza economică și astfel să îi reducă capacitatea de a purta războaie, inclusiv măsuri restrictive împotriva a aproape 1 800 de persoane și entități responsabile de războiul din Ucraina sau implicate în el, interzicerea importurilor a numeroase bunuri și servicii din Rusia, cum ar fi petrolul și materiile prime, precum și interzicerea exporturilor către Rusia de arme, echipamente militare sau bunuri cu dublă utilizare; întrucât printre sancțiuni se numără și interzicerea tuturor tranzacțiilor cu Banca Centrală a Rusiei, excluderea principalelor bănci ruse din sistemul de transmitere a mesajelor financiare SWIFT și suspendarea transmiterii și distribuției anumitor mijloace de dezinformare ruse deținute sau sprijinite de stat;

C.  întrucât, în plus, Consiliul a impus măsuri restrictive întemeiate pe regimul mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului mai multor persoane responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului în Federația Rusă și pe teritoriile Ucrainei ocupate temporar de Rusia; întrucât UE a adoptat și sancțiuni suplimentare împotriva Belarusului, ca răspuns la implicarea sa în războiul de agresiune împotriva Ucrainei și a Iranului, în legătură cu utilizarea dronelor iraniene în războiul purtat de Rusia;

D.  întrucât măsurarea impactului sancțiunilor prezintă numeroase provocări, inclusiv lipsa unor cifre și statistici fiabile; întrucât impactul sancțiunilor UE nu poate fi separat cu ușurință de impactul sancțiunilor SUA și al altor sancțiuni, de contramăsurile Rusiei sau de impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; întrucât majoritatea experților avertizează că, deși sancțiunile funcționează, impactul acestora nu este suficient de mare pentru a limita capacitatea Rusiei de a purta războaie împotriva Ucrainei și cer să se ia măsuri suplimentare pentru a extinde sfera de aplicare și a asigura respectarea în mai mare măsură a sancțiunilor; întrucât, deși sancțiunile UE împotriva Rusiei sunt fără precedent, impactul asupra economiei Rusiei pare să fie mai mic decât cel prevăzut inițial și există semne îngrijorătoare că se pierde eficacitatea sancțiunilor; întrucât sancțiunile împotriva Rusiei i-au forțat și îi forțează în continuare pe cei pe care îi vizează să caute permanent soluții costisitoare pentru a le ocoli;

E.  întrucât statele membre ale UE, împreună cu Coaliția pentru plafonarea prețurilor, au introdus plafoane tarifare pentru țițeiul transportat pe mare, uleiurile din petrol și uleiurile obținute din minerale bituminoase care provin din Rusia sau sunt exportate din Rusia; întrucât aceste plafoane tarifare au fost stabilite la 60 USD pe baril pentru țiței, 45 USD pe baril pentru produsele petroliere tranzacționate sub valoarea nominală a țițeiului și 100 USD pe baril pentru produsele petroliere tranzacționate peste valoarea nominală a țițeiului; întrucât diverse studii estimează că costurile de producție pe baril pentru țițeiul rusesc sunt de aproximativ 15 USD și de 20 USD pentru motorină; întrucât, așadar, actualele plafoane tarifare permit în continuare regimului lui Putin să obțină profituri mari;

F.  întrucât veniturile din exporturile de petrol și gaze ale Rusiei au scăzut cu 38 % între ianuarie 2022 și ianuarie 2023; întrucât ponderea Rusiei în cererea europeană de gaze a scăzut de la 45% în 2021 la 23 % în 2022 și la sub 10 % în ianuarie 2023; întrucât, potrivit unor rapoarte, volumul producției de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia a crescut la niveluri record; întrucât, în pofida sancțiunilor impuse de UE asupra cărbunelui din Rusia, producția de cărbune din Rusia a crescut cu 0,3 % față de 2021, atingând un nivel record; întrucât de la începutul războiului Rusia a obținut venituri în valoare de 532 de miliarde EUR din exporturile de combustibili fosili, din care achizițiile statelor membre ale UE au reprezentat peste 178 de miliarde EUR; întrucât, numai în 2022, veniturile din resursele energetice rusești s-au ridicat la 321 de miliarde USD;

G.  întrucât, începând din august 2023, a devenit evident că Rusia găsește noi modalități de a eluda sancțiunile ce constă în plafonarea prețului petrolului, iar prețurile petrolului rusesc pe piețele mondiale au început să crească; întrucât Rusia a reușit să redirecționeze exporturile de țiței dinspre Europa către piețe alternative, cum ar fi India, China și Turcia; întrucât importurile UE de produse petroliere fabricate cu petrol rusesc din India și din alte țări au crescut vertiginos, creând o intrare „pe ușa din spate” pentru petrolul rusesc și subminând impactul sancțiunilor UE; întrucât nave deținute de UE au transportat cea mai mare parte a țițeiului rusesc atât în 2022, cât și în 2023; întrucât în 2022 cota veniturilor din exporturile de resurse energetice s-a ridicat la o treime din veniturile totale de la bugetul Federației Ruse; întrucât sancțiunile asupra exporturilor de resurse energetice rusești au un impact puternic asupra veniturilor statului rus; întrucât, în urma introducerii plafonului prețurilor petrolului în decembrie 2022, veniturile Rusiei din exportul de resurse energetice au scăzut cu mult în comparație cu nivelurile dinainte de război; întrucât veniturile din petrol ale Rusiei s-au redresat în prima jumătate a anului 2023, ajungând la cel mai înalt nivel din noiembrie 2022;

H.  întrucât achizițiile de către statele membre ale UE de GNL din Rusia sau de petrol de origine rusă din țări din afara UE nu sunt restricționate și, în prezent, se situează cu mult peste nivelurile observate înainte de februarie 2022; întrucât Rusia este al doilea furnizor de GNL ca mărime al UE, după SUA; întrucât creșterea importurilor de GNL din Rusia contravine obiectivului UE de a pune capăt dependenței sale de combustibilii fosili ruși; întrucât Rusia continuă să câștige circa 690 de milioane EUR pe zi din exporturile sale de combustibili fosili (date din august 2023); întrucât UE continuă să trimită Rusiei 2 miliarde EUR pe lună pentru combustibili fosili; întrucât, din cauza importurilor continue de gaze prin conducte și de GNL, precum și din cauza diferitelor excepții de la interdicțiile de a importa țiței și produse petroliere, UE rămâne unul dintre cei mai mari clienți ai Rusiei pentru combustibilii fosili;

I.  întrucât, potrivit statisticilor oficiale ruse, economia rusă ar fi scăzut cu doar 2,1 % în 2022, mult mai puțin decât se preconizase, în pofida războiului său de agresiune împotriva Ucrainei și a sancțiunilor internaționale; întrucât Fondul Monetar Internațional estimează pe baza statisticilor oficiale ale Rusiei că economia rusă va crește cu 2,2 % în 2023 și cu 1,1 % în 2024; întrucât Rusia a anunțat că în 2024 bugetul său pentru apărare va fi majorat cu aproape 70 % și va ajunge la 107 miliarde EUR sau 6 % din PIB (față de 63 de miliarde EUR sau 3,9 % din PIB în 2023),

J.  întrucât, cu toate acestea, la 1 noiembrie 2023 președintele Rusiei a cerut autorităților să găsească soluții la problema inflației ridicate, atrăgând atenția că economia rusă se confruntă cu presiuni mai mari din cauza sancțiunilor occidentale; întrucât inflația rămâne ridicată în Rusia și tinde să crească, deoarece economia este afectată de o rublă mai slabă și de cheltuieli militare tot mai mari pentru ofensiva din Ucraina;

K.  întrucât importurile UE din Rusia au scăzut din februarie 2022; întrucât, în ciuda sancțiunilor, în practică, unele state membre au intensificat schimburile comerciale cu Rusia începând din februarie 2022;

L.  întrucât o serie de firme din UE beneficiază de derogări în temeiul Regulamentului (UE) nr. 269/2014 al Consiliului(2) și, prin urmare, continuă să desfășoare activități comerciale cu entități ruse care fac obiectul unor sancțiuni financiare și comerciale; întrucât competența de a acorda derogări aparține autorităților naționale, iar instituțiile UE sunt doar informate cu privire la derogările acordate, fără posibilitatea de a le contesta; întrucât Parlamentul și alte instituții nu au acces la aceste informații esențiale; întrucât această practică de derogare reduce considerabil impactul dorit al sancțiunilor UE, lipsind astfel unul dintre principalele instrumente de politică externă ale UE de eficacitate și credibilitate;

M.  întrucât, în încercarea de a contracara sancțiunile, Rusia s-a îndreptat către țările care nu aplică sancțiuni în căutarea de tehnologie și de alte produse; întrucât relațiile tot mai strânse dintre Rusia și China, atât în ceea ce privește comerțul cu energie și cu produse cu dublă utilizare, cât și sprijinul diplomatic și strategic, au împiedicat sancțiunile impuse de UE Rusiei să aibă efect; întrucât schimburile comerciale ale Rusiei cu China au atins niveluri record în 2022 și 2023; întrucât China este în prezent responsabilă de circa jumătate din importurile Rusiei, în creștere de la un sfert, cât erau înainte de război; întrucât și volumul schimburilor comerciale ale Rusiei cu India și Turcia a crescut foarte mult;

N.  întrucât mai multe analize ale armelor rusești capturate au arătat că Rusia continuă să importe componente occidentale critice pentru că are capacitatea de a găsi furnizori alternativi și rute alternative, importurile de elemente-cheie, cum ar fi semiconductorii, crescând chiar peste nivelurile anterioare sancțiunilor; întrucât mai multe țări care nu aplică sancțiuni, cum ar fi China, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Kazahstan, Kârgâzstan, unele țări din Caucazul de Sud și Serbia au devenit centre prin care entități ruse redirecționează produsele pe care le importă din UE către Rusia sau oferă rute alternative pentru importurile de produse cu dublă utilizare și de tehnologii și echipamente fabricate în străinătate;

O.  întrucât în decembrie 2022 UE l-a numit pe dl David O’Sullivan în funcția de trimis special internațional pentru punerea în aplicare a sancțiunilor UE; întrucât în cel mai recent pachet de sancțiuni, adoptat în iunie 2023, a fost inclus un instrument special de combatere a eludării sancțiunilor;

P.  întrucât Rosatom și sectorul rus al energiei nucleare nu sunt încă incluse în pachetele de sancțiuni; întrucât prin filialele sale, Rosatom asigură importuri critice de tehnologii și materiale complexului militar-industrial rus; întrucât în perioada 2022-2023 statele membre au avansat mult în reducerea dependenței lor de industria nucleară rusă;

Q.  întrucât la 2 decembrie 2022 Comisia a prezentat o propunere de directivă privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale Uniunii(3), cu scopul de a facilita anchetarea, urmărirea penală și pedepsirea încălcărilor sancțiunilor UE în toate statele membre;

R.  întrucât membri ai societății civile și ai opoziției din Rusia care trăiesc în exil în UE au avut de suferit din cauza impactului disproporționat al unora dintre sancțiuni asupra vieții lor de zi cu zi în moduri care nu corespund obiectivului politicii de sancțiuni a UE și, în schimb, afectează credibilitatea UE,

1.  condamnă din nou în termenii cei mai fermi războiul de agresiune neprovocat, ilegal și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și implicarea regimului Lukașenka din Belarus; invită din nou Rusia să înceteze imediat toate activitățile militare din Ucraina și să își retragă necondiționat toate forțele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu recunoscut la nivel internațional al Ucrainei, să pună capăt deportării forțate a civililor ucraineni și să îi elibereze pe toți ucrainenii deținuți și deportați, îndeosebi pe copii;

2.  subliniază că obiectivul sancțiunilor UE ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei este de a slăbi strategic baza economică și industrială a Rusiei, mai ales complexul militar-industrial, pentru a submina capacitatea Federației Ruse de a continua războiul, de a ataca populația civilă și de a încălca integritatea teritorială a Ucrainei, precum și pentru a împiedica accesul Rusiei la tehnologii și componente militare și a viza elitele politice și economice ruse cu scopul de a ataca sprijinul pe care acestea îl acordă regimului;

3.  reamintește că eficacitatea sancțiunilor internaționale depinde de fermitatea, coeziunea, cooperarea, sinceritatea și respectarea angajamentelor statelor care le-au adoptat; cere statelor membre să identifice clar activele străine rusești supuse sancțiunilor și deținute în jurisdicțiile lor și să se asigure că accesul entităților ruse la acestea este blocat efectiv; evidențiază că este nevoie de o abordare mai armonizată și de o transparență mai mare în ceea ce privește localizarea și valoarea totală a activelor înghețate;

4.  subliniază că, având în vedere că sancțiunile UE împotriva Rusiei sunt un instrument de politică externă menit să pună capăt unui război ilegal, eludarea acestor restricții la exportul de bunuri critice pentru război ar putea fi considerată, în anumite cazuri grave, complicitate la crimele de război comise de Rusia și urmărită penal ca atare;

5.  invită UE și statele sale membre să consolideze și să centralizeze, la nivelul UE, supravegherea punerii în aplicare a sancțiunilor și să dezvolte un mecanism de prevenire și monitorizare a eludării sancțiunilor pentru a limita capacitatea Rusiei de a eluda sancțiunile; invită autoritățile statelor membre să coopereze mai strâns la anchetarea încălcărilor sau eludării sancțiunilor și să demonstreze care sunt consecințele unor astfel de încălcări prin prevenirea și urmărirea penală dinamică și fermă a încălcărilor sancțiunilor UE; invită, în acest context, instituțiile UE să ajungă rapid la un acord referitor la directiva ambițioasă privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale Uniunii; reliefează că sancțiunile ar trebui să rămână proporționale, dar și îndeajuns de mari pentru a avea un efect disuasiv; invită Consiliul European să adopte o decizie de extindere a competențelor Parchetului European astfel încât să includă infracțiunea de încălcare a măsurilor restrictive ale Uniunii, ceea ce ar permite o mai mare armonizare și urmărirea penală consecventă și uniformă a acestor infracțiuni în întreaga UE;

6.  se declară profund îngrijorat de continuarea comerțului cu bunuri critice pentru război între statele membre și Rusia; regretă lipsa gravă a unei culturi a respectării regulilor referitoare la sancțiunile UE împotriva Rusiei; condamnă practica prin care bunuri din UE supuse sancțiunilor sunt vândute unor firme sau persoane din țări terțe și apoi sunt expediate direct din UE în Rusia; invită UE și statele sale membre să creeze sisteme prin care informațiile privind tranzacțiile să poată fi partajate mai eficient pentru a îmbunătăți asigurarea respectării sancțiunilor privind produsele militare și produsele cu dublă utilizare; invită autoritățile statelor membre să furnizeze întreprinderilor informațiile și asistența necesare pentru a îmbunătăți respectarea sancțiunilor UE și să colaboreze cu firmele ale căror produse sunt exportate către Rusia pentru a reduce la minimum riscul de încălcare a controlului exporturilor în necunoștință de cauză; invită statele membre să investigheze temeinic respectarea de către firme a restricțiilor la exportul de bunuri aflate pe listă și să impună sancțiuni disuasive;

7.  invită statele membre să extindă controlul exporturilor pentru a acoperi mai multe categorii de bunuri, să alinieze controlul exporturilor între jurisdicții și să aplice în mod consecvent măsuri pentru a închide portițele; invită UE și statele sale membre să ia măsuri speciale pentru ca produsele tehnologice avansate care sunt exportate în țări din afara UE să nu ajungă în Rusia, să monitorizeze constant evoluțiile, astfel încât să identifice modul în care funcționează sistemele de eludare a sancțiunilor și să adapteze regimurile de sancțiuni în consecință;

8.  cere insistent firmelor din UE și din țările candidate și potențial candidate la UE să își înceteze activitatea în Rusia și să dea dovadă de vigilență deosebită atunci când exportă bunuri al căror export în Rusia este interzis; subliniază că firmele din UE și filialele lor despre care s-a constatat că încalcă măsurile restrictive ale UE trebuie neeligibile pentru finanțare, inclusiv pentru licitații și alte forme de finanțare în cadrul Mecanismului pentru Ucraina și a altor programe de reconstrucție a Ucrainei; consideră că firmele care recurg la derogări de la aplicarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei și, ca atare, mențin activități comerciale cu Rusia nu ar trebui să beneficieze de niciun fel de finanțare din partea UE, nici de asistență tehnică și nici să participe la proiecte finanțate de UE; consideră că aceste firme ar trebui automat incluse în sistemul de detectare timpurie și de excludere și că statutul lor în instrumentul de notare a riscurilor Arachne ar trebui actualizat în consecință; consideră că același principiu ar trebui să se aplice, mutatis mutandis, achizițiilor publice, prin care administrațiilor publice sau autorităților locale nu ar trebui să li se permită să achiziționeze lucrări, bunuri sau servicii de la firme care beneficiază de derogări de la sancțiunile UE în temeiul Regulamentului (UE) nr. 269/2014 al Consiliului;

9.  invită UE și statele sale membre să îmbunătățească comunicarea strategică a UE cu privire la sancțiunile UE împotriva Rusiei și să combată dezinformarea cu privire la acestea; invită Comisia și statele membre să facă mai multe eforturi pentru a informa publicul larg despre măsurile restrictive ale UE împotriva Rusiei, în special despre obiectivul acestora, și să se folosească, în acest sens, experiența trimisului pentru sancțiuni al UE pentru a convinge partenerii internaționali, organizațiile și sectoarele-cheie de necesitatea de a împiedica eludarea eforturilor menite să reducă veniturile disponibile pentru continuarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;

10.  invită insistent toate țările candidate și potențial candidate la aderarea la UE să se alinieze cu strictețe la sancțiunile UE ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, ca semn al gradului lor de pregătire pentru a-și asuma obligațiile pe care le presupune aderarea la UE;

11.  condamnă comportamentul statelor, prestatorilor de servicii juridice, entităților și persoanelor fizice care ajută Rusia să evite efectele sancțiunilor UE; reamintește că încălcarea sancțiunilor reprezintă o infracțiune la nivelul UE și are un impact grav asupra intereselor financiare ale UE; invită statele membre și instituțiile UE, inclusiv trimisul pentru sancțiuni al UE pentru punerea în aplicare a sancțiunilor UE, să își intensifice activitatea pentru a limita evaziunea și eludarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei, care afectează grav eficacitatea sancțiunilor UE și îngreunează eforturile internaționale de a pune capăt războiului; reliefează că activele confiscate ca urmare a încălcării sancțiunilor trebuie folosite pentru a despăgubi victimele agresiunii ruse, precum și pentru reconstrucția infrastructurii și reforme, în cadrul Mecanismului pentru Ucraina; invită UE și statele membre să își reevalueze relațiile cu țările care nu depun suficiente eforturi pentru a limita evaziunea și eludarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei, inclusiv asistența financiară acordată acestor țări și orice acces preferențial la piețele UE; se declară îngrijorat de relatările potrivit cărora Azerbaidjanul „albește” gazele rusești; cere insistent UE și statelor sale membre să folosească toate instrumentele posibile pentru a convinge guvernul Azerbaidjanului să nu mai uneltească cu regimul rus;

12.  invită instituțiile UE și statele membre să lucreze activ la menținerea unității pe tema sancțiunilor și cere deci să se prevadă sistematic perioade de cel puțin 12 luni de reînnoire a tuturor regimurilor de sancțiuni ce țin de acțiunile Rusiei împotriva Ucrainei și să se adopte alte pachete de sancțiuni menite să limiteze strategic capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul; îl încurajează pe Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să contribuie în continuare la unitatea pe termen lung și la creșterea eficacității prin exercitarea amplă a dreptului său de a prezenta propuneri;

13.  invită Comisia să își revizuiască interpretarea sancțiunilor care determină sechestrarea și confiscarea obiectelor și a vehiculelor destinate exclusiv uzului personal; reliefează că această conformare excesivă discreditează obiectivul și instrumentul sancțiunilor;

14.  invită UE și statele sale membre să consolideze și să intensifice coordonarea în ceea ce privește asigurarea respectării sancțiunilor existente privind exporturile de petrol rusești; solicită UE și statelor sale membre să închidă complet piața UE pentru combustibilii fosili de origine rusă; solicită testarea armonizată a originii importurilor de combustibili fosili, GNL și combustibili fosili rafinați pentru a împiedica reexportarea energiei provenite din Rusia către UE;

15.  invită UE și statele sale membre să colaboreze cu G7 pentru a scădea substanțial plafonul de preț pentru petrolul și produsele petroliere rusești, pentru a impune un embargo asupra importurilor de GNL rusesc și de gaz petrolier lichefiat în UE și asupra importurilor de combustibil și de alte produse petroliere din țări terțe în cazul în care aceste produse au fost fabricate utilizând petrol rusesc și pentru a interzice transportul exporturilor rusești de petrol și GNL pe teritoriul UE; solicită UE să introducă plafoane de preț și de volum pentru importurile de îngrășăminte din Rusia și Belarus în UE;

16.  invită UE și statele sale membre să impună sancțiuni tuturor marilor companii petroliere rusești, Gazprombank, filialelor acestora, precum și consiliilor de administrație și conducerii acestora; invită UE și statele sale membre să extindă sancțiunile împotriva Rusiei la importurile de aluminiu și să introducă sancțiuni împotriva proiectului „Arctic-2” în domeniul GNL; invită UE și statele membre să propună o restricție asupra serviciilor petrolierelor și un embargo asupra vânzării de petroliere către Rusia, precum și o restricție privind serviciile europene de asigurare pentru petroliere, dacă acestea sunt utilizate pentru exportul de petrol rusesc; invită țările Coaliției pentru plafonarea prețurilor să interzică transbordarea petrolului și a GNL din Rusia în apele lor teritoriale și în zonele lor economice exclusive; invită UE și statele membre să asigure aplicarea în mai mare măsură a plafonării prețului petrolului și mai buna asigurare a respectării acestei plafonări, mai ales prin impunerea cerinței ca certificarea prețurilor plafonate pentru navele cargo care transportă petrol din Rusia să poată fi făcută numai de un comerciant de pe o listă de comercianți aprobați și ca toate petrolierele care tranzitează apele teritoriale europene să verifice dacă dețin o asigurare adecvată pentru scurgerile de petrol („P&I”);

17.  invită Comisia și statele membre să extindă sancțiunile pentru a include interzicerea totală a comercializării și tăierii diamantelor de origine rusă sau a celor reexportate de Rusia în UE; invită UE și statelor sale membre să sancționeze compania de stat Alrosa și să introducă la scară largă sisteme de urmărire a originii diamantelor bazate pe noile tehnologii;

18.  invită UE și statele sale membre să își limiteze cât mai curând cooperarea cu Rosatom, cu conducerea și filialele acesteia, la strictul necesar pentru securitatea energetică a UE; invită Comisia și Agenția de Aprovizionare a Euratom să analizeze cooperarea actuală cu Rosatom și să ofere sprijin pentru înlocuirea combustibililor, pieselor de schimb și serviciilor rusești cu posibile alternative, ținând seama de experiența de succes a Ucrainei; invită UE și statele sale membre să împiedice intrarea navelor filialei Atomflot a Rosatom în porturile UE și să facă mai multe presiuni la nivel internațional pentru a se pune capăt ocupării centralei nucleare de la Zaporijia și, în sens mai larg, pentru a se garanta siguranța centralelor atomice afectate de conflicte; invită UE și statele sale membre să interzică importul de produse nucleare ruse;

19.  este îngrijorat de faptul că Rusia este în măsură să își procure numeroase componente informatice necesare pentru a produce rachete balistice și de croazieră cu ajutorul programului său spațial (Roscosmos), acesta fiind un mijloc prin care această țară achiziționează tehnologii cu aplicații atât civile, cât și militare; invită UE și statele sale membre să înceteze imediat livrările de astfel de componente către Rusia și să adopte măsuri suplimentare care ar perturba și mai mult lanțul de aprovizionare al armatei Rusiei și să vizeze actori externi care încearcă să sprijine efortul de război al Rusiei, inclusiv prin producția de drone și rachete;

20.  invită UE și statele sale membre să găsească căi legale care să permită confiscarea activelor rusești înghețate și folosirea lor pentru a reconstrui Ucraina și a despăgubi victimele agresiunii Rusiei; salută anunțul guvernului belgian privind impozitarea veniturilor obținute din activele blocate deținute de Rusia și aflate în posesia Euroclear;

21.  cere ca măsurile restrictive împotriva Belarusului să fie în totalitate aliniate la cele în vigoare împotriva Rusiei, întrucât regimul Lukașenka este un complice important la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;

22.  invită Serviciul European de Acțiune Externă, împreună cu Comisia, să reexamineze în amănunt sancțiunile UE ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și să prezinte propuneri privind modurile de îmbunătățire în continuare a pregătirii, menținerii, monitorizării punerii în aplicare și asigurării respectării sancțiunilor UE, precum și coordonarea acestora cu aliații transatlantici, cu partenerii din G7 și G20, cu alți parteneri care împărtășesc aceeași viziune și cu membrii ONU în general; își reiterează poziția privind menținerea unei cooperări transatlantice solide între UE și SUA în ceea ce privește sancțiunile, închizând orice portițe care ar putea permite Rusiei să se sustragă sancțiunilor și raționalizând controlul exporturilor;

23.  invită Consiliul să se grăbească să ajungă la un acord în vederea adoptării rapide a propunerii de regulament privind măsurile restrictive împotriva actelor grave de corupție; invită Consiliul să impună rapid sancțiuni în cadrul acestui nou regim persoanelor fizice și juridice responsabile de acte de corupție în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și care urmăresc să sprijine regimul rus;

24.  invită Consiliul și Comisia să își mărească transparența și profesionalismul în ceea ce privește modul în care identifică persoanele care ar trebui vizate sau eliberate de sancțiuni personale; afirmă din nou că modul de operare actual afectează reputația regimului de sancțiuni existent;

25.  evidențiază faptul că eficacitatea limitată a sancțiunilor pune în evidență necesitatea unei abordări mai cuprinzătoare față de Rusia; cere deci ca sancțiunile impuse de UE ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei să fie integrate într-o strategie politică și diplomatică cuprinzătoare față de Rusia, care să includă, de asemenea, sprijinirea opoziției ruse aflate în exil, a societății civile, a mass-mediei independente și a ziariștilor independenți din Rusia care se opun războiului, coordonarea cu partenerii internaționali în combaterea ingerinței Rusiei în procesele democratice și în conflictele internaționale, precum și o cooperare multilaterală eficace pentru a contracara obstrucționarea sau utilizarea abuzivă de către Rusia a instituțiilor sau mecanismelor multilaterale; invită Comisia și statele membre să reducă la minimum consecințele negative pentru societatea civilă rusă și belarusă și pentru reprezentanții opoziției din Rusia și Belarus aflați în exil, deoarece consecințele respective nu contribuie la atingerea obiectivului declarat al sancțiunilor, și anume limitarea capacității Rusiei de a-și purta războiul de agresiune împotriva Ucrainei;

26.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Președintelui, guvernului și Radei Supreme a Ucrainei, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, precum și autorităților ruse și belaruse.

(1) JO L 308, 29.11.2022, p. 18. (2) Regulamentul (UE) nr. 269/2014 al Consiliului din 17 martie 2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (JO L 78, 17.3.2014, p. 6). (3) Propunerea Comisiei de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale Uniunii (COM(2022)0684).