Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2023/0083(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0316/2023

Texte depuse :

A9-0316/2023

Dezbateri :

PV 20/11/2023 - 17
CRE 20/11/2023 - 17

Voturi :

PV 21/11/2023 - 7.3
CRE 21/11/2023 - 7.3
Explicaţii privind voturile
PV 23/04/2024 - 5.25
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P9_TA(2023)0400
P9_TA(2024)0308

Texte adoptate
PDF 262kWORD 75k
Marţi, 21 noiembrie 2023 - Strasbourg
Norme comune de promovare a reparării bunurilor
P9_TA(2023)0400A9-0316/2023

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 21 noiembrie 2023 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind normele comune de promovare a reparării bunurilor și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2394 și a Directivelor (UE) 2019/771 și (UE) 2020/1828 (COM(2023)0155 – C9-0117/2023 – 2023/0083(COD))(1)

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul 1
(1)  Directiva (UE) 2019/771 a Parlamentului European și a Consiliului12 urmărește obiectivul de a îmbunătăți funcționarea pieței interne, asigurând în același timp un nivel ridicat de protecție a consumatorilor. În contextul tranziției verzi, prezenta directivă urmărește obiectivul de a îmbunătăți funcționarea pieței interne, promovând în același timp un consum mai durabil, completând astfel obiectivul urmărit de Directiva (UE) 2019/771.
 (1)  Directiva (UE) 2019/771 a Parlamentului European și a Consiliului12 urmărește obiectivul de a îmbunătăți funcționarea pieței interne, asigurând în același timp un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, precum și creșterea circularității în economie. În contextul tranziției verzi, prezenta directivă urmărește obiectivul de a îmbunătăți funcționarea pieței interne, promovând în același timp un consum mai durabil, completând astfel obiectivul urmărit de Directiva (UE) 2019/771.
__________________
 __________________
12 Directiva (UE) 2019/771 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2019 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri, de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2394 și a Directivei 2009/22/CE și de abrogare a Directivei 1999/44/CE (JO L 136, 22.5.2019, p. 28).
 12 Directiva (UE) 2019/771 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2019 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri, de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2394 și a Directivei 2009/22/CE și de abrogare a Directivei 1999/44/CE (JO L 136, 22.5.2019, p. 28).
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 3
(3)  Pentru a reduce numărul cazurilor de eliminare prematură a bunurilor viabile achiziționate de consumatori și pentru a-i încuraja pe aceștia să își utilizeze bunurile mai mult timp, este necesar să se stabilească norme privind repararea unor astfel de bunuri. Repararea ar trebui să conducă la un consum mai durabil, întrucât ar putea genera mai puține deșeuri cauzate de bunurile eliminate, o cerere mai mică de resurse, inclusiv de energie, cauzată de procesul de fabricație și de vânzare a bunurilor noi care înlocuiesc bunurile defecte, precum și mai puține emisii de gaze cu efect de seră. Prezenta directivă promovează consumul durabil în vederea obținerii de beneficii pentru mediu, aducând totodată beneficii consumatorilor prin evitarea costurilor asociate noilor achiziții pe termen scurt.
 (3)  Pentru a reduce numărul cazurilor de eliminare prematură a bunurilor viabile achiziționate de consumatori și pentru a-i încuraja pe aceștia să își utilizeze bunurile mai mult timp, este necesar să se consolideze dreptul consumatorilor la reparare, astfel încât consumatorii să poată solicita reparații de calitate și la prețuri accesibile de la furnizorul pe care îl aleg. Repararea ar trebui să conducă la un consum durabil, cu respectarea limitelor planetare, întrucât ar putea genera mai puține deșeuri cauzate de bunurile eliminate, o cerere mai mică de resurse, inclusiv de energie, cauzată de procesul de fabricație și de vânzare a bunurilor noi care înlocuiesc bunurile defecte, precum și mai puține emisii de gaze cu efect de seră. Prezenta directivă promovează consumul durabil în vederea obținerii de beneficii pentru mediu, prin promovarea unui ciclu de viață al produselor care include reutilizarea, repararea și recondiționarea, aducând totodată beneficii consumatorilor prin evitarea costurilor asociate noilor achiziții pe termen scurt.
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 4 a (nou)
(4a)  Comportamentul consumatorului constă într-o mare varietate de aspecte. Atunci când aleg între repararea și achiziționarea unui produs nou, criteriile de decizie, cum ar fi caracterul convenabil din punct de vedere economic, durabilitatea, disponibilitatea și proximitatea unui serviciu de reparații, precum și timpul necesar pentru o reparație, joacă un rol esențial. Diverse obstacole ar putea, de asemenea, să îi împiedice pe consumatori să opteze pentru reparare, cum ar fi indisponibilitatea informațiilor privind potențialul de reparare a unui produs atunci când achiziționează un bun, lipsa accesului la piesele de schimb, lipsa informațiilor privind serviciile de reparare și costurile reparațiilor. Pe lângă dispozițiile prevăzute în prezenta directivă, ar trebui promovate și încurajate în mod echivalent măsuri de sensibilizare pentru a promova o cultură a reparării, îmbunătățirea cunoștințelor consumatorilor cu privire la întreținerea și îngrijirea corespunzătoare a produselor și cunoașterea drepturilor lor existente, inclusiv în ceea ce privește garanția legală, precum și stimulente financiare pentru consumatori, producători și reparatori.
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 6
(6)  Cerințele privind potențialul de reparare ar trebui să cuprindă toate cerințele prevăzute în actele juridice ale Uniunii care garantează că bunurile pot fi reparate, inclusiv, dar fără a se limita la cerințele prevăzute de cadrul privind proiectarea ecologică menționat în Regulamentul [privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile], pentru a acoperi o gamă largă de produse, precum și evoluțiile viitoare din orice alt domeniu al dreptului Uniunii.
 (6)  Cerințele privind potențialul de reparare ar trebui să cuprindă toate cerințele prevăzute în actele juridice ale Uniunii care garantează că bunurile pot fi reparate, inclusiv, dar fără a se limita la cerințele prevăzute de cadrul privind proiectarea ecologică menționat în Regulamentul [privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile], pentru a acoperi o gamă largă de produse, precum și evoluțiile viitoare.
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 7
(7)  Pentru a-i ajuta pe consumatori să identifice și să aleagă servicii de reparare adecvate, aceștia ar trebui să primească informații-cheie privind serviciile de reparare. Formularul european de informații privind repararea ar trebui să stabilească parametrii-cheie care influențează deciziile consumatorilor atunci când analizează posibilitatea de a repara bunurile defecte. Prezenta directivă ar trebui să stabilească un model de format standardizat. Un format standardizat pentru prezentarea serviciilor de reparare ar trebui să le permită consumatorilor să evalueze și să compare cu ușurință serviciile de reparare. Un astfel de format standardizat ar trebui, de asemenea, să faciliteze procesul de furnizare a informațiilor privind serviciile de reparare, în special pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii care furnizează servicii de reparare. Pentru a evita sarcinile suplimentare cauzate de suprapunerea cerințelor precontractuale în materie de informații, ar trebui să se considere că un reparator a îndeplinit cerințele de informare corespunzătoare din actele juridice relevante ale UE, după caz, dacă formularul european de informații privind repararea a fost completat corect și furnizat consumatorului. Informațiile din formularul european de informații privind repararea ar trebui furnizate consumatorilor în mod clar și inteligibil și în conformitate cu cerințele de accesibilitate prevăzute de Directiva 2019/88214.
 (7)  Pentru a-i ajuta pe consumatori să identifice și să aleagă servicii de reparare adecvate, aceștia ar trebui să primească informații-cheie privind serviciile de reparare. Formularul european de informații privind repararea ar trebui să stabilească parametrii-cheie care influențează deciziile consumatorilor atunci când analizează posibilitatea de a repara bunurile defecte. Prezenta directivă ar trebui să stabilească un model de format standardizat. Un format standardizat pentru prezentarea serviciilor de reparare ar trebui să le permită consumatorilor să evalueze și să compare cu ușurință serviciile de reparare. Un astfel de format standardizat ar trebui, de asemenea, să faciliteze procesul de furnizare a informațiilor privind serviciile de reparare, în special pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii care furnizează servicii de reparare. Informațiile din formularul european de informații privind repararea ar trebui furnizate consumatorilor în mod clar și inteligibil și în conformitate cu cerințele de accesibilitate prevăzute de Directiva 2019/88214.
__________________
 __________________
14 Directiva 2019/882/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (JO L 151, 7.6.2019, p. 70).
 14 Directiva 2019/882/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (JO L 151, 7.6.2019, p. 70).
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul 8
(8)  Libertatea consumatorului de a alege un reparator pentru repararea bunurilor ar trebui facilitată prin solicitarea formularului european de informații privind repararea nu numai de la producător, ci și de la vânzătorul bunurilor în cauză sau de la reparatori independenți, după caz. Reparatorii ar trebui să furnizeze formularul european de informații privind repararea numai în cazul în care consumatorul solicită acest formular, iar reparatorul intenționează să presteze serviciul de reparații sau este obligat să efectueze reparații. De asemenea, un consumator poate alege să nu solicite formularul european de informații privind repararea și să încheie un contract pentru prestarea de servicii de reparare cu un reparator pe baza informațiilor precontractuale furnizate prin alte mijloace în conformitate cu Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului15.
 (8)  Libertatea consumatorului de a alege un reparator pentru repararea bunurilor ar trebui facilitată prin furnizarea voluntară a formularului european de informații privind repararea nu numai de către producător, ci și de către vânzătorul bunurilor în cauză sau de către reparatori independenți, după caz. Reparatorii ar trebui să furnizeze formularul european de informații privind repararea numai în mod voluntar. De asemenea, un consumator poate să încheie un contract pentru prestarea de servicii de reparare cu un reparator pe baza informațiilor precontractuale furnizate prin alte mijloace în conformitate cu Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului15.
__________________
 __________________
15 Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 304, 22.11.2011, p. 64).
 15 Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 304, 22.11.2011, p. 64).
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 9
(9)  Există situații în care un reparator suportă costurile necesare pentru furnizarea informațiilor privind repararea și prețul incluse în formularul european de informații privind repararea. De exemplu, reparatorul ar putea fi nevoit să inspecteze bunurile pentru a putea determina defectul sau tipul de reparație care este necesar, inclusiv necesitatea pieselor de schimb, și să estimeze prețul reparației. În aceste cazuri, un reparator poate solicita unui consumator doar să plătească costurile necesare pentru furnizarea informațiilor incluse în formularul european de informații privind repararea. În conformitate cu informațiile precontractuale și cu alte cerințe prevăzute în Directiva 2011/83/UE, reparatorul ar trebui să informeze consumatorul cu privire la astfel de costuri înainte ca acesta să solicite furnizarea formularului european de informații privind repararea. Consumatorii se pot abține de la solicitarea formularului european de informații privind repararea în cazul în care consideră costurile pentru obținerea formularului respectiv prea ridicate.
 (9)  Există situații în care un reparator suportă costurile necesare pentru furnizarea informațiilor privind repararea și prețul incluse în formularul european de informații privind repararea. Impunerea acestor costuri ar trebui să se limiteze la cazurile în care reparatorul ar putea fi nevoit să inspecteze bunurile pentru a putea determina defectul sau tipul de reparație care este necesar, inclusiv necesitatea pieselor de schimb, și să estimeze prețul reparației. În aceste cazuri, un reparator poate solicita unui consumator doar să plătească costurile necesare pentru furnizarea informațiilor respective incluse în formularul european de informații privind repararea. Aceste costuri nu trebuie să constituie în niciun caz un obstacol pentru restul procesului de reparare și nici să aibă un efect disuasiv asupra reparației în general. În conformitate cu informațiile precontractuale și cu alte cerințe prevăzute în Directiva 2011/83/UE, reparatorul ar trebui să informeze consumatorul cu privire la astfel de costuri înainte ca acesta să solicite furnizarea formularului european de informații privind repararea. Consumatorii se pot abține de la primirea formularului european de informații privind repararea în cazul în care consideră costurile pentru obținerea formularului respectiv prea ridicate.
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 11
(11)  Directiva (UE) 2019/771 prevede obligația vânzătorilor de a repara bunurile în cazul unei neconformități care exista la momentul livrării bunurilor și care este constatată în cursul perioadei de răspundere contractuală. În temeiul acestei directive, consumatorii nu au dreptul la repararea defectelor care nu intră sub incidența acestei obligații. Drept consecință, un număr mare de bunuri defecte, dar viabile, sunt scoase din uz prematur. Pentru a-i încuraja pe consumatori să își repare bunurile în astfel de situații, directiva ar trebui să prevadă obligația producătorilor de a repara bunuri cărora li se aplică cerințele privind potențialul de reparare impuse de actele juridice ale Uniunii. Această obligație de reparare ar trebui să fie impusă, la cererea consumatorului, producătorilor unor astfel de bunuri, întrucât aceștia sunt vizați de cerințele privind potențialul de reparare. Această obligație ar trebui să se aplice producătorilor stabiliți atât în interiorul, cât și în afara Uniunii în ceea ce privește bunurile introduse pe piața Uniunii.
 (11)  Directiva (UE) 2019/771 prevede obligația vânzătorilor de a repara bunurile în cazul unei neconformități care exista la momentul livrării bunurilor și care este constatată în cursul perioadei de răspundere contractuală. În temeiul acestei directive, consumatorii nu au dreptul la repararea defectelor care nu intră sub incidența acestei obligații. Drept consecință, un număr mare de bunuri defecte, dar viabile, sunt scoase din uz prematur. Pentru a-i încuraja pe consumatori să își repare bunurile în astfel de situații, directiva ar trebui să prevadă obligația producătorilor de a repara bunuri enumerate în anexa II la prezenta directivă. Această obligație de reparare ar trebui să fie impusă, la cererea consumatorului, producătorilor unor astfel de bunuri, întrucât aceștia sunt vizați de cerințele privind potențialul de reparare. Această obligație ar trebui să se aplice producătorilor stabiliți atât în interiorul, cât și în afara Uniunii în ceea ce privește bunurile introduse pe piața Uniunii. Totuși, obligația de reparare ar trebui să fie proporțională și să țină seama de disponibilitatea pieselor de schimb pe durata de viață a produsului. Piesele de schimb ar trebui să fie puse la dispoziție cel puțin pentru perioada prevăzută în actele Uniunii. În plus, prezenta directivă nu ar trebui să pună sub semnul întrebării libertatea economică a producătorilor de a alege să înceteze fabricarea unui produs.
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 12
(12)  Întrucât obligația de reparare impusă producătorilor în temeiul prezentei directive se referă la defecte care nu sunt cauzate de neconformitatea bunurilor care fac obiectul unui contract de vânzare, producătorii pot oferi servicii de reparare în schimbul unui preț plătit de consumator, în schimbul altui tip de contraprestație sau gratuit. Perceperea unui preț ar trebui să îi încurajeze pe producători să dezvolte modele de afaceri durabile, inclusiv furnizarea de servicii de reparare. Un astfel de preț poate lua în considerare, de exemplu, costurile cu forța de muncă, costurile pieselor de schimb, costurile de exploatare a instalației de reparații și o marjă uzuală. Prețul și condițiile reparației ar trebui convenite într-un contract încheiat între consumator și producător, iar consumatorul ar trebui să aibă libertatea de a decide dacă prețul și condițiile respective sunt acceptabile. Necesitatea unui astfel de contract și presiunea concurențială exercitată de alți reparatori ar trebui să îi încurajeze pe producătorii care sunt obligați să efectueze reparații să mențină prețul acceptabil pentru consumator. Obligația de reparare poate fi executată și gratuit atunci când defectul este acoperit de o garanție comercială, de exemplu, în ceea ce privește durabilitatea garantată a bunurilor.
 (12)  Întrucât obligația de reparare impusă producătorilor în temeiul prezentei directive se referă la defecte care nu sunt cauzate de neconformitatea bunurilor care fac obiectul unui contract de vânzare, producătorii pot oferi servicii de reparare în schimbul unui preț plătit de consumator, în schimbul altui tip de contraprestație sau gratuit. Perceperea unui preț ar trebui să îi încurajeze pe producători să dezvolte modele de afaceri durabile, inclusiv furnizarea de servicii de reparare. Un astfel de preț poate lua în considerare, de exemplu, costurile cu forța de muncă, costurile pieselor de schimb, costurile de exploatare a instalației de reparații și o marjă uzuală. În cazurile în care aceste costuri nu pot fi estimate înainte de reparație, consumatorii ar trebui să primească informații privind prețul maxim preconizat. Prețul și condițiile reparației ar trebui convenite într-un contract încheiat între consumator și producător, iar consumatorul ar trebui să aibă libertatea de a decide dacă prețul și condițiile respective sunt acceptabile. Necesitatea unui astfel de contract și presiunea concurențială exercitată de alți reparatori ar trebui să îi încurajeze pe producătorii care sunt obligați să efectueze reparații să mențină prețul acceptabil pentru consumator. Obligația de reparare poate fi executată și gratuit atunci când defectul este acoperit de o garanție comercială, de exemplu, în ceea ce privește durabilitatea garantată a bunurilor. Pentru a stimula consumatorii să își repare produsul în afara garanției legale, un producător îi poate împrumuta consumatorului un produs înlocuitor sau recondiționat pe durata reparației, care va fi returnat după ce acesta își primește produsul reparat.
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 13
(13)  Producătorii își pot îndeplini obligația de reparare prin subcontractarea reparațiilor, de exemplu, în cazul în care producătorul nu dispune de infrastructura de reparații sau în cazul în care reparația poate fi efectuată de un reparator situat mai aproape de consumator, printre altele în cazul în care producătorul este stabilit în afara Uniunii.
 (13)  Producătorii își pot îndeplini obligația de reparare prin subcontractarea reparațiilor, de exemplu, în cazul în care producătorul nu dispune de infrastructura de reparații. Pentru a preveni costurile de transport și emisiile inutile, reparația ar trebui efectuată cât mai aproape posibil de consumator. Astfel, reparația poate fi efectuată de un reparator situat mai aproape de consumator, în special în cazurile în care producătorul este stabilit în afara Uniunii.
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 14
(14)  Se aplică cerințele prevăzute în actele delegate adoptate în temeiul Regulamentului [privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile] sau măsurile de punere în aplicare adoptate în temeiul Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului16, conform cărora producătorii ar trebui să ofere acces la piese de schimb, informații privind repararea și întreținerea sau la orice instrumente software, firmware sau mijloace auxiliare similare legate de reparații. Aceste cerințe asigură fezabilitatea tehnică a reparațiilor, nu numai de către producător, ci și de către alți reparatori. În consecință, consumatorul are libertatea de a-și alege reparatorul.
 (14)  Se aplică cerințele prevăzute în actele delegate adoptate în temeiul Regulamentului [privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile] sau măsurile de punere în aplicare adoptate în temeiul Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului16, conform cărora producătorii ar trebui să ofere acces la piese de schimb, informații privind repararea și întreținerea sau la orice instrumente software, firmware sau mijloace auxiliare similare legate de reparații. Aceste cerințe asigură fezabilitatea tehnică a reparațiilor, nu numai de către producător, ci și de către alți reparatori. Pentru a completa aceste măsuri, accesul reparatorilor independenți, al refabricanților, al persoanelor care realizează recondiționări și al utilizatorilor finali la toate piesele de schimb, toate informațiile și instrumentele conexe, inclusiv instrumentele de diagnosticare, ar trebui să fie furnizat la un cost rezonabil și în mod nediscriminatoriu, pentru o perioadă care să corespundă cel puțin duratei de viață preconizate a produsului. În consecință, acest lucru ar trebui să asigure concurența și să le aducă beneficii consumatorilor prin servicii mai bune și prețuri mai mici atunci când selectează un reparator sau, în cazul în care sunt capabili, efectuarea reparației pe cont propriu. Complexitatea și siguranța reparației sunt legate de tipul de dispozitiv. În cazul în care se poate prevedea în mod rezonabil că efectuarea reparației de către un consumator mediu ar putea duce la un risc pentru siguranță sau necesită instrumente avansate, producătorii ar trebui să avertizeze în mod explicit consumatorul.
__________________
 __________________
16 Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (reformare) (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 285, 31.10.2009, p. 10).
 16 Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (reformare) (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 285, 31.10.2009, p. 10).
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 15
(15)  Obligația de reparare ar trebui să fie eficace și în cazurile în care producătorul este stabilit în afara Uniunii. Pentru a le permite consumatorilor să apeleze la un operator economic stabilit în Uniune pentru a îndeplini această obligație, prezenta directivă prevede o serie de operatori economici alternativi care trebuie să îndeplinească obligația de reparare a producătorului în astfel de cazuri. Acest lucru ar trebui să le permită producătorilor situați în afara Uniunii să își organizeze și să își îndeplinească obligația de reparare în cadrul Uniunii.
 (15)  Obligația de reparare ar trebui să fie eficace și în cazurile în care producătorul este stabilit în afara Uniunii. Pentru a le permite consumatorilor să apeleze la un operator economic stabilit în Uniune pentru a îndeplini această obligație, prezenta directivă prevede o serie de operatori economici alternativi care trebuie să îndeplinească obligația de reparare a producătorului în astfel de cazuri. Având în vedere rolul lor în lanțul de aprovizionare cu bunuri a consumatorilor, furnizorii de servicii de logistică ar trebui, de asemenea, să intre sub incidența prezentei directive. Acest lucru ar trebui să prevină situațiile când niciun operator economic care să îndeplinească obligația de reparare nu este stabilit în Uniune. Producătorii stabiliți în afara Uniunii ar trebui să își organizeze și să își îndeplinească obligația de reparare în cadrul Uniunii.
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 16
(16)  Pentru a evita împovărarea excesivă a producătorilor și pentru a se asigura că aceștia sunt în măsură să își îndeplinească obligația de reparare, această obligație ar trebui să se limiteze la produsele pentru care și în măsura în care sunt prevăzute cerințe privind potențialul de reparare în actele juridice ale Uniunii. Cerințele privind potențialul de reparare nu îi obligă pe producători să repare bunurile defecte, ci garantează că bunurile pot fi reparate. Astfel de cerințe privind potențialul de reparare pot fi prevăzute în actele juridice relevante ale Uniunii. Printre exemple se numără actele delegate adoptate în temeiul Regulamentului [privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile] sau măsurile de punere în aplicare adoptate în temeiul Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului17, care creează un cadru pentru îmbunătățirea durabilității produselor din punctul de vedere al mediului. Această limitare a obligației de reparare asigură faptul că numai bunurile care pot fi reparate prin proiectare sunt supuse unei astfel de obligații. Cerințele relevante privind potențialul de reparare includ cerințe de proiectare care sporesc capacitatea de dezasamblare a bunurilor și o serie de piese de schimb care trebuie să fie puse la dispoziție pentru o perioadă minimă. Obligația de reparare corespunde domeniului de aplicare al cerințelor privind potențialul de reparare, de exemplu, cerințele în materie de proiectare ecologică se pot aplica numai anumitor componente ale bunurilor sau se poate stabili o anumită perioadă de timp în care piesele de schimb pot fi puse la dispoziție. Obligația de reparare în temeiul prezentei directive, care permite consumatorului să solicite repararea direct de la producător în etapa postvânzare, completează cerințele privind potențialul de reparare pe partea de ofertă prevăzute în Regulamentul [privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile], încurajând cererea de reparare a consumatorilor.
 (16)  Pentru a evita împovărarea excesivă a producătorilor și pentru a se asigura că aceștia sunt în măsură să își îndeplinească obligația de reparare, această obligație ar trebui să fie stabilită pentru produsele pentru care și în măsura în care sunt prevăzute cerințe privind potențialul de reparare în actele juridice ale Uniunii, precum și pentru alte produse reparabile, inclusiv biciclete. Cerințele privind potențialul de reparare nu îi obligă pe producători să repare bunurile defecte, ci garantează că bunurile pot fi reparate. Astfel de cerințe privind potențialul de reparare pot fi prevăzute în actele juridice relevante ale Uniunii. Printre exemple se numără actele delegate adoptate în temeiul Regulamentului [privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile] sau măsurile de punere în aplicare adoptate în temeiul Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului17, care creează un cadru pentru îmbunătățirea durabilității produselor din punctul de vedere al mediului. Această limitare a obligației de reparare asigură faptul că numai bunurile care pot fi reparate prin proiectare sunt supuse unei astfel de obligații. Cerințele relevante privind potențialul de reparare includ cerințe de proiectare care sporesc capacitatea de dezasamblare a bunurilor și o serie de piese de schimb care trebuie să fie puse la dispoziție pentru o perioadă minimă. Obligația de reparare corespunde domeniului de aplicare al cerințelor privind potențialul de reparare, de exemplu, cerințele în materie de proiectare ecologică se pot aplica numai anumitor componente ale bunurilor sau se poate stabili o anumită perioadă în care piesele de schimb pot fi puse la dispoziție. Obligația de reparare în temeiul prezentei directive, care permite consumatorului să solicite repararea direct de la producător în etapa postvânzare, completează cerințele privind potențialul de reparare pe partea de ofertă prevăzute în Regulamentul [privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile], încurajând cererea de reparare a consumatorilor.
__________________
 __________________
17 Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (reformare).
 17 Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (reformare).
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Considerentul 16 a (nou)
(16a)  Până la 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare a prezentei directive și să analizeze contribuția acesteia, în special a articolelor 5, 9a și 12, la buna funcționare a pieței interne, la nivelul ridicat de protecție a consumatorilor și la îmbunătățirea sustenabilității produselor din punctul de vedere al mediului, precum și impactul acestora asupra întreprinderilor, în special asupra microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii. În ceea ce privește articolul 7, Comisia ar trebui să evalueze și să analizeze eficacitatea platformelor online pentru reparații, pe baza datelor din fiecare stat membru, care conțin informații cu privire la numărul de furnizori activi de servicii de reparare, la consumatori și la numărul de tranzacții efectuate. Comisia ar trebui să elaboreze un raport privind principalele constatări și să îl prezinte Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor. Statele membre ar trebui să furnizeze Comisiei informațiile necesare pentru întocmirea raportului respectiv. Raportul ar trebui să fie însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Considerentul 17
(17)  Pentru a asigura securitatea juridică, prezenta directivă cuprinde în anexa II o listă a grupelor de produse relevante care fac obiectul unor astfel de cerințe privind potențialul de reparare în temeiul actelor juridice ale Uniunii. Pentru a asigura coerența cu viitoarele cerințe privind potențialul de reparare în temeiul actelor juridice ale Uniunii, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește, în special, adăugarea de noi grupe de produse în anexa II atunci când se adoptă noi cerințe privind potențialul de reparare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, iar respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare18. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
 (17)  Pentru a asigura securitatea juridică, prezenta directivă cuprinde în anexa II o listă a grupelor de produse relevante pentru obligația de reparare în temeiul prezentei directive sau care fac obiectul cerințelor privind potențialul de reparare în temeiul actelor juridice ale Uniunii, precum și a altor bunuri reparabile, inclusiv biciclete. Pentru a asigura coerența cu viitoarele evoluții ale pieței și cu evoluțiile legislative, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește, în special, adăugarea de noi grupe de produse în anexa II, de exemplu atunci când se adoptă noi cerințe privind potențialul de reparare. Atunci când adaugă noi grupe de produse în anexa II, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare a impactului, în special dacă adăugarea este efectuată independent de alte acte legislative în temeiul dreptului Uniunii. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, iar respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare18. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
__________________
 __________________
18 Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare (JO L 213, 12.5.2016, p. 1).
 18 Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare (JO L 213, 12.5.2016, p. 1).
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Considerentul 20
(20)  Pentru a crește gradul de sensibilizare a consumatorilor cu privire la disponibilitatea reparației și, prin urmare, la probabilitatea acesteia, producătorii ar trebui să-i informeze pe consumatori cu privire la existența acestei obligații. Informațiile ar trebui să menționeze bunurile relevante care fac obiectul acestei obligații, împreună cu o explicație a faptului că se asigură repararea bunurilor respective și a măsurii în care are loc aceasta, de exemplu prin intermediul subcontractanților. Aceste informații ar trebui să fie ușor accesibile consumatorului și să fie furnizate într-un mod clar și ușor de înțeles, fără a fi nevoie ca acesta să le solicite, și în conformitate cu cerințele de accesibilitate prevăzute de Directiva 2019/882. Producătorul este liber să stabilească mijloacele prin care îl informează pe consumator.
 (20)  Pentru a crește gradul de sensibilizare a consumatorilor cu privire la disponibilitatea reparației și, prin urmare, la probabilitatea acesteia, producătorii sau vânzătorii ar trebui să-i informeze pe consumatori cu privire la existența acestei obligații. Informațiile ar trebui să menționeze bunurile relevante care fac obiectul acestei obligații, împreună cu o explicație a faptului că se asigură repararea bunurilor respective și a măsurii în care are loc aceasta, de exemplu prin intermediul subcontractanților. Aceste informații ar trebui să fie ușor accesibile consumatorului și să fie furnizate într-un mod clar și ușor de înțeles, fără a fi nevoie ca acesta să le solicite, și în conformitate cu cerințele de accesibilitate prevăzute de Directiva 2019/882. Producătorul sau, după caz, vânzătorul este liber să stabilească mijloacele prin care îl informează pe consumator, de exemplu prin mijloace la punctul de vânzare într-un mod vizibil și bine evidențiat.
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Considerentul 21
(21)  Pentru a încuraja repararea, statele membre ar trebui să se asigure că pe teritoriul lor există cel puțin o platformă online care le permite consumatorilor să caute reparatori adecvați. Platforma respectivă poate fi o platformă existentă sau privată, dacă îndeplinește condițiile prevăzute în prezenta directivă. Platforma respectivă ar trebui să includă instrumente de comparare independente și ușor de utilizat care să îi ajute pe consumatori să evalueze și să compare meritele diferiților furnizori de servicii de reparare, stimulându-i astfel pe consumatori să opteze pentru repararea bunurilor în locul achiziționării de bunuri noi. Deși această platformă vizează facilitarea căutării de servicii de reparare în relațiile dintre întreprinderi și consumatori, statele membre sunt libere să extindă domeniul de aplicare al acesteia pentru a include și relațiile dintre întreprinderi, precum și inițiativele de reparare plasate sub responsabilitatea comunității.
 (21)  Pentru a încuraja repararea, statele membre ar trebui să se asigure că pe teritoriul lor există cel puțin o platformă online care le permite consumatorilor să caute reparatori adecvați. Platforma respectivă poate fi o platformă existentă sau privată, dacă îndeplinește condițiile prevăzute în prezenta directivă. În cazul în care nu există o astfel de platformă online, statele membre ar trebui să încerce să creeze una în colaborare cu operatorii economici implicați. Platforma respectivă ar trebui să includă instrumente de comparare independente și ușor de utilizat care să îi ajute pe consumatori să evalueze și să compare meritele diferiților furnizori de servicii de reparare, stimulându-i astfel pe consumatori să opteze pentru repararea bunurilor în locul achiziționării de bunuri noi. Deși această platformă vizează facilitarea căutării de servicii de reparare în relațiile dintre întreprinderi și consumatori, statele membre sunt libere să extindă domeniul de aplicare al acesteia pentru a include și relațiile dintre întreprinderi, precum și inițiativele de reparare plasate sub responsabilitatea comunității.
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Considerentul 25
(25)  Pentru a facilita obținerea formularului european de informații privind repararea, platforma online ar trebui să includă posibilitatea consumatorilor de a solicita în mod direct acest formular reparatorului prin intermediul platformei online. Această posibilitate ar trebui să fie afișată în mod vizibil pe platforma online. Pentru a crește gradul de sensibilizare cu privire la platformele naționale de reparații online și pentru a facilita accesul la astfel de platforme în întreaga Uniune, statele membre ar trebui să se asigure că platformele lor online sunt accesibile prin intermediul paginilor web naționale relevante conectate la portalul digital unic instituit prin Regulamentul (UE) 2018/1724 al Parlamentului European și al Consiliului20. Pentru ai sensibiliza pe consumatori cu privire la platforma online, statele membre ar trebui să ia măsuri adecvate, de exemplu, să semnaleze platforma online pe site-urile internet naționale conexe sau să desfășoare campanii de comunicare.
 (25)  Pentru a facilita obținerea formularului european de informații privind repararea, platforma online ar trebui să includă posibilitatea consumatorilor de a solicita în mod direct acest formular reparatorului prin intermediul platformei online. Această posibilitate ar trebui să fie afișată în mod bine evidențiat pe platforma online. Pentru a crește gradul de sensibilizare cu privire la platformele naționale de reparații online și pentru a facilita accesul la astfel de platforme în întreaga Uniune, statele membre ar trebui să se asigure că platformele lor online sunt accesibile prin intermediul paginilor web naționale relevante conectate la portalul digital unic instituit prin Regulamentul (UE) 2018/1724 al Parlamentului European și al Consiliului20. Statele membre ar trebui să comunice Comisiei linkul platformelor online existente pentru reparații pe teritoriul lor în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive și linkul fiecărei noi platforme online pentru reparații în termen de 14 zile lucrătoare de la lansarea sa. Comisia ar trebui să păstreze o bază de date publică, ușor accesibilă și citibilă automat a platformelor online pentru reparații înregistrate în statele membre.
__________________
 __________________
20 Regulamentul (UE) 2018/1724 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 octombrie 2018 privind înființarea unui portal digital unic (gateway) pentru a oferi acces la informații, la proceduri și la servicii de asistență și de soluționare a problemelor și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 (JO L 295, 21.11.2018, p. 1).
 20 Regulamentul (UE) 2018/1724 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 octombrie 2018 privind înființarea unui portal digital unic (gateway) pentru a oferi acces la informații, la proceduri și la servicii de asistență și de soluționare a problemelor și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 (JO L 295, 21.11.2018, p. 1).
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Considerentul 25 a (nou)
(25a)  Pentru a-i sensibiliza pe consumatori cu privire la platforma online pentru reparații, statele membre ar trebui să ia măsuri adecvate, de exemplu să semnaleze platforma online pe site-urile naționale conexe sau să desfășoare campanii de comunicare. Operatorii economici sau platformele online care permit încheierea de contracte la distanță ar trebui, de asemenea, să ia măsuri adecvate pentru a-i informa pe consumatori despre platforma online pentru reparații, de exemplu trimițându-i consumatorului linkul sau făcându-i publicitate în magazin. Metodele de sensibilizare țin seama de consumatorii cu un nivel scăzut de alfabetizare și de competențe digitale și sunt accesibile pentru aceștia.
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Considerentul 26 a (nou)
(26a)  Întrucât o majoritate clară a cetățenilor Uniunii preferă ca bunul să fie reparat mai degrabă decât să cumpere unul nou1a, toți consumatorii ar trebui să dispună de mijloacele necesare pentru ca bunurile lor să fie reparate în afara perioadei de garanție legală. Acest lucru nu numai că ar servi tranziției verzi, ci ar sprijini și întreprinderile europene. În acest sens, statele membre ar trebui să dezvolte stimulente financiare pentru a promova repararea. În multe state membre, astfel de măsuri există deja sub forma unor fonduri naționale pentru reparații sau a unor bonuri pentru reparații. Pentru a sprijini în continuare statele membre în promovarea reparațiilor, Comisia ar trebui să analizeze dacă să propună Consiliului o modificare pentru a extinde domeniul de aplicare al punctului 19 din anexa III la Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, incluzând și alte categorii de produse, cel puțin cele menționate în anexa II la prezenta directivă. Acest lucru ar putea crea o mai mare coerență între categoriile de produse prevăzute în anexa II la prezenta directivă și în anexa III la Directiva 2006/112/CE a Consiliului. Acest lucru le-ar putea permite tuturor consumatorilor să își repare bunurile mai degrabă decât să cumpere un produs înlocuitor. În plus, statele membre ar trebui să acorde o atenție deosebită microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii, întrucât acestea constituie o parte esențială a lanțului de reparații. Statele membre ar trebui să raporteze Comisiei măsurile luate, iar Comisia ar trebui să pună măsurile la dispoziția publicului.
__________________
1a A se vedea Raportul Eurobarometru Flash 388 din iunie 2014 intitulat „Atitudinea europenilor față de gestionarea deșeurilor și utilizarea eficientă a resurselor”.
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Considerentul 26 b (nou)
(26b)  Este necesar ca statele membre să stabilească sancțiunile aplicabile pentru încălcarea prezentei directive și să asigure punerea în aplicare a acestora. Sancțiunile ar trebui să fie eficace, proporționale și cu efect de descurajare.
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Considerentul 27
(27)  Comisia ar trebui să permită elaborarea unui standard european voluntar de calitate pentru serviciile de reparare, de exemplu prin încurajarea și facilitarea cooperării voluntare cu privire la un standard între întreprinderi, autoritățile publice și alte părți interesate sau prin emiterea unei cereri de standardizare către organizațiile europene de standardizare. Un standard european pentru serviciile de reparare ar putea spori încrederea consumatorilor în serviciile de reparare în întreaga Uniune. Un astfel de standard ar putea include aspecte care influențează deciziile consumatorilor privind reparațiile, cum ar fi timpul necesar pentru finalizarea reparației, disponibilitatea bunurilor de înlocuire temporară, asigurarea calității, cum ar fi o garanție comercială privind reparațiile, precum și disponibilitatea serviciilor auxiliare, cum ar fi demontarea, instalarea și transportul oferite de reparatori.
 (27)  Comisia ar trebui să permită elaborarea unui standard european voluntar de calitate pentru serviciile de reparare, de exemplu prin încurajarea și facilitarea cooperării voluntare cu privire la un standard între întreprinderi, autoritățile publice și alte părți interesate, cum ar fi furnizorii de reparații independenți și comunitari, sau prin emiterea unei cereri de standardizare către organizațiile europene de standardizare. Un standard european pentru serviciile de reparare ar putea spori încrederea consumatorilor în serviciile de reparare în întreaga Uniune. Un astfel de standard ar putea include aspecte care influențează deciziile consumatorilor privind reparațiile, cum ar fi timpul necesar pentru finalizarea reparației, disponibilitatea bunurilor de înlocuire temporară, asigurarea calității, cum ar fi o garanție comercială privind reparațiile, precum și disponibilitatea serviciilor auxiliare, cum ar fi demontarea, instalarea și transportul oferite de reparatori.
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Considerentul 28
(28)  Pentru a promova repararea în cadrul răspunderii contractuale a vânzătorului, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2019/771, ar trebui adaptate condițiile armonizate în care poate fi exercitată opțiunea de a alege între reparare și înlocuire ca măsuri corective. Ar trebui menținut principiul stabilit în Directiva (UE) 2019/771 de a lua în considerare dacă măsura corectivă aleasă ar impune vânzătorului costuri disproporționate în comparație cu cealaltă măsură corectivă, ca unul dintre criteriile de stabilire a măsurii corective aplicabile. Consumatorul are în continuare dreptul de a alege repararea în locul înlocuirii, cu excepția cazului în care repararea ar fi imposibilă sau ar impune vânzătorului costuri disproporționate în comparație cu înlocuirea. Cu toate acestea, în cazul în care costurile de înlocuire sunt mai mari sau egale cu costurile reparării, vânzătorul ar trebui întotdeauna să aleagă să repare bunurile. Prin urmare, consumatorul are dreptul de a alege înlocuirea ca măsură corectivă numai în cazul în care costul acesteia este mai mic decât cel al reparării. Prin urmare, Directiva (UE) 2019/771 ar trebui modificată în consecință.
 (28)  Pentru a promova repararea în cadrul răspunderii contractuale a vânzătorului, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2019/771, ar trebui adaptate condițiile armonizate în care poate fi exercitată opțiunea de a alege între reparare și înlocuire ca măsuri corective. Ar trebui menținut principiul stabilit în Directiva (UE) 2019/771 de a lua în considerare dacă măsura corectivă aleasă ar impune vânzătorului costuri disproporționate în comparație cu cealaltă măsură corectivă, ca unul dintre criteriile de stabilire a măsurii corective aplicabile. Consumatorul are în continuare dreptul de a alege repararea în locul înlocuirii, cu excepția cazului în care repararea ar fi imposibilă din punct de vedere faptic sau juridic. Cu toate acestea, în cazul în care costurile de înlocuire sunt mai mari sau egale cu costurile reparării, vânzătorul ar trebui întotdeauna să repare bunurile, cu excepția cazului în care repararea ar crea un inconvenient semnificativ pentru consumator. Situațiile în care repararea ar crea inconveniente semnificative pentru consumator ar trebui analizate de la caz la caz, ținând seama, în același timp, de natura bunurilor și de scopul pentru care consumatorul a solicitat bunurile. În această privință, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că un inconvenient semnificativ pentru consumator ar putea fi înțeles ca o sarcină de natură să descurajeze consumatorul mediu să își valorifice drepturile. În acest context, acest lucru este valabil în special atunci când consumatorul are un interes valabil pentru utilizarea neîntreruptă a bunurilor, iar înlocuirea temporară nu poate fi furnizată sau nu poate fi furnizată în timp util sau nu ar fi adecvată nevoilor consumatorului, descurajând astfel consumatorul să repare bunurile. Se poate presupune, de asemenea, existența unor inconveniente semnificative în cazul în care bunurile au fost deja supuse unor măsuri de reparare pentru a respecta standardele de conformitate, iar bunurile necesită ulterior repararea după o scurtă perioadă din cauza unei neconformități, afectând astfel încrederea în potențialul de reparare a bunurilor și descurajând consumatorul să își exercite dreptul la reparare. În plus, în situațiile în care o reparație nu conduce la aducerea bunului în conformitate, ar trebui să se aplice principiile stabilite de Directiva 2019/771. Acest lucru ar trebui să prevină situațiile în care un consumator se confruntă cu reparații consecutive pentru același defect al aceluiași bun. Prin urmare, Directiva (UE) 2019/771 ar trebui modificată în consecință.
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Considerentul 28 a (nou)
(28a)  Pentru a sprijini consumatorii și a stimula repararea, vânzătorul ar trebui, în funcție de particularitățile categoriei de produse relevante, să împrumute consumatorului un produs de înlocuire, în cazul în care reparația nu a fost finalizată într-un termen rezonabil. Acest produs de înlocuire poate fi, de asemenea, un bun recondiționat, dar ar trebui să îi fie împrumutat temporar consumatorului fără costuri. În plus, vânzătorul ar trebui să efectueze reparația într-un termen rezonabil.
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Considerentul 28 b (nou)
(28b)  Directiva (UE) 2019/771 prevede obligația vânzătorilor de a repara bunurile în cazul unei neconformități care exista la momentul livrării bunurilor și care este constatată în cursul perioadei de răspundere contractuală. Pentru a promova repararea în cursul perioadei de răspundere contractuală, odată ce aleg repararea ca măsură corectivă pentru asigurarea conformității unui bun, consumatorii ar trebui să poată beneficia de o perioadă de răspundere contractuală prelungită cu încă un an începând din momentul în care bunul lor reparat le este returnat, cu condiția ca statele membre să fi menținut sau să fi introdus termene pentru conformitatea bunului inițial în concordanță cu articolul 10 alineatele (1), (2) sau (3) din directiva respectivă. Această prelungire a perioadei de garanție legală ar trebui să se aplice numai primei reparații în temeiul Directivei (UE) 2019/771. Prin urmare, Directiva (UE) 2019/771 ar trebui modificată în consecință.
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Considerentul 28 c (nou)
(28c)  Consumatorilor care aleg repararea ca măsură corectivă pentru ca bunurile să fie aduse în conformitate ar trebui să li se permită să aleagă între vânzător sau producător pentru aducerea bunurilor în conformitate. Atunci când consumatorii aleg ca produsul să fie adus în conformitate de către producător, ar trebui stabilită răspunderea directă a producătorului pentru repararea produselor. Într-un astfel de caz, producătorul ar trebui să repare produsul pentru a remedia neconformitatea. Producătorii ar trebui să încerce să reacționeze rapid cu evaluarea lor dacă produsul poate fi reparat. În cazul în care repararea este imposibilă, producătorul ar trebui să evalueze situația și să o soluționeze într-un mod convenabil pentru consumator, de exemplu prin contactarea vânzătorului inițial și a consumatorului. Pentru a evita ca vânzătorul să facă aceeași reparație pentru același defect într-un astfel de caz, vânzătorul ar trebui să fie exonerat de răspunderea sa pentru defectul respectiv și, odată reparat cu succes de către producător, bunul ar trebui considerat ca fiind în conformitate. Această răspundere a producătorului în cazul reparării ca măsură corectivă într-o situație de neconformitate nu ar trebui să afecteze niciun alt drept al consumatorului în temeiul Directivei (UE) 2019/771.
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Considerentul 28 d (nou)
(28d)  Pentru a stimula consumatorii să opteze pentru reparare, garanția comercială nu ar trebui să conțină condiții care să descurajeze consumatorii să își exercite dreptul de a repara un bun care nu este conform.
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Considerentul 30
(30)  Pentru a permite operatorilor economici să se adapteze, ar trebui introduse dispoziții tranzitorii privind aplicarea anumitor articole din prezenta directivă. Astfel, obligațiile de a repara și de a furniza informații conexe cu privire la această obligație ar trebui să se aplice contractelor pentru furnizarea de servicii de reparare după [24 de luni de la data intrării în vigoare]. Modificarea Directivei (UE) 2019/771 ar trebui să se aplice numai contractelor de vânzare încheiate după [24 de luni de la data intrării în vigoare] pentru a asigura securitatea juridică și pentru a oferi vânzătorilor suficient timp pentru a se adapta la măsurile corective modificate în ceea ce privește repararea și înlocuirea.
 (30)  Pentru a permite operatorilor economici să se adapteze, ar trebui introduse dispoziții tranzitorii privind aplicarea anumitor articole din prezenta directivă. Astfel, obligațiile de a repara și de a furniza informații conexe cu privire la această obligație ar trebui să se aplice contractelor pentru furnizarea de servicii de reparare după [18 luni de la data intrării în vigoare]. Modificarea Directivei (UE) 2019/771 ar trebui să se aplice numai contractelor de vânzare încheiate după [18 luni de la data intrării în vigoare] pentru a asigura securitatea juridică și pentru a oferi vânzătorilor suficient timp pentru a se adapta la măsurile corective modificate în ceea ce privește repararea și înlocuirea.
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1
1.  Prezenta directivă stabilește norme comune de promovare a reparării bunurilor, cu scopul de a contribui la buna funcționare a pieței interne, asigurând în același timp un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a mediului.
 1.  Prezenta directivă stabilește norme comune care consolidează dreptul consumatorilor la repararea bunurilor, cu scopul de a contribui la buna funcționare a pieței interne, asigurând în același timp un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a mediului.
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1 a (nou)
1a.  „reparare” înseamnă readucerea unui produs defect sau a unui deșeu la o stare în care acesta îndeplinește condițiile de utilizare prevăzute;
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 2
2.  „reparator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care, în legătură cu activitatea sa comercială, industrială, meșteșugărească sau profesională, furnizează un serviciu de reparare, inclusiv producătorii și vânzătorii care furnizează servicii de reparare și furnizorii de servicii de reparare, indiferent dacă sunt independenți sau afiliați acestor producători sau vânzători;
 2.  „reparator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care, în legătură cu activitatea sa comercială, industrială, meșteșugărească sau profesională, furnizează un serviciu de reparare, inclusiv producătorii și vânzătorii care furnizează servicii de reparare și furnizorii de servicii de reparare, indiferent dacă sunt reparatori independenți, reparatori profesioniști sau afiliați acestor producători sau vânzători;
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 2 a (nou)
2a.  „operator independent” înseamnă o persoană fizică sau juridică, alta decât un reprezentant, vânzător sau reparator autorizat, care este implicată direct sau indirect în repararea și întreținerea bunului, inclusiv reparatori, producători sau distribuitori de echipamente pentru reparații, de unelte sau de piese de schimb, precum și editori de informații tehnice, operatori de asistență, operatori care oferă servicii de inspecție și testare, operatori care oferă cursuri de formare pentru instalatori și furnizori de servicii la distanță;
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 6 a (nou)
6a.  „furnizor de servicii de logistică” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care oferă, în cursul activității comerciale, cel puțin două dintre următoarele servicii: depozitarea, ambalarea, adresarea și expedierea unui produs, fără a avea proprietatea asupra acestuia, cu excepția „serviciilor poștale” definite la articolul 2 punctul 1 din Directiva 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului1a, a „serviciilor de livrare de colete” definite la articolul 2 punctul 2 din Regulamentul (UE) 2018/644 al Parlamentului European și al Consiliului1b și a oricăror alte servicii poștale sau de transport de mărfuri;
__________________
1a Directiva 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității și îmbunătățirea calității serviciului (JO L 15, 21.1.1998, p. 14).
1b Regulamentul (UE) 2018/644 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 aprilie 2018 privind serviciile de livrare transfrontalieră de colete (JO L 112, 2.5.2018, p. 19).
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 1
1.  Statele membre se asigură că, înainte ca un consumator să își asume obligații în temeiul unui contract de prestare de servicii de reparare, reparatorul pune la dispoziția consumatorului, la cerere, pe un suport durabil în sensul articolului 2 alineatul (11) din Directiva (UE) 2019/771, formularul european de informații privind repararea prevăzut în anexa I.
 1.  Reparatorii pot pune la dispoziția consumatorului, pe un suport durabil în sensul articolului 2 alineatul (11) din Directiva (UE) 2019/771, formularul european de informații privind repararea prevăzut în anexa I la prezenta directivă. În astfel de cazuri, producătorii sau operatorul economic relevant în temeiul articolului 5 din prezenta directivă furnizează reparatorului, în mod clar, informațiile necesare reparatorului pentru a completa formularul european de informații privind repararea.
Amendamentul 35
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 2
2.  Reparatorii, alții decât cei obligați să efectueze reparații în temeiul articolului 5, nu sunt obligați să furnizeze formularul european de informații privind repararea, în cazul în care nu intenționează să presteze serviciul de reparare.
 eliminat
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 3 – paragraful 1
Reparatorul poate solicita consumatorului să plătească costurile necesare pe care reparatorul le suportă pentru furnizarea informațiilor incluse în formularul european de informații privind repararea.
 În cazul în care este necesară o examinare fizică, inclusiv o evaluare la fața locului a produsului pentru estimarea prețului reparației, reparatorul poate solicita consumatorului să plătească costurile necesare pentru o astfel de examinare fizică.
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 4 – litera e
(e)  prețul sau, în cazul în care prețul nu poate fi calculat în avans în mod rezonabil, modul de calcul al prețului și prețul maxim al reparației;
 (e)  prețul maxim preconizat pentru reparație, inclusiv, dar fără a se limita la costurile pentru piesele de schimb, costurile cu forța de muncă, costurile pentru transport, costurile de livrare sau cheltuielile poștale sau, în cazul în care prețul total sau oricare dintre componentele sale nu poate fi calculat în avans în mod rezonabil, modul de calcul al prețului;
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 4 – litera ia (nouă)
(ia)  informațiile suplimentare furnizate în mod voluntar de către reparator.
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 1
1.  Statele membre se asigură că, la cererea consumatorului, producătorul repară, gratuit sau în schimbul unui preț sau al altui tip de contraprestație, bunurile pentru care și în măsura în care sunt prevăzute cerințe privind potențialul de reparare în actele juridice ale Uniunii enumerate în anexa II. Producătorul nu este obligat să repare aceste bunuri în cazul în care repararea este imposibilă. Producătorul poate subcontracta repararea pentru a-și îndeplini obligația de reparare.
 1.  Statele membre se asigură că, la cererea consumatorului, producătorul repară bunurile enumerate în anexa II, indiferent dacă sunt prevăzute cerințe privind potențialul de reparare pentru bunurile respective în actele juridice ale Uniunii. Producătorul nu este obligat să repare aceste bunuri în cazul în care repararea este imposibilă din punct de vedere faptic sau juridic. Producătorul nu refuză cererea consumatorului doar din motive economice, cum ar fi costurile. Producătorul poate subcontracta repararea pentru a-și îndeplini obligația de reparare. În astfel de cazuri, producătorul furnizează reparatorului toate informațiile relevante pentru a-i permite acestuia să își îndeplinească obligațiile.
Amendamentul 40
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 1 a (nou)
1a.  Reparația prevăzută la alineatul (1) se efectuează în următoarele condiții:
(a)  se efectuează fie gratuit, fie contra cost;
(b)  se efectuează într-un termen rezonabil de la data la care producătorul deține fizic bunul, a primit bunul sau a primit accesul la bun din partea consumatorului;
(c)  producătorul îi poate împrumuta consumatorului un bun de înlocuire gratuit sau în schimbul unei taxe rezonabile pe durata reparației; și
(d)  în cazurile în care repararea este imposibilă din punct de vedere faptic sau juridic, producătorul poate furniza consumatorului un produs recondiționat care, la acceptarea de către consumator, îl scutește pe producător de obligația de reparare în temeiul prezentului articol.
Amendamentul 41
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 2
2.  În cazul în care producătorul obligat să efectueze reparația în temeiul alineatului (1) este stabilit în afara Uniunii, reprezentantul său autorizat în Uniune îndeplinește obligația producătorului. În cazul în care producătorul nu are un reprezentant autorizat în Uniune, importatorul bunului în cauză îndeplinește obligația producătorului. În cazul în care nu există niciun importator, distribuitorul bunului în cauză îndeplinește obligația producătorului.
 2.  În cazul în care producătorul obligat să efectueze reparația în temeiul alineatului (1) este stabilit în afara Uniunii, numește, printr-un mandat scris, un reprezentant autorizat pentru a asigura respectarea prezentei directive. El se asigură că reprezentantul său autorizat dispune de resursele și de mandatul necesare pentru a îndeplini obligațiile prevăzute în prezenta directivă.
În cazul în care producătorul nu are un reprezentant autorizat în Uniune, importatorul bunului în cauză îndeplinește obligația producătorului. În cazul în care nu există niciun importator, furnizorul de servicii de logistică pentru bunul în cauză îndeplinește obligația producătorului. În cazul în care nu există un furnizor de servicii de logistică, distribuitorul bunului în cauză îndeplinește obligația producătorului.
Amendamentul 42
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 3
3.  Producătorii se asigură că reparatorii independenți au acces la piese de schimb și la informații și instrumente legate de reparații în conformitate cu actele juridice ale Uniunii enumerate în anexa II.
 3.  Pentru toate bunurile enumerate în anexa II la prezenta directivă, producătorii se asigură că reparatorii independenți, refabricanții, persoanele care realizează recondiționări și utilizatorii finali au acces la toate piesele de schimb și la toate informațiile și instrumentele legate de reparații, inclusiv la instrumente de diagnosticare, la un cost rezonabil și nediscriminatoriu, pentru o perioadă care să corespundă cel puțin duratei de viață preconizate a produsului. Accesul la instrumentele de diagnosticare se acordă sub rezerva normelor aplicabile privind protecția secretelor comerciale, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2016/943.
Amendamentul 43
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 3 a (nou)
3a.  Producătorii pun la dispoziție pe site-urile lor toate informațiile referitoare la reparații, cum ar fi prețurile reparațiilor și prețurile pieselor de schimb pentru bunurile enumerate în anexa II.
Amendamentul 44
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 3 b (nou)
3b.  Producătorii nu împiedică repararea prin orice tehnică contractuală, hardware sau software. Producătorii nu împiedică utilizarea pieselor de schimb originale sau de ocazie, a pieselor de schimb compatibile și a pieselor de schimb obținute prin imprimare 3D, de către reparatorii independenți, atunci când piesele de schimb respective sunt în conformitate cu cerințele prevăzute de dreptul național sau de dreptul Uniunii.
Amendamentul 45
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 3 c (nou)
3c.  Producătorii nu refuză să întrețină sau să repare un dispozitiv care a fost cumpărat sau reparat anterior în afara rețelelor lor autorizate de service sau de distribuție.
Amendamentul 46
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 4
4.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 15 pentru a modifica anexa II prin actualizarea listei actelor juridice ale Uniunii de stabilire a cerințelor în materie de reparare în lumina evoluțiilor legislative.
 4.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 15 pentru a modifica anexa II prin adăugarea de noi bunuri reparabile pe listă în lumina evoluțiilor legislative sau ale pieței.
Amendamentul 47
Propunere de directivă
Articolul 6 – paragraful 1
Statele membre se asigură că producătorii îi informează pe consumatori cu privire la obligația de a efectua reparații care le revine în temeiul articolului 5 și furnizează informații cu privire la serviciile de reparare într-un mod ușor accesibil, clar și ușor de înțeles, de exemplu prin intermediul platformei online menționate la articolul 7.
 Statele membre se asigură că producătorii sau vânzătorii îi informează pe consumatori cu privire la obligația de a efectua reparații care le revine în temeiul articolului 5 și furnizează informații cu privire la serviciile de reparare gratuit, într-un mod ușor accesibil, clar și ușor de înțeles, de exemplu prin intermediul platformei online menționate la articolul 7, al site-urilor lor web relevante sau la punctul de vânzare.
Amendamentul 48
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 1 – partea introductivă
1.  Statele membre se asigură că pe teritoriul lor există cel puțin o platformă online care le permite consumatorilor să identifice reparatori. Platforma respectivă:
 1.  Statele membre se asigură că pe teritoriul lor există cel puțin o platformă online. Statele membre promovează în special inițiativele private care vizează crearea unor astfel de platforme online. Aceste platforme online le permit consumatorilor să identifice ușor reparatori, inclusiv comunități de reparații și cafenele de reparații, și:
Amendamentul 49
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 1 – litera a
(a)  include funcții de căutare privind bunurile, localizarea serviciilor de reparare, condițiile de reparare, inclusiv timpul necesar pentru finalizarea reparației, disponibilitatea bunurilor de înlocuire temporară și locul în care consumatorul predă bunurile pentru reparații, disponibilitatea și condițiile serviciilor auxiliare, inclusiv demontarea, instalarea și transportul oferite de reparatori, precum și standardele de calitate europene sau naționale aplicabile;
 (a)  includ funcții de căutare privind bunurile, localizarea serviciilor de reparare, inclusiv o funcție bazată pe hartă, posibilitatea de a furniza servicii transfrontaliere, condițiile de reparare, inclusiv timpul necesar pentru finalizarea reparației, disponibilitatea bunurilor de înlocuire temporară și locul în care consumatorul predă bunurile pentru reparații, disponibilitatea și condițiile serviciilor auxiliare, inclusiv demontarea, instalarea și transportul oferite de reparatori, precum și standardele de calitate europene sau naționale aplicabile;
Amendamentul 50
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 1 – litera ca (nouă)
(ca)  informează consumatorii cu privire la stimulentele financiare și fiscale aplicabile pentru a reduce costurile reparațiilor;
Amendamentul 51
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 1 – litera da (nouă)
(da)  permit consumatorilor să ofere o recenzie sau o evaluare, să reflecte calitatea muncii reparatorilor;
Amendamentul 52
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 1 – paragraful 1 a (nou)
Ori de câte ori pe teritoriul unui stat membru există cel puțin o platformă aflată în proprietate privată care îndeplinește cerințele enumerate la primul paragraf, obligația prevăzută la paragraful respectiv este considerată a fi îndeplinită de statul membru respectiv.
Amendamentul 53
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 3
3.  Înregistrarea pe platforma online pentru reparatori, precum și pentru vânzătorii de bunuri care fac obiectul recondiționării și pentru cumpărătorii de bunuri defecte destinate recondiționării este voluntară. Statele membre stabilesc accesul la platformă în conformitate cu dreptul Uniunii. Utilizarea platformei online este gratuită pentru consumatori.
 3.  Înregistrarea pe platforma online pentru reparatori, precum și pentru inițiativele de reparații comunitare, cum ar fi cafenelele de reparații, pentru vânzătorii de bunuri care fac obiectul recondiționării și pentru cumpărătorii de bunuri defecte destinate recondiționării este voluntară. Statele membre stabilesc accesul la platformă în conformitate cu dreptul Uniunii. Utilizarea platformei online este gratuită pentru consumatori.
Amendamentul 54
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 3 a (nou)
3a.  Statele membre se asigură că platformele online sunt accesibile și că informațiile furnizate sunt actualizate și prezentate într-un mod ușor de utilizat de către consumatori.
Amendamentul 55
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 3 b (nou)
3b.  Statele membre comunică Comisiei linkul platformelor online existente pentru reparații pe teritoriul lor până la ... [12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive] și linkul fiecărei noi platforme online pentru reparații în termen de 14 zile lucrătoare de la lansarea sa. Comisia ține o bază de date publică, ușor accesibilă și citibilă automat a platformelor online pentru reparații înregistrate în statele membre.
Amendamentul 56
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 3 c (nou)
3c.  Statele membre și Comisia iau măsuri adecvate pentru a informa consumatorii, operatorii economici relevanți și vânzătorii cu privire la disponibilitatea platformelor online instituite în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol și la faptul că consumatorii au acces ușor la acestea.
Amendamentul 57
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 3 d (nou)
3d.  Operatorul economic relevant sau o platformă online care le permite consumatorilor să încheie contracte la distanță ar trebui să le ofere consumatorilor informații despre disponibilitatea platformelor online, instituite în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol, pe teritoriul lor.
Amendamentul 58
Propunere de directivă
Articolul 7 a (nou)
Articolul 7a
Măsuri pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri)
1.  Statele membre iau măsuri adecvate pentru a sprijini microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii în sensul Recomandării 2003/361/CE a Comisiei să respecte cerințele și obligațiile stabilite în prezenta directivă. Aceste măsuri includ cel puțin:
(a)  orientări sau măsuri similare de sensibilizare cu privire la modul de respectare a cerințelor și obligațiilor prevăzute în prezenta directivă;
(b)  cursuri de formare adaptate pentru antreprenori și angajații acestora.
Amendamentul 59
Propunere de directivă
Articolul 9 a (nou)
Articolul 9a
Măsuri ale statelor membre de promovare a reparațiilor
1.  Statele membre iau măsuri adecvate de promovare a reparațiilor.
2.  Măsurile menționate la alineatul (1) pot lua, de exemplu, forma unor bonuri pentru reparații, a unor fonduri naționale pentru reparații sau a altor acțiuni și stimulente.
3.  Statele membre raportează Comisiei măsurile luate în temeiul alineatului (1). Până la ... [12 luni de la data transpunerii prezentei directive], Comisia pune la dispoziția publicului măsurile respective. Statele membre raportează Comisiei cu privire la măsurile aplicabile până la ... [12 luni de la data transpunerii prezentei directive].
4.  Statele membre se asigură că libertățile fundamentale de prestare de servicii și de stabilire, astfel cum sunt consacrate în tratate, se aplică furnizorilor de servicii de reparare, inclusiv în conformitate cu Directiva (UE) 2018/958, după caz. În plus, statele membre nu introduc în legislația lor națională cerințe nejustificate în materie de calificare pentru serviciile de reparații profesioniste și nici nu efectuează verificări, inspecții sau investigații nejustificate din perspectiva acestor libertăți fundamentale.
5.  Statele membre se asigură că furnizorul unei reparații este răspunzător pentru orice neconformitate a piesei sau pieselor reparate, a aspectelor sau caracteristicilor bunului, care există în momentul în care consumatorul a primit bunul reparat și care este constatată în termen de cel puțin douăsprezece luni de la data respectivă.
6.  Statele membre interzic practicile care îi împiedică pe consumatori să își exercite dreptul la reparații, inclusiv, dar fără a se limita la:
(a)  interzicerea practicilor care induc în eroare consumatorii astfel încât aceștia să creadă că bunul lor nu poate fi reparat din cauza unor reparații sau inspecții anterioare efectuate de un reparator independent, de un reparator neprofesionist sau de utilizatorii finali, sau prin insinuarea ideii că acest lucru poate genera riscuri legate de siguranță;
(b)  interzicerea oricărei tehnici contractuale, hardware sau software care ar putea împiedica sau limita repararea și interzicerea refuzului de a repara un bun care a fost reparat anterior de un reparator independent, reparator neprofesionist sau utilizator final.
Amendamentul 60
Propunere de directivă
Articolul 10 – alineatul 2 – paragraful 1 a (nou)
Statele membre se asigură că garanțiile comerciale de durabilitate vândute în plus față de garanția legală de conformitate în temeiul Directivei (UE) 2019/771 includ întotdeauna dreptul la reparare pentru produsul vizat pe durata sa. Atunci când promovează garanția comercială, producătorii se asigură că este furnizat într-un mod clar și precis un rezumat al condițiilor garanției comerciale, astfel încât consumatorii să fie pe deplin conștienți de drepturile lor și să nu fie induși în eroare.
Amendamentul 61
Propunere de directivă
Articolul 11 – alineatul 1 a (nou)
1a.  Statele membre se asigură că următoarele criterii neexhaustive și orientative sunt luate în considerare pentru aplicarea de sancțiuni, dacă este cazul:
(a)  natura, gravitatea, amploarea și durata încălcării;
(b)  capacitățile financiare și dimensiunea întreprinderii în cauză;
(c)  orice acțiune întreprinsă de vânzător sau producător pentru a atenua sau a remedia prejudiciul suferit de consumatori;
(d)  orice încălcare anterioară săvârșită de vânzător sau producător;
(e)  beneficiile financiare dobândite sau pierderile evitate de vânzător sau producător datorită încălcării, dacă sunt disponibile datele relevante;
(f)  sancțiunile aplicate vânzătorului sau producătorului pentru aceeași încălcare în alte state membre în cazurile transfrontaliere în care informațiile cu privire la astfel de sancțiuni sunt disponibile prin mecanismul instituit de Regulamentul (UE) 2017/2394 al Parlamentului European și al Consiliului;
(g)  orice alți factori agravanți sau atenuanți aplicabili circumstanțelor cazului.
Amendamentul 62
Propunere de directivă
Articolul 11 – alineatul 1 b (nou)
1b.  Statele membre se asigură că, în cazul în care se impune aplicarea de sancțiuni în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) 2017/2394, acestea includ posibilitatea aplicării de amenzi prin proceduri administrative sau posibilitatea inițierii unor proceduri judiciare pentru aplicarea de amenzi sau ambele, cuantumul maxim al unor astfel de amenzi fiind de cel puțin 4 % din cifra de afaceri anuală a vânzătorului sau a producătorului realizată în statul membru sau statele membre în cauză.
Amendamentul 63
Propunere de directivă
Articolul 11 – alineatul 1 c (nou)
1c.  În cazurile în care se impune aplicarea unei amenzi în conformitate cu alineatul (1b), însă informațiile privind cifra de afaceri anuală a vânzătorului sau a producătorului nu sunt disponibile, statele membre prevăd posibilitatea de a aplica amenzi al căror cuantum maxim este de cel puțin 2 milioane EUR.
Amendamentul 64
Propunere de directivă
Articolul 11 – alineatul 2
2.  În termen de 24 de luni de la intrarea în vigoare, statele membre notifică Comisiei normele și măsurile menționate la alineatul (1) și notifică fără întârziere orice modificare ulterioară a acestora.
 2.  În termen de 18 luni de la intrarea în vigoare, statele membre notifică Comisiei normele și măsurile menționate la alineatul (1) și notifică fără întârziere orice modificare ulterioară a acestora.
Amendamentul 65
Propunere de directivă
Articolul 12 – paragraful 1 – punctul -1 (nou)
Directiva (UE) 2019/771
Articolul 7 – alineatul 1 – litera d
Directiva (UE) 2019/771 se modifică după cum urmează:
(-1)  La articolul 7 alineatul (1), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:
(d)   respectă cantitatea și dețin calitățile și alte caracteristici, inclusiv în materie de durabilitate, funcționalitate, compatibilitate și securitate, care sunt normale pentru bunurile de același tip și la care consumatorul se poate aștepta în mod rezonabil, având în vedere natura bunurilor și ținând seama de orice declarație publică făcută de vânzător sau în numele acestuia sau de alte persoane situate în amonte în cadrul lanțului de tranzacții, inclusiv de către producător, mai ales în anunțuri publicitare sau pe etichetă.
 „(d) respectă cantitatea și dețin calitățile și alte caracteristici, inclusiv în materie de durabilitate, potențial de reparare, funcționalitate, compatibilitate și securitate, care sunt normale pentru bunurile de același tip și la care consumatorul se poate aștepta în mod rezonabil, având în vedere natura bunurilor și ținând seama de orice declarație publică făcută de vânzător sau în numele acestuia sau de alte persoane situate în amonte în cadrul lanțului de tranzacții, inclusiv de către producător, mai ales în anunțuri publicitare sau pe etichetă.”
Amendamentul 66
Propunere de directivă
Articolul 12 – paragraful 1 – punctul 1 – litera a (nouă)
Directiva (UE) 2019/771
Articolul 13 – alineatul 2 – paragraful 2 (nou)
(1)  Articolul 13 se modifică după cum urmează:
La articolul 13 alineatul (2) din Directiva (UE) 2019/771, se adaugă următoarea teză:
 (a)   La alineatul (2) se adaugă următorul paragraf:
Prin derogare de la prima teză a prezentului alineat, în cazul în care costurile de înlocuire sunt egale sau mai mari decât costurile de reparare, vânzătorul repară bunurile pentru a asigura conformitatea acestora.
 „Prin derogare de la primul paragraf, în cazul în care costurile de înlocuire sunt egale sau mai mari decât costurile de reparare, vânzătorul repară bunurile pentru a asigura conformitatea acestora, cu excepția cazului în care repararea este imposibilă din punct de vedere faptic sau juridic sau ar crea inconveniente semnificative pentru consumator.”
Amendamentul 67
Propunere de directivă
Articolul 12 – paragraful 1– punctul 1 – litera b (nouă)
Directiva (UE) 2019/771
Articolul 13 – alineatul 3 a (nou)
(b)  se introduce următorul alineat:
„3a. În cazul în care consumatorul alege reparația ca măsură corectivă pentru a asigura conformitatea bunurilor, consumatorul poate, de asemenea, să solicite direct producătorului să asigure conformitatea bunurilor. Îndeplinirea acestei solicitări de către producător este considerată a exonera vânzătorul de răspunderea sa în temeiul articolului 10.”
Amendamentul 68
Propunere de directivă
Articolul 12 – paragraful 1 – punctul 1– litera c (nouă)
Directiva (UE) 2019/771
Articolul 13 – alineatul 4 a (nou )
(c)  se introduce următorul alineat:
„4a. În cazul în care, în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol, bunul a fost adus în conformitate prin intermediul unei reparații, vânzătorul sau producătorul răspunde pentru orice neconformitate care există în momentul când consumatorul a primit bunurile reparate și care este constatată în termen de 1 an de la data respectivă, cu condiția ca statele membre să fi menținut sau introdus termene pentru conformitatea bunului inițial în conformitate cu articolul 10 alineatele (1), (2) sau (3). Această dispoziție nu se aplică dacă vânzătorul a reparat deja cu succes bunurile în conformitate cu articolul 10. Fără a aduce atingere articolului 7 alineatul (3), prezentul alineat se aplică, de asemenea, bunurilor cu elemente digitale. Prezentul alineat nu aduce atingere altor termene prevăzute la articolul 10 și nici solicitărilor ulterioare ale consumatorului.”
Amendamentul 69
Propunere de directivă
Articolul 12 – paragraful 1 – punctul 1 a (nou) – litera a (nouă)
Directiva (UE) 2019/771
Articolul 14 – alineatul 1
(1a)  Articolul 14 se modifică după cum urmează:
(a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
1.   Reparațiile sau înlocuirile se efectuează:
 „1. Reparațiile se efectuează:
(a)   fără costuri;
 (a)   fără costuri;
(b)   într-un termen rezonabil din momentul în care vânzătorul a fost informat de către consumator cu privire la neconformitate; și
 (b)   într-un termen rezonabil din momentul în care vânzătorul a fost informat de către consumator cu privire la reparație;
(c)   fără vreun inconvenient semnificativ pentru consumator, ținând seama de natura bunurilor și de scopul pentru care consumatorul a solicitat bunurile în cauză.
 (c)  fără vreun inconvenient semnificativ pentru consumator, ținând seama de natura bunurilor și de scopul pentru care consumatorul a solicitat bunurile în cauză; și
(ca)   în funcție de particularitățile categoriei de produse relevante, în special de disponibilitatea permanentă a acesteia pentru consumator, vânzătorul pune gratuit la dispoziția consumatorului un bun de înlocuire, inclusiv un bun recondiționat împrumutat, dacă reparația nu poate fi finalizată în perioada menționată la litera (b).
Amendamentul 70
Propunere de directivă
Articolul 12 – paragraful 1– punctul 1 a (nou) – litera b (nouă)
Directiva (UE) 2019/771
Articolul 14 – alineatul 1 a (nou)
(b)   se introduce următorul alineat:
„1a. Înlocuirile se efectuează:
(a)   fără costuri;
(b)   într-un termen rezonabil din momentul în care vânzătorul a fost informat de către consumator cu privire la neconformitate;
(c)   fără vreun inconvenient semnificativ pentru consumator, ținând seama de natura bunurilor și de scopul pentru care consumatorul a solicitat bunurile în cauză;
(d)   la cererea explicită a consumatorului, prin oferirea unui bun recondiționat.”
Amendamentul 71
Propunere de directivă
Articolul 12 – paragraful 1 – punctul 1 a (nou) – litera c (nouă)
Directiva (UE) 2019/771
Articolul 14 – alineatul 4 a (nou)
(c)   se introduce următorul alineat:
„4a. În cazul în care consumatorul decide, în temeiul articolului 13 alineatul (3a), că producătorul asigură conformitatea bunurilor prin reparație, producătorul este considerat ca fiind vânzătorul în sensul prezentului articol.”
Amendamentul 72
Propunere de directivă
Articolul 12 – paragraful 1 – punctul 1 b (nou)
Directiva (UE) 2019/771
Articolul 17 – alineatul 1 a (nou)
(1b)   La articolul 17 se introduce următorul alineat:
„1a. Garanția comercială nu aduce atingere dreptului consumatorului în temeiul articolului 13 alineatul (3a) de a alege ca producătorul să repare un bun neconform. Orice condiții ale garanției comerciale care descurajează consumatorul să își exercite drepturile în temeiul articolului 13 alineatul (3a) sunt considerate nule.”
Amendamentul 73
Propunere de directivă
Articolul 14 a (nou)
Articolul 14a
Raportul de evaluare
1.   Până la [5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive], Comisia efectuează o evaluare a prezentei directive și analizează contribuția acesteia, în special a articolelor 5, 9a și 12, la buna funcționare a pieței interne, la nivelul ridicat de protecție a consumatorilor și la îmbunătățirea sustenabilității produselor din punctul de vedere al mediului, precum și impactul acestora asupra întreprinderilor, în special asupra microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii.
În ceea ce privește articolul 7, Comisia evaluează și analizează eficacitatea platformelor online pentru reparații, pe baza datelor din fiecare stat membru, care conțin informații cu privire la numărul de furnizori activi de servicii de reparare, la consumatori și la numărul de tranzacții efectuate.
2.   Comisia întocmește un raport privind principalele constatări și îl prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor. Statele membre furnizează Comisiei informațiile necesare pentru întocmirea raportului respectiv.
3.   Raportul este însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.
Amendamentul 74
Propunere de directivă
Articolul 16 – alineatul 1
1.  Articolul 5 alineatele (1) și (2) și articolul 6 din prezenta directivă nu se aplică contractelor de prestări de servicii de reparare încheiate înainte de [24 de luni de la data intrării în vigoare].
 1.  Articolul 5 alineatele (1) și (2) și articolul 6 din prezenta directivă nu se aplică contractelor de prestări de servicii de reparare încheiate înainte de [18 luni de la data intrării în vigoare].
Amendamentul 75
Propunere de directivă
Articolul 16 – alineatul 2
2.  Articolul 12 din prezenta directivă nu se aplică contractelor de vânzare încheiate înainte de [24 de luni de la data intrării în vigoare].
 2.  Articolul 12 din prezenta directivă nu se aplică contractelor de vânzare încheiate înainte de [18 luni de la data intrării în vigoare].
Amendamentul 76
Propunere de directivă
Articolul 17 – alineatul 1 – paragraful 1
Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive cel târziu până la [24 de luni de la data intrării în vigoare]. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul dispozițiilor respective.
 Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive cel târziu până la [18 luni de la data intrării în vigoare]. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul dispozițiilor respective.
Amendamentul 77
Propunere de directivă
Articolul 17 – alineatul 1 – paragraful 3
Statele membre aplică măsurile respective începând cu [24 de luni de la data intrării în vigoare].
 Statele membre aplică măsurile respective începând cu [18 luni de la data intrării în vigoare].
Amendamentul 78
Propunere de directivă
Anexa I – partea 2 – tabel – rândul 4
Prețul reparației sau, dacă acesta nu poate fi calculat, metoda de calcul aplicabilă și prețul maxim al reparației
 Prețul maxim preconizat al reparației sau, dacă acesta nu poate fi calculat, metoda de calcul aplicabilă
Amendamentul 79
Propunere de directivă
Anexa I – partea 2 – tabel – rândul 10 a (nou)
Dacă este cazul, informațiile suplimentare furnizate în mod voluntar de către reparator
Amendamentul 80
Propunere de directivă
Anexa II – titlu
LISTA ACTELOR JURIDICE ALE UNIUNII DE STABILIRE A CERINȚELOR PRIVIND POTENȚIALUL DE REPARARE
 LISTA ACTELOR JURIDICE ALE UNIUNII DE STABILIRE A CERINȚELOR PRIVIND POTENȚIALUL DE REPARARE ȘI LISTA BUNURILOR REPARABILE
Amendamentul 81
Propunere de directivă
Anexa II – punctul 9
9.  [Telefoane mobile, telefoane fără fir și tablete în conformitate cu Regulamentul (UE).../... al Comisiei29]
 9.  Telefoane mobile, telefoane fără fir și tablete în conformitate cu Regulamentul (UE) .../... al Comisiei29
__________________
 __________________
29 …
 29 …
Amendamentul 82
Propunere de directivă
Anexa II – punctul 9 a (nou)
9a.  Biciclete;

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A9-0316/2023).

Ultima actualizare: 15 februarie 2024Aviz juridic - Politica de confidențialitate