Decizia Parlamentului European din 5 octombrie 2023 privind aprobarea numirii lui Wopke Hoekstra în calitate de membru al Comisiei (C9-0335/2023 - 2023/0809(NLE))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 246 al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere punctul 6 din Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană(1),

–  având în vedere demisia lui Frans Timmermans din funcția de membru al Comisiei,

–  având în vedere scrisoarea Consiliului din 8 septembrie 2023, prin care Consiliul a consultat Parlamentul cu privire la decizia de numire a lui Wopke Hoekstra, de comun acord cu președinta Comisiei, în calitate de membru al Comisiei (C9-0335/2023),

–  având în vedere scrisoarea președintei Comisiei din 1 septembrie 2023,

–  având în vedere audierea lui Wopke Hoekstra din 2 octombrie 2023, condusă de Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, cu asocierea Comisiei pentru afaceri externe, a Comisiei pentru dezvoltare și a Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, precum și declarația de evaluare redactată în urma audierii respective,

–  având în vedere examinarea de către Conferința președinților de comisie încheiată prin procedură scrisă la data de 4 octombrie 2023 și examinarea de către Conferința președinților în cadrul reuniunii sale din 4 octombrie 2023,

–  având în vedere articolul 125 și anexa VII la Regulamentul său de procedură,

1.  aprobă numirea lui Wopke Hoekstra în calitate de membru al Comisiei, pentru perioada rămasă din mandatul Comisiei, care se va încheia la 31 octombrie 2024;

2.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei și guvernelor statelor membre.

(1) JO L 304, 20.11.2010, p. 47.

Decizia Parlamentului European din 5 octombrie 2023 privind aprobarea atribuirii de noi responsabilități vicepreședintelui executiv al Comisiei, Maroš Šefčovič (2023/2196(INS))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 17 alineatul (6) din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolul 248 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere punctul 7 din Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană(1),

–  având în vedere scrisorile președintei Comisiei din 22 august și 1 septembrie 2023,

–  având în vedere audierea lui Maroš Šefčovič la 3 octombrie 2023, condusă de Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, cu asocierea Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, a Comisiei pentru transport și turism și a Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, precum și declarația de evaluare redactată în urma audierii respective,

–  având în vedere examinarea de către Conferința președinților de comisie încheiată prin procedură scrisă la data de 4 octombrie 2023 și examinarea de către Conferința președinților în cadrul reuniunii sale din 4 octombrie 2023,

–  având în vedere articolul 125 și anexa VII la Regulamentul său de procedură,

1.  aprobă atribuirea de noi responsabilități vicepreședintelui executiv al Comisiei, Maroš Šefčovič, pentru perioada rămasă din mandatul Comisiei, care se va încheia la 31 octombrie 2024;

2.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei și guvernelor statelor membre.

(1) JO L 304, 20.11.2010, p. 47.

Rezoluția Parlamentului European din 5 octombrie 2023 referitoare la situația drepturilor omului în Afganistan, în special persecutarea foștilor funcționari din administrația publică (2023/2881(RSP))

P9_TA(2023)0349 RC-B9-0395/2023

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale precedente referitoare la Afganistan,

–  având în vedere articolul 144 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, în urma preluării Afganistanului de către talibani, s-a anunțat o amnistie generală pentru foștii funcționari din administrația publică și foștii membri ai forțelor armate (ANDSF); întrucât misiunea de asistență a ONU în Afganistan a documentat cel puțin 800 de încălcări ale drepturilor omului, inclusiv detenții arbitrare, execuții extrajudiciare, dispariții forțate și tortură împotriva foștilor funcționari din administrația publică și a membrilor ANDSF, comise de autoritățile de facto;

B.  întrucât foști funcționari din administrația publică și membri ai ANDSF au fost uciși în centre de detenție, locuri necunoscute și locuri publice; întrucât, adesea, familiile nu sunt conștiente de soarta sau locul unde se află rudele deținute timp de zile sau săptămâni până la returnarea corpului lor,

1.  regretă nivelul abuzurilor drepturilor omului în Afganistan, care au crescut exponențial de la preluarea puterii de către talibani; denunță în termenii cei mai fermi toate încălcările drepturilor omului din țară, inclusiv persecutarea pe scară largă a foștilor funcționari din administrația publică și a membrilor ANDSF, oprimarea șocantă a femeilor și fetelor și apartheidul de gen și vizarea organizațiilor societății civile și a apărătorilor drepturilor omului;

2.  invită autoritățile afgane de facto să pună pe deplin în aplicare angajamentul anunțat public legat de amnistia generală a foștilor funcționari din administrația publică și a membrilor ANDSF;

3.  solicită crearea urgentă a unui mecanism de tragere la răspundere condus de ONU pentru a investiga presupusele încălcări ale drepturilor omului, inclusiv cele împotriva foștilor funcționari din administrația publică și a membrilor ANDSF, precum și încălcările dreptului internațional;

4.  îndeamnă autoritățile de facto să anuleze restricțiile severe asupra drepturilor femeilor și fetelor, în conformitate cu obligațiile internaționale ale Afganistanului;

5.  solicită din nou Afganistanului să-i elibereze imediat și necondiționat pe Matiullah Wesa, Zholia Parsi, Neda Parwani, Murtaza Behboudi, Rasul Parsi și toate celelalte persoane încarcerate pe nedrept și să desfășoare o anchetă amănunțită cu privire la dispariția forțată a lui Alia Azizi;

6.  insistă asupra menținerii unui dialog strict condiționat cu talibanii, în conformitate cu cele cinci criterii de referință ale Consiliului pentru colaborarea cu autoritățile de facto;

7.  îndeamnă UE și statele membre să își intensifice sprijinul pentru societatea civilă afgană, inclusiv prin finanțarea unor programe specifice de asistență și protecție pentru apărătorii drepturilor omului și prin eliberarea de vize umanitare pentru femeile și fetele persecutate;

8.  regretă faptul că libertatea religioasă în Afganistan s-a deteriorat în mod dramatic sub regimul taliban; condamnă talibanii pentru persecutarea brutală a creștinilor și a altor minorități religioase în scopul eradicării acestora din țară;

9.  își reafirmă solidaritatea cu poporul afgan și angajamentul față de acesta, inclusiv apelul său la justiție, tragere la răspundere și despăgubiri pentru toate încălcările drepturilor omului din Afganistan; solicită UE să sprijine ancheta în curs a Curții Penale Internaționale în această privință;

10.  își exprimă din nou îngrijorarea cu privire la deteriorarea rapidă a situației umanitare din Afganistan și la lipsa de fonduri pentru a furniza alimente persoanelor care suferă de foamete extremă; invită Comisia și statele membre să consolideze ajutorul umanitar, precum și finanțarea pentru nevoile de bază și sprijinul pentru mijloacele de subzistență;

11.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, ONU și autorităților de facto din Afganistan.

Rezoluția Parlamentului European din 5 octombrie 2023 referitoare la cazul Zaremei Musaeva din Cecenia (2023/2882(RSP))

P9_TA(2023)0350 RC-B9-0415/2023

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale precedente referitoare la Federația Rusă și, în special, la Cecenia,

–  având în vedere articolul 144 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât situația drepturilor omului rămâne catastrofală, ca urmare a abuzurilor comise împotriva apărătorilor drepturilor omului și a grupurilor vulnerabile de către regimul Kadîrov, instalat la putere de Rusia;

B.  întrucât, în ianuarie 2022, sub pretextul solicitării mărturiei sale într-o cauză penală, Zarema Musaeva a fost răpită ilegal dintr-o altă regiune a Rusiei și plasată în arest preventiv în Cecenia;

C.  întrucât, după ce i s-a refuzat dreptul la o apărare adecvată, ea a fost condamnată la cinci ani de închisoare sub acuzația de fraudă și de agresiune împotriva autorităților; întrucât starea de sănătate a dnei Musaeva s-a deteriorat de la plasarea sa în detenție;

D.  întrucât dna Musaeva este soția fostului judecător al Curții Supreme Cecene, Saidi Yangulbaev, și mama apărătorului drepturilor omului Abubakar și a bloggerilor de opoziție Ibrahim și Baysangur Yangulbaev;

E.  întrucât cei trei fii ai săi sunt critici vocali ai conducătorului Republicii Cecene, Ramzan Kadîrov, și ai regimului său autocratic; întrucât Kadîrov a amenințat public că îi va „elimina” pe membrii familiei Yangulbaev; întrucât UE și Statele Unite i-au inclus pe lista de sancțiuni pe Kadîrov și pe asociații săi cei mai apropiați pentru încălcări grave ale drepturilor omului;

F.  întrucât, în ziua pronunțării verdictului în procesul intentat dnei Musaeva, jurnalista publicației Novaya Gazeta, Elena Milașina, și avocatul specializat în drepturile omului Aleksandr Nemov au fost atacați și bătuți cu brutalitate în timp ce se deplasau către sediul instanței,

1.  condamnă cu fermitate răpirea și detenția motivată politic a Zaremei Musaeva și consideră aceste acte drept represalii pentru activitatea legitimă în domeniul drepturilor omului desfășurată de fii săi și pentru opiniile politice exprimate de aceștia;

2.  îndeamnă autoritățile cecene să o elibereze imediat și necondiționat pe dna Musaeva, să îi ofere asistență medicală adecvată și să pună capăt imediat tuturor formelor de hărțuire împotriva societății civile și a opoziției;

3.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, pe parcursul procedurilor premergătoare procesului și al procesului împotriva dnei Musaeva, avocații specializați în drepturile omului care lucrează la această cauză – Aleksandr Nemov, Aleksandr Savin, Natalia Dobronravova și Alexandr Karavaev – au fost vizați de măsuri de supraveghere ca formă de intimidare;

4.  condamnă cu fermitate atacul brutal din 4 iulie 2023 împotriva avocatului Aleksandr Nemov și a jurnalistei Elena Milașina și măsurile brutale de represiune adoptate împotriva apărătorilor drepturilor omului și a mass-mediei independente, inclusiv în cazul avocaților Natalia Dobronravova, Serghei Babinets și Oleg Habibrahmanov; îndeamnă autoritățile competente să efectueze o anchetă transparentă și amănunțită cu privire la aceste atacuri și să îi tragă la răspundere pe cei responsabili;

5.  invită comunitatea internațională, Comisia, SEAE și statele membre să reacționeze la situația alarmantă a drepturilor omului din Rusia și, în special, din Cecenia, să sporească asistența acordată prizonierilor politici ceceni, dizidenților, cecenilor care se opun regimului brutal, femeilor oprimate și persoanelor LGBTIQ+, precum și familiilor acestora, să acorde vize umanitare apărătorilor drepturilor omului ceceni aflați în pericol și să coopereze în continuare cu organizațiile din domeniul drepturilor omului;

6.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, autorităților ruse și conducătorului Republicii Cecene.

Rezoluția Parlamentului European din 5 octombrie 2023 referitoare la Egipt, în special la condamnarea lui Hisham Kassem (2023/2883(RSP))

P9_TA(2023)0351 RC-B9-0396/2023

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Egipt,

–  având în vedere articolul 144 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Hisham Kassem este o voce liberală importantă în Egipt, editor și militant pentru libertatea mass-mediei și statul de drept;

B.  întrucât, în iunie 2023, înaintea alegerilor prezidențiale din decembrie 2023, a jucat un rol esențial în înființarea coaliției „Curentul liber” a partidelor de opoziție și a personalităților liberale, criticând istoricul performanțelor economice și politice ale guvernului; întrucât a fost reținut pe baza unor acuzații de defăimare și calomnie pentru o postare online în care îl critică pe fostul ministru Abu Eita și a refuzat să plătească echivalentul a 150 EUR pentru cauțiune; întrucât, la 20 august 2023, a fost arestat pe baza unor acuzații similare și, la 16 septembrie 2023, a fost condamnat la șase luni de închisoare și a fost amendat de Tribunalul pentru delicte economice din Cairo; întrucât acesta a făcut apel, iar instanța și-a amânat audierea până la 7 octombrie 2023;

C.  întrucât drepturile sale la apărare nu au fost protejate în mod adecvat, avocații săi nu au avut acces la dosarul său înainte de proces, iar autoritățile i-au refuzat dreptul la o audiere publică și au împiedicat mass-media și reprezentanții diplomatici să participe;

D.  întrucât liderul Partidului Stângii nasseriste, Ahmed El Tantawy, a fost hărțuit de autorități de la anunțarea candidaturii sale la președinție în august; întrucât cel puțin 73 dintre membrii personalului și susținătorii campaniei sale au fost arestați între timp, în timp ce Citizen Lab a constatat că telefonul său a fost piratat utilizând programul de spionaj Predator dezvoltat de Cytrox;

E.  întrucât un număr limitat de prizonieri politici au fost grațiați din mai 2022, în timp ce de atunci au fost arestați de două ori mai mulți, iar mii de prizonieri sunt în continuare încarcerați,

1.  invită autoritățile egiptene să îl elibereze imediat și necondiționat pe Hisham Kassem și să renunțe la toate acuzațiile motivate politic împotriva lui; solicită delegației UE și statelor membre să îl viziteze în închisoare;

2.  subliniază importanța organizării unor alegeri credibile, libere și corecte; îndeamnă autoritățile să înceteze hărțuirea unor personalități pașnice din opoziție, cum ar fi candidatul la președinție și fostul membru al parlamentului Ahmed El Tantawy; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la procesul electoral restrictiv din Egipt; reamintește că legile privind defăimarea nu pot fi utilizate pentru a încarcera oponenții politici;

3.  îndeamnă autoritățile să respecte statul de drept, libertatea de exprimare, libertatea presei, a mass-mediei și de asociere, precum și independența sistemului judiciar, să înceteze înăbușirea vocilor opoziției prin detenție arbitrară, supraveghere digitală, dispariții forțate și tortură, să elibereze imediat și necondiționat zeci de mii de prizonieri deținuți în mod arbitrar pentru că și-au exprimat în mod pașnic opinia, printre care Alaa Abdel Fattah, câștigător al unor premii, și 20 de jurnaliști, și să elimine cenzura online împotriva mass-mediei independente; salută eliberarea limitată a prizonierilor politici deținuți pe nedrept, cum ar fi Patrick Zaki;

4.  îndeamnă statele membre ale UE să aducă în discuție încălcările drepturilor omului comise de Egipt în cadrul viitorului Consiliu de asociere UE-Egipt și să sprijine un mecanism de monitorizare și raportare în cadrul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului;

5.  solicită punerea în aplicare efectivă a Regulamentului privind produsele cu dublă utilizare(1) pentru a proteja vocile opoziției;

6.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și autorităților egiptene și de a o traduce în arabă.

(1) Regulamentul (UE) 2021/821 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a unui regim al Uniunii pentru controlul exporturilor, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice, tranzitului și transferului de produse cu dublă utilizare (JO L 206, 11.6.2021, p. 1).

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 5 octombrie 2023 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind obligațiunile verzi europene (COM(2021)0391 – C9-0311/2021 – 2021/0191(COD))

P9_TA(2023)0352 A9-0156/2022

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2021)0391),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9‑0311/2021),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 5 noiembrie 2021(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 8 decembrie 2021(2),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 10 mai 2023, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru bugete și cel al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0156/2022),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 5 octombrie 2023 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2023/... al Parlamentului European și al Consiliului privind obligațiunile verzi europene și publicarea opțională de informații pentru obligațiunile comercializate ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului și pentru obligațiunile legate de durabilitate

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2023/2631.)

(1) JO C 27, 19.1.2022, p. 4. (2) JO C 152, 6.4.2022, p. 105.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 5 octombrie 2023 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 732/2008 al Consiliului (COM(2023)0426 – C9-0226/2023 – 2023/0252(COD))

P9_TA(2023)0353 A9-0267/2023

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2023)0426),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9‑0226/2023),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 6 septembrie 2023, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A9-0267/2023),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 5 octombrie 2023 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2023/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 978/2012 de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2023/2663.)

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 5 octombrie 2023 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a dispozițiilor din Directiva 2011/83/UE referitoare la contractele de servicii financiare încheiate la distanță și de abrogare a Directivei 2002/65/CE (COM(2022)0204 – C9-0175/2022 – 2022/0147(COD))

P9_TA(2023)0354 A9-0097/2023

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2022)0204),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată Parlamentului de către Comisie (C9‑0175/2022),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 21 septembrie 2022(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 21 iunie 2023, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A9-0097/2023),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 5 octombrie 2023 în vederea adoptării Directivei (UE) 2023/... a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2011/83/UE în ceea ce privește contractele de servicii financiare încheiate la distanță și de abrogare a Directivei 2002/65/CE

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva (UE) 2023/2673.)

(1) JO C 486, 21.12.2022, p. 139.

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 5 octombrie 2023 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind epurarea apelor uzate urbane (reformare) (COM(2022)0541 – C9-6363/2022 – 2022/0345(COD))(1)

P9_TA(2023)0355 A9-0276/2023

(Procedura legislativă ordinară – reformare)

Textul propus de Comisie   Amendamentul Amendamentul 1 Propunere de directivă Considerentul 1 a (nou) (1a)   Apa este un bun public, al tuturor și pentru toți și, ca resursă naturală esențială, de neînlocuit și indispensabilă vieții, trebuie considerată și integrată în cele trei dimensiuni ale sale: socială, economică și de mediu. Amendamentul 2 Propunere de directivă Considerentul 1 b (nou) (1b)   În rezoluția Parlamentului European din 5 octombrie 2022 referitoare la accesul la apă ca unul dintre drepturile omului – dimensiunea externă și în rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la acțiunile realizate ca urmare a inițiativei cetățenești europene „Dreptul la apă” (Right2Water) se afirmă că apa ar trebui tratată ca un bun comun. Amendamentul 3 Propunere de directivă Considerentul 2 (2)  Directiva 91/271/CEE stabilește cadrul juridic pentru colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate urbane și pentru evacuarea apelor uzate biodegradabile din anumite sectoare industriale. Obiectivul acesteia îl constituie protejarea mediul împotriva efectelor negative ale evacuările de ape uzate urbane insuficient epurate. Prezenta directivă ar trebui să urmărească în continuare același obiectiv, contribuind în paralel la protecția sănătății publice, atunci când, de exemplu, apele uzate urbane sunt evacuate în apele pentru scăldat sau în corpurile de apă utilizate pentru captarea apei potabile sau atunci când apele uzate urbane sunt utilizate ca indicator pentru parametri relevanți pentru sănătatea publică. Aceasta ar trebui, de asemenea, să îmbunătățească accesul la salubritate și la informații esențiale legate de guvernanța activităților de colectare și epurare a apelor uzate urbane. În fine, prezenta directivă ar trebui să contribuie la eliminarea treptată a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile de colectare și epurare a apelor uzate urbane, în special prin reducerea în continuare a emisiilor de azot, dar și prin promovarea eficienței energetice și a producției de energie din surse regenerabile, contribuind astfel la obiectivul UE de realizare a neutralității climatice până în 2050, stabilit în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului37. (2)  Directiva 91/271/CEE stabilește cadrul juridic pentru colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate urbane și pentru evacuarea apelor uzate biodegradabile din anumite sectoare industriale. Obiectivul acestui cadru îl constituie protejarea mediului, inclusiv a biodiversității ecosistemelor terestre, marine și de coastă împotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate urbane insuficient epurate, pentru a realiza obiectivele stabilite în temeiul Directivei 2000/60/CE și al altor acte legislative relevante. Prezenta directivă ar trebui, în vederea realizării obiectivelor tranziției verzi stabilite de Pactul verde, să urmărească în continuare același obiectiv, contribuind în paralel la protecția sănătății publice, atunci când, de exemplu, apele uzate urbane sunt evacuate în apele pentru scăldat sau în corpurile de apă utilizate pentru captarea apei potabile sau atunci când apele uzate urbane sunt utilizate ca indicator pentru parametri relevanți pentru sănătatea publică. Aceasta ar trebui, de asemenea, să asigure accesul la salubritate și la informații esențiale legate de guvernanța activităților de colectare și epurare a apelor uzate urbane. Prezenta directivă ar trebui să contribuie și la reducerea treptată a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile de colectare și epurare a apelor uzate urbane, în special prin reducerea în continuare a emisiilor de azot, dar și prin promovarea eficienței energetice și a producției de energie din surse regenerabile, contribuind astfel la obiectivul UE de realizare a neutralității climatice până în 2050, stabilit în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului37. În cele din urmă, ar trebui să încurajeze utilizarea soluțiilor bazate pe natură, cum ar fi zonele umede construite, ca instrument pentru tratarea și evacuarea apelor uzate urbane. _________________ _________________ 37 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1). 37 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1). Amendamentul 4 Propunere de directivă Considerentul 4 (4)  Aglomerările mici exercită o presiune semnificativă asupra a 11 % din corpurile de apă de suprafață din Uniune39. Pentru a combate mai bine poluarea provenită de la aceste aglomerări și a evita evacuările în mediu de ape uzate urbane neepurate, domeniul de aplicare al prezentei directive ar trebui să includă toate aglomerările cu un număr de locuitori echivalenți mai mare sau egal cu 1 000. (4)  Aglomerările mici exercită o presiune semnificativă asupra a 11 % din corpurile de apă de suprafață din Uniune39. Pentru a combate mai bine poluarea provenită de la aceste aglomerări și a evita evacuările în mediu de ape uzate urbane neepurate, domeniul de aplicare al prezentei directive ar trebui să includă aglomerările cu un număr de locuitori echivalenți mai mare sau egal cu 750. _________________ _________________ 39 Raportul AEM, European waters: Assessment of status and pressures 2018, No 7/2018” („Apele europene: evaluarea stării și a /presiunilor în 2018”, nr. 7/2018). 39 Raportul AEM, European waters: Assessment of status and pressures 2018, No 7/2018” („Apele europene: evaluarea stării și a /presiunilor în 2018”, nr. 7/2018). Amendamentul 5 Propunere de directivă Considerentul 5 (5)  Pentru a asigura epurarea eficace a apelor uzate urbane înainte de a fi evacuate în mediu, toate apele uzate urbane din aglomerările urbane cu un număr de locuitori echivalenți mai mare sau egal cu 1 000 ar trebui să fie colectate în sisteme centralizate de colectare. În cazul în care există deja astfel de sisteme, statele membre ar trebui să se asigure că toate sursele de ape uzate urbane sunt conectate la acestea. (5)  Pentru a asigura epurarea eficace a apelor uzate urbane înainte de a fi evacuate în mediu, toate apele uzate urbane din aglomerările urbane cu un număr de locuitori echivalenți mai mare sau egal cu 750 ar trebui să fie colectate în sisteme centralizate de colectare. În cazul în care există deja astfel de sisteme, statele membre ar trebui să se asigure că toate sursele de ape uzate urbane sunt conectate la acestea. Dacă astfel de sisteme nu sunt conectate între ele, statele membre ar trebui să încurajeze și să sprijine asocierea localităților mici pentru gestionarea colectivă a apelor uzate, ceea ce va face posibile costuri mai mici datorită gestionării comune. Amendamentul 6 Propunere de directivă Considerentul 6 (6)  În mod excepțional, în cazul în care se poate demonstra că prin construirea unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate urbane nu s-ar obține niciun beneficiu pentru mediu sau că aceasta ar necesita costuri excesive, statele membre ar trebui să fie autorizate să utilizeze sisteme individuale pentru epurarea apelor uzate urbane, cu condiția ca acestea să asigure același nivel de epurare ca și epurarea secundară și terțiară. În acest scop, statele membre ar trebui să instituie registre naționale care să permită identificarea sistemelor individuale utilizate pe teritoriul lor și să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că proiectarea acestor sisteme este adecvată și că sistemele sunt întreținute în mod corespunzător și fac obiectul unui control periodic al conformității. Statele membre ar trebui să se asigure mai ales că sistemele individuale utilizate pentru colectarea și stocarea apelor uzate urbane sunt impermeabile și etanșe și că monitorizarea și inspecția sistemelor se efectuează cu regularitate și la intervale fixe. (6)  În mod excepțional, în cazul în care se poate demonstra că prin construirea unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate urbane nu s-ar obține niciun beneficiu pentru mediu sau că aceasta ar necesita costuri excesive, statele membre ar trebui să fie autorizate să utilizeze sisteme individuale pentru epurarea apelor uzate urbane, cu condiția ca acestea să asigure același nivel de protecție a mediului ca și epurarea secundară și terțiară. În acest scop, statele membre ar trebui să instituie registre naționale și, după caz, regionale care să permită identificarea sistemelor individuale utilizate pe teritoriul lor și să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că proiectarea acestor sisteme este adecvată și că sistemele sunt întreținute în mod corespunzător și fac obiectul unui control periodic al conformității. Statele membre ar trebui să se asigure mai ales că sistemele individuale utilizate pentru colectarea și stocarea apelor uzate urbane sunt impermeabile și etanșe și că monitorizarea și inspecția sistemelor se efectuează cu regularitate și la intervale fixe. Pentru a permite o reglementare armonizată a sistemelor individuale în rândul statelor membre, Comisia ar trebui să furnizeze orientări despre cerințele menționate mai sus privind proiectarea, exploatarea și întreținerea unor astfel de sisteme individuale. Amendamentul 7 Propunere de directivă Considerentul 7 (7)  Pe durata precipitațiilor, supraîncărcarea cu apă ca urmare a furtunilor și scurgerile de apă urbane reprezintă o importantă sursă rămasă de evacuări poluante în mediu. Se estimează că aceste emisii vor crește din cauza efectelor combinate ale urbanizării și ale schimbării treptate a regimului pluviometric ca urmare a schimbărilor climatice. Soluțiile de reducere a acestei surse de poluare ar trebui definite la nivel local, ținând seama de condițiile locale specifice. Acestea ar trebui să se bazeze pe o gestionare integrată cantitativă și calitativă a apei în zonele urbane. De aceea, statele membre ar trebui să se asigure că se stabilesc planuri de gestionare integrată a apelor uzate urbane la nivel local pentru toate aglomerările cu un număr de locuitori echivalenți mai mare sau egal cu 100 000, întrucât aglomerările respective sunt responsabile de o parte semnificativă a poluării emise. În plus, ar trebui să se pună în aplicare planuri de gestionare integrată a apelor uzate urbane și pentru aglomerări cu un număr de locuitori echivalenți cuprins între 10 000 și 100 000, în cazul în care supraîncărcarea cu apă ca urmare a furtunilor și scurgerile de apă urbane reprezintă un risc pentru mediu sau pentru sănătatea publică. (7)  Pe durata precipitațiilor, supraîncărcarea cu apă ca urmare a furtunilor și evacuarea scurgerilor de apă urbane reprezintă o importantă sursă rămasă de evacuări poluante în mediu. Se estimează că aceste emisii vor crește din cauza efectelor combinate ale urbanizării și ale schimbării treptate a regimului pluviometric ca urmare a schimbărilor climatice. Schimbările climatice vor crește într-adevăr probabilitatea supraîncărcării cu apă ca urmare a furtunilor și scurgerilor de apă urbane. Prin urmare, infrastructurile de gestionare a apelor uzate urbane sunt deosebit de vulnerabile la schimbările climatice. Soluțiile de reducere a acestei surse de poluare ar trebui definite la nivel local și regional, ținând seama de condițiile locale specifice, inclusiv cele climatice, și de vulnerabilitatea acestor infrastructuri. Ar fi benefic și să existe planuri de acțiune locală și regională, în care să fie incluse mai multe localități când acestea pot fi afectate de același curs de apă în caz de precipitații abundente și, implicit, scurgeri de ape urbane. Acestea ar trebui să se bazeze pe o gestionare integrată cantitativă și calitativă a apei în zonele urbane. În plus, controlul la sursă, inclusiv prin soluții bazate pe natură ar trebui să fie optimizat, ca prim pas pentru a evita poluarea cu scurgeri de apă urbane, precum și pentru a coordona măsurile menite să controleze cantitatea de scurgeri de apă urbane la sursă. De aceea, statele membre ar trebui să se asigure că se stabilesc planuri de gestionare integrată a apelor uzate urbane, inclusiv o evaluare printr-un test de rezistență a vulnerabilității sistemelor de colectare și a stațiilor de epurare a apelor uzate urbane care să se bazeze pe scenarii privind schimbările climatice, la nivel local și, după caz, regional pentru toate aglomerările cu un număr de locuitori echivalenți mai mare sau egal cu 100 000, întrucât aglomerările respective sunt responsabile de o parte semnificativă a poluării emise. În plus, ar trebui să se pună în aplicare planuri de gestionare integrată a apelor uzate urbane și pentru aglomerări cu un număr de locuitori echivalenți cuprins între 10 000 și 100 000, în cazul în care supraîncărcarea cu apă ca urmare a furtunilor și scurgerile de apă urbane reprezintă un risc pentru mediu sau pentru sănătatea publică. Obiectivul propus de reducere a supraîncărcării cu apă ca urmare a furtunilor la aproximativ 1 % din sarcina anuală colectată de ape uzate urbane, calculată în condiții de curgere în condiții meteorologice uscate și măsurată la intrarea în stația de epurare, se referă în special la conținutul de azot. Datorită condițiilor tehnice, statele membre pot, în conformitate cu normele stabilite în anexa 5, să stabilească obiective alternative pentru alți parametri, cum ar fi consumul chimic de oxigen, care ar putea să difere inițial cu procentul, în funcție de parametru, dar care pot fi modelați după aceiași parametri ca obiectivul stabilit. Amendamentul 8 Propunere de directivă Considerentul 7 a (nou) (7a)   Atunci când își elaborează planurile de gestionare integrată a apelor uzate urbane, statele membre ar trebui să țină seama de efectele cumulative ale schimbărilor demografice, ale fenomenelor meteorologice și ale creșterii preconizate a nivelului mării, în special în zonele costiere și în regiunile litorale. Efectele cumulative respective, care cauzează supraîncărcări ale stațiilor de epurare a apelor uzate, au un impact negativ asupra mediului și sănătății prin intensificarea poluării. Gestionarea apelor uzate în astfel de zone ar trebui abordată în mod corespunzător, inclusiv prin monitorizarea periodică a întreținerii sistemelor pentru ape uzate. Amendamentul 9 Propunere de directivă Considerentul 7 b (nou) (7b)   O mai bună gestionare a calității apei și a cantităților de apă din zonele urbane va contribui la adaptarea la schimbările climatice. Pentru a reduce efectele negative ale supraîncărcării cu apă ca urmare a furtunilor, statele membre ar trebui să vizeze creșterea spațiilor verzi și albastre în zonele urbane, ținând seama de platforma de ecologizare urbană, care oferă orientări și cunoștințe pentru a sprijini orașele. Statele membre ar trebui să vizeze, de asemenea, dezvoltarea de noi infrastructuri, acordând prioritate infrastructurii verzi și albastre, cum ar fi spațiile urbane verzi, acoperișurile verzi, șanțurile cu vegetație, zonele umede de tratare și iazurile de depozitare concepute pentru a sprijini biodiversitatea. Măsurile preventive menite să evite pătrunderea apelor pluviale nepoluate în sistemele de colectare și măsurile de creștere a spațiilor verzi și albastre ar trebui să includă măsuri de promovare a retenției naturale a apei sau a recoltării apelor pluviale. Alte acțiuni ar putea include creșterea numărului de parcuri, arbori și zone împădurite cu specii indigene, acoperișuri verzi, pajiști cu flori sălbatice, grădini, străzi mărginite de arbori, pajiști urbane și garduri vii, iazuri și cursuri de apă care limitează suprafețele impermeabile din aglomerări și cantitatea de horticultură urbană, ceea ce poate nu numai să creeze un habitat bun pentru polenizatori, păsări și alte specii, ci și să contribuie în mod direct la controlul și reducerea apelor pluviale și a poluării aferente, îmbunătățind în același timp calitatea generală a vieții în astfel de orașe. După caz, reutilizarea apei ar trebui luată în considerare în contextul elaborării planurilor de gestionare integrată a apelor uzate urbane. Amendamentul 10 Propunere de directivă Considerentul 8 (8)  Pentru a asigura eficiența din punctul de vedere al costurilor a planurilor de gestionare integrată a apelor uzate urbane, este important ca acestea să se bazeze pe bunele practici din zonele urbane avansate. Măsurile avute în vedere ar trebui, astfel, să se bazeze pe o analiză aprofundată a condițiilor locale și să favorizeze o abordare preventivă focalizată pe limitarea colectării apelor pluviale nepoluate și pe atingerea unui nivel optim al utilizării infrastructurilor existente. Având în vedere preferința pentru dezvoltarea „verde”, nu ar trebui să se aibă în vedere construirea de noi infrastructuri „gri” decât dacă acestea sunt absolut necesare. Pentru a proteja mediul, în special mediul costier și marin, și sănătatea publică împotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate urbane insuficient epurate, ar trebui să se aplice o epurare secundară tuturor evacuărilor de ape uzate urbane care provin din aglomerări cu cel puțin 1 000 de locuitori echivalenți. (8)  Pentru a asigura eficiența din punctul de vedere al costurilor a planurilor de gestionare integrată a apelor uzate urbane, este important ca acestea să se bazeze pe bunele practici din zonele urbane avansate, ținând cont și disponibilitatea instrumentelor digitale și de modificarea permanentă a compoziției chimice a apelor uzate generate de apariția de noi produse pe piață, ceea ce necesită metode adecvate de identificare și eliminare a acestor produse din apele uzate. Măsurile avute în vedere ar trebui, astfel, să se bazeze pe o analiză aprofundată a condițiilor locale și să favorizeze o abordare preventivă focalizată pe limitarea colectării apelor pluviale nepoluate și pe atingerea unui nivel optim al utilizării infrastructurilor existente, pentru a obține economii de energie și a contribui la reducerea emisiilor. Având în vedere preferința pentru dezvoltarea „verde” și „albastră” și pentru investițiile „verzi” și „albastre”, nu ar trebui să se aibă în vedere construirea de noi infrastructuri „gri” decât dacă acestea sunt absolut necesare. Pentru a proteja mediul, în special mediul costier și marin, și sănătatea publică, inclusiv pentru a proteja apele de suprafață și subterane și apa potabilă, împotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate urbane insuficient epurate, ar trebui să se aplice o epurare secundară tuturor evacuărilor de ape uzate urbane care provin din aglomerări cu cel puțin 750 de locuitori echivalenți. Amendamentul 11 Propunere de directivă Considerentul 9 a (nou) (9a)   Este foarte important ca Comisia să țină seama de dificultățile și provocările uriașe legate de epurarea apelor uzate, de exemplu în revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea și autorizarea substanțelor chimice („Regulamentul REACH”) în ceea ce privește eliminarea treptată a substanțelor perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS). În comunicarea sa din 14 octombrie 2020 intitulată „Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice – Către un mediu fără substanțe toxice”, Comisia evidențiază faptul că substanțele PFAS necesită o atenție deosebită, având în vedere numărul mare de cazuri de contaminare a solului și a apei (inclusiv a apei potabile) în UE și la nivel mondial, numărul persoanelor afectate de o gamă largă de boli și costurile aferente pentru societate și economie, și stabilește obiectivul ca utilizarea PFAS să fie eliminată treptat în UE, cu excepția cazului în care se dovedesc a fi esențiale pentru societate. Amendamentul 12 Propunere de directivă Considerentul 10 (10)  Epurarea terțiară ar trebui să fie obligatorie și în aglomerările cu cel puțin 10 000 de locuitori echivalenți dinspre care au loc evacuări în zone afectate de eutrofizare sau expuse riscului de eutrofizare. Pentru a asigura coordonarea eforturilor de limitare a eutrofizării la nivelul bazinelor relevante pentru întreaga zonă de captare, zonele în care eutrofizarea este considerată o problemă pe baza datelor disponibile în prezent ar trebui să fie enumerate în prezenta directivă. În plus, pentru a asigura coerența între actele legislative relevante ale Uniunii, statele membre ar trebui să identifice și alte zone de pe teritoriul lor care sunt afectate de eutrofizare sau expuse riscului de eutrofizare, în special pe baza datelor colectate în temeiul Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului40, al Directivei 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului41 și al Directivei 91/676/CEE a Consiliului42. Consolidarea valorilor-limită, o identificare mai coerentă și mai cuprinzătoare a zonelor sensibile la eutrofizare și impunerea, pentru toate instalațiile mari, a obligației de a asigura epurarea terțiară vor contribui, împreună, la limitarea eutrofizării. Întrucât acest lucru va necesita investiții suplimentare la nivel național, statelor membre ar trebui să li se acorde suficient timp pentru a dezvolta infrastructura necesară. (10)  Epurarea terțiară ar trebui să fie obligatorie și în aglomerările cu cel puțin 10 000 de locuitori echivalenți dinspre care au loc evacuări în zone afectate de eutrofizare sau expuse riscului de eutrofizare. Pentru a asigura coordonarea eforturilor de limitare a eutrofizării la nivelul bazinelor relevante pentru întreaga zonă de captare, zonele în care eutrofizarea este considerată o problemă pe baza datelor disponibile în prezent ar trebui să fie enumerate în prezenta directivă. În plus, pentru a asigura coerența între actele legislative relevante ale Uniunii, statele membre ar trebui să identifice și alte zone de pe teritoriul lor care sunt afectate de eutrofizare sau expuse riscului de eutrofizare și să stabilească dacă zonele respective sunt sensibile la azot sau la fosfor, în special pe baza datelor colectate în temeiul Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului40, al Directivei 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului41 și al Directivei 91/676/CEE a Consiliului42. Consolidarea valorilor-limită, o identificare mai coerentă și mai cuprinzătoare a zonelor sensibile la eutrofizare și impunerea, pentru toate instalațiile mari, a obligației de a asigura epurarea terțiară vor contribui, împreună, la limitarea eutrofizării. Întrucât acest lucru va necesita investiții suplimentare la nivel național, statelor membre ar trebui să li se acorde suficient timp pentru a dezvolta infrastructura necesară. _________________ _________________ 40 Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1). 40 Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1). 41 Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19). 41 Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19). 42 Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1). 42 Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1). Amendamentul 13 Propunere de directivă Considerentul 10 a (nou) (10a)   Dezvoltarea potențialului sectorului apelor uzate urbane către economia circulară a nutrienților, precum și promovarea punerii în aplicare a reutilizării apei, în conformitate cu noul Plan de acțiune privind economia circulară1a, ar impune ca apei recuperate care urmează să fie utilizată pentru irigații agricole în conformitate cu Regulamentul european privind reutilizarea apei să i se aplice cerințe mai puțin restrictive pentru eliminarea nutrienților, stabilite în prezenta directivă. _________________ 1a Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Un nou Plan de acțiune privind economia circulară – Pentru o Europă mai curată și mai competitivă. Amendamentul 14 Propunere de directivă Considerentul 11 (11)  Cunoștințele științifice recente care stau la baza mai multor strategii ale Comisiei43 evidențiază necesitatea de a lua măsuri pentru a aborda problema micropoluanților, care sunt detectați în prezent în toate apele din Uniune. Unii dintre acești micropoluanți sunt periculoși pentru sănătatea publică și pentru mediu chiar și în cantități mici. Prin urmare, ar trebui introdusă o epurare suplimentară, și anume epurarea cuaternară, pentru a se asigura eliminarea unui spectru larg de micropoluanți din apele uzate urbane. Epurarea cuaternară ar trebui să se concentreze în primul rând pe micropoluanții organici, care reprezintă o parte semnificativă a poluării și pentru care s-au proiectat deja tehnologii de eliminare. Epurarea ar trebui să fie impusă pe baza abordării precaute combinate cu o abordare bazată pe riscuri. Drept urmare, toate stațiile de epurare a apelor uzate urbane cu cel puțin 100 000 de locuitori echivalenți ar trebui să asigure epurarea cuaternară, dat fiind că aceste instalații reprezintă o parte semnificativă a evacuărilor de micropoluanți în mediu, iar eliminarea micropoluanților în stațiile de epurare a apelor uzate urbane la această scară este eficientă din punctul de vedere al costurilor. Pentru aglomerările cu un număr de locuitori echivalenți cuprins între 10 000 și 100 000, statele membre ar trebui să aibă obligația de a aplica tratamentul cuaternar zonelor identificate ca fiind sensibile la poluarea cu micropoluanți pe baza unor criterii clare, care ar trebui să fie precizate. Aceste zone ar trebui să includă amplasamentele în care evacuările de ape urbane epurate în corpuri de apă conduc la rate scăzute de diluare sau locațiile în care apele receptoare sunt utilizate pentru producerea de apă potabilă sau ca ape pentru scăldat. Pentru a evita aplicarea cerinței de epurare cuaternară pentru aglomerările cu un număr de locuitori echivalenți cuprins între 10 000 și 100 000, statele membre ar trebui să aibă obligația de a demonstra că nu există riscuri pentru mediu sau pentru sănătatea publică, pe baza unei evaluări standardizate a riscurilor. Pentru ca statele membre să aibă suficient timp în vederea planificării și a dezvoltării infrastructurilor necesare, cerința referitoare la epurarea cuaternară ar trebui să se aplice treptat până în 2040, prevăzându-se obiective intermediare clare. (11)  Cunoștințele științifice recente care stau la baza mai multor strategii ale Comisiei43 evidențiază necesitatea de a lua măsuri pentru a aborda problema micropoluanților, care sunt detectați în prezent în toate apele din Uniune și care sunt generați de apariția pe piață de noi produse de uz casnic sau industrial și necesită noi metode de identificare și eliminare din apele uzate. Unii dintre acești micropoluanți sunt periculoși pentru sănătatea publică și pentru mediu chiar și în cantități mici. Prin urmare, ar trebui introdusă o epurare suplimentară, și anume epurarea cuaternară, pentru a se asigura eliminarea unui spectru larg de micropoluanți din apele uzate urbane. Epurarea cuaternară ar trebui să se concentreze în primul rând pe micropoluanții organici, care reprezintă o parte semnificativă a poluării și pentru care s-au proiectat deja tehnologii de eliminare. Epurarea ar trebui să fie în concordanță cu Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului („Directiva-cadru privind apa”) și să fie impusă pe baza principiului precauției, combinat cu o abordare bazată pe riscuri. Drept urmare, toate stațiile de epurare a apelor uzate urbane cu cel puțin 150 000 de locuitori echivalenți ar trebui să asigure epurarea cuaternară, dat fiind că aceste instalații reprezintă o parte semnificativă a evacuărilor de micropoluanți în mediu, iar eliminarea micropoluanților în stațiile de epurare a apelor uzate urbane la această scară este eficientă din punctul de vedere al costurilor. Pentru aglomerările cu un număr de locuitori echivalenți cuprins între 35 000 și 150 000, statele membre ar trebui să aibă obligația de a aplica tratamentul cuaternar zonelor identificate ca fiind sensibile la poluarea cu micropoluanți pe baza unor criterii clare, care ar trebui să fie precizate. Aceste criterii ar trebui să reflecte în special riscurile asociate microplasticelor și PFAS. Aceste zone ar trebui să includă amplasamentele în care evacuările de ape urbane epurate în corpuri de apă conduc la rate scăzute de diluare sau locațiile în care apele receptoare sunt utilizate pentru producerea de apă potabilă sau ca ape pentru scăldat. Pentru a evita aplicarea cerinței de epurare cuaternară pentru aglomerările cu un număr de locuitori echivalenți cuprins între 35 000 și 150 000, statele membre ar trebui să aibă obligația de a demonstra că nu există riscuri pentru mediu sau pentru sănătatea publică, pe baza unei evaluări standardizate a riscurilor. Pentru ca statele membre să aibă suficient timp în vederea planificării și a dezvoltării infrastructurilor necesare, cerința referitoare la epurarea cuaternară ar trebui să se aplice treptat până la [a se introduce data 15 ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive], prevăzându-se obiective intermediare clare. _________________ _________________ 43 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară (COM/2018/028 final); Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European – Abordarea strategică a Uniunii Europene privind impactul substanțelor farmaceutice asupra mediului [COM(2019) 128 final]; Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice – Către un mediu fără substanțe toxice, [COM(2020) 667 final]; Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Calea către o planetă sănătoasă pentru toți, Plan de acțiune al UE: „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului”, [COM(2021) 400 final]. 43 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară (COM/2018/028 final); Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European – Abordarea strategică a Uniunii Europene privind impactul substanțelor farmaceutice asupra mediului [COM(2019) 128 final]; Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice – Către un mediu fără substanțe toxice, [COM(2020) 667 final]; Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Calea către o planetă sănătoasă pentru toți, Plan de acțiune al UE: „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului”, [COM(2021) 400 final]. Amendamentul 15 Propunere de directivă Considerentul 13 (13)  Epurarea cuaternară necesară pentru a elimina micropoluanții din apele uzate urbane va genera costuri suplimentare, legate, de exemplu, de monitorizare și de instalarea de noi echipamente avansate în anumite stații de epurare a apelor uzate urbane. Pentru a acoperi aceste costuri suplimentare și în aplica principiul „poluatorul plătește”, enunțat la articolul 191 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), este esențial ca producătorii care introduc pe piața Uniunii produse ce conțin substanțe care, la sfârșitul ciclului lor de viață, se regăsesc ca micropoluanți în apele uzate urbane („substanțe micropoluante”) să își asume responsabilitatea pentru epurarea suplimentară necesară eliminării acestor substanțe generate în cadrul activităților lor profesionale. Un sistem de răspundere extinsă a producătorilor este cel mai adecvat mijloc pentru a îndeplini acest obiectiv, deoarece ar limita impactul financiar asupra contribuabilului și asupra tarifelor pentru apă, asigurând în paralel un stimulent pentru dezvoltarea unor produse mai verzi. În prezent, reziduurile farmaceutice și cosmetice reprezintă principalele surse de micropoluanți din apele uzate urbane care necesită o epurare suplimentară (epurarea cuaternară). De aceea, răspunderea extinsă a producătorilor ar trebui să se aplice acestor două grupe de produse. (13)  Epurarea cuaternară necesară pentru a elimina micropoluanții din apele uzate urbane va genera costuri suplimentare, legate, de exemplu, de monitorizare și de instalarea de noi echipamente avansate în anumite stații de epurare a apelor uzate urbane. Pentru a acoperi aceste costuri suplimentare și în aplica principiul „poluatorul plătește”, enunțat la articolul 191 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), este esențial ca producătorii care introduc pe piața Uniunii produse ce conțin substanțe care, la sfârșitul ciclului lor de viață, se regăsesc ca micropoluanți în apele uzate urbane („substanțe micropoluante”) să își asume responsabilitatea pentru epurarea suplimentară necesară eliminării acestor substanțe generate în cadrul activităților lor profesionale. Un sistem de răspundere extinsă a producătorilor este cel mai adecvat mijloc pentru a îndeplini acest obiectiv, deoarece ar limita impactul financiar asupra contribuabilului și asupra tarifelor pentru apă, asigurând în paralel un stimulent pentru dezvoltarea unor produse mai verzi. Pentru a limita consecințele nedorite asupra disponibilității, a prețurilor abordabile și a accesibilității produselor vitale, responsabilitatea producătorului ar trebui să fie completată de finanțare națională, având în vedere valoarea societală ridicată a sectoarelor vizate de răspunderea extinsă a producătorilor. Schemele de răspundere extinsă a producătorilor ar trebui puse în aplicare în conformitate cu termenul prevăzut în dispozițiile de transpunere a prezentei directive. În conformitate cu articolul 191 din TFUE, politica Uniunii în domeniul mediului urmărește un nivel ridicat de protecție, ținând seama de diversitatea situațiilor din diferitele regiuni ale Uniunii. Ea trebuie să se bazeze pe principiile precauției și acțiunii preventive, pe principiul remedierii, cu prioritate la sursă, a daunelor aduse mediului și pe principiul „poluatorul plătește”. Principiul «poluatorul plătește»” se referă la un principiu în virtutea căruia poluatorii ar trebui să suporte costurile poluării pe care o produc sau ale daunelor aduse mediului, inclusiv costul măsurilor adoptate pentru a preveni, a controla și a remedia poluarea. Schema de răspundere extinsă a producătorilor prevăzută în prezenta directivă se bazează pe principiul „poluatorul plătește” și vizează punerea în aplicare integrală combinată cu o contribuție națională, având în vedere necesitatea unei examinări suplimentare cu scopul de a asigura responsabilitatea completă pentru întreaga poluare cauzată și finanțarea integrală pentru a nu submina disponibilitatea și accesibilitatea produselor vitale. În prezent, reziduurile farmaceutice și cosmetice reprezintă principalele surse de micropoluanți din apele uzate urbane care necesită o epurare suplimentară (epurarea cuaternară). De aceea, răspunderea extinsă a producătorilor ar trebui să se aplice acestor două grupe de produse. Din cauza diferențelor naționale, statelor membre ar trebui să li se acorde suficientă flexibilitate pentru a desemna produsele clasificate drept produse vitale, care ar putea fi, de exemplu, medicamente cu un impact ridicat asupra calității vieții, produse igienice sau produse de protecție solară. Lista grupelor de produse ar trebui adaptată în viitor, dacă este necesar și după caz, în concordanță cu progresul științific și tehnologic, cu evoluția gamei de produse introduse pe piață și cu datele noi provenite din monitorizare. Amendamentul 16 Propunere de directivă Considerentul 13 a (nou) (13a)   Poluarea cu microplastice și nanoplastice este cauzată adesea de procesele de vopsire și spălare a produselor textile sintetice, întrucât în cadrul acestora se evacuează microfibre sintetice în apele uzate. Această situație este valabilă în special în cazul microfibrelor plastice sau nanoplasticelor, fragmentelor de macroplastice, macrodeșeurilor sau particulelor provenite de la alte forme de degradare a materialelor plastice, a căror prezență în mediu și în oceane a fost mult timp subestimată. Majoritatea microplasticelor provenite din produsele textile sunt evacuate în timpul primelor cinci până la zece spălări, ceea ce nu face decât să consolideze legătura dintre moda de consum și poluarea cu microplastice. Comisia ar trebui să prezinte o propunere legislativă, însoțită de o evaluare a impactului, în conformitate cu inițiativa sa privind „Poluarea cu microplastice – măsuri de reducere a impactului său asupra mediului”, pentru a impune obligativitatea utilizării filtrelor cu microfibre pentru noile mașini de spălat la nivelul UE până la 31 decembrie 2027. Amendamentul 17 Propunere de directivă Considerentul 14 (14)  Cu toate acestea, ar trebui să fie posibile exonerări de la obligațiile în materie de răspundere extinsă a producătorilor în cazul în care produsele sunt introduse pe piață în cantități mici, mai precis de sub 2 tone de produse, deoarece, în aceste cazuri, sarcina administrativă suplimentară pentru producător ar fi disproporționată în comparație cu avantajele pentru mediu. Exonerările ar trebui să fie posibile și în cazul în care producătorul poate demonstra că nu se generează micropoluanți la sfârșitul ciclului de viață al unui produs. De exemplu, ar putea fi cazul produselor în legătură cu care se poate dovedi că reziduurile generate sunt rapid biodegradabile în apele uzate și în mediu sau nu ajung în stațiile de epurare a apelor uzate urbane. Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a stabili criterii detaliate de identificare a produselor introduse pe piață care nu generează micropoluanți în apele uzate la sfârșitul ciclului lor de viață. La elaborarea acestor criterii, Comisia ar trebui să țină seama de informațiile științifice sau de alte informații tehnice disponibile, inclusiv de standardele internaționale relevante. (14)  Cu toate acestea, ar trebui să fie posibile exonerări de la obligațiile în materie de răspundere extinsă a producătorilor în cazul în care produsele sunt introduse pe piață în cantități mici, mai precis de sub 2 tone de produse calculate pentru piața Uniunii, deoarece, în aceste cazuri, sarcina administrativă suplimentară pentru producător ar fi disproporționată în comparație cu avantajele pentru mediu. Exonerările ar trebui să fie posibile și în cazul în care producătorul poate demonstra că produsele pe care le introduc pe piață sunt rapid biodegradabile sau nu se generează micropoluanți la sfârșitul ciclului de viață al unui produs. De exemplu, ar putea fi cazul produselor în legătură cu care se poate dovedi că reziduurile generate sunt rapid biodegradabile în apele uzate și în mediu sau nu ajung în stațiile de epurare a apelor uzate urbane. Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a stabili criterii detaliate de identificare a produselor introduse pe piață care nu generează micropoluanți în apele uzate la sfârșitul ciclului lor de viață. La elaborarea acestor criterii, Comisia ar trebui să țină seama de informațiile științifice sau de alte informații tehnice disponibile, inclusiv de standardele internaționale relevante. Amendamentul 18 Propunere de directivă Considerentul 14 a (nou) (14a)   Atunci când se asigură că producătorii au răspundere extinsă a producătorilor, statele membre ar trebui să poată adăuga alte sectoare, cum ar fi pesticidele, produsele de uz casnic și aditivii din plastic, pe baza dovezilor prezenței micropoluanților în apă după trecerea prin tratare terțiară, în nămoluri sau în sistem permanent, pentru a reflecta particularitățile naționale. Amendamentul 19 Propunere de directivă Considerentul 15 (15)  Pentru a se evita eventualele denaturări ale pieței interne, prezenta directivă ar trebui să stabilească cerințe minime pentru punerea în aplicare a răspunderii extinse a producătorilor, iar organizarea practică a sistemului ar trebui să fie decisă la nivel național. Contribuțiile producătorilor ar trebui să fie proporționale cu cantitățile de produse pe care aceștia le introduc pe piață și cu gradul de periculozitate al reziduurilor provenite din aceste produse. Contribuțiile ar trebui să acopere - însă fără să le depășească - costurile aferente activităților de monitorizare a micropoluanților, colectării, raportării și verificării imparțiale a statisticilor privind cantitățile și gradul de periculozitate al produselor introduse pe piață, precum și aplicării epurării cuaternare a apelor uzate urbane în mod eficient și în conformitate cu prezenta directivă. Dat fiind că apele uzate urbane sunt epurate în mod colectiv, este indicat să se prevadă că producătorii au obligația de a adera la o organizație centralizată care să poată îndeplini, în numele lor, obligațiile care le revin în temeiul răspunderii extinse a producătorilor. (15)  Pentru a se evita eventualele denaturări ale pieței interne, prezenta directivă ar trebui să stabilească cerințe minime pentru punerea în aplicare a răspunderii extinse a producătorilor, iar organizarea practică a sistemului ar trebui să fie decisă la nivel național. Comisia ar trebui să furnizeze orientări cu privire la sistemele bazate pe răspunderea extinsă a producătorilor, pentru a permite o punere în aplicare armonizată în rândul statelor membre. Contribuțiile producătorilor ar trebui să fie proporționale cu cantitățile de produse pe care aceștia le introduc pe piață și cu gradul de periculozitate al reziduurilor provenite din aceste produse. Contribuțiile ar trebui să acopere, împreună cu finanțarea națională, costurile aferente activităților de monitorizare a micropoluanților, colectării, analizei, raportării și verificării imparțiale a statisticilor privind cantitățile și gradul de periculozitate al produselor introduse pe piață, cele ale furnizării de informații adecvate consumatorilor, precum și cele ale aplicării și funcționării epurării cuaternare a apelor uzate urbane în mod eficient și în conformitate cu prezenta directivă. Dat fiind că apele uzate urbane sunt epurate în mod colectiv, este indicat să se prevadă că producătorii au obligația de a adera la o organizație centralizată care să poată îndeplini, în numele lor, obligațiile care le revin în temeiul răspunderii extinse a producătorilor. Amendamentul 20 Propunere de directivă Considerentul 16 (16)  Evaluarea a mai evidențiat că sectorul epurării apelor uzate are posibilitatea de a-și reduce în mod semnificativ propriul consum de energie și de a produce energie din surse regenerabile, de exemplu printr-o mai bună utilizare a suprafețelor disponibile în stațiile de epurare a apelor uzate urbane pentru producția de energie solară sau prin producerea de biogaz din nămoluri. Evaluarea a arătat, de asemenea, că, în lipsa unor obligații juridice clare, nu se pot aștepta decât progrese parțiale în acest sector. În acest context, ar trebui să li se ceară statelor membre să se asigure că totalul consumului anual de energie al tuturor stațiilor de epurare a apelor uzate urbane de pe teritoriul lor care epurează o încărcătură de cel puțin 10 000 de locuitori echivalenți nu depășește producția de energie din surse regenerabile, definită la articolul 2 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului44, a respectivelor stații de epurare a apelor uzate urbane. Acest obiectiv ar trebui să fie îndeplinit treptat, cu obiective intermediare, până la 31 decembrie 2040. Atingerea acestui obiectiv al neutralității energetice va contribui la reducerea cu 46 % a emisiilor de gaze cu efect de seră evitabile (GES) ale acestui sector, sprijinind în paralel realizarea obiectivelor în materie de neutralitate climatică până în 2050 și a obiectivelor conexe de la nivel național și de la nivelul Uniunii, [ca, de exemplu, obiectivele stabilite în Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului45]. Încurajarea producției de biogaz sau de energie solară realizate în UE, concomitent cu îmbunătățirea măsurilor de eficiență energetică în conformitate cu principiul „eficiența energetică înainte de toate”46, care înseamnă că trebuie să se țină seama cât mai mult posibil de măsurile rentabile din punctul de vedere al costurilor în materie de eficiență energetică la elaborarea politicii energetice și la luarea deciziilor investiționale relevante, va contribui, de asemenea, la reducerea dependenței energetice a Uniunii, care este unul dintre obiectivele asumate în planul „Repower EU” al Comisiei47. Acest obiectiv corespunde și cu Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European și a Consiliului48 și cu Directiva (UE) 2018/2001, în care siturile de epurare a apelor uzate urbane sunt considerate zone pretabile dezvoltării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile, și anume, amplasamente desemnate ca fiind deosebit de adecvate pentru instalarea de instalații de producere a energiei din surse regenerabile. Pentru a atinge obiectivul neutralității energetice prin măsuri optime pentru fiecare stație de epurare a apelor uzate urbane și pentru sistemul de colectare, statele membre ar trebui să se asigure că se efectuează audituri energetice în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului49 la fiecare patru ani. Auditurile respective ar trebui să includă o identificare a potențialului de utilizare sau de producere eficientă din punctul de vedere al costurilor a energiei din surse regenerabile, pe baza criteriilor stabilite în anexa VI la Directiva 2012/27/UE. (16)  Evaluarea a mai evidențiat că sectorul epurării apelor uzate are posibilitatea de a-și reduce în mod semnificativ propriul consum de energie și de a produce energie din surse regenerabile, de exemplu printr-o mai bună utilizare a suprafețelor disponibile în stațiile de epurare a apelor uzate urbane pentru producția de energie solară sau prin producerea de biogaz din nămoluri, precum și prin energia termică sau cinetică sau alte surse regenerabile de energie care pot deveni disponibile ca urmare a cercetării viitoare, în conformitate cu Directiva privind energia regenerabilă (2009/28/CE). Evaluarea a arătat, de asemenea, că, în lipsa unor obligații juridice clare, nu se pot aștepta decât progrese parțiale în acest sector. În acest context, ar trebui să li se ceară statelor membre să se asigure că totalul consumului anual de energie al tuturor stațiilor de epurare a apelor uzate urbane de pe teritoriul lor care epurează o încărcătură de cel puțin 10 000 de locuitori echivalenți nu depășește producția de energie din surse regenerabile, definită la articolul 2 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului44, a respectivelor stații de epurare a apelor uzate urbane, de exemplu, prin producție la fața locului sau lângă amplasament sau prin contribuțiile la un sistem extern de producție de energie, cum ar fi prin trimiterea nămolului la o instalație centralizată de producere a biogazului. Acest obiectiv ar trebui să fie îndeplinit treptat, cu obiective intermediare, până la 31 decembrie 2040. Atingerea acestui obiectiv al neutralității energetice va contribui la reducerea cu 46 % a emisiilor de gaze cu efect de seră evitabile (GES) ale acestui sector, sprijinind în paralel realizarea obiectivelor în materie de neutralitate climatică până în 2050 și a obiectivelor conexe de la nivel național și de la nivelul Uniunii, [ca, de exemplu, obiectivele stabilite în Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului45]. Încurajarea producției de biogaz sau de energie solară realizate în UE, concomitent cu îmbunătățirea măsurilor de eficiență energetică în conformitate cu principiul „eficiența energetică înainte de toate”46, care înseamnă că trebuie să se țină seama cât mai mult posibil de măsurile rentabile din punctul de vedere al costurilor în materie de eficiență energetică la elaborarea politicii energetice și la luarea deciziilor investiționale relevante, va contribui, de asemenea, la reducerea dependenței energetice a Uniunii, care este unul dintre obiectivele asumate în planul „Repower EU” al Comisiei47. Acest obiectiv corespunde și cu Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European și a Consiliului48 și cu Directiva (UE) 2018/2001, în care siturile de epurare a apelor uzate urbane sunt considerate zone pretabile dezvoltării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile, și anume, amplasamente desemnate ca fiind deosebit de adecvate pentru instalarea de instalații de producere a energiei din surse regenerabile. Pentru a atinge obiectivul neutralității energetice prin măsuri optime pentru fiecare stație de epurare a apelor uzate urbane și pentru sistemul de colectare, statele membre ar trebui să se asigure că se efectuează audituri energetice în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului49 la fiecare patru ani și că acestea sunt însoțite de un plan de acțiune care stabilește un set de măsuri de luat de către stațiile de epurare pentru a-și reduce consumul de energie. Cu excepția cazului în care stațiile au atins eficiența energetică maximă în conformitate cu prezenta directivă sau cu orice obiective naționale mai stricte, aceste audituri ar trebui să fie însoțite de un plan de acțiune stabilind un set de măsuri care să fie luate de stații pentru a-și reduce consumul de energie. Auditurile respective ar trebui și să includă o identificare a potențialului de reducere a consumului de energie în conformitate cu principiul „eficiența energetică înainte de toate”, a potențialului de recuperare eficientă din punctul de vedere al costurilor și utilizare a căldurii reziduale, la fața locului sau prin intermediul unui sistem de încălzire centralizată sau de utilizare sau de producere eficientă din punctul de vedere al costurilor a energiei din surse regenerabile, pe baza criteriilor stabilite în anexa VI la Directiva 2012/27/UE și să identifice eventuale îmbunătățiri pentru a reduce emisiile de metan și de protoxid de azot. _________________ _________________ 44 Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82). 44 Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82). 45 Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26). 45 Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26). 46 Recomandarea (UE) 2021/1749 a Comisiei din 28 septembrie 2021 privind „Eficiența energetică înainte de toate”: de la principii la practică – Orientări și exemple pentru implementarea în procesul decizional care cuprinde și sectorul energetic. 46 Recomandarea (UE) 2021/1749 a Comisiei din 28 septembrie 2021 privind „Eficiența energetică înainte de toate”: de la principii la practică – Orientări și exemple pentru implementarea în procesul decizional care cuprinde și sectorul energetic. 47 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: REPowerEU Plan, COM(2022) 230 final. 47 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: REPowerEU Plan, COM(2022) 230 final. 48 Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică (JO L 328, 21.12.2018, p. 210). 48 Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică (JO L 156, 19.6.2018, p. 75). 49 Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1). 49 Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1). Amendamentul 21 Propunere de directivă Considerentul 16 a (nou) (16a)   Apele uzate reprezintă una dintre cele patru surse principale de emisii de metan, alături de agricultură, energie și deșeuri. Prin urmare, Comisia ar trebui să propună, până la 31 decembrie 2025 și pe baza unei evaluări a impactului, un obiectiv obligatoriu al Uniunii de reducere a emisiilor de metan pentru 2030, care să acopere toate sectoarele relevante care generează emisii. Realizările în ceea ce privește reducerea metanului sunt de 82,5 ori mai eficace, pe o perioadă de 20 ani, decât reducerile de CO2 și pe o perioadă de 12 ani, în comparație cu sutele de ani pentru CO2, metanul se dizolvă mult mai rapid din atmosferă și, prin urmare, este extrem de relevant și avantajos să fie redus, pe baza angajamentului asumat în cadrul angajamentului global privind metanul. Statele membre ar trebui să se asigure că sectorul apelor uzate atinge obiectivul neutralității climatice până cel târziu în 2050, astfel cum se prevede în Legea europeană a climei. Amendamentul 22 Propunere de directivă Considerentul 17 (17)  Dat fiind că poluarea apei are un caracter transfrontalier, este necesar ca statele membre învecinate să coopereze între ele sau cu țările terțe învecinate pentru a combate poluarea de acest tip și pentru a stabili măsurile de combatere a sursei poluării; astfel, statele membre ar trebui să aibă obligația de a se informa reciproc sau de a informa țara terță în cazul în care poluarea semnificativă a apei cauzată de evacuările de ape uzate urbane dintr-un stat membru sau dintr-o țară terță are sau ar putea avea un impact asupra calității apei dintr-un alt stat membru sau dintr-o țară terță. Aceste informații ar trebui să fie transmise imediat în cazul poluării accidentale care afectează într-o măsură importantă corpurile de apă din aval. Comisia ar trebui să fie informată și, dacă este necesar, să participe la reuniuni la cererea statelor membre. De asemenea, este important să se abordeze problema poluării transfrontaliere provenite din țări terțe care împart aceleași corpuri de apă cu unele state membre. În scopul combaterii poluării care provine din sau ajunge în țări terțe, cooperarea și coordonarea cu țările terțe se pot desfășura în cadrul Convenției privind apa a Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU)50 sau al altor convenții regionale relevante, precum convențiile maritime sau fluviale regionale. (17)  Dat fiind că poluarea apei are un caracter transfrontalier, este necesar ca statele membre învecinate să coopereze între ele sau cu țările terțe învecinate pentru a combate poluarea de acest tip și pentru a stabili măsurile de combatere a sursei poluării; astfel, statele membre ar trebui să aibă obligația de a se informa reciproc sau de a informa țara terță în cazul în care poluarea semnificativă a apei cauzată de evacuările de ape uzate urbane dintr-un stat membru sau dintr-o țară terță are sau ar putea avea un impact asupra calității apei dintr-un alt stat membru sau dintr-o țară terță. Aceste informații ar trebui să fie transmise imediat în cazul poluării accidentale care afectează într-o măsură importantă corpurile de apă din aval prin intermediul unor sisteme de alarmă în timp util la nivel local, regional și transfrontalier în caz de poluare accidentală. Comisia ar trebui să fie informată și, dacă este necesar, să participe la reuniuni la cererea statelor membre. De asemenea, este important să se abordeze problema poluării transfrontaliere provenite din țări terțe care împart aceleași corpuri de apă cu unele state membre. În scopul combaterii poluării care provine din sau ajunge în țări terțe, cooperarea și coordonarea cu țările terțe se pot desfășura în cadrul Convenției privind apa a Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU)50 sau al altor convenții regionale relevante, precum convențiile maritime sau fluviale regionale. _________________ _________________ 50 Convenția CEE-ONU privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere și a lacurilor internaționale, cu modificările ulterioare, împreună cu Decizia VI/3 de clarificare a procedurii de aderare. 50 Convenția CEE-ONU privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere și a lacurilor internaționale, cu modificările ulterioare, împreună cu Decizia VI/3 de clarificare a procedurii de aderare. Amendamentul 23 Propunere de directivă Considerentul 18 (18)  Pentru a asigura protecția mediului și a sănătății umane, statele membre ar trebui să se asigure că stațiile de epurare a apelor uzate urbane construite în vederea îndeplinirii cerințelor prezentei directive sunt proiectate, construite, exploatate și întreținute astfel încât să asigure performanțe suficiente în toate condițiile climatice locale normale. (18)  Pentru a asigura protecția mediului și a sănătății, în conformitate cu abordarea „O singură sănătate”, statele membre ar trebui să se asigure că sistemul de colectare și stațiile de epurare a apelor uzate urbane construite în vederea îndeplinirii cerințelor prezentei directive sunt proiectate, construite, exploatate și întreținute astfel încât să asigure performanțe suficiente în toate condițiile climatice locale normale și ar trebui să își adapteze permanent metodele de identificare a poluanților din apele uzate în concordanță cu introducerea pe piață de noi produse care se pot regăsi ulterior în apele uzate. Amendamentul 24 Propunere de directivă Considerentul 19 (19)  Stațiile de epurare a apelor uzate urbane primesc și ape uzate nemenajere, inclusiv ape uzate industriale, care pot conține o serie de poluanți care nu intră în mod explicit sub incidența Directivei 91/271/CEE, ca, de exemplu, metalele grele, microplasticele, micropoluanții și alte substanțe chimice. În majoritatea cazurilor, această poluare este insuficient înțeleasă și cunoscută, ceea ce ar putea deteriora funcționarea procesului de epurare și contribui la poluarea apelor receptoare, dar și împiedica recuperarea nămolurilor și reutilizarea apelor uzate epurate. Prin urmare, statele membre ar trebui să monitorizeze și să raporteze periodic cu privire la poluarea din alte surse decât cele menajere care intră în stațiile de epurare a apelor uzate urbane și este evacuată în corpurile de apă. Pentru a preveni la sursă poluarea cauzată de evacuările de ape uzate nemenajere, evacuările din sectoarele industriale sau întreprinderile conectate la sistemele de colectare ar trebui să fie condiționate de obținerea unei autorizări prealabile. Pentru a se asigura că sistemele de colectare și stațiile de epurare a apelor uzate urbane sunt capabile din punct de vedere tehnic să recepționeze și să trateze poluarea apelor care intră în propriile sisteme, operatorii care gestionează stațiile de epurare a apelor uzate urbane care primesc ape uzate din alte surse decât cele menajere ar trebui să fie consultați înainte de eliberarea autorizațiilor respective și ar trebui să poată consulta autorizațiile eliberate pentru a-și putea adapta procesele de epurare. În cazul în care în apele care intră se detectează poluare provenită din altă surse decât cele menajere, statele membre ar trebui să ia măsurile corespunzătoare pentru a reduce poluarea la sursă, intensificând monitorizarea poluanților în sistemele de colectare, astfel încât să poată fi identificate sursele de poluare și, dacă este necesar, revizuind autorizațiile acordate respectivelor stații de epurare a apelor uzate urbane conectate. Resursele de apă ale Uniunii se află din ce în ce mai mult sub presiune, ceea ce conduce la un deficit de apă permanent sau temporar în anumite zone din Uniune. Capacitatea Uniunii de a răspunde presiunilor tot mai mari asupra resurselor de apă ar putea fi îmbunătățită printr-o reutilizare pe scară mai largă a apelor uzate urbane epurate, ceea ce ar limita captarea apei dulci din corpurile de apă de suprafață și subterane. Prin urmare, reutilizarea apelor uzate urbane epurate ar trebui să fie încurajată și aplicată ori de câte ori este cazul, ținând totodată seama de necesitatea de a asigura îndeplinirea obiectivelor legate de asigurarea unei stări ecologice și chimice bune a corpurilor receptoare, în conformitate cu definițiile din Directiva 2000/60/CE. Consolidarea cerințelor referitoare la epurarea apelor uzate urbane și acțiunile pentru o mai bună monitorizare, urmărire și reducere a poluării la sursă vor avea un impact asupra calității apelor uzate urbane epurate și vor sprijini astfel reutilizarea apei. În cazul în care reutilizarea apei are drept scop irigațiile agricole, aceasta ar trebui efectuată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/741 al Parlamentului European și al Consiliului51. (19)  Stațiile de epurare a apelor uzate urbane primesc și ape uzate nemenajere, inclusiv ape uzate industriale, care pot conține o serie de poluanți, inclusiv microfibrele și nanoparticulele de plastic, care nu intră în mod explicit sub incidența Directivei 91/271/CEE, ca, de exemplu, metalele grele, microplasticele, micropoluanții și alte substanțe chimice. În majoritatea cazurilor, această poluare este insuficient înțeleasă și cunoscută, ceea ce ar putea deteriora funcționarea procesului de epurare și contribui la poluarea apelor receptoare, dar și împiedica recuperarea nămolurilor și reutilizarea apelor uzate epurate. Prin urmare, statele membre ar trebui să monitorizeze și să raporteze periodic cu privire la poluarea din alte surse decât cele menajere care intră în stațiile de epurare a apelor uzate urbane și este evacuată în corpurile de apă. Pentru a preveni la sursă poluarea cauzată de evacuările de ape uzate nemenajere, evacuările din sectoarele industriale sau întreprinderile conectate la sistemele de colectare ar trebui să fie condiționate de obținerea unei autorizări prealabile. Pentru a se asigura că sistemele de colectare și stațiile de epurare a apelor uzate urbane sunt capabile din punct de vedere tehnic să recepționeze și să trateze poluarea apelor care intră în propriile sisteme, operatorii care gestionează stațiile de epurare a apelor uzate urbane care primesc ape uzate din alte surse decât cele menajere ar trebui să fie consultați și să își dea acordul înainte de eliberarea autorizațiilor respective și ar trebui să poată consulta autorizațiile eliberate pentru a-și putea adapta procesele de epurare. În plus, operatorilor sistemelor de colectare și ai stațiilor de epurare a apelor uzate urbane care primesc ape uzate nemenajere ar trebui să li se permită să monitorizeze evacuările respective înainte ca acestea să intre în sistemele de colectare și în stațiile de epurare a apelor uzate urbane. În cazul în care în apele care intră se detectează poluare provenită din altă surse decât cele menajere, statele membre ar trebui să ia măsurile corespunzătoare pentru a reduce poluarea la sursă, intensificând monitorizarea poluanților în sistemele de colectare, astfel încât să poată fi identificate sursele de poluare și, dacă este necesar, revizuind autorizațiile acordate respectivelor stații de epurare a apelor uzate urbane conectate. Resursele de apă ale Uniunii se află din ce în ce mai mult sub presiune, ceea ce conduce la un deficit de apă permanent sau temporar în anumite zone din Uniune. Capacitatea Uniunii de a răspunde presiunilor tot mai mari asupra resurselor de apă ar putea fi îmbunătățită printr-o reutilizare pe scară mai largă a apelor uzate urbane epurate, ceea ce ar limita captarea apei dulci din corpurile de apă de suprafață și subterane. Prin urmare, reutilizarea apelor uzate urbane epurate ar trebui să fie încurajată și aplicată ori de câte ori este cazul, în special în procesele industriale și în încălzirea și răcirea centralizată. Statele membre ar trebui să elaboreze planuri naționale de economisire și reutilizare a apei care să stabilească obiective naționale obligatorii privind reutilizarea și economisirea apei în toate sectoarele considerate relevante, ținând totodată seama de necesitatea de a asigura îndeplinirea obiectivelor legate de asigurarea unei stări ecologice și chimice bune a corpurilor receptoare, în conformitate cu definițiile din Directiva 2000/60/CE, asigurând fluxul ecologic minim. Consolidarea cerințelor referitoare la epurarea apelor uzate urbane și acțiunile pentru o mai bună monitorizare, urmărire și reducere a poluării la sursă vor avea un impact asupra calității apelor uzate urbane epurate și vor sprijini astfel reutilizarea apei. În cazul în care reutilizarea apei are drept scop irigațiile agricole, aceasta ar trebui efectuată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/741 al Parlamentului European și al Consiliului51. _________________ _________________ 51 Regulamentul (UE) 2020/741 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 2020 privind cerințele minime pentru reutilizarea apei (JO L 177, 5.6.2020, p. 32). 51 Regulamentul (UE) 2020/741 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 2020 privind cerințele minime pentru reutilizarea apei (JO L 177, 5.6.2020, p. 32). Amendamentul 25 Propunere de directivă Considerentul 19 a (nou) (19a)   În centrul acestei legături dintre apă și energie se află conștientizarea tot mai mare a faptului că sistemele climatice și cele de gestionare a apelor sunt conectate și că schimbările dintr-un sistem induc schimbări importante și neliniare în celălalt. Obiectivele de neutralitate climatică și atenția acordată resurselor de apă ar trebui așadar dezvoltate într-un mod prin care să se consolideze reciproc, prin realizarea unei societăți inteligente în ceea ce privește apa. Aceasta înseamnă o societate în care valoarea apei este recunoscută și realizată, toate sursele de apă disponibile sunt gestionate astfel încât să se evite deficitul de apă și poluarea; sistemul de apă este rezilient în raport cu impactul schimbărilor demografice, al secetelor și al inundațiilor și toate părțile interesate relevante sunt implicate în garantarea unei guvernanțe durabile în domeniul apei, în timp ce circuitele de apă și de resurse sunt în mare măsură închise pentru a promova o economie circulară. Amendamentul 26 Propunere de directivă Considerentul 20 (20)  Pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a prezentei directive și, în special, respectarea valorilor limită de emisie, este important să se monitorizeze evacuările în mediu de ape uzate urbane epurate. Monitorizarea ar trebui realizată prin instituirea la nivel național a unui sistem obligatoriu de autorizare prealabilă pentru evacuarea apelor urbane epurate în mediu. În plus, pentru a preveni evacuările neintenționate de biomedii din plastic în mediu din stațiile de epurare a apelor uzate urbane care utilizează această tehnică, este esențial să se includă în autorizațiile de evacuare obligații specifice de monitorizare și prevenire continuă a acestor evacuări. (20)  Pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a prezentei directive și, în special, respectarea valorilor limită de emisie, este important să se monitorizeze evacuările în mediu de ape uzate urbane epurate. Monitorizarea ar trebui realizată prin instituirea la nivel național a unui sistem obligatoriu de autorizare prealabilă pentru evacuarea apelor urbane epurate în mediu. În plus, pentru a preveni continuu atât scurgerile acute accidentale, cât și scurgerile difuze cronice de biomedii din plastic, inclusiv, dar nu numai biopurtători, biobile și bile de polistiren, în mediu din stațiile de epurare a apelor uzate urbane, este esențial să se includă în autorizațiile de evacuare obligații specifice de utilizare a unor soluții de reținere adecvate, precum grilaje și plase, pentru a preveni evacuările, precum și de monitorizare continuă a oricăror evacuări de biomedii din plastic. Pentru a pregăti creșterea așteptată a utilizării biomediilor, precum și progresele tehnologice din sector, definiția biomediilor din plastic ar trebui să includă toate tehnologiile existente și să fie în același timp suficient de adaptată la exigențele viitorului și suficient de flexibilă pentru a răspunde progreselor viitoare din acest domeniu. Amendamentul 27 Propunere de directivă Considerentul 21 (21)  Pentru a asigura protecția mediului, evacuările directe în mediu de ape uzate biodegradabile nemenajere din anumite sectoare industriale, ar trebui să facă obiectul unei autorizări prealabile la nivel național și al unor cerințe corespunzătoare. Aceste cerințe ar trebui să garanteze că evacuările directe din anumite sectoare industriale sunt supuse unei epurări secundare, terțiare și cuaternare necesare pentru protecția sănătății umane și a mediului. (21)  Pentru a asigura protecția mediului, evacuările directe în mediu de ape uzate biodegradabile nemenajere din anumite sectoare industriale, ar trebui să facă obiectul unei autorizări prealabile la nivel național și al unor cerințe corespunzătoare. Aceste cerințe ar trebui să garanteze că evacuările directe din anumite sectoare industriale sunt supuse unei epurări secundare, terțiare și cuaternare necesare pentru protecția sănătății în conformitate cu abordarea „O singură sănătate” și a mediului și la final sunt respectați parametri impuși pentru apele uzate epurate. Amendamentul 28 Propunere de directivă Considerentul 22 (22)  În conformitate cu articolul 168 alineatul (1) din TFUE, acțiunea Uniunii completează politicile naționale și vizează îmbunătățirea sănătății publice și prevenirea bolilor. Pentru a asigura utilizarea optimă a datelor relevante referitoare la sănătatea publică culese din apele uzate urbane, ar trebui să se introducă și să se utilizeze supravegherea apelor uzate urbane în scopuri de prevenire sau de alertă timpurie, de exemplu pentru detectarea anumitor virusuri în apele uzate urbane ca semnal al apariției unor epidemii sau pandemii. Statele membre ar trebui să stabilească un dialog și o coordonare permanente între autoritățile competente responsabile cu sănătatea publică și autoritățile competente responsabile cu gestionarea apelor uzate urbane. În contextul acestei coordonări, ar trebui să se stabilească o listă de parametri relevanți pentru sănătatea publică care să fie monitorizați în apele uzate urbane, precum și frecvența și locul prelevării de probe. Această abordare va valorifica și va completa alte inițiative ale Uniunii din domeniul protecției sănătății publice, precum monitorizarea mediului, care include supravegherea apelor uzate52. Pe baza informațiilor culese pe durata pandemiei de COVID-19 și a experienței dobândite în urma punerii în aplicare a Recomandării Comisiei privind o abordare comună pentru instituirea unei supravegheri sistematice a virusului SARS-CoV-2 și a variantelor acestuia în apele uzate din UE53 (denumită în continuare „recomandarea”), statele membre ar trebui să aibă obligația de a monitoriza periodic parametrii de sănătate legați de SARS-CoV-2 și de variantele acestuia. Pentru a se asigura utilizarea unor metode armonizate, statele membre ar trebui, în măsura posibilului, să utilizeze metodele de eșantionare și de analiză prevăzute în recomandarea pentru monitorizarea SARS-CoV-2 și a variantelor acestuia. (22)  În conformitate cu articolul 168 alineatul (1) din TFUE, acțiunea Uniunii completează politicile naționale și vizează îmbunătățirea sănătății publice și prevenirea bolilor. Pentru a asigura utilizarea optimă a datelor relevante referitoare la sănătatea publică culese din apele uzate urbane, ar trebui să se introducă și să se utilizeze supravegherea apelor uzate urbane în scopuri de prevenire sau de alertă timpurie, de exemplu pentru detectarea anumitor virusuri în apele uzate urbane ca semnal al apariției unor epidemii sau pandemii așa cum s-a procedat în perioada pandemiei de COVID 19. Statele membre ar trebui să stabilească un dialog și o coordonare permanente între autoritățile competente responsabile cu sănătatea publică și autoritățile competente responsabile cu gestionarea apelor uzate urbane, precum și să atribuie în mod clar rolurile și responsabilitățile și să repartizeze clar costurile între autoritățile competente respective. În contextul acestei coordonări, ar trebui să se stabilească o listă de parametri relevanți pentru sănătatea publică care să fie monitorizați în apele uzate urbane, precum și frecvența și locul prelevării de probe. Această abordare va valorifica și va completa alte inițiative ale Uniunii din domeniul protecției sănătății publice, precum monitorizarea mediului, care include supravegherea apelor uzate52. Pe baza informațiilor culese pe durata pandemiei de COVID-19 și a experienței dobândite în urma punerii în aplicare a Recomandării Comisiei privind o abordare comună pentru instituirea unei supravegheri sistematice a virusului SARS-CoV-2 și a variantelor acestuia în apele uzate din UE53 (denumită în continuare „recomandarea”), statele membre ar trebui să aibă obligația de a monitoriza periodic parametrii de sănătate. Pentru a se asigura utilizarea unor metode armonizate, statele membre ar trebui, în măsura posibilului, să utilizeze metodele de eșantionare și de analiză prevăzute în recomandarea pentru monitorizarea SARS-CoV-2 și a variantelor acestuia. _________________ _________________ 52 Comunicarea Comisiei de prezentare a HERA, Autoritatea Europeană pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară, următorul pas către realizarea uniunii europene a sănătății [COM (2021) 576 final]. 52 Comunicarea Comisiei de prezentare a HERA, Autoritatea Europeană pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară, următorul pas către realizarea uniunii europene a sănătății [COM (2021) 576 final]. 53 Recomandarea (UE) 2021/472 a Comisiei din 17 martie 2021 privind o abordare comună pentru instituirea unei supravegheri sistematice a virusului SARS-CoV-2 și a variantelor acestuia în apele uzate din UE (JO L 98, 19.3.2021, p. 3). 53 Recomandarea (UE) 2021/472 a Comisiei din 17 martie 2021 privind o abordare comună pentru instituirea unei supravegheri sistematice a virusului SARS-CoV-2 și a variantelor acestuia în apele uzate din UE (JO L 98, 19.3.2021, p. 3). Amendamentul 29 Propunere de directivă Considerentul 23 a (nou) (23a)   Prezenta directivă recunoaște abordarea „O singură sănătate”, astfel cum este recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății, drept o abordare integrată și unificatoare care vizează să echilibreze și să optimizeze în mod durabil sănătatea oamenilor, a animalelor și a ecosistemelor. Abordarea „O singură sănătate” recunoaște că sănătatea oamenilor, a animalelor domestice și sălbatice, a plantelor și a mediului în general, inclusiv a ecosistemelor, sunt strâns interconectate și interdependente. Prin urmare, este oportun să se stabilească faptul că epurarea apelor uzate ar trebui să includă evitarea efectelor adverse asupra sănătății, inclusiv a epidemiilor, și să respecte dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil. În ceea ce privește angajamentul G7 pentru recunoașterea creșterii rapide a rezistenței la antimicrobiene (RAM) la scară mondială, este necesar să se promoveze utilizarea prudentă și responsabilă a antibioticelor în medicina umană și veterinară. Amendamentul 30 Propunere de directivă Considerentul 24 (24)  Pentru a proteja mediul și sănătatea umană, statele membre ar trebui să identifice riscurile cauzate de gestionarea apelor uzate urbane. Pe baza acestei identificări și dacă este necesar pentru a îndeplini cerințele legislației Uniunii în domeniul apei, statele membre ar trebui să ia măsuri pentru colectarea și epurarea apelor uzate urbane mai stricte decât măsurile necesare pentru respectarea cerințelor minime stabilite în prezenta directivă. În funcție de situație, aceste măsuri mai stricte pot include, printre altele, construirea de sisteme de colectare, elaborarea de planuri de gestionare integrată a apelor uzate urbane sau aplicarea unei epurări secundare, terțiare sau cuaternare a apelor uzate urbane în cazul aglomerărilor sau al stațiilor de epurare a apelor uzate urbane situate sub pragurile de locuitori echivalenți care impun aplicarea cerințelor standard. Acestea pot include, de asemenea, o epurare mai avansată decât cea necesară pentru respectarea cerințelor minime sau dezinfectarea apelor uzate urbane tratate necesară în vederea respectării Directivei 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului55. (24)  Pentru a proteja mediul și sănătatea în conformitate cu abordarea „O singură sănătate”, statele membre ar trebui să identifice riscurile cauzate de gestionarea apelor uzate urbane. În acest scop, ca abordare prealabilă, ar trebui să se promoveze controlul la sursă pentru a preveni poluarea apelor uzate urbane, în conformitate cu articolul 191 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Pe baza acestei identificări și dacă este necesar pentru a îndeplini cerințele legislației Uniunii în domeniul apei, statele membre ar trebui să ia măsuri pentru colectarea și epurarea apelor uzate urbane mai stricte decât măsurile necesare pentru respectarea cerințelor minime stabilite în prezenta directivă. În funcție de situație, aceste măsuri mai stricte pot include, printre altele, măsuri de prevenire, construirea de sisteme de colectare, elaborarea de planuri de gestionare integrată a apelor uzate urbane sau aplicarea unei epurări secundare, terțiare sau cuaternare a apelor uzate urbane în cazul aglomerărilor sau al stațiilor de epurare a apelor uzate urbane situate sub pragurile de locuitori echivalenți care impun aplicarea cerințelor standard, precum și revizuirea autorizărilor de evacuare și utilizarea unei epurări echivalente care să asigure același nivel de protecție a mediului. Acestea pot include, de asemenea, o epurare mai avansată decât cea necesară pentru respectarea cerințelor minime sau dezinfectarea apelor uzate urbane tratate necesară în vederea respectării Directivei 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului55. _________________ _________________ 55 Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind gestionarea calității apei pentru scăldat și de abrogare a Directivei 76/160/CEE (JO L 64, 4.3.2006, p. 37). 55 Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind gestionarea calității apei pentru scăldat și de abrogare a Directivei 76/160/CEE (JO L 64, 4.3.2006, p. 37). Amendamentul 31 Propunere de directivă Considerentul 25 (25)  Obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 6 și ținta conexă, care le cer statelor membre „asigurarea accesului tuturor la un nivel adecvat și echitabil de salubritate și de igienă și eradicarea defecației în aer liber, acordând o atenție specială nevoilor femeilor și ale fetelor, precum și ale persoanelor aflate în situații vulnerabile până în 2030”56. În plus, principiul 20 al Pilonului european al drepturilor sociale57 prevede că orice persoană are dreptul de a avea acces la servicii esențiale de bună calitate, inclusiv la apă și salubritate. În acest context și în conformitate cu recomandările din Orientările OMS privind salubritatea și sănătatea58 și cu dispozițiile Protocolului privind apa și sănătatea59, statele membre ar trebui să rezolve problema accesului la salubritate la nivel național. Acest lucru ar trebui realizat prin acțiuni menite să îmbunătățească accesul la salubritate pentru toți, de exemplu prin instalarea de grupuri sanitare în spațiile publice, precum și prin încurajarea punerii la dispoziție cu titlu gratuit a unor instalații sanitare adecvate în clădirile administrației publice și în clădirile publice și/sau prin prețuri abordabile pentru toți. Grupurile sanitare ar trebui să permită gestionarea și eliminarea în condiții de siguranță a urinei și fecalelor umane și a sângelui menstrual. Acestea ar trebui gestionate în condiții de siguranță, ceea ce presupune că ar trebui să fie accesibile tuturor în orice moment, inclusiv persoanelor cu nevoi speciale, cum ar fi copiii, persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și persoanele fără adăpost și să fie amplasate într-un loc care asigură reducerea la minimum a riscurilor la adresa siguranței utilizatorilor și că utilizarea lor ar trebui să fie sigură din punct de vedere igienic și tehnic. Aceste grupuri ar trebui, de asemenea, să fie suficiente din punct de vedere numeric pentru a asigura că nevoile persoanelor sunt satisfăcute și că timpul de așteptare nu este nejustificat de lung. (25)  Obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 6 și ținta conexă, care le cer statelor membre „asigurarea accesului tuturor la un nivel adecvat și echitabil de salubritate și de igienă și eradicarea defecației în aer liber, acordând o atenție specială nevoilor femeilor și ale fetelor, precum și ale persoanelor aflate în situații vulnerabile până în 2030”56. În plus, principiul 20 al Pilonului european al drepturilor sociale57 prevede că orice persoană are dreptul de a avea acces la servicii esențiale de bună calitate, inclusiv la apă și salubritate. În acest context și în conformitate cu recomandările din Orientările OMS privind salubritatea și sănătatea58 și cu dispozițiile Protocolului privind apa și sănătatea59, statele membre ar trebui să rezolve problema accesului la salubritate la nivel național. Acest lucru ar trebui realizat prin acțiuni care să asigure accesul la salubritate pentru toți, de exemplu prin instalarea de grupuri sanitare în spațiile publice, precum și prin încurajarea punerii la dispoziție cu titlu gratuit a unor instalații sanitare adecvate în clădirile administrației publice și în clădirile publice și/sau prin prețuri abordabile pentru toți. Grupurile sanitare ar trebui să permită gestionarea și eliminarea în condiții de siguranță a urinei și fecalelor umane și schimbarea produselor menstruale. Acestea ar trebui gestionate în condiții de siguranță, ceea ce presupune că ar trebui să fie accesibile tuturor în orice moment, inclusiv persoanelor cu nevoi speciale, cum ar fi copiii, persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și persoanele fără adăpost și să fie amplasate într-un loc care asigură cel mai ridicat nivel de siguranță a utilizatorilor și că utilizarea lor ar trebui să fie sigură din punct de vedere igienic și tehnic. Aceste grupuri ar trebui, de asemenea, să fie suficiente din punct de vedere numeric pentru a asigura că nevoile persoanelor sunt satisfăcute și că timpul de așteptare nu este nejustificat de lung. _________________ _________________ 56 Rezoluție adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 25 septembrie 2015 (A/70/L.1) 56 Rezoluție adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 25 septembrie 2015 (A/70/L.1) 57 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind instituirea unui Pilon european al drepturilor sociale (COM/2017/0250 final). 57 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind instituirea unui Pilon european al drepturilor sociale (COM/2017/0250 final). 58 Orientările OMS privind salubritatea și sănătatea, 2018. 58 Orientările OMS privind salubritatea și sănătatea, 2018. 59 Protocolul privind apa și sănătatea la Convenția din 1992 privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere și a lacurilor internaționale, 17 iunie 1999. 59 Protocolul privind apa și sănătatea la Convenția din 1992 privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere și a lacurilor internaționale, 17 iunie 1999. Amendamentul 32 Propunere de directivă Considerentul 26 (26)  Situația specifică a culturilor minoritare, cum ar fi romii și nomazii, indiferent dacă sunt sau nu sedentari, și în special lipsa accesului acestora la salubritate, a fost recunoscută în Comunicarea Comisiei din 7 octombrie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor”, care solicită sporirea egalității efective de acces la serviciile esențiale. În ansamblu, este indicat ca statele membre să acorde o atenție specială grupurilor vulnerabile și marginalizate, luând măsurile necesare pentru îmbunătățirea accesului la salubritate al acestor grupuri. Este important ca identificarea acestor grupuri să fie coerentă cu articolul 16 alineatul (1) din Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului60. Măsurile de îmbunătățire a accesului la salubritate al grupurilor vulnerabile și marginalizate ar putea cuprinde punerea la dispoziție de instalații sanitare în spațiile publice cu titlu gratuit sau contra unei mici taxe pentru servicii, îmbunătățirea sau menținerea legăturii la sisteme adecvate de colectare a apelor uzate urbane și informarea cu privire la cele mai apropiate grupuri sanitare. (26)  Situația specifică a culturilor minoritare, cum ar fi romii și nomazii, indiferent dacă sunt sau nu sedentari, și în special lipsa accesului acestora la salubritate, a fost recunoscută în Comunicarea Comisiei din 7 octombrie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor”, care solicită sporirea egalității efective de acces la serviciile esențiale. În ansamblu, este indicat ca statele membre să acorde o atenție specială grupurilor vulnerabile sau care sunt marginalizate din cauza unor factori legați de situația socioeconomică, etnie, sexualitate, gen, dizabilitate, lipsa de adăpost, statut juridic, convingeri religioase sau din alte motive, luând măsurilor necesare pentru a asigura accesul acestor grupuri la salubritate. Este important ca identificarea acestor grupuri să fie coerentă cu articolul 16 alineatul (1) din Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului. Măsurile de îmbunătățire a accesului la salubritate al grupurilor vulnerabile și marginalizate ar putea cuprinde punerea la dispoziție de instalații sanitare în spațiile publice și private, cu titlu gratuit sau contra unei mici taxe pentru servicii, precum și în clădirile administrației publice, îmbunătățirea sau menținerea legăturii la sisteme adecvate de colectare a apelor uzate urbane și informarea cu privire la cele mai apropiate grupuri sanitare. _________________ 60 Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 435, 23.12.2020, p. 1). Amendamentul 33 Propunere de directivă Considerentul 28 (28)  Evaluarea a concluzionat că gestionarea nămolurilor ar putea fi îmbunătățită în vederea unei mai bune alinieri la principiile economiei circulare și ale ierarhiei deșeurilor, definite la articolul 4 din Directiva 2008/98/CE. Acțiunile întreprinse pentru o mai bună monitorizare și reducere a poluării la sursă provenite din evacuările nemenajere vor contribui la îmbunătățirea calității nămolului produs și vor asigura utilizarea acestuia în condiții de siguranță în agricultură. Pentru a asigura recuperarea corectă și sigură a nutrienților din nămol, inclusiv a fosforului, ca substanță critică, ar trebui să se prevadă rate minime de recuperare la nivelul Uniunii. (28)  Evaluarea a concluzionat că gestionarea nămolurilor ar putea fi îmbunătățită în vederea unei mai bune alinieri la principiile economiei circulare și ale ierarhiei deșeurilor, definite la articolul 4 din Directiva 2008/98/CE. Acțiunile întreprinse pentru o mai bună monitorizare și reducere a poluării la sursă provenite din evacuările nemenajere vor contribui la îmbunătățirea calității nămolului produs și vor asigura utilizarea acestuia în condiții de siguranță în agricultură și în alte sectoare. Pentru a asigura și facilita recuperarea corectă și sigură a nutrienților din nămol și ape uzate și a asigura coerența în legătură cu obiectivul Uniunii de a garanta disponibilitatea lanțurilor sigure și sustenabile de materii prime critice, inclusiv a fosforului, ca substanță critică, ar trebui să se prevadă rate minime de recuperare la nivelul Uniunii, dar și o colaborare mai strânsă cu mediul academic și cercetătorii pentru identificarea și aplicarea celor mai adecvate metode de recuperare a nutrienților din nămol pentru folosirea lor ulterioară în agricultură. Comisia ar trebui să promoveze cadre legislative pentru dezvoltarea unei piețe funcționale pentru fosforul și azotul recuperat, iar statele membre ar trebui să faciliteze accesul pe piață și utilizarea ulterioară a fosforului recuperat. Cerințele privind recuperarea ar trebui să rămână deschise progreselor viitoare ale tehnologiei și ale căilor de prelucrare pentru recuperarea nutrienților. Statele membre ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a extrage resurse valoroase din nămolurile de epurare în scopuri agricole pentru a consolida reziliența și sustenabilitatea sectorului și pentru a contribui la autonomia strategică a industriei îngrășămintelor din Uniune. Statele membre ar trebui să urmărească circularitatea eficientă a nutrienților și să depună eforturi pentru a îmbunătăți recuperarea nutrienților și a metalelor din nămolurile de epurare, punând accentul pe obținerea altor beneficii conexe, cum ar fi producția de biogaz sau de cărbune din biomasă. Amendamentul 34 Propunere de directivă Considerentul 29 (29)  Este necesară o monitorizare suplimentară pentru a verifica respectarea noilor cerințe privind micropoluanții, poluarea provenită din alte surse decât cele menajere, neutralitatea energetică, emisiile de GES, supraîncărcarea cu apă ca urmare a furtunilor și scurgerile de apă urbane. Pentru a verifica performanțele epurării cuaternare în ceea ce privește reducerea micropoluanților din evacuările de ape uzate urbane, este suficient să se monitorizeze o serie limitată de micropoluanți reprezentativi. Frecvențele de monitorizare ar trebui să fie aliniate la cele mai bune practici actuale, în vigoare, de exemplu, în Elveția. Pentru a fi în continuare eficiente din punctul de vedere al costurilor, aceste obligații ar trebui să fie adaptate la dimensiunile stațiilor de epurare a apelor uzate urbane și ale aglomerărilor urbane. Monitorizarea va contribui și la furnizarea de date pentru cadrul general de monitorizare a mediului instituit în cadrul celui de al 8-lea program de acțiune pentru mediu63, și, mai precis, va alimenta cadrul de monitorizare privind reducerea la zero a poluării, care stă la baza cadrului general64. (29)  Este necesară o monitorizare suplimentară pentru a verifica respectarea noilor cerințe privind micropoluanții, poluarea provenită din alte surse decât cele menajere, neutralitatea energetică, toate emisiile de GES, inclusiv de protoxid de azot, de metan, și supraîncărcarea cu apă ca urmare a furtunilor și scurgerile de apă urbane. O astfel de monitorizare sprijină raportul inventarului național, furnizează infrastructura necesară pentru a pune în aplicare orientările IPCC pentru monitorizare și permite elaborarea în viitor a unor planuri de acțiune pentru o atenuare bazată pe știință, aliniată cu Acordul de la Paris. Pentru a verifica performanțele epurării cuaternare în ceea ce privește reducerea micropoluanților din evacuările de ape uzate urbane, este suficient să se monitorizeze o serie limitată de micropoluanți reprezentativi. Frecvențele de monitorizare ar trebui să se bazeze pe cele mai bune practici actuale, în vigoare, de exemplu, în Elveția. Acestea ar trebui extinse pentru a capta în special substanțe periculoase precum telmisartanul, bisfenolul A, beta-estradiolul și acidul perfluoroctan sulfonic (PFOS). Pentru a fi în continuare eficiente din punctul de vedere al costurilor, aceste obligații ar trebui să fie adaptate la dimensiunile stațiilor de epurare a apelor uzate urbane și ale aglomerărilor urbane. Monitorizarea va contribui și la furnizarea de date pentru cadrul general de monitorizare a mediului instituit în cadrul celui de al 8-lea program de acțiune pentru mediu63, și, mai precis, va alimenta cadrul de monitorizare privind reducerea la zero a poluării, care stă la baza cadrului general64, și va sprijini tranziția digitală în sectorul apei în conformitate cu Strategia digitală a UE. _________________ _________________ 63 Decizia (UE) 2022/591 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 aprilie 2022 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2030 (JO L 114, 12.4.2022, p. 22). 63 Decizia (UE) 2022/591 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 aprilie 2022 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2030 (JO L 114, 12.4.2022, p. 22). 64 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Calea către o planetă sănătoasă pentru toți, Plan de acțiune al UE: „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului”, [COM(2021) 400 final]. 64 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Calea către o planetă sănătoasă pentru toți, Plan de acțiune al UE: „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului”, [COM(2021) 400 final]. Amendamentul 35 Propunere de directivă Considerentul 30 (30)  Pentru a reduce sarcina administrativă și a utiliza mai bine posibilitățile oferite de digitalizare, ar trebui să se îmbunătățească și să se simplifice raportarea cu privire la punerea în aplicare a directivei prin eliminarea obligației statelor membre de a raporta la fiecare doi ani Comisiei și obligației Comisiei de a publica rapoarte bianuale. Aceasta ar trebui înlocuită cu obligația ca statele membre să îmbunătățească, cu sprijinul Agenției Europene de Mediu (AEM), seturile de date naționale standardizate existente instituite în temeiul Directivei 91/271/CEE și să le actualizeze periodic. Ar trebui să se acorde Comisiei și AEM accesul permanent la bazele de date naționale. Pentru a asigura caracterul complet al informațiilor cu privire la aplicarea prezentei directive, seturile de date ar trebui să includă informații privind conformitatea stațiilor de epurare a apelor uzate urbane cu cerințele de epurare (acceptare/respingere, încărcătură și concentrația de poluanți evacuați), nivelul de realizare a obiectivelor legate de neutralitatea energetică, emisiile de GES ale stațiilor de epurare cu un număr de locuitori echivalenți mai mare sau egal cu 10 000 și măsurile luate de statele membre în contextul supraîncărcării cu apă ca urmare a furtunilor/scurgerilor de apă urbane, al accesului la salubritate și al epurării prin sisteme individuale. În plus, ar trebui asigurată coerența deplină cu Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului65 pentru a asigura utilizarea optimizată a datelor, precum și pentru a sprijini transparența deplină. (30)  Pentru a reduce sarcina administrativă și a utiliza mai bine posibilitățile oferite de digitalizare, ar trebui să se îmbunătățească și să se simplifice raportarea cu privire la punerea în aplicare a directivei prin eliminarea obligației statelor membre de a raporta la fiecare doi ani Comisiei și obligației Comisiei de a publica rapoarte bianuale. Aceasta ar trebui înlocuită cu obligația ca statele membre să îmbunătățească, cu sprijinul Agenției Europene de Mediu (AEM), seturile de date naționale standardizate existente instituite în temeiul Directivei 91/271/CEE și să le actualizeze periodic. Ar trebui să se acorde Comisiei și AEM accesul permanent la bazele de date naționale și acestea din urmă ar trebui puse la dispoziția publicului prin intermediul unei baze de date centralizate la nivelul Uniunii cu privire la epurarea apelor uzate urbane. Această bază de date ar permit compararea, între statele membre, a performanței stațiilor de epurare pentru a preveni poluarea, permite analiza comparativă a măsurilor adoptate și sprijină respectarea prezentei directive, inclusiv aplicarea răspunderii extinse a producătorilor, punând un accent special pe sursele de poluare. Pentru a asigura caracterul complet al informațiilor cu privire la aplicarea prezentei directive, seturile de date ar trebui să includă informații privind conformitatea stațiilor de epurare a apelor uzate urbane cu cerințele de epurare (acceptare/respingere, încărcătură și concentrația de poluanți evacuați), nivelul de realizare a obiectivelor legate de neutralitatea energetică, emisiile de GES ale stațiilor de epurare cu un număr de locuitori echivalenți mai mare sau egal cu 10 000 și măsurile luate de statele membre în contextul supraîncărcării cu apă ca urmare a furtunilor/scurgerilor de apă urbane, inclusiv sistemele de alertă în timp util în cazul acestor scurgeri, al accesului la salubritate și al epurării prin sisteme individuale și introducerea răspunderii extinse a producătorilor. În plus, ar trebui asigurată coerența deplină cu Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului65 pentru a asigura utilizarea optimizată a datelor, precum și pentru a sprijini transparența deplină. Sarcina administrativă de a pune la dispoziția publicului informații și date ar trebui să respecte în orice moment principiul proporționalității. _________________ _________________ 65 Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 ianuarie 2006 de instituire a unui registru european al emisiilor și transferului de poluanți și de modificare a Directivelor 91/689/CEE și 96/61/CE ale Consiliului (text cu relevanță pentru SEE) JO L 33, 4.2.2006, p. 1. 65 Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 ianuarie 2006 de instituire a unui registru european al emisiilor și transferului de poluanți și de modificare a Directivelor 91/689/CEE și 96/61/CE ale Consiliului (text cu relevanță pentru SEE) JO L 33, 4.2.2006, p. 1. Amendamentul 36 Propunere de directivă Considerentul 31 a (nou) (31a)   În prezent, sunt disponibile fonduri substanțiale din partea Uniunii pentru a acoperi costurile de punere în aplicare a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale. Începând din 2000 alocările pentru politica de coeziune s-au ridicat la 38,8 miliarde EUR pentru sectorul apelor uzate. Pe lângă finanțarea politicii de coeziune pentru investiții directe în sectorul apei, fondurile Uniunii, inclusiv fondurile politicii de coeziune, Orizont 2020 și LIFE, au sprijinit, de asemenea, cercetarea în sectorul apei din Uniune. Între 2000 și 2017, Uniunea a finanțat în total 138 de proiecte LIFE legate de tratarea apelor uzate. Va fi necesar un sprijin suplimentar la nivelul Uniunii pentru a pune în aplicare noi obiective ambițioase și pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă, asigurând în același timp un nivel ridicat de epurare a apelor uzate urbane și accesul cetățenilor la o astfel de epurare în întreaga Europă. Cu toate acestea, finanțarea tratării cuaternare ar trebui să fie finanțată prin intermediul sistemelor naționale de răspundere extinsă a producătorilor, împreună cu finanțarea națională pentru a limita impactul asupra facturilor la apă ale cetățenilor și pentru a asigura respectarea principiului „poluatorul plătește”. Ca măsură suplimentară în conformitate cu evaluarea punerii în aplicare, Comisia ar trebui să se asigure că sunt prevăzute mijloace financiare adecvate pentru epurarea apelor uzate, cu scopul de a garanta îndeplinirea complexă a obligațiilor prevăzute în prezenta directivă de către toate statele membre, prin programele de investiții din următorul cadru financiar multianual (CFM, post-2027). Amendamentul 37 Propunere de directivă Considerentul 32 (32)  Colectarea și epurarea apelor uzate urbane este un sector specific, dat fiind că funcționează ca o piață „captivă”, iar întreprinderile publice și mici sunt conectate la sistemul de colectare fără a avea posibilitatea de a-și alege operatorii. Prin urmare, este important să se asigure accesul public la indicatorii-cheie de performanță ai operatorilor, cum ar fi nivelul de epurare atins, costurile epurării, energia utilizată și produsă, precum și emisiile de GES și amprenta de carbon aferente. Pentru a sensibiliza publicul cu privire la implicațiile epurării apelor uzate urbane, ar trebui să se furnizeze informații esențiale privind costurile anuale de colectare și epurare a apelor uzate pentru fiecare gospodărie într-un mod ușor de accesat, de exemplu pe facturi, în timp ce alte informații detaliate ar trebui să fie accesibile online, pe un site web al operatorului sau al autorității competente. (32)  Colectarea și epurarea apelor uzate urbane este un sector specific, iar întreprinderile publice și mici sunt conectate la sistemul de colectare fără a avea posibilitatea de a-și alege operatorii. Prin urmare, este important să se asigure accesul la apă și la salubritate. De asemenea, este important să se asigure accesul public la indicatorii-cheie de performanță ai operatorilor, cum ar fi nivelul de epurare atins, costurile epurării, energia utilizată și produsă, precum și emisiile de GES și amprenta de carbon aferente. Pentru a sensibiliza publicul cu privire la implicațiile epurării apelor uzate urbane, ar trebui să se furnizeze informații esențiale privind costurile anuale de colectare și epurare a apelor uzate pentru fiecare gospodărie într-un mod ușor de accesat, pe facturi, în timp ce alte informații detaliate ar trebui să fie accesibile online, într-un format ușor de utilizat, pe un site web al operatorului sau al autorității competente. Amendamentul 38 Propunere de directivă Considerentul 33 (33)  Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului66 garantează dreptul de acces la informațiile despre mediu în statele membre, în conformitate cu Convenția din 1998 privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu (denumită în continuare „Convenția de la Aarhus”). Convenția de la Aarhus cuprinde obligații ample, având legătură atât cu punerea la dispoziție a informațiilor despre mediu la cerere, cât și cu diseminarea activă a acestor informații. Este important ca dispozițiile prezentei directive referitoare la accesul la informații și la modalitățile de partajare a datelor să vină în completarea acestei directive, stabilind obligația de a pune la dispoziția publicului informații online privind colectarea și epurarea apelor uzate urbane într-un mod ușor de utilizat, fără a crea un regim juridic separat. (33)  Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului66 garantează dreptul de acces la informațiile despre mediu în statele membre, în conformitate cu Convenția din 1998 privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu (denumită în continuare „Convenția de la Aarhus”). Convenția de la Aarhus cuprinde obligații ample, având legătură atât cu punerea la dispoziție a informațiilor despre mediu la cerere, cât și cu diseminarea activă a acestor informații. Este important ca dispozițiile prezentei directive referitoare la accesul la informații și la modalitățile de partajare a datelor să vină în completarea acestei directive, stabilind obligația de a pune la dispoziția publicului informații online privind colectarea și epurarea apelor uzate urbane într-un mod ușor de utilizat, fără a crea un regim juridic separat. Pentru a se asigura că publicul din zona în cauză este informat cu privire la nivelurile de contaminare dăunătoare și semnificative în caz de poluare a apei peste pragul stabilit de Uniune sau de legislația națională, statele membre ar trebui să țină seama de orientările Comisiei și să instituie sisteme de avertizare publică bazate pe soluții bazate pe cele mai bune practici, cum ar fi tehnologia de difuzare a celulelor. _________________ _________________ 66 Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu și de abrogare a Directivei 90/313/CEE a Consiliului (JO L 41, 14.2.2003, p. 26). 66 Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu și de abrogare a Directivei 90/313/CEE a Consiliului (JO L 41, 14.2.2003, p. 26). Amendamentul 39 Propunere de directivă Considerentul 35 (35)  În vederea adaptării prezentei directive la progresele științifice și tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei cu privire la modificarea anumitor părți din anexe în ceea ce privește obligațiile privind epurarea secundară, terțiară și cuaternară și obligațiile privind autorizațiile specifice pentru evacuările de ape uzate nemenajere în sistemele de colectare și în stațiile de epurare a apelor uzate urbane și cu privire la completarea prezentei directive prin stabilirea unor rate minime de reutilizare și reciclare a fosforului și azotului din nămol. Este deosebit de important ca Comisia să desfășoare consultări adecvate pe parcursul lucrărilor sale pregătitoare, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare. În special pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. (35)  În vederea adaptării prezentei directive la progresele științifice și tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei cu privire la modificarea anumitor părți din anexe în ceea ce privește obligațiile privind epurarea secundară, terțiară și cuaternară și obligațiile privind autorizațiile specifice pentru evacuările de ape uzate nemenajere în sistemele de colectare și în stațiile de epurare a apelor uzate urbane și cu privire la completarea prezentei directive prin stabilirea unor rate minime de reutilizare și reciclare a fosforului și azotului din apele uzate urbane și din nămol, pentru a stimula o varietate de tehnici de recuperare, inclusiv piroliza și precipitarea struvitului, precum și recuperarea nutrienților din nămol. Având în vedere că fosforul și azotul sunt resurse valoroase pentru agricultură, Comisia ar trebui să vizeze adoptarea acestor acte delegate în termen de un an de la sfârșitul perioadei de transpunere pentru prezenta directive. În această perioadă, este deosebit de important ca Comisia să desfășoare consultări adecvate pe parcursul lucrărilor sale pregătitoare, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare. În special pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. În plus, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate pentru a extinde lista de sectoare care contribuie la sistemele bazate pe răspunderea extinsă a producătorilor. Amendamentul 40 Propunere de directivă Considerentul 36 (36)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei directive, ar trebui să se confere Comisiei competențe de executare pentru adoptarea de standarde pentru proiectarea sistemelor individuale, pentru adoptarea unor metode de monitorizare și de evaluare a indicatorilor epurărilor cuaternare, pentru stabilirea unor condiții și criterii comune pentru aplicarea exceptării anumitor produse de la răspunderea extinsă a producătorilor, pentru stabilirea metodologiilor de sprijinire a elaborării unor planuri de gestionare integrată a apelor uzate urbane și pentru măsurarea rezistenței antimicrobiene și a microplasticelor din apele uzate urbane, precum și pentru adoptarea formatului și a modalităților de prezentare a informațiilor care trebuie furnizate de statele membre și compilate de AEM cu privire la punerea în aplicare a prezentei directive. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului67. (36)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei directive, ar trebui să se confere Comisiei competențe de executare pentru adoptarea de standarde pentru proiectarea sistemelor individuale, pentru adoptarea unor metode de monitorizare și de evaluare a indicatorilor epurărilor cuaternare, pentru stabilirea și actualizarea definiției micropoluanților, pentru stabilirea unor condiții și criterii comune pentru aplicarea exceptării anumitor produse de la răspunderea extinsă a producătorilor, pentru stabilirea metodologiilor de sprijinire a elaborării unor planuri de gestionare integrată a apelor uzate urbane și pentru măsurarea rezistenței antimicrobiene și a microplasticelor din apele uzate urbane, precum și pentru adoptarea formatului și a modalităților de prezentare a informațiilor care trebuie furnizate de statele membre și compilate de AEM cu privire la punerea în aplicare a prezentei directive. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului67. Comisia ar trebui să adopte un act delegat pentru a stabili cerințe privind monitorizarea microplasticelor în apele uzate urbane, în temeiul prezentei directive, în conformitate cu procedura menționată în prezenta directivă, la 12 luni de la momentul la care sunt adăugate pe lista de supraveghere în temeiul Directivei 2022/0344 (COD). _________________ _________________ 67 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13). 67 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13). Amendamentul 41 Propunere de directivă Considerentul 37 a (nou) (37a)   Este important să se asigure faptul că directiva asigură realizarea unei calități mai bune a apei, fără a pune în pericol accesibilitatea produselor vitale, disponibilitatea lor și accesibilitatea lor din punctul de vedere al prețurilor. Amendamentul 42 Propunere de directivă Considerentul 37 b (nou) (37b)   Statele membre ar trebui să fie în măsură să aibă în vedere o rambursare suplimentară a diferenței de costuri care este cauzată de cerințele din prezenta directivă, în scopul sprijinirii medicamentelor esențiale, pentru a le menține disponibile pe piață și accesibile cetățenilor. Amendamentul 43 Propunere de directivă Considerentul 38 (38)  În conformitate cu Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare68, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare a prezentei directive într-o anumită perioadă de timp de la data stabilită pentru transpunerea sa. Evaluarea respectivă ar trebui să se bazeze pe experiența acumulată și pe datele colectate în cursul punerii în aplicare a prezentei directive, pe toate recomandările OMS disponibile, precum și pe datele științifice, analitice și epidemiologice relevante. În cadrul evaluării, ar trebui să se acorde o atenție deosebită eventualei necesități de a adapta lista de produse care urmează să facă obiectul răspunderii extinse a producătorilor în funcție de evoluția gamei de produse introduse pe piață, de îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la prezența micropoluanților în apele uzate și la impactul acestora asupra sănătății publice și a mediului, precum și de datele provenite din noile obligații de monitorizare a micropoluanților la intrarea și ieșirea stațiilor de epurare a apelor uzate urbane. (38)  În conformitate cu Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare68, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare a prezentei directive într-o anumită perioadă de timp de la data stabilită pentru transpunerea sa. Evaluarea respectivă ar trebui să se bazeze pe experiența acumulată și pe datele colectate în cursul punerii în aplicare a prezentei directive, pe toate recomandările OMS disponibile, precum și pe datele științifice, analitice și epidemiologice relevante. În cadrul evaluării, ar trebui să se acorde o atenție deosebită eventualei necesități de a introduce obiective de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul epurării apelor uzate, necesității de a elimina microplasticele și PFAS din apele uzate urbane înaintea evacuării, necesității de a adapta lista de produse care urmează să facă obiectul răspunderii extinse a producătorilor în funcție de evoluția gamei de produse introduse pe piață, și metodei de a elimina și denatura astfel de produse la finalul utilizării fără efecte importante asupra mediului, de îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la prezența micropoluanților în apele uzate și la impactul acestora asupra sănătății publice și a mediului, precum și de datele provenite din noile obligații de monitorizare și analiză a micropoluanților la intrarea și ieșirea stațiilor de epurare a apelor uzate urbane. Atunci când iau măsurile relevante la nivelul Uniunii și la nivel național pentru a atinge obiectivul de reducere la zero a poluării apei, statele membre, Parlamentul European, Consiliul și Comisia ar trebui să se ghideze după „principiul precauției” și după principul „poluatorul plătește” stabilite în TFUE și după principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” prevăzut în Pactul verde european. _________________ _________________ 68 Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare (JO L 123, 12.5.2016, p. 1). 68 Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare (JO L 123, 12.5.2016, p. 1). Amendamentul 44 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 Prezenta directivă stabilește norme privind colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate urbane și , protejarea mediului și a sănătății umane, concomitent cu eliminarea treptată a emisiilor de gaze cu efect de seră și cu îmbunătățirea bilanțului energetic al activităților de colectare și epurare a apelor uzate urbane. De asemenea, aceasta stabilește norme cu privire la accesul la salubritate, transparența sectorului apelor uzate urbane și supravegherea cu regularitate a parametrilor relevanți pentru sănătatea publică în apele urbane uzate . Prezenta directivă stabilește norme privind colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate urbane și protejarea mediului și a sănătății, conform cu abordarea „O singură sănătate” , concomitent cu reducerea treptată a emisiilor de gaze cu efect de seră și cu îmbunătățirea bilanțului energetic al activităților de colectare și epurare a apelor uzate urbane, contribuind totodată la tranziția către o economie circulară. De asemenea, aceasta stabilește norme cu privire la accesul pentru toți la salubritate, transparența sectorului apelor uzate urbane și supravegherea cu regularitate a parametrilor relevanți pentru sănătatea publică în apele urbane uzate și, prin planificarea gestionării integrate a apelor uzate, vizează să intensifice sinergiile cu acțiunile de adaptare la schimbările climatice și de refacere a ecosistemelor urbane. Amendamentul 45 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1 (1)  „ape uzate urbane” înseamnă apele uzate menajere, amestecul de ape uzate menajere și ape uzate nemenajere sau amestecul de ape uzate menajere cu scurgeri de apă urbane; (1)   „ape uzate urbane” înseamnă oricare dintre următoarele: Amendamentul 46 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1 – litera a (nouă) (a)   ape uzate menajere; Amendamentul 47 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1 – litera b (nouă) (b)   amestecul de ape uzate menajere și ape uzate nemenajere; Amendamentul 48 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1 – litera c (nouă) (c)   amestecul de ape uzate menajere cu scurgeri de apă urbane; Amendamentul 49 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1 – litera d (nouă) (d)   amestecul de ape uzate menajere, ape uzate nemenajere și scurgeri de apă urbane; Amendamentul 50 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 3 – partea introductivă (3)  „ape uzate nemenajere” înseamnă toate apele uzate care sunt evacuate în sistemele de colectare din spațiile utilizate în oricare dintre următoarele scopuri: (3)  „ape uzate nemenajere” înseamnă toate apele uzate care nu sunt predominant un produs al metabolismului uman sau al activităților menajere și sunt evacuate în sistemele de colectare din spațiile utilizate în oricare dintre următoarele scopuri: Amendamentul 51 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 4 (4)  „aglomerare” înseamnă o zonă în care o încărcare de poluare a apelor uzate urbane este suficient de concentrată (de cel puțin 10 locuitori echivalenți pe hectar) încât să fie posibilă colectarea apelor uzate urbane în vederea dirijării lor către o stație de epurare sau un punct final de evacuare; (4)  „aglomerare” înseamnă o zonă în care o încărcare de poluare a apelor uzate urbane este suficient de concentrată (de cel puțin 25 de locuitori echivalenți pe hectar) încât să fie posibilă colectarea apelor uzate urbane în vederea dirijării lor către o stație de epurare sau un punct final de evacuare; Amendamentul 52 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 5 (5)  „scurgeri de apă urbane” înseamnă apele pluviale provenite din aglomerări, colectate prin sisteme de canalizare combinate sau separate; (5)  „scurgeri de apă urbane” înseamnă apele pluviale, zăpada sau apele din topire provenite din aglomerări, colectate prin sisteme de canalizare combinate sau separate; Amendamentul 53 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 6 (6)  „supraîncărcare cu apă ca urmare a furtunilor” înseamnă evacuarea cauzată de precipitații, în apele receptoare, de ape uzate urbane netratate din sisteme de canalizare combinată; (6)  „supraîncărcare cu apă ca urmare a furtunilor” înseamnă evacuarea cauzată de precipitații excesive, în apele receptoare, de ape uzate urbane tratate parțial sau netratate din sisteme de canalizare combinată sau din stații de epurare a apelor uzate urbane; Amendamentul 54 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 16 (16)  „micropoluant” înseamnă o substanță, inclusiv produșii de degradare ai acesteia, care este prezentă de obicei în mediu și în apele uzate urbane în concentrații mai mici decât ordinul miligramelor pe litru și care poate fi considerată periculoasă pentru sănătatea umană sau pentru mediu pe baza oricăruia dintre criteriile stabilite în părțile 3 și 4 din anexa I la Regulamentul CE69; (16)  „micropoluant” înseamnă o substanță, așa cum este definită în Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, inclusiv produșii de degradare ai acesteia, care este prezentă de obicei în mediu și în apele uzate urbane în concentrații de ordinul microgramelor pe litru sau mai mici și care poate fi considerată periculoasă pentru sănătate și pentru mediu pe baza criteriilor stabilite în părțile 3 și 4 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1272/200869; _________________ _________________ 69 Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor (JO L 353, 31.12.2008, p. 1). 69 Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1). Amendamentul 55 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 19 (19)  „organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorului” înseamnă o organizație înființată în mod colectiv de către producători în scopul îndeplinirii obligațiilor care le revin în temeiul articolului 9; (19)  „organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorului” înseamnă o organizație înființată sub supravegherea autorităților competente din statele membre cu sprijin pentru a permite producătorilor să îndeplinească obligațiile care le revin în temeiul articolului 9; Amendamentul 56 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 19 a (nou) (19a)   „principiul «poluatorul plătește»” înseamnă un principiu în virtutea căruia poluatorii suportă costurile poluării pe care o produc sau ale daunelor aduse mediului, inclusiv costul măsurilor adoptate pentru a preveni, a controla și a remedia poluarea; Amendamentul 57 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 20 (20)  „salubritate” înseamnă instalații și servicii pentru eliminarea în condiții de siguranță a urinei și fecalelor umane și a sângelui menstrual uman; (20)  „salubritate” înseamnă instalații și servicii pentru eliminarea în condiții de siguranță, igienă, securitate și acceptabile din punct de vedere social și cultural a urinei și fecalelor umane, precum și pentru schimbarea și eliminarea produselor menstruale care oferă intimitate și asigură demnitatea; Amendamentul 58 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 21 a (nou) (21a)   „abordare de tip «O singură sănătate»” înseamnă o abordare integrată, unificatoare, ce urmărește să echilibreze sustenabil și să optimizeze sănătatea oamenilor, a animalelor și a ecosistemelor. Aceasta recunoaște că sănătatea oamenilor, a animalelor domestice și sălbatice și a plantelor și mediul în general, inclusiv ecosistemele, sunt strâns interconectate și interdependente; Amendamentul 59 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 22 (22)  „public interesat” înseamnă publicul afectat sau care ar putea fi afectat ori care este interesat de procedurile decizionale stabilite pentru punerea în aplicare a obligațiilor prevăzute în prezenta directivă, inclusiv organizațiile neguvernamentale care promovează protecția sănătății umane sau a mediului; (22)  „public interesat” înseamnă publicul afectat sau care ar putea fi afectat ori care este interesat de procedurile decizionale stabilite pentru punerea în aplicare a obligațiilor prevăzute în prezenta directivă, inclusiv organizațiile neguvernamentale care promovează protecția sănătății, în conformitate cu abordarea „O singură sănătate”, sau a mediului; Amendamentul 60 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 23 (23)  „biomediu din plastic” înseamnă un suport din plastic utilizat pentru dezvoltarea bacteriilor necesare pentru epurarea apelor uzate urbane; (23)  „biomediu din plastic” înseamnă orice suport din plastic utilizat pentru dezvoltarea bacteriilor, inclusiv, dar nu numai biopurtători, biobile și bile de polistiren, care sunt necesare pentru epurarea apelor uzate. Amendamentul 61 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 24 a (nou) (24a)   „emisii directe de gaze cu efect de seră” înseamnă emisiile care apar din surse care sunt deținute sau controlate de stația de epurare a apelor uzate urbane și de sistemele de colectare, inclusiv emisiile de gaze, cum ar fi metanul și protoxidul de azot; Amendamentul 62 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 24 b (nou) (24b)   „emisii indirecte de gaze cu efect de seră” înseamnă eliberarea de gaze rezultate din producția de energie electrică achiziționată care este introdusă în stația de epurare a apelor uzate urbane și sistemele de colectare, precum și din funcționarea acestor stații și sisteme. Amendamentul 63 Propunere de directivă Articolul 3 – alineatul 2 – partea introductivă 2.  Până la 31 decembrie 2030, statele membre se asigură că toate aglomerările cu un număr de locuitori echivalenți cuprins între 1 000 și 2 000 respectă următoarele cerințe: 2.  Până la 31 decembrie 2032, statele membre se asigură că toate aglomerările cu un număr de locuitori echivalenți cuprins între 750 și 2 000 respectă următoarele cerințe: Amendamentul 64 Propunere de directivă Articolul 3 – alineatul 3 a (nou) 3a.   Statele membre iau măsuri pentru a asigura că autoritățile competente efectuează o evaluare a nivelurilor de scurgere a apelor uzate și a emisiilor asociate de pe teritoriul lor și a potențialului de reducere a scurgerilor de ape uzate. Această evaluare ține seama de aspectele pertinente de natură tehnică, economică și în ceea ce privește sănătatea publică și mediul. Până la 31 decembrie 2030, statele membre adoptă obiective naționale de reducere, până la 31 decembrie 2035, a nivelurilor de scurgere a apelor uzate de pe teritoriul lor. Statele membre pot să prevadă măsuri eficace de stimulare pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor naționale de către operatorii care se ocupă de canalizare de pe teritoriul lor. Amendamentul 65 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 1 1.  Prin derogare de la articolul 3, atunci când, în mod excepțional instalarea unui sistem de colectare nu se justifică, fie pentru că nu ar prezenta interes pentru mediu, fie pentru că instalarea sa presupune un cost excesiv, statele membre se asigură că se utilizează sisteme individuale pentru epurarea apelor uzate urbane („sisteme individuale”). 1.  Prin derogare de la articolul 3, atunci când, în mod excepțional instalarea unui sistem de colectare sau conectarea la un sistem de colectare nu se justifică, fie pentru că nu ar prezenta interes pentru mediu, fie pentru că instalarea sa presupune un cost excesiv, statele membre se asigură că se utilizează sisteme individuale pentru epurarea apelor uzate urbane („sisteme individuale”) sau alte sisteme corespunzătoare care să asigure un nivel identic de protecție a sănătății și a mediului. Amendamentul 66 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 2 – paragraful 1 Statele membre se asigură că sistemele individuale sunt proiectate, exploatate și întreținute într-un mod care asigură cel puțin același nivel de epurare ca epurările secundare și terțiare menționate la articolele 6 și 7. Statele membre se asigură că sistemele individuale vizate la alineatul (1) sunt proiectate, exploatate și întreținute într-un mod care asigură cel puțin același nivel de protecție a sănătății și a mediului ca epurările secundare și terțiare menționate la articolele 6 și 7. Amendamentul 67 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 2 – paragraful 2 Statele membre se asigură că aglomerările în care se utilizează sisteme individuale sunt înscrise într-un registru public și că autoritatea competentă efectuează inspecții periodice ale acestor sisteme. Statele membre se asigură că sistemele individuale sunt înscrise într-un registru public și că autoritatea competentă efectuează inspecții periodice ale acestor sisteme și fac schimb de bune practici cu privire la utilizarea și funcționarea sistemelor individuale, precum și cu privire la inspecțiile periodice efectuate o dată la patru ani, inclusiv aspectele operaționale și de gestionare de către autoritățile competente. Amendamentul 68 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 3 3.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu procedura menționată la articolul 27 pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unor cerințe minime privind proiectarea, exploatarea și întreținerea sistemelor individuale și prin specificarea cerințelor pentru inspecțiile periodice menționate la doilea paragraf de la alineatul (2). 3.  Statele membre stabilesc cerințe minime conform orientărilor Comisiei în termen de 24 de luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive privind proiectarea, exploatarea și întreținerea sistemelor individuale în întreaga Uniune și stabilesc cerințele pentru inspecțiile periodice menționate la doilea paragraf de la alineatul (2). Amendamentul 69 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 4 – partea introductivă 4.  Statele membre care utilizează sisteme individuale pentru epurarea a peste 2 % din sarcina de ape uzate urbane din aglomerările cu cel puțin 2 000 de locuitori echivalenți prezintă Comisiei o justificare detaliată a utilizării sistemelor individuale în fiecare dintre aceste aglomerări. Această justificare: 4.  Statele membre care utilizează sisteme individuale pentru epurarea a peste 2 % din sarcina de ape uzate urbane din aglomerările cu cel puțin 2 000 de locuitori echivalenți prezintă Comisiei o justificare detaliată a utilizării sistemelor individuale. Această justificare: Amendamentul 70 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 4 – litera c (c)   demonstrează conformitatea cu cerințele minime menționate la alineatul (3), în cazul în care Comisia și-a exercitat competența delegată în temeiul alineatului respectiv. eliminat Amendamentul 71 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 4 – litera c a (nouă) (ca)   demonstrează conformitatea cu obiectivele de mediu stabilite de Directiva 2000/60/CE. Amendamentul 72 Propunere de directivă Articolul 5 – alineatul 2 – paragraful 1 – partea introductivă Până la 31 decembrie 2025, statele membre stabilesc o listă a aglomerărilor cu un număr de locuitori echivalenți cuprins între 10 000 și 100 000 în care, având în vedere datele istorice și proiecțiile climatice de ultimă generație, se aplică una sau mai multe dintre următoarele condiții: Până la... [doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive], statele membre stabilesc o listă a aglomerărilor cu un număr de locuitori echivalenți cuprins între 10 000 și 100 000 în care, având în vedere datele istorice și proiecțiile climatice de ultimă generație, inclusiv variațiile sezoniere, se aplică una sau mai multe dintre următoarele condiții: Amendamentul 73 Propunere de directivă Articolul 5 – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a (a)  supraîncărcarea cu apă ca urmare a furtunilor sau scurgerile de apă urbane reprezintă un risc pentru mediu sau pentru sănătatea umană; (a)  supraîncărcarea cu apă ca urmare a furtunilor sau scurgerile de apă urbane reprezintă un risc pentru mediu sau pentru sănătate, în conformitate cu abordarea de tip „O singură sănătate”; Amendamentul 74 Propunere de directivă Articolul 5 – alineatul 2 – paragraful 1 – litera b (b)  supraîncărcarea cu apă ca urmare a furtunilor reprezintă peste 1 % din sarcina anuală de ape uzate urbane colectate, calculată în condiții meteorologice uscate; (b)  supraîncărcarea cu apă ca urmare a furtunilor reprezintă aproximativ 1 % din sarcina anuală de ape uzate urbane colectate, calculată în condiții meteorologice uscate; Amendamentul 75 Propunere de directivă Articolul 5 – alineatul 2 – paragraful 1 – litera c – punctul iv a (nou) (iva)   cerințele stabilite la articolul 1 din Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului; Amendamentul 76 Propunere de directivă Articolul 5 – alineatul 4 4.  Planurile de gestionare integrată a apelor uzate urbane se pun la dispoziția Comisiei, la cerere. 4.  Planurile de gestionare integrată a apelor uzate urbane, inclusiv specificațiile părților finalizate și elementelor care urmează să fie încă puse în aplicare, se pun la dispoziția Comisiei, la cerere, în termen de trei luni de la publicare. Amendamentul 77 Propunere de directivă Articolul 5 – alineatul 5 5.  Planurile de gestionare integrată a apelor uzate urbane cuprind cel puțin elementele prevăzute în anexa V. 5.  Planurile de gestionare integrată a apelor uzate urbane cuprind cel puțin elementele prevăzute în anexa V și acordă prioritate soluțiilor de infrastructură verde și albastră, ori de câte ori este posibil. Amendamentul 78 Propunere de directivă Articolul 5 – alineatul 5 a (nou) 5a.   Comisia ia măsurile adecvate în ceea ce privește planurile de gestionare integrată a apelor uzate urbane stabilite de statele membre, în cazul în care aceste planuri nu includ cel puțin elementele prevăzute în anexa V. Amendamentul 79 Propunere de directivă Articolul 5 – alineatul 6 – paragraful 1 – litera b (b)  a prevedea metodologii de stabilire a indicatorilor alternativi pentru a verifica îndeplinirea obiectivului orientativ de reducere a poluării menționat la punctul 2 litera (a) din anexa V; (b)  a prevedea metodologii de stabilire a indicatorilor alternativi astfel cum se prevede la punctul 2 litera (a) din anexa V, pentru a verifica dacă obiectivul de reducere a poluării menționat la litera respectivă este îndeplinit; Amendamentul 80 Propunere de directivă Articolul 5 – alineatul 6 a (nou) 6a.   Statele membre au în vedere extinderea spațiului verde în zonele urbane pentru a reduce prin soluții naturale supraîncărcarea cu apă ca urmare a furtunilor. Amendamentul 81 Propunere de directivă Articolul 5 – alineatul 6 b (nou) 6b.   Statele membre se asigură că planurile de gestionare integrată a apelor uzate urbane se revizuiesc la fiecare cinci ani de la introducerea lor și, dacă este necesar, se actualizează. Amendamentul 82 Propunere de directivă Articolul 6 – alineatul 1 – paragraful 2 a (nou) Prin derogare, evacuările de ape uzate urbane în apele situate în regiuni cu climă rece unde este dificil să se aplice o tratare biologică eficientă din cauza temperaturilor scăzute, pot face obiectul unei tratări (cerere biochimică de oxigen, CBO5, așa cum este definită în anexa 1 tabelul 1 rândul 2) mai puțin riguroase decât cea prevăzută la alineatul (1), dacă temperatura medie anuală a apei la intrare este sub 6°C și cu condiția ca studiile detaliate să indice că astfel de evacuări nu deteriorează mediul. Epurarea trebuie să atingă însă un procent minim de reducere de 40 %, măsurat cel puțin săptămânal. Statele membre care recurg la o astfel de derogare înștiințează Comisia. Amendamentul 83 Propunere de directivă Articolul 6 – alineatul 2 2.  În ceea ce privește aglomerările cu un număr de locuitori echivalenți cuprins între 1 000 și 2 000, statele membre se asigură că, până la 31 decembrie 2030, apele uzate urbane care intră în sistemele de colectare, înainte de a fi evacuate, fac obiectul unei epurări secundare, în conformitate cu alineatul (3), sau al unei epurări echivalente. 2.  În ceea ce privește aglomerările cu un număr de locuitori echivalenți cuprins între 750 și 2 000, statele membre se asigură că, până la 31 decembrie 2032, apele uzate urbane care intră în sistemele de colectare, înainte de a fi evacuate, fac obiectul unei epurări secundare, în conformitate cu alineatul (3), sau al unei epurări echivalente. Amendamentul 84 Propunere de directivă Articolul 6 – alineatul 4 4.  Încărcarea exprimată în EL locuitori echivalenți se calculează pe baza încărcării medii maxime săptămânale care intră în instalația de epurare a apelor uzate urbane în cursul anului, cu excepția situațiilor neobișnuite produse de precipitații intense. 4.  Încărcarea exprimată în EL locuitori echivalenți se calculează pe baza încărcării medii maxime săptămânale care intră în instalația de epurare a apelor uzate urbane în cursul anului, cu excepția situațiilor meteorologice neobișnuite, cum ar fi cele produse de precipitații intense. Amendamentul 85 Propunere de directivă Articolul 7 – alineatul 1 – paragraful 1 Până la 31 decembrie 2030, statele membre se asigură că evacuările provenite de la 50 % din stațiile de epurare a apelor uzate urbane care epurează o sarcină de cel puțin 100 000 de locuitori echivalenți și care nu aplică epurarea terțiară la [OP este rugat să introducă data = data intrării în vigoare a prezentei directive] fac obiectul obligației de epurare terțiară în conformitate cu alineatul (4). Până la 31 decembrie 2033, statele membre se asigură că evacuările provenite de la 50 % din stațiile de epurare a apelor uzate urbane care epurează o sarcină de cel puțin 100 000 de locuitori echivalenți și care nu aplică epurarea terțiară la [OP este rugat să introducă data = data intrării în vigoare a prezentei directive] fac obiectul obligației de epurare terțiară în conformitate cu alineatul (4). Amendamentul 86 Propunere de directivă Articolul 7 – alineatul 1 – paragraful 2 Până la 31 decembrie 2035, statele membre se asigură că toate stațiile de epurare a apelor uzate urbane care epurează o sarcină de cel puțin 100 000 de locuitori echivalenți fac obiectul obligației de epurare terțiară în conformitate cu alineatul (4). Până la 31 decembrie 2038, statele membre se asigură că toate stațiile de epurare a apelor uzate urbane care epurează o sarcină de cel puțin 100 000 de locuitori echivalenți fac obiectul obligației de epurare terțiară în conformitate cu alineatul (4). Amendamentul 87 Propunere de directivă Articolul 7 – alineatul 2 – paragraful 1 Până la 31 decembrie 2025, statele membre întocmesc o listă a zonelor de pe teritoriul lor care sunt sensibile la eutrofizare și o actualizează la fiecare cinci ani, începând cu 31 decembrie 2030. Până la ... [a se introduce data – 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive], statele membre întocmesc și publică o listă a zonelor de pe teritoriul lor care sunt sensibile la eutrofizare și includ împreună cu lista respectivă informații din care să reiasă dacă sunt zone sensibile la fosfor și/sau azot și o actualizează la fiecare cinci ani, începând cu 31 decembrie 2030, incluzând și informații privind cauza eutrofizării. Amendamentul 88 Propunere de directivă Articolul 7 – alineatul 2 – paragraful 2 Lista menționată la primul paragraf include zonele identificate în anexa II. Lista menționată la primul paragraf include zonele identificate în anexa II. Până la 31 decembrie 2024, Comisia publică orientări pentru punerea în aplicare armonizată a anexei 2, în special în ceea ce privește corpurile de apă transfrontaliere. Amendamentul 89 Propunere de directivă Articolul 7 – alineatul 3 – paragraful 1 Până la 31 decembrie 2035, statele membre se asigură că , în ceea ce privește 50 % din aglomerările cu un număr de locuitori echivalenți cuprins între 10 000 și 100 000 care efectuează evacuări în zone incluse în lista menționată la alineatul (2) și care nu aplică epurarea terțiară la [OP este rugat să introducă data = data intrării în vigoare a prezentei directive] apele uzate urbane care intră în sistemele de colectare fac obiectul epurării terțiare în conformitate cu alineatul (4) înainte de a fi evacuate în aceste zone . Fără a aduce atingere alineatului (1), până la 31 decembrie 2038, statele membre se asigură că, în ceea ce privește 50 % din aglomerările cu cel puțin 10 000 de locuitori echivalenți care efectuează evacuări în zone incluse în lista menționată la alineatul (2) și care nu aplică epurarea terțiară la [OP este rugat să introducă data = data intrării în vigoare a prezentei directive] apele uzate urbane care intră în sistemele de colectare fac obiectul epurării terțiare în conformitate cu alineatul (4) înainte de a fi evacuate în aceste zone. Amendamentul 90 Propunere de directivă Articolul 7 – alineatul 3 – paragraful 2 Până la 31 decembrie 2040, statele membre se asigură că apele uzate urbane care intră în sistemele de colectare fac obiectul epurării terțiare în conformitate cu alineatul (4) înainte de a fi evacuate în zonele incluse într-o listă menționată la alineatul (2) în ceea ce privește toate aglomerările cu un număr de locuitori echivalenți cuprins între 10 000 și 100 000. Fără a aduce atingere alineatului (1), până la 31 decembrie 2043, statele membre se asigură că apele uzate urbane care intră în sistemele de colectare fac obiectul epurării terțiare în conformitate cu alineatul (4) înainte de a fi evacuate în zonele incluse într-o listă menționată la alineatul (2) în ceea ce privește toate aglomerările cu cel puțin 10 000 de locuitori echivalenți. Amendamentul 91 Propunere de directivă Articolul 7 – alineatul 4 – paragraful 1 Probele prelevate în conformitate cu articolul 21 și cu partea D din anexa I la prezenta directivă trebuie să respecte parametrii valorici stabiliți în tabelul 2 din partea B din anexa I. Numărul maxim permis de probe neconforme cu parametrii valorici din tabelul 2 din partea B din anexa I este stabilit în tabelul 4 din partea D din anexa I. Media anuală a probelor prelevate în conformitate cu articolul 21 și cu partea D din anexa I la prezenta directivă trebuie să respecte parametrii valorici stabiliți în tabelul 2 din partea B din anexa I, pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a mediului. Numărul maxim permis de probe neconforme cu parametrii valorici din tabelul 2 din partea B din anexa I este stabilit în tabelul 4 din partea D din anexa I. Amendamentul 92 Propunere de directivă Articolul 7 – alineatul 5 – litera a (a)  82,5 % pentru fosforul total și 80 % pentru azotul total până la 31 decembrie 2035; (a)  90 % pentru fosforul total și 75 % pentru azotul total până la 31 decembrie 2035; Amendamentul 93 Propunere de directivă Articolul 7 – alineatul 5 – litera b (b)  90 % pentru fosforul total și 85 % pentru azotul total până la 31 decembrie 2040. (b)  93 % pentru fosforul total și 80 % pentru azotul total până la 31 decembrie 2040. Zilele în care temperatura efluentului scade sub 12 °C nu sunt relevante pentru calcularea eliminării azotului, în sensul primului paragraf. Amendamentul 94 Propunere de directivă Articolul 7 – alineatul 7 7.  Statele membre se asigură că evacuările care provin de la stații de epurare a apelor uzate urbane situate într-o zonă inclusă pe o listă menționată la alineatul (2), în urma uneia dintre actualizările periodice ale listei, prevăzute la alineatul respectiv, îndeplinesc cerințele stabilite la alineatele (3) și (4) în termen de șapte ani de la includerea în lista respectivă. 7.  Statele membre se asigură că evacuările care provin de la stații de epurare a apelor uzate urbane situate într-o zonă inclusă pe o listă menționată la alineatul (2) și evacuările care provin de la stații de epurare a apelor uzate urbane într-un bazin hidrografic dintr-o zonă inclusă pe o listă menționată la alineatul (2), în urma uneia dintre actualizările periodice ale listei, prevăzute la alineatul respectiv, îndeplinesc cerințele stabilite la alineatele (3) și (4) în termen de șapte ani de la includerea în lista respectivă. Amendamentul 95 Propunere de directivă Articolul 8 – alineatul 1 – paragraful 1 Până la 31 decembrie 2030, statele membre se asigură că 50 % din evacuările provenite de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane care epurează o sarcină de cel puțin 100 000 de locuitori echivalenți fac obiectul obligației de epurare cuaternară în conformitate cu alineatul (5). Până la ... [cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive], statele membre se asigură că 50 % din evacuările provenite de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane care epurează o sarcină de cel puțin 150 000 de locuitori echivalenți fac obiectul obligației de epurare cuaternară în conformitate cu alineatul (5). Amendamentul 96 Propunere de directivă Articolul 8 – alineatul 1 – paragraful 2 Până la 31 decembrie 2035, statele membre se asigură că toate stațiile de epurare a apelor uzate urbane care epurează o sarcină de cel puțin 100 000 de locuitori echivalenți fac obiectul obligației de epurare cuaternară în conformitate cu alineatul (5). Până la ... [10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive], statele membre se asigură că toate stațiile de epurare a apelor uzate urbane care epurează o sarcină de cel puțin 150 000 de locuitori echivalenți fac obiectul obligației de epurare cuaternară în conformitate cu alineatul (5). Amendamentul 97 Propunere de directivă Articolul 8 – alineatul 2 – paragraful 1 La 31 decembrie 2030, statele membre trebuie să fi întocmit o listă a zonelor de pe teritoriul lor național în care concentrația sau acumularea de micropoluanți reprezintă un risc pentru sănătatea umană sau pentru mediu. Ulterior, statele membre revizuiesc lista respectivă la fiecare cinci ani și o actualizează, dacă este necesar. Până la... [doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive], statele membre stabilesc și publică o listă a aglomerărilor urbane cu cel puțin 100 000 de locuitori echivalenți de pe teritoriul lor național și până la... [cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive] o listă a aglomerărilor cu peste 35 000 de locuitori echivalenți în care concentrația sau acumularea de micropoluanți reprezintă un risc pentru sănătate sau pentru mediu. Ulterior, statele membre revizuiesc lista respectivă cel puțin la fiecare cinci ani și o actualizează, fără întârzieri inutile, dacă este necesar. Amendamentul 98 Propunere de directivă Articolul 8 – alineatul 2 – paragraful 2 – partea introductivă Lista menționată la primul paragraf include următoarele zone, cu excepția cazului în care inexistența riscurilor pentru sănătatea umană sau pentru mediu în zonele respective poate fi demonstrată pe baza unei evaluări a riscurilor: Listele menționate la primul paragraf include următoarele zone, cu excepția cazului în care inexistența riscurilor pentru sănătate sau pentru mediu în zonele respective poate fi demonstrată pe baza unei evaluări a riscurilor: Amendamentul 99 Propunere de directivă Articolul 8 – alineatul 2 – paragraful 2 – litera f (f)  zonele în care este necesară o epurare suplimentară în vederea îndeplinirii cerințelor stabilite în Directivele 2000/60/CE și 2008/105/CE. (f)  zonele în care este necesară o epurare suplimentară în vederea îndeplinirii cerințelor stabilite în Directivele 2000/60/CE, 2006/118/CE, 2008/105/CE și 2008/56/CE. Amendamentul 100 Propunere de directivă Articolul 8 – alineatul 2 – paragraful 2 – litera f a (nouă) (fa)   ariile speciale de conservare desemnate în conformitate cu Directiva 92/43/CEE și ariile de protecție specială desemnate în conformitate cu Directiva 79/409/CEE, care fac parte din rețeaua ecologică Natura 2000. Amendamentul 101 Propunere de directivă Articolul 8 – alineatul 2 a (nou) 2a.   Dacă un stat membru nu întocmește listele menționate la alineatul (2) în termenele stabilite, toate evacuările provenite de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane care epurează o sarcină de cel puțin 35 000 de locuitori echivalenți fac obiectul obligației de epurare cuaternară în conformitate cu alineatul (5). Amendamentul 102 Propunere de directivă Articolul 8 – alineatul 3 a (nou) 3a.   Fără a aduce atingere alineatului (1), până la... [cinci ani după intrarea în vigoare a prezentei directive], statele membre se asigură că, pentru 50 % din aglomerările cu un număr de locuitori echivalenți cuprins între 100 000 și 150 000, apele uzate urbane care intră în sistemele de colectare fac obiectul epurării cuaternare în conformitate cu alineatul (5) înainte de a fi evacuate în zone incluse pe o listă menționată la alineatul (2). Până la... [zece ani după intrarea în vigoare a prezentei directive], statele membre se asigură că apele uzate urbane care intră în sistemele de colectare fac obiectul epurării cuaternare în conformitate cu alineatul (5) înainte de a fi evacuate în zone incluse într-o listă menționată la alineatul (2) în ceea ce privește toate aglomerările cu un număr de locuitori echivalenți cuprins între 100 000 și 150 000. Amendamentul 103 Propunere de directivă Articolul 8 – alineatul 4 – paragraful 1 Până la 31 decembrie 2035, statele membre se asigură că, pentru 50 % din aglomerările cu un număr de locuitori echivalenți cuprins între 10 000 și 100 000, apele uzate urbane care intră în sistemele de colectare fac obiectul epurării cuaternare în conformitate cu alineatul (5) înainte de a fi evacuate în zone incluse pe o listă menționată la alineatul (2). Fără a aduce atingere alineatului (1), până la... [zece ani după intrarea în vigoare a prezentei directive], statele membre se asigură că, pentru 50 % din aglomerările cu un număr de locuitori echivalenți de cel puțin 35 000, apele uzate urbane care intră în sistemele de colectare fac obiectul epurării cuaternare în conformitate cu alineatul (5) înainte de a fi evacuate în zone incluse pe o listă menționată la alineatul (2). Amendamentul 104 Propunere de directivă Articolul 8 – alineatul 4 – paragraful 2 Până la 31 decembrie 2040, statele membre se asigură că apele uzate urbane care intră în sistemele de colectare fac obiectul epurării cuaternare în conformitate cu alineatul (5) înainte de a fi evacuate în zone incluse într-o listă menționată la alineatul (2) în ceea ce privește toate aglomerările cu un număr de locuitori echivalenți cuprins între 10 000 și 100 000. Până la... [cincisprezece ani după intrarea în vigoare a prezentei directive], statele membre se asigură că apele uzate urbane care intră în sistemele de colectare fac obiectul epurării cuaternare în conformitate cu alineatul (5) înainte de a fi evacuate în zone incluse într-o listă menționată la alineatul (2) în ceea ce privește toate aglomerările cu un număr de locuitori echivalenți de cel puțin 35 000.  Amendamentul 105 Propunere de directivă Articolul 8 – alineatul 4 a (nou) 4a.   Pentru evacuările de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane de cel puțin 35 000 de locuitori echivalenți într-un bazin hidrografic corespunzător unei zone incluse într-o listă menționată la alineatul (2) se aplică și alineatele (3) și (4). Amendamentul 106 Propunere de directivă Articolul 8 – alineatul 5 – paragraful 2 Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu procedura menționată la articolul 27 pentru a modifica părțile B și D din anexa I în vederea adaptării la progresele tehnologice și științifice a cerințelor și a metodelor menționate la al doilea paragraf. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu procedura menționată la articolul 27 pentru a modifica părțile B și D din anexa I în vederea adaptării la progresele tehnologice și științifice a cerințelor și a metodelor menționate la primul paragraf. Amendamentul 107 Propunere de directivă Articolul 9 – alineatul 1 – paragraful 1 Statele membre iau măsuri pentru a se asigura că producătorii care introduc pe piață oricare dintre produsele enumerate în anexa III își asumă răspunderea extinsă a producătorilor. Statele membre se asigură că producătorii care introduc pe piață oricare dintre produsele enumerate în anexa III își asumă răspunderea extinsă a producătorilor. Amendamentul 108 Propunere de directivă Articolul 9 – alineatul 1 – paragraful 1 a (nou) Răspunderea extinsă a producătorilor este completată de finanțare națională instituită pentru modernizarea stațiilor de epurare a apelor uzate urbane, pentru a se asigura că nu există consecințe nedorite pentru disponibilitatea, prețul abordabil și accesibilitatea produselor vitale, în special a medicamentelor, identificate cu sprijinul EMA și al ECHA, și pentru a se asigura că operatorii au la dispoziție fonduri suficiente. Finanțarea națională nu depășește 20 % și nu subminează principiul „poluatorul plătește”. Amendamentul 109 Propunere de directivă Articolul 9 – alineatul 1 – paragraful 2 – partea introductivă Aceste măsuri oferă asigurarea că producătorii respectivi acoperă: Răspunderea extinsă a producătorilor și finanțarea națională acoperă: Amendamentul 110 Propunere de directivă Articolul 9 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera a (a)  costurile totale aferente îndeplinirii cerințelor prevăzute la articolul 8, inclusiv costurile pentru epurarea cuaternară a apelor uzate urbane în vederea eliminării micropoluanților rezultați din produsele pe care le introduc pe piață și din reziduurile acestora, costurile pentru monitorizarea micropoluanților menționați la articolul 21 alineatul (1) litera (a) și (a)  costurile totale aferente îndeplinirii cerințelor prevăzute la articolul 8, inclusiv costurile (cheltuieli de capital și cheltuieli de funcționare) pentru epurarea cuaternară a apelor uzate urbane în vederea eliminării micropoluanților care nu pot fi eliminați prin epurare primară, secundară sau terțiară, rezultați din produsele pe care le introduc pe piață și din reziduurile acestora, costurile pentru monitorizarea micropoluanților menționați la articolul 21 alineatul (1) litera (a) și Amendamentul 111 Propunere de directivă Articolul 9 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera c (c)  costurile pentru colectarea și verificarea datelor privind produsele introduse pe piață, precum și (c) alte costuri necesare pentru exercitarea răspunderii extinse a producătorilor. (Nu privește versiunea în limba română.) Amendamentul 112 Propunere de directivă Articolul 9 – alineatul 1 a (nou) 1a.   Pe baza rezultatelor monitorizării prevăzute la articolul 21, Comisia revizuiește la fiecare cinci ani lista de produse din anexa III. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 27 pentru a completa prezenta directivă prin extinderea listei produselor incluse în anexa III. Amendamentul 113 Propunere de directivă Articolul 9 – alineatul 1 b (nou) 1b.   Răspunderea extinsă a producătorilor se aplică indiferent dacă produsele introduse pe piață sau componentele individuale ale acestora au fost fabricate într-un stat membru sau într-o țară terță, dacă producătorii au un sediu social în Uniunea sau dacă produsul este introdus pe piață prin intermediul unei platforme digitale. Amendamentul 114 Propunere de directivă Articolul 9 – alineatul 1 c (nou) 1c.   Statele membre pot adăuga alte sectoare pe baza dovezilor privind prezența micropoluanților produși de acest sector. Amendamentul 115 Propunere de directivă Articolul 9 – alineatul 2 – litera a (a)  cantitatea de produs introdusă pe piață este de sub 2 tone pe an; (a)  cantitatea de produs introdusă pe piața Uniunii este de sub 2 tone pe an; Amendamentul 116 Propunere de directivă Articolul 9 – alineatul 2 – litera b (b)  produsele pe care le introduc pe piață nu generează micropoluanți în apele uzate la sfârșitul ciclului lor de viață. (b)  produsele pe care le introduc pe piață sunt rapid biodegradabile în conformitate cu partea 4.1.2.9.5 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1272/20081a în apele uzate sau nu generează micropoluanți în apele uzate la sfârșitul ciclului lor de viață. _________________ 1a Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1). Amendamentul 117 Propunere de directivă Articolul 9 – alineatul 2 – litera b a (nouă) (ba)   substanțele din produsele introduse pe piață sunt rapid biodegradabile în apă, în conformitate cu partea 4.1.2.9.5 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1272/20081a.  _________________ 1a Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1). Amendamentul 118 Propunere de directivă Articolul 9 – alineatul 3 3.  Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a stabili criterii detaliate privind aplicarea uniformă a condiției prevăzute la alineatul (2) litera (b) pentru anumite categorii de produse. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 28 alineatul (2). 3.  Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a stabili criterii detaliate privind aplicarea uniformă a condiției prevăzute la alineatul (2) litera (b) pentru anumite categorii de produse. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă cel târziu până la [data de aplicare a articolului 8 alineatul (1)], în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 28 alineatul (2). Amendamentul 119 Propunere de directivă Articolul 9 – alineatul 3 a (nou) 3a.   Comisia facilitează schimbul de bune practici între statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a schemei de răspundere extinsă a producătorilor. Amendamentul 120 Propunere de directivă Articolul 9 – alineatul 4 – paragraful 1 Statele membre se asigură că producătorii menționați la alineatul (1) își exercită în mod colectiv răspunderea extinsă aderând la o organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorului. Statele membre se asigură că producătorii menționați la alineatul (1) își exercită în mod colectiv răspunderea extinsă aderând la o organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorului sau că o organizație existentă le permite acestor producători să își îndeplinească obligațiile. Amendamentul 121 Propunere de directivă Articolul 9 – alineatul 4 – paragraful 2 – litera a – punctul ii (ii)  informații privind gradul de periculozitate al produselor menționate la punctul (i) în apele uzate la sfârșitul ciclului lor de viață; (ii)  informații privind gradul de periculozitate al produselor menționate la punctul (i) în apele uzate și privind gradul de biodegradabilitate al acestora la sfârșitul ciclului lor de viață; Amendamentul 122 Propunere de directivă Articolul 9 – alineatul 5 – litera c a (nouă) (ca)   contribuția financiară a producătorilor este alocată pentru costurile menționate la alineatul (1), iar operatorii stațiilor de epurare pot accesa fondurile în funcție de ciclurile și nevoile lor de investiții. Amendamentul 123 Propunere de directivă Articolul 9 – alineatul 5 a (nou) 5a.   Statele membre se asigură că cerințele privind răspunderea extinsă a producătorilor și organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorului stabilite la articolele 9 și 10 sunt îndeplinite înainte de începerea punerii în aplicare a cerințelor privind epurarea cuaternară stabilite la articolul 8 alineatele (1), (4) și (5). Amendamentul 124 Propunere de directivă Articolul 10 – alineatul 1 – litera c a (nouă) (ca)   convine asupra unor norme detaliate privind repartizarea sarcinilor, ținând seama de factori precum cantitatea de micropoluanți din produs.  Amendamentul 125 Propunere de directivă Articolul 10 – alineatul 1 a (nou) 1a.   Statele membre iau măsurile necesare pentru a informa consumatorii cu privire la măsurile de prevenire a generării de deșeuri, la sistemele de preluare și colectare, precum și cu privire la impactul mijloacelor necorespunzătoare de eliminare a deșeurilor provenite de la produsele enumerate la anexa III privind colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate. Amendamentul 126 Propunere de directivă Articolul 10 – alineatul 2 2.  Statele membre instituie un cadru adecvat de monitorizare și de asigurare a respectării normelor pentru a se asigura că organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorului își îndeplinesc obligațiile, că mijloacele financiare ale organizațiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorului sunt utilizate în mod corespunzător și că toți actorii cărora le revine responsabilitatea extinsă a producătorului raportează date fiabile autorităților competente și, la cerere, organizațiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorului. 2.  Statele membre instituie un cadru adecvat de monitorizare și de asigurare a respectării normelor pentru a se asigura că organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorului își îndeplinesc obligațiile într-un mod transparent, că mijloacele financiare ale organizațiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorului sunt utilizate în mod corespunzător, că statele membre pot consulta organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorului și că efectuează investiții în stațiile de epurare a apelor uzate independent de aceste organizații și că toți actorii cărora le revine responsabilitatea extinsă a producătorului raportează date fiabile autorităților competente și, la cerere, organizațiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorului. Autoritățile competente comunică și fac schimb de datele necesare periodic, cel puțin o dată la șase luni, cu alte autorități competente, pentru a îndeplini cerințele. Amendamentul 127 Propunere de directivă Articolul 10 – alineatul 4 4.  Statul membru se asigură că producătorii stabiliți pe teritoriul unui alt stat membru care introduc produse pe piața sa: 4.  Statul membru se asigură că producătorii stabiliți pe teritoriul unui alt stat membru sau într-o țară terță care introduc produse pe piața sa desemnează o persoană fizică sau juridică stabilită pe teritoriul său drept reprezentant autorizat în scopul îndeplinirii obligațiilor din prezenta directivă în ceea ce privește răspunderea extinsă a producătorilor pe teritoriul său: (a)   desemnează o persoană juridică sau fizică stabilită pe teritoriul său în calitate de reprezentant autorizat în scopul îndeplinirii obligațiilor în materie de răspundere extinsă a producătorului pe teritoriul său sau (b)   iau măsuri echivalente cu cele de la litera (a). Amendamentul 128 Propunere de directivă Articolul 10 – alineatul 5 – paragraful 1 a (nou) Dialogul menționat la primul paragraf este de așa natură încât să permită identificarea și punerea în aplicare a unor măsuri care să facă responsabilitatea extinsă a producătorilor și a poluatorilor cât mai eficientă posibil din punct de vedere economic, cum ar fi măsuri de reducere a presiunii micropoluanților asupra apelor uzate, precum și alegerea celei mai adecvate tehnologii în epurarea cuaternară și pentru a preveni orice consecințe nedorite asupra prețurilor, accesibilității și disponibilității medicamentelor. Amendamentul 129 Propunere de directivă Articolul 10 – alineatul 5 a (nou) 5a.   Asociațiile care reprezintă operatorii de stații de epurare a apelor uzate au statut de observator în cadrul organizațiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorului. Amendamentul 130 Propunere de directivă Articolul 11 – alineatul 1 – partea introductivă 1.  Statele membre se asigură că auditurile energetice ale stațiilor de epurare a apelor uzate urbane și ale sistemelor de colectare se efectuează la fiecare patru ani. Auditurile respective se efectuează în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2012/27/UE și includ o identificare a potențialului de utilizare sau de producere eficientă din punctul de vedere al costurilor a energiei din surse regenerabile, punând un accent deosebit pe identificarea și utilizarea potențialului de producție de biogaz, concomitent cu reducerea emisiilor de metan. Primele audituri se efectuează: 1.  Statele membre se asigură că auditurile energetice ale stațiilor de epurare a apelor uzate urbane și ale sistemelor de colectare se efectuează la fiecare patru ani. Auditurile respective se efectuează în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2012/27/UE și cu articolul 11 din Directiva (...) privind eficiența energetică (reformare) și, utilizând instrumente digitale acolo unde este posibil, includ o identificare a potențialului de utilizare eficientă din punctul de vedere al costurilor, de reducere a consumului de energie, de valorificare și utilizare a căldurii reziduale, fie la fața locului, fie prin intermediul unui sistem centralizat sau de producere a energiei din surse regenerabile. Un accent deosebit se pune pe identificarea și utilizarea potențialului de producție de biogaz, concomitent cu reducerea emisiilor de metan și de protoxid de azot. Primele audituri se efectuează: Amendamentul 131 Propunere de directivă Articolul 11 – alineatul 1 – litera a (a)  până la 31 decembrie 2025 în ceea ce privește stațiile de epurare a apelor uzate urbane care epurează o sarcină de cel puțin 100 000 de locuitori echivalenți și în ceea ce privește sistemele de colectare conectate la aceste stații; (a)  Până la... [24 de luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive] în ceea ce privește stațiile de epurare a apelor uzate urbane care epurează o sarcină de cel puțin 100 000 de locuitori echivalenți și în ceea ce privește sistemele de colectare conectate la aceste stații; Amendamentul 132 Propunere de directivă Articolul 11 – alineatul 1 – litera b (b)  până la 31 decembrie 2030 în ceea ce privește stațiile de epurare a apelor uzate urbane care epurează o sarcină corespunzătoare unui număr de locuitori echivalenți cuprins între 10 000 și 100 000 și în ceea ce privește sistemele de colectare conectate la aceste stații. (b)  Până la... [48 de luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive]în ceea ce privește stațiile de epurare a apelor uzate urbane care epurează o sarcină corespunzătoare unui număr de locuitori echivalenți cuprins între 10 000 și 100 000 și în ceea ce privește sistemele de colectare conectate la aceste stații. Amendamentul 133 Propunere de directivă Articolul 11 – alineatul 2 – partea introductivă 2.  Statele membre se asigură că totalul anual al energiei din surse regenerabile, definită la articolul 2 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/2001, produsă la nivel național de stațiile de epurare a apelor uzate urbane care epurează o sarcină de cel puțin 10 000 de locuitori echivalenți, este echivalent cu cel puțin: 2.  Statele membre se asigură că totalul anual al energiei din surse regenerabile, definită la articolul 2 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/2001, produsă la nivel național la fața locului sau în afara amplasamentului din resurse ale stațiilor de epurare a apelor uzate urbane care epurează o sarcină de cel puțin 10 000 de locuitori echivalenți și indiferent dacă este utilizată la fața locului sau în afara amplasamentului stației de epurare a apelor uzate urbane, de către proprietari sau operatori, este echivalent cu cel puțin: Amendamentul 134 Propunere de directivă Articolul 11 – alineatul 2 – litera a (a)  50 % din totalul anual al energiei utilizate de aceste instalații până la 31 decembrie 2030; (a)  50 % din totalul anual al energiei utilizate de aceste instalații până la 31 decembrie 2033; Amendamentul 135 Propunere de directivă Articolul 11 – alineatul 2 – litera b (b)  75 % din totalul anual al energiei utilizate de aceste instalații până la 31 decembrie 2035; (b)  75 % din totalul anual al energiei utilizate de aceste instalații până la 31 decembrie 2036; Amendamentul 136 Propunere de directivă Articolul 11 – alineatul 2 a (nou) 2a.   Statele membre facilitează procedurile de aprobare pentru dezvoltarea producției de energie din surse regenerabile în vederea utilizării la stațiile de epurare a apelor uzate în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001. Amendamentul 267 Propunere de directivă Articolul 11 – alineatul 2 b (nou) 2b.   Prin derogare, dacă un stat membru nu atinge 100 % din neutralitatea energetică la nivel național pentru stațiile de epurare a apelor uzate urbane care epurează o sarcină de 10 000 de locuitori echivalenți sau mai mulți, deși a pus în aplicare toate măsurile de eficiență energetică prevăzute în auditurile energetice prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol, și nu este în măsură să crească producția de energie în stațiile de epurare a apelor uzate aflate în interiorul sau în afara amplasamentului, astfel cum se prevede la alineatul (2) de la prezentul articol, aceste state membre pot permite, în mod excepțional, achiziționarea de energie din surse regenerabile din surse externe prin contracte de achiziție de energie electrică pentru procentele rămase, dar numai până la maximum 40 %, cu condiția îndeplinirii tuturor condițiilor de mai sus. Amendamentul 138 Propunere de directivă Articolul 11 – alineatul 2 c (nou) 2c.   Comisia propune, până la 31 decembrie 2025, o foaie de parcurs privind reducerea emisiilor de metan pentru 2030. Statele membre se asigură că sectorul tratării apelor uzate este neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Amendamentul 139 Propunere de directivă Articolul 12 – alineatul 1 – paragraful 2 Această notificare se transmite imediat în cazul poluării accidentale care ar putea afecta într-o măsură importantă corpurile de apă din aval. Această notificare se transmite imediat în cazul poluării care ar putea afecta într-o măsură importantă corpurile de apă din aval. Notificarea se trimite și părților interesate relevante din bazinul hidrografic, cum ar fi operatorii de apă potabilă. În cazul oricărei evacuări care afectează sănătatea sau mediul dintr-un alt stat membru, statul membru pe teritoriul căruia s-a produs evacuarea se asigură că autoritatea competentă a celuilalt stat membru și Comisia sunt informate fără întârziere în acest sens. Amendamentul 140 Propunere de directivă Articolul 12 – alineatul 1 – paragraful 2 a (nou) Statele membre își răspund reciproc în timp util, în termen de cel mult o lună de la notificarea primită de la alt stat membru în conformitate cu alineatul (1). Amendamentul 141 Propunere de directivă Articolul 12 – alineatul 1 – paragraful 3 Statele membre în cauză cooperează pentru identificarea sursei evacuărilor și a măsurilor care trebuie luate la sursă în favoarea apelor poluate, pentru a asigura conformitatea cu prezenta directivă. Statele membre în cauză cooperează pentru identificarea sursei evacuărilor, după caz, în conformitate cu legislația relevantă privind poluanții din apă, precum și a măsurilor care trebuie luate la sursă pentru protejarea apelor afectate de poluare, pentru a asigura conformitatea cu prezenta directivă. Amendamentul 142 Propunere de directivă Articolul 14 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera b (b)  permite operatorilor de sisteme de colectare și de stații de epurare a apelor uzate urbane care primesc evacuări de ape uzate nemenajere să consulte, la cerere, autorizațiile specifice acordate în bazinele lor hidrografice. (b)  permite operatorilor de sisteme de colectare și de stații de epurare a apelor uzate urbane care primesc evacuări de ape uzate nemenajere să consulte autorizațiile specifice în bazinele lor hidrografice, anterior acordării autorizațiilor; Amendamentul 143 Propunere de directivă Articolul 14 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera ba (nouă) (ba)   se asigură că operatorul care evacuează apele uzate nemenajere îndeplinește toate cerințele de mai jos: (i)  substanțele poluante eliberate nu împiedică funcționarea stației de epurare a apelor uzate sau capacitatea de recuperare a resurselor; (ii)  substanțele poluante emise nu dăunează sănătății personalului angajat la nivelul sistemelor de colectare și al stațiilor de epurare a apelor uzate; (iii)  stația de epurare a apelor uzate este proiectată și echipată pentru a reduce nivelul emisiilor de substanțe poluante; Amendamentul 144 Propunere de directivă Articolul 14 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera b b (nouă) (bb)   nu acordă autorizația specifică în cazul în care evacuarea nemenajeră reprezintă un risc pentru corpurile de apă utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman, definită la articolul 2 punctul (1) din Directiva (UE) 2020/2184; Amendamentul 145 Propunere de directivă Articolul 14 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera b c (nouă) (bc)   astfel de proceduri nu întârzie în mod nejustificat acordarea autorizației specifice. Amendamentul 146 Propunere de directivă Articolul 14 – alineatul 2 – partea introductivă 2.  Statele membre iau măsurile corespunzătoare, inclusiv o revizuire a autorizației specifice, pentru a identifica, a preveni și a reduce pe cât posibil sursele de poluare a apelor uzate urbane nemenajere menționate la alineatul (1), în cazul în care apare oricare dintre următoarele situații: 2.  Statele membre iau măsurile corespunzătoare, inclusiv o revizuire și, în cazul în care este necesar, o revocare a autorizației specifice, pentru a identifica, a preveni și a reduce pe cât posibil sursele de poluare a apelor uzate urbane nemenajere menționate la alineatul (1), în cazul în care apare oricare dintre următoarele situații: Amendamentul 147 Propunere de directivă Articolul 14 – alineatul 2 – litera c (c)  apele uzate urbane epurate urmează să fie reutilizate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/741; (c)  apele uzate urbane epurate urmează să fie reutilizate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/741 sau reutilizate în alte scopuri decât cele agricole; Amendamentul 148 Propunere de directivă Articolul 14 – alineatul 4 a (nou) 4a.   În cazul unui incident sau accident care afectează operatorii stațiilor de epurare a apelor uzate urbane, autoritatea competentă solicită operatorului care deține o autorizație specifică să ia toate măsurile complementare adecvate pe care autoritatea competentă le consideră necesare pentru a limita consecințele asupra mediului și pentru a preveni alte posibile incidente sau accidente. Autoritatea competentă informează operatorii stațiilor de epurare a apelor uzate, inclusiv operatorii transfrontalieri de ape uzate afectați, cu privire la măsurile luate pentru prevenirea sau remedierea prejudiciilor cauzate de poluarea respectivă sănătății și mediului. Amendamentul 149 Propunere de directivă Articolul 15 – alineatul 1 1.  Statele membre promovează în mod sistematic reutilizarea apelor uzate epurate de la toate stațiile de epurare a apelor uzate urbane. În cazul în care apele uzate epurate sunt reutilizate pentru irigații agricole, acestea trebuie să îndeplinească cerințele stabilite în Regulamentul (UE) 2020/741. 1.  Statele membre promovează în mod sistematic reutilizarea apelor uzate epurate de la toate stațiile de epurare a apelor uzate urbane, în special în zonele cu stres hidric și în scopuri industriale, nu există niciun efect advers asupra mediului și au fost puse în aplicare măsuri de gestionare a riscurilor pentru sănătate. Nevoile de reutilizare a apei se evaluează ținând seama de planurile naționale de gestionare a bazinelor hidrografice stabilite în temeiul Directivei-cadru 2000/60/CE privind apa. Statele membre se asigură că reutilizarea apelor uzate nu pune în pericol debitul ecologic din apele receptoare atunci când planifică reutilizarea. În cazul în care apele uzate epurate sunt reutilizate pentru irigații agricole, acestea trebuie să îndeplinească cerințele stabilite în Regulamentul (UE) 2020/741. Amendamentul 150 Propunere de directivă Articolul 15 – alineatul 1 a (nou) 1a.   În scopul promovării economiei circulare, nu se aplică temporar cerințe de epurare terțiară, prevăzute la articolul 7 și în tabelul 2 din Partea B a anexei I, apei recuperate care este destinată exclusiv reutilizării în irigații agricole, reducând astfel necesitatea de a adăuga azot și fosfor în apa de irigare. Reutilizarea apei recuperate în scopuri agricole, astfel cum se menționează la primul paragraf, este permisă numai dacă sunt îndeplinite simultan condițiile de mai jos: (a)   nu există niciun risc pentru sănătate sau mediu, nici risc de eutrofizare; (b)   apa recuperată îndeplinește cerințele stabilite în Regulamentul (UE) nr. 2020/741; (c)   se efectuează o monitorizare suplimentară a micropoluanților și a microplasticelor în apele uzate urbane recuperate; (d)   debitul ecologic minim al corpurilor de apă receptoare nu este pus în pericol; (e)   există capacități suficiente de tratare sau stocare pentru toate apele uzate urbane care sunt primite în perioadele în care nu sunt reutilizate în agricultură. Atunci când se utilizează derogarea menționată la primul paragraf, epurarea cuaternară se aplică apelor uzate urbane reutilizate în conformitate cu articolul 8. Amendamentul 151 Propunere de directivă Articolul 15 – alineatul 1 b (nou) 1b.   Cu excepția cazului în care statele membre au elaborat deja strategii naționale comparabile în domeniul apei, până la... [a se introduce data: 24 de luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive], statele membre întocmesc, în consultare cu Comisia și cu părțile interesate relevante, inclusiv agenții guvernamentale și autorități regionale și locale, servicii de aprovizionare cu apă, industrie, organizații neguvernamentale și mediul academic, un plan național privind economisirea și reutilizarea apei, care: (a)   identifică serii de acțiuni necesare pentru a asigura securitatea, sustenabilitatea și reziliența resurselor de apă ale statelor membre sau a resurselor de apă transfrontaliere partajate cu un alt stat membru sau cu o țară terță; (b)   definește obiectivele și planurile de acțiune naționale în zonele definite, astfel cum sunt enumerate la litera (a), inclusiv pentru reutilizarea și economisirea apei, fără a aduce atingere articolului 2 din Regulamentul (UE) 2020/741, ținând seama de previziunile legate de schimbările climatice cu privire la disponibilitatea apei, în cazul în care apele uzate urbane epurate sunt evacuate; (c)   prezintă o descriere a măsurilor de punere în aplicare pentru realizarea obiectivelor, inclusiv a mijloacelor financiare aferente. Amendamentul 152 Propunere de directivă Articolul 15 – alineatul 3 a (nou) 3a.   Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a anticipa și a-și adapta infrastructurile de colectare și epurare a apelor uzate urbane pentru a face față debitelor crescute de ape uzate menajere, inclusiv construind noi infrastructuri, dacă este nevoie. Se iau toate măsurile de precauție necesare pentru a evita deteriorarea stării ecologice și chimice a corpurilor de apă afectate. Se consideră că statele membre respectă obiectivele prevăzute în Directiva 2000/60/CE dacă sunt respectate toate criteriile următoare: (a)   metodele alternative pentru a face față creșterii debitelor de ape uzate menajere și debitelor de apă de șiroire, inclusiv luarea în considerare a punctelor de evacuare alternative, nu ar aduce mai multe avantaje pentru mediu sau ar presupune un cost excesiv; (b)   toate măsurile de atenuare fezabile din punct de vedere tehnic sunt prevăzute în autorizația pentru o stație de epurare a apelor uzate menționată la articolele 14 și 15 și au fost puse în aplicare într-un mod eficace pentru a reduce la minimum impactul apelor uzate urbane asupra corpurilor de apă afectate, inclusiv, dacă s-a impus acest lucru, controale mai stricte ale emisiilor, cu scopul de a îndeplini obiectivele stabilite în Directiva 2000/60/CE și a respecta standardele de calitate a mediului stabilite în conformitate cu Directiva 2008/105/CE. Respectarea criteriilor menționate la al doilea paragraf se demonstrează în planurile relevante de gestionare a bazinelor hidrografice elaborate în temeiul Directivei 2000/60/CE. Amendamentul 153 Propunere de directivă Articolul 15 – alineatul 3 b (nou) 3b.   Atunci când un standard de calitate a mediului impune condiții mai stricte decât cele prevăzute în părțile A și B din anexa I, în autorizația specifică sunt incluse măsuri suplimentare, fără a aduce atingere altor măsuri care pot fi luate pentru a respecta standardele de calitate a mediului. Amendamentul 154 Propunere de directivă Articolul 17 – alineatul 1 – litera f (f)  orice alți parametri de sănătate publică pe care autoritățile competente ale statelor membre îi consideră relevanți pentru monitorizare. (f)  orice alți parametri de sănătate publică, cum ar fi E-Coli sau legionella, pe care Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) sau autoritățile competente ale statelor membre îi consideră relevanți pentru monitorizare. Amendamentul 155 Propunere de directivă Articolul 17 – alineatul 2 – partea introductivă 2.  În sensul alineatului (1), statele membre instituie un sistem național de cooperare și coordonare permanentă între autoritățile competente responsabile cu sănătatea publică și autoritățile competente responsabile cu epurarea apelor uzate urbane în ceea ce privește: 2.  În sensul alineatului (1), statele membre instituie un sistem național de cooperare și coordonare permanentă între autoritățile competente responsabile cu sănătatea publică și autoritățile competente responsabile cu epurarea apelor uzate urbane, utilizând instrumente și tehnologii digitale adecvate, în ceea ce privește: Amendamentul 156 Propunere de directivă Articolul 17 – alineatul 2 – litera a a (nouă) (aa)   distribuirea clară a rolurilor, responsabilităților și costurilor între operatori și autoritățile competente relevante, inclusiv atunci când este vorba de prelevare de probe și analiză; Amendamentul 157 Propunere de directivă Articolul 17 – alineatul 2 – litera a b (nouă) (ab)   precizarea responsabilităților autorităților competente implicate, ale operatorilor stațiilor de epurare a apelor uzate urbane și ale altor actori relevanți, atunci când costurile suplimentare pentru prelevarea de probe și analize care decurg din obligațiile în temeiul prezentului articol nu se alocă operatorilor stațiilor de epurare a apelor uzate urbane; Amendamentul 158 Propunere de directivă Articolul 17 – alineatul 2 – litera b (b)  stabilirea locului și a frecvenței prelevării de probe și analizei apelor uzate urbane pentru fiecare parametru de sănătate publică identificat în conformitate cu alineatul (1), ținându-se seama de datele disponibile privind sănătatea și de necesarul de date privind sănătatea publică și, după caz, de situațiile epidemiologice locale; (b)  stabilirea locului și a frecvenței prelevării de probe și analizei apelor uzate urbane pentru fiecare parametru de sănătate publică identificat în conformitate cu alineatul (1), prelevarea de probe fiind responsabilitatea autorităților care se ocupă de epurarea apelor uzate urbane, iar efectuarea analizelor fiind responsabilitatea autorităților care se ocupă de sănătatea publică. Acest demers ține seama de datele disponibile privind sănătatea și de necesarul de date privind sănătatea publică și, după caz, de situațiile epidemiologice locale. Amendamentul 159 Propunere de directivă Articolul 17 – alineatul 2 – litera c (c)  organizarea unei comunicări adecvate și prompte a rezultatelor monitorizării către autoritățile competente responsabile cu sănătatea publică și către platformele Uniunii, în cazul în care există astfel de platforme. (c)  organizarea unei comunicări adecvate și prompte a rezultatelor monitorizării către autoritățile competente responsabile cu sănătatea publică și către platformele Uniunii, în cazul în care există astfel de platforme, precum și către societățile din domeniul apei potabile. Amendamentul 160 Propunere de directivă Articolul 17 – alineatul 3 – paragraful 1 Atunci când autoritatea competentă responsabilă cu sănătatea publică dintr-un stat membru declară o urgență de sănătate publică cauzată de SARS-CoV-2, prezența SARS-CoV-2 și a variantelor acestui virus se monitorizează în apele uzate urbane de la cel puțin 70 % din populația națională și se prelevă cel puțin o probă pe săptămână în cazul aglomerărilor cu cel puțin 100 000 de locuitori echivalenți. Această monitorizare continuă până când autoritatea competentă respectivă declară sfârșitul urgenței de sănătate publică cauzate de SARS-CoV-2. Atunci când autoritatea competentă responsabilă cu sănătatea publică dintr-un stat membru declară o urgență de sănătate publică, se monitorizează apele uzate urbane de la cel puțin 70 % din populația națională și se prelevă cel puțin o probă pe săptămână în cazul aglomerărilor cu cel puțin 100 000 de locuitori echivalenți. Această monitorizare continuă până când autoritatea competentă respectivă declară sfârșitul urgenței de sănătate publică. Amendamentul 161 Propunere de directivă Articolul 17 – alineatul 4 – paragraful 1 În ceea ce privește aglomerările cu cel puțin 100 000 de locuitori echivalenți, statele membre se asigură, până la 1 ianuarie 2025, că rezistența antimicrobiană este monitorizată cel puțin de două ori pe an la intrarea și ieșirea stațiilor de epurare a apelor uzate urbane și, dacă este cazul, în sistemele de colectare. În ceea ce privește aglomerările cu cel puțin 100 000 de locuitori echivalenți, statele membre se asigură, până la 1 ianuarie 2025, că rezistența antimicrobiană este monitorizată cel puțin de două ori pe an la intrarea și ieșirea stațiilor de epurare a apelor uzate urbane și, dacă este cazul, în sistemele de colectare. Statele membre încurajează monitorizarea suplimentară a rezistenței la antimicrobiene atunci când sunt disponibile tehnologii adecvate cu un bun raport costuri-eficacitate. Amendamentul 162 Propunere de directivă Articolul 17 – alineatul 4 – paragraful 2 Comisia adoptă acte de punere în aplicare în conformitate cu procedura menționată la articolul 28 pentru a asigura o aplicare uniformă a prezentei directive prin stabilirea unei metodologii armonizate de măsurare a rezistenței antimicrobiene în apele uzate urbane. Până la 31 decembrie 2025, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu procedura menționată la articolul 27 pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unei metodologii armonizate de măsurare a rezistenței antimicrobiene în apele uzate urbane, luând în calcul datele de la autoritățile naționale din domeniul sănătății publice și de la autoritățile responsabile cu monitorizarea rezistenței la antimicrobiene. Amendamentul 163 Propunere de directivă Articolul 18 – alineatul 1 – partea introductivă 1.  Până la [OP este rugat să introducă data = ultima zi a celui de al doilea an de la data intrării în vigoare a prezentei directive], statele membre identifică riscurile cauzate mediului și sănătății umane de evacuările de ape uzate urbane și cel puțin riscurile legate de următoarele: 1.  Până la [OP este rugat să introducă data = ultima zi a celui de al doilea an de la data intrării în vigoare a prezentei directive], statele membre identifică riscurile cauzate mediului și sănătății de evacuările de ape uzate urbane, ținând seama de fluctuațiile sezoniere și de evenimentele extreme, și cel puțin riscurile legate de următoarele: Amendamentul 164 Propunere de directivă Articolul 18 – alineatul 1 – litera c (c)  starea ecologică bună a unui corp de apă, definită la articolul 2 punctul 22 din Directiva 2000/60/CE; (c)  starea ecologică bună a unui corp de apă, definită la articolul 2 punctul 22, starea chimică bună a unui corp de apă de suprafață, definită la articolul 2 punctul 24, și starea chimică bună a unui corp de apă subterană, definită la articolul 2 punctul 25 din Directiva 2000/60/CE; Amendamentul 165 Propunere de directivă Articolul 18 – alineatul 1 – litera d a (nouă) (da)   starea ecologică bună a mediului marin, definită la articolul 3 punctul 5 din Directiva 2008/56/CE.  Amendamentul 166 Propunere de directivă Articolul 18 – alineatul 2 – partea introductivă 2.  În cazul în care s-au identificat riscuri în conformitate cu alineatul (1), statele membre adoptă măsuri adecvate pentru a le aborda, care includ, după caz, următoarele măsuri: 2.  În cazul în care s-au identificat riscuri în conformitate cu alineatul (1), statele membre adoptă măsuri adecvate pentru a le aborda, care pot include următoarele măsuri: Amendamentul 167 Propunere de directivă Articolul 18 – alineatul 2 – litera -a (nouă) (–a)   măsuri preventive, pe lângă măsurile prevăzute sau adoptate în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Directiva 2000/60/CE, atunci când sunt necesare pentru a proteja calitatea corpului de apă. Statele membre promovează controlul la sursă pentru a preveni poluarea apelor uzate urbane, în conformitate cu articolul 191 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; Amendamentul 168 Propunere de directivă Articolul 18 – alineatul 2 – litera a (a)  construirea de sisteme de colectare în conformitate cu articolul 3 pentru aglomerările cu mai puțin de 1 000 de locuitori echivalenți; (a)  construirea de sisteme de colectare în conformitate cu articolul 3 pentru aglomerările cu mai puțin de 750 de locuitori echivalenți; Amendamentul 169 Propunere de directivă Articolul 18 – alineatul 2 – litera b (b)  aplicarea unei epurări secundare în conformitate cu articolul 6 evacuărilor de ape uzate urbane din aglomerări cu mai puțin de 1 000 de locuitori echivalenți; (b)  aplicarea unei epurări secundare în conformitate cu articolul 6 evacuărilor de ape uzate urbane din aglomerări cu mai puțin de 750 de locuitori echivalenți; Amendamentul 170 Propunere de directivă Articolul 18 – alineatul 3 3.  Identificarea riscurilor efectuată în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol se revizuiește la fiecare 5 ani. Un rezumat al riscurilor identificate, însoțit de o descriere a măsurilor adoptate în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol, se include în programele naționale de punere în aplicare menționate la articolul 23 și se transmite Comisiei, la cerere. 3.  Identificarea riscurilor efectuată în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol se revizuiește la fiecare 6 ani și este corelată cu calendarul revizuirii planurilor de gestionare a bazinelor hidrografice elaborate în temeiul Directivei 2000/60/CE. Un rezumat al riscurilor identificate, însoțit de o descriere a măsurilor adoptate în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol, se include în programele naționale de punere în aplicare menționate la articolul 23 și se transmite Comisiei, la cerere. Acest rezumat este pus la dispoziția publicului. Amendamentul 171 Propunere de directivă Articolul 19 – paragraful 1 Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a îmbunătăți accesul la salubritate pentru toți, în special pentru grupurile vulnerabile și marginalizate. Fără a aduce atingere principiilor subsidiarității și proporționalității, ținând seama în același timp de perspectivele locale și regionale și de situația salubrității, statele membre iau toate măsurile necesare pentru a asigura accesul la salubritate pentru toți, în special pentru grupurile vulnerabile și marginalizate. Amendamentul 172 Propunere de directivă Articolul 19 – paragraful 2 În acest scop, până la 31 decembrie 2027, statele membre: În acest scop, până la 31 decembrie 2030, statele membre: Amendamentul 173 Propunere de directivă Articolul 19 – paragraful 2 – litera a (a)  identifică categoriile de persoane care nu au acces sau care au acces limitat la instalații sanitare, inclusiv grupurile vulnerabile și marginalizate, și stabilesc cauzele acestei lipse de acces; (a)  identifică categoriile de persoane care nu au acces sau care au acces limitat la instalații sanitare, acordând o atenție deosebită grupurilor vulnerabile și marginalizate, și stabilesc cauzele acestei lipse de acces; Amendamentul 174 Propunere de directivă Articolul 19 – paragraful 2 – litera b (b)  evaluează posibilitățile de îmbunătățire a accesului la instalații sanitare al categoriilor de persoane menționate la litera (a); (b)  evaluează posibilitățile și îmbunătățesc accesul la instalații sanitare al categoriilor de persoane menționate la litera (a); Amendamentul 175 Propunere de directivă Articolul 19 – paragraful 2 – litera c (c)  în ceea ce privește aglomerările cu cel puțin 10 000 de locuitori echivalenți, încurajează construirea unui număr suficient de instalații sanitare în spațiile publice, care să fie accesibile în mod liber și, în special pentru femei, în condiții de siguranță. (c)  în ceea ce privește aglomerările cu cel puțin 5 000 de locuitori echivalenți, încurajează construirea unui număr suficient de instalații sanitare în spațiile publice, care să fie accesibile în mod liber și, în special pentru femei, în condiții de siguranță; Amendamentul 176 Propunere de directivă Articolul 19 – paragraful 2 – litera c a (nouă) (ca)   încurajează autoritățile competente să pună la dispoziție instalații sanitare gratuite în clădirile publice, în special în clădirile administrative, și să încurajeze punerea la dispoziție a unor instalații sanitare pentru toți, gratuit sau contra unui cost redus pentru servicii, în restaurante, magazine și spații private similare; Amendamentul 177 Propunere de directivă Articolul 19 – paragraful 2 – litera c b (nouă) (cb)   iau măsurile suplimentare pe care le consideră necesare și adecvate pentru a se asigura că există acces la salubritate pentru toți. Amendamentul 178 Propunere de directivă Articolul 20 – alineatul 1 1.  Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că fluxurile de gestionare a nămolurilor sunt conforme cu ierarhia deșeurilor prevăzută la articolul 4 din Directiva 2008/98/CE. Aceste fluxuri sporesc la maximum prevenirea, reutilizarea și reciclarea resurselor și reduc la minimum efectele negative asupra mediului. 1.  Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că fluxurile de gestionare a nămolurilor sunt conforme cu ierarhia deșeurilor prevăzută la articolul 4 din Directiva 2008/98/CE. Aceste fluxuri sporesc la maximum prevenirea, reutilizarea și reciclarea resurselor și asigură faptul că nu există efecte negative pentru sănătate sau pentru mediu. Amendamentul 179 Propunere de directivă Articolul 20 – alineatul 1 a (nou) 1a.   Statele membre stabilesc un standard național strict de calitate pentru nămolurile care urmează să fie reutilizate, în conformitate cu Directiva 86/278/CEE a Consiliului („Directiva privind nămolurile de epurare”), cu cerințe suplimentare privind microplasticele, pentru a se asigura că folosirea lor este sigură pentru sănătate, în special în cazul utilizării ulterioare în agricultură. Amendamentul 180 Propunere de directivă Articolul 20 – alineatul 1 b (nou) 1a.  Statele membre iau în considerare toate opțiunile posibile de extracție a unor resurse valoroase din nămolurile de epurare și din apele uzate care sunt sigure pentru sănătate și mediu, pentru a asigura economia circulară, inclusiv recuperarea și reciclarea fosforului, pentru a consolida reziliența și sustenabilitatea sectorului agricol și pentru a contribui la autonomia strategică a industriei îngrășămintelor din UE. Amendamentul 181 Propunere de directivă Articolul 20 – alineatul 2 2.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu procedura menționată la articolul 27, pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea ratelor minime de reutilizare și reciclare a fosforului și azotului din nămoluri, astfel încât să se țină seama de tehnologiile disponibile pentru recuperarea fosforului și azotului din nămoluri. 2.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu procedura menționată la articolul 27, pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea ratelor minime de reutilizare și reciclare a fosforului și azotului din ape uzate urbane și din nămoluri, astfel încât să se țină seama de tehnologiile disponibile pentru recuperarea fosforului și azotului din apele uzate și din nămoluri, și prin stabilirea de norme pentru gestionarea în condiții de siguranță a nămolurilor, asigurând faptul că nu există efecte negative asupra sănătății sau a mediului. Comisia adoptă aceste acte delegate până la ... [data ultimei zile a anului ulterior încheierii perioadei de transpunere a prezentei directive]. Amendamentul 182 Propunere de directivă Articolul 20 – alineatul 2 a (nou) 2a.   Statele membre pot lua măsuri pentru a încuraja achiziționarea de nutrienți recuperați din apele uzate urbane și nămoluri. Comisia promovează cadre legislative favorabile pentru dezvoltarea unei piețe funcționale pentru fosforul și azotul recuperat. Amendamentul 183 Propunere de directivă Articolul 21 – alineatul 1 – litera c (c)  destinația apelor uzate urbane epurate, inclusiv ponderea apei reutilizate; (c)  destinația apelor uzate urbane epurate, inclusiv ponderea apei reutilizate, inclusiv monitorizarea faptului că, în cazul în care apele uzate sunt evacuate într-un corp de apă, se asigură în permanență debitul ecologic minim; Amendamentul 184 Propunere de directivă Articolul 21 – alineatul 1 – litera d (d)  gazele cu efect de seră produse și energia utilizată și produsă de stațiile de epurare a apelor uzate urbane de peste 10 000 de locuitori echivalenți. (d)  emisiile directe și indirecte de gaze cu efect de seră produse de toate activitățile operaționale ale stației de epurare a apelor uzate urbane și energia utilizată și produsă de stațiile de epurare a apelor uzate urbane de peste 10 000 de locuitori echivalenți. Monitorizarea include și detectarea scurgerilor de metan și de ape uzate neepurate din sistemele de colectare; Amendamentul 185 Propunere de directivă Articolul 21 – alineatul 2 2.  În ceea ce privește toate aglomerările cu cel puțin 10 000 de locuitori echivalenți, statele membre se asigură că autoritățile competente monitorizează concentrația și încărcările poluanților proveniți din supraîncărcarea cu apă ca urmare a furtunilor și din scurgerile de apă urbane evacuate în corpurile de apă. 2.  În ceea ce privește toate aglomerările cu cel puțin 10 000 de locuitori echivalenți, statele membre se asigură că autoritățile competente sau organismele adecvate monitorizează frecvența și volumul supraîncărcării cu apă ca urmare a furtunilor și frecvența și volumul scurgerilor de apă urbane, precum și concentrația și încărcările poluanților evacuați în corpurile de apă. Amendamentul 186 Propunere de directivă Articolul 21 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera a – partea introductivă (a)  poluanții enumerați în: (a)  poluanții relevanți enumerați în: Amendamentul 187 Propunere de directivă Articolul 21 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera b (b)  parametrii enumerați în partea B din anexa III la Directiva (UE) 2020/2184, în cazul în care apele uzate urbane sunt evacuate într-un bazin hidrografic menționat la articolul 8 din directiva respectivă; (b)  parametrii enumerați în părțile A și B din anexa III la Directiva (UE) 2020/2184, în cazul în care apele uzate urbane sunt evacuate într-un bazin hidrografic menționat la articolul 8 din directiva respectivă; Amendamentul 188 Propunere de directivă Articolul 21 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera c a (nouă) (ca)   prezența substanțelor perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS) și a clorotalonilului în conformitate cu Directiva (UE) 2020/2184 privind calitatea apei destinate consumului uman și cu Directiva 2008/105/CE privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei; Amendamentul 189 Propunere de directivă Articolul 21 – alineatul 3 – paragraful 2 În ceea ce privește toate aglomerările cu cel puțin 10 000 de locuitori, statele membre monitorizează prezența microplasticelor în nămoluri. În ceea ce privește toate aglomerările cu cel puțin 10 000 de locuitori echivalenți, statele membre monitorizează prezența micropoluanților și a microplasticelor în nămoluri. Amendamentul 190 Propunere de directivă Articolul 21 – alineatul 3 – paragraful 2 a (nou) Comisia prezintă, atunci când este cazul, o propunere legislativă însoțită de o evaluare a impactului, în conformitate cu inițiativa sa privind „Poluarea cu microplastice – măsuri de reducere a impactului său asupra mediului”. Amendamentul 191 Propunere de directivă Articolul 21 – alineatul 3 – paragraful 3 – litera b (b)  cel puțin o probă la fiecare 2 ani pentru aglomerările cu un număr de locuitori echivalenți cuprins între 10 000 și 100 000. (b)  cel puțin o probă pe an pentru aglomerările cu un număr de locuitori echivalenți cuprins între 10 000 și 100 000. Pentru toate aglomerările cu un număr de locuitori echivalenți mai mare de 10 000, statele membre efectuează anual un screening chimic amplu, inclusiv privind amestecurile de substanțe chimice, pentru a identifica substanțele care provoacă îngrijorare în ceea ce privește mediul acvatic, calitatea apei potabile sau a apei pentru scăldat sau care indică deversări industriale neconforme în sistemele de canalizare. Amendamentul 192 Propunere de directivă Articolul 21 – alineatul 3 – paragraful 4 Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare în conformitate cu procedura menționată la articolul 28 pentru a asigura o aplicare uniformă a prezentei directive prin stabilirea unei metodologii de măsurare a microplasticelor în apele uzate urbane și nămoluri. Până la 30 iunie 2025, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu procedura menționată la articolul 27 pentru completarea prezentei directive prin stabilirea unei metodologii de măsurare a microplasticelor în apele uzate urbane și nămoluri. Amendamentul 193 Propunere de directivă Articolul 21 – alineatul 3 – paragraful 4 a (nou) Statele membre sunt încurajate să utilizeze în continuare finanțarea disponibilă din partea Uniunii pentru a permite asigurarea în mod uniform a unui bun nivel al apei ca sector strategic. Statele membre sunt, de asemenea, încurajate să facă schimb de bune practici în legătură cu îmbunătățirea absorbției fondurilor Uniunii. Amendamentul 194 Propunere de directivă Articolul 21 – alineatul 3 – paragraful 4 b (nou) Până la 30 iunie 2025, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu procedura menționată la articolul 27 pentru completarea prezentei directive prin stabilirea unei metodologii de măsurare a substanțelor perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS) în apele uzate urbane și nămoluri. Amendamentul 195 Propunere de directivă Articolul 21 – alineatul 3 – paragraful 4 c (nou) Până la ... [doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive], Comisia stabilește orientări tehnice la nivelul Uniunii și standarde armonizate pentru sisteme de monitorizare constantă și precisă și dacă este posibil, online a poluării pentru măsurarea calității apei. Amendamentul 196 Propunere de directivă Articolul 22 – alineatul 1 – litera a (a)  până la 31 decembrie 2025, configurează un set de date care conține informații culese în conformitate cu articolul 21, inclusiv informații privind parametrii menționați la articolul 21 alineatul (1) litera (a), și rezultatele testelor cu privire la criteriile de acceptare/respingere stabilite în partea D din anexa I și, ulterior, actualizează anual acest set de date; (a)  până la 31 decembrie 2026, configurează un set de date care conține informații culese în conformitate cu articolul 21, inclusiv informații privind parametrii menționați la articolul 21 alineatul (1) litera (a), și rezultatele testelor cu privire la criteriile de acceptare/respingere stabilite în partea D din anexa I și, ulterior, actualizează anual acest set de date; Amendamentul 197 Propunere de directivă Articolul 22 – alineatul 1 – litera b (b)  până la 31 decembrie 2025, configurează un set de date care indică procentul de ape uzate urbane care sunt colectate și epurate în conformitate cu articolul 3 și, ulterior, actualizează anual acest set de date; (b)  până la 31 decembrie 2026, configurează un set de date care indică procentul de ape uzate urbane care sunt colectate și epurate în conformitate cu articolul 3 și, ulterior, actualizează anual acest set de date; Amendamentul 198 Propunere de directivă Articolul 22 – alineatul 1 – litera c (c)  până la 31 decembrie 2025, configurează un set de date care conține informații cu privire la măsurile luate pentru punerea în aplicare a articolului 4 alineatul (4) și la procentajul sarcinii de ape uzate urbane din aglomerările cu peste 2 000 de locuitori echivalenți care sunt epurate în sisteme individuale și, ulterior, actualizează anual acest set de date; (c)  până la 31 decembrie 2026, configurează un set de date care conține informații cu privire la măsurile luate pentru punerea în aplicare a articolului 4 alineatul (4) și la procentajul sarcinii de ape uzate urbane din aglomerările cu peste 2 000 de locuitori echivalenți care sunt epurate în sisteme individuale și, ulterior, actualizează anual acest set de date; Amendamentul 199 Propunere de directivă Articolul 22 – alineatul 1 – litera d (d)  până la 31 decembrie 2025, configurează un set de date care conține informații privind numărul de probe recoltate și numărul de probe prelevate în conformitate cu partea D din anexa I care nu sunt conforme; (d)  până la 31 decembrie 2026, configurează un set de date care conține informații privind numărul de probe recoltate și numărul de probe prelevate în conformitate cu partea D din anexa I care nu sunt conforme; Amendamentul 200 Propunere de directivă Articolul 22 – alineatul 1 – litera e (e)  până la 31 decembrie 2025, configurează un set de date care conține informații privind emisiile de gaze cu efect de seră, defalcate în diferitele tipuri de gaze și în energie totală utilizată și energie din surse regenerabile produsă de fiecare stație de epurare a apelor uzate urbane cu cel puțin 10 000 de locuitori echivalenți, precum și un calcul al procentului de realizare a obiectivelor stabilite la articolul 11 alineatul (2) și, ulterior, actualizează anual acest set de date; (e)  până la 31 decembrie 2027, configurează un set de date care conține informații privind toate emisiile de gaze cu efect de seră, directe și indirecte, din toate activitățile operaționale, defalcate în diferitele tipuri de gaze, inclusiv metan și protoxid de azot, în surse de emisii și în energie totală utilizată și energie din surse regenerabile produsă de fiecare stație de epurare a apelor uzate urbane cu cel puțin 10 000 de locuitori echivalenți, precum și un calcul al procentului de realizare a obiectivelor stabilite la articolul 11 alineatul (2) și, ulterior, actualizează anual acest set de date; Amendamentul 201 Propunere de directivă Articolul 22 – alineatul 1 – litera f (f)  până la 31 decembrie 2025, configurează un set de date care conține informații privind măsurile luate în conformitate cu punctul 3 din anexa V și, ulterior, actualizează anual acest set de date; (f)  până la 31 decembrie 2027, configurează un set de date care conține informații privind măsurile luate în conformitate cu punctul 3 din anexa V și, ulterior, actualizează anual acest set de date; Amendamentul 202 Propunere de directivă Articolul 22 – alineatul 1 – litera g (g)  până la 31 decembrie 2025, configurează un set de date care conține rezultatele monitorizării menționate la articolul 17 alineatele (1) și (4), ulterior, actualizează anual acest set de date; (g)  până la 31 decembrie 2027, configurează un set de date care conține rezultatele monitorizării menționate la articolul 17 alineatele (1) și (4), ulterior, actualizează anual acest set de date; Amendamentul 203 Propunere de directivă Articolul 22 – alineatul 1 – litera h (h)  până la 31 decembrie 2025, configurează un set de date care conține lista zonelor identificate ca zone sensibile la eutrofizare în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) și, ulterior, actualizează acest set de date la fiecare 5 ani; (h)  până la 31 decembrie 2027, configurează un set de date care conține lista zonelor identificate ca zone sensibile la eutrofizare în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) și, ulterior, actualizează acest set de date la fiecare 5 ani; Amendamentul 204 Propunere de directivă Articolul 22 – alineatul 1 – litera j a (nouă) (ja)   până în decembrie 2025, configurează un set de date care conține informații despre tipul și volumul, după caz, al tehnologiilor folosite pentru epurarea biologică a apelor uzate, cum ar fi biomediul din plastic, utilizate de stațiile de epurare individuale, municipale și industriale și, ulterior, actualizează acest set de date din cinci în cinci ani; Amendamentul 205 Propunere de directivă Articolul 22 – alineatul 3 – paragraful 2 În ceea ce privește informațiile menționate la alineatul (1), AEM oferă publicului acces la datele relevante prin intermediul Registrului European al Poluanților Emiși și Transferați, instituit în temeiul Regulamentului (CE) nr. 166/2006. În ceea ce privește informațiile menționate la alineatul (1), AEM oferă publicului acces la datele relevante prin intermediul Registrului European al Poluanților Emiși și Transferați, instituit în temeiul Regulamentului (CE) nr. 166/2006, permițând compararea la nivel național și schimbul de bune practici la nivelul Uniunii în ceea ce privește performanțele stațiilor de epurare și sprijinind respectarea prezentei directive cu ajutorul bazei sale de date. Amendamentul 206 Propunere de directivă Articolul 23 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera b (b)  identificarea și planificarea investițiilor necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive pentru fiecare aglomerare, inclusiv o estimare financiară orientativă și o prioritizare a investițiilor legate de dimensiunea aglomerării și de impactul asupra mediului al apelor uzate urbane neepurate; (b)  identificarea și planificarea investițiilor necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive pentru fiecare aglomerare, inclusiv o estimare financiară orientativă, care să cuprindă și o estimare a contribuției financiare din partea organizațiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorului instituite în conformitate cu articolul 10 din prezenta directivă, și o prioritizare a investițiilor legate de dimensiunea aglomerării și de impactul asupra mediului al apelor uzate urbane neepurate; Amendamentul 207 Propunere de directivă Articolul 23 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera c (c)  o estimare a investițiilor necesare pentru reînnoirea infrastructurilor existente de epurare a apelor uzate urbane, inclusiv pentru reînnoirea sistemelor de colectare, în funcție de vechimea și de ratele de amortizare ale acestora; (c)  o estimare a investițiilor necesare pentru reînnoirea infrastructurilor existente de epurare a apelor uzate urbane, inclusiv pentru reînnoirea sistemelor de colectare, în funcție de vechimea și de ratele de amortizare ale acestora și folosind, după caz, instrumente digitale; Amendamentul 208 Propunere de directivă Articolul 23 – alineatul 3 3.  Statele membre își actualizează programele naționale de punere în aplicare cel puțin la fiecare 5 ani. Acestea le prezintă Comisiei până la 31 decembrie, cu excepția cazului în care pot demonstra că sunt conforme cu articolele 3-8. 3.  Statele membre își actualizează programele naționale de punere în aplicare cel puțin la fiecare șase ani și în concordanță cu calendarul revizuirii programelor de măsuri din planurile de gestionare a bazinelor hidrografice elaborate în temeiul Directivei 2000/60/CE. Acestea le prezintă Comisiei până la 31 decembrie, cu excepția cazului în care pot demonstra că sunt conforme cu articolele 3-8. În termen de 12 luni de la adoptarea planurilor lor de acțiune privind reutilizarea și economisirea apei prevăzute la articolul 15 alineatul (1ab), statele membre efectuează o evaluare a stadiului punerii în aplicare a respectivelor planuri de acțiune. Până la ... [48 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive], statele membre comunică rezultatul evaluării. Amendamentul 209 Propunere de directivă Articolul 24 – alineatul 1 – paragraful 1 Statele membre se asigură că, în fiecare aglomerare, se pun la dispoziția publicului, online, într-un mod ușor de utilizat și personalizat, informații adecvate și actualizate privind colectarea și epurarea apelor uzate urbane. Informațiile includ cel puțin datele enumerate în anexa VI. Statele membre se asigură că, în fiecare aglomerare, se pun la dispoziția publicului, online, într-un mod ușor de utilizat și personalizat, informații adecvate, ușor de accesat și actualizate privind colectarea și epurarea apelor uzate urbane. Informațiile includ cel puțin datele enumerate în anexa VI. Amendamentul 210 Propunere de directivă Articolul 24 – alineatul 2 – partea introductivă 2.  Statele membre se asigură că toate persoanele conectate la sistemele de colectare primesc, la intervale regulate și cel puțin o dată pe an, într-o formă cât mai potrivită, inclusiv prin intermediul facturii sau al unor aplicații inteligente, fără să trebuiască să le solicite, următoarele informații: 2.  Statele membre se asigură că toate persoanele conectate la sistemele de colectare primesc, la intervale regulate și cel puțin o dată pe an, într-o formă cât mai potrivită și ușor de accesat, inclusiv prin intermediul facturii și prin mijloace digitale, cum ar fi aplicațiile inteligente, fără să trebuiască să le solicite, următoarele informații: Amendamentul 211 Propunere de directivă Articolul 24 – alineatul 2 – litera a (a)  informații privind conformitatea colectării și epurării apelor uzate urbane cu articolele 3, 4, 6, 7 și 8, inclusiv o comparație între emisiile efective de poluanți în apele receptoare și valorile limită stabilite în tabelele 1, 2 și 3 din anexa I; (a)  informații privind conformitatea colectării și epurării apelor uzate urbane cu articolele 3, 4, 6, 7 și 8, inclusiv o comparație între emisiile efective de poluanți în apele receptoare și valorile limită stabilite în tabelele 1, 2 și 3 din anexa I; aceste informații sunt prezentate astfel încât să fie posibilă compararea cu ușurință, de exemplu sub forma unui procent de conformitate; Amendamentul 212 Propunere de directivă Articolul 24 – alineatul 2 – litera c a (nouă) (ca)   emisiile totale de gaze cu efect de seră (în tone de CO2 echivalent), generate pe an și pentru fiecare sursă; Amendamentul 213 Propunere de directivă Articolul 25 – alineatul 1 – paragraful 2 Calea de atac trebuie să fie corectă, echitabilă, rapidă și cu un cost care să nu fie prohibitiv și să prevadă mecanisme adecvate și eficace în materie de măsuri reparatorii, inclusiv prin măsuri provizorii, după caz. Calea de atac trebuie să fie corectă, echitabilă, promptă și fără întârzieri și cu un cost care să nu fie prohibitiv și să prevadă mecanisme adecvate și eficace în materie de măsuri reparatorii, inclusiv prin măsuri provizorii, după caz. Amendamentul 214 Propunere de directivă Articolul 25 – alineatul 2 a (nou) 2a.   Statele membre se asigură că informațiile practice privind accesul la căile de atac administrative și judiciare menționate la prezentul articol sunt puse la dispoziția publicului. Amendamentul 215 Propunere de directivă Articolul 26 – alineatul 1 1.  Statele membre se asigură că, în situația în care se produce un prejudiciu pentru sănătatea umană ca urmare a încălcării măsurilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive, persoanele afectate au dreptul de a solicita și de a obține despăgubiri pentru prejudiciul respectiv de la persoanele fizice sau juridice relevante și, după caz, de la autoritățile competente relevante responsabile de situația de încălcare. 1.  Statele membre se asigură că, în situația în care se produce un prejudiciu pentru sănătate sau mediu ca urmare a încălcării măsurilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive, persoanele afectate au dreptul de a solicita și de a obține despăgubiri pentru prejudiciul respectiv de la persoanele fizice sau juridice relevante și, după caz, de la autoritățile competente relevante responsabile de situația de încălcare. Amendamentul 216 Propunere de directivă Articolul 26 – alineatul 2 2.  Statele membre se asigură că, în calitate de membri ai publicului interesat, organizațiile neguvernamentale care promovează protecția sănătății umane sau a mediului și care îndeplinesc condițiile prevăzute de dreptul intern sunt autorizate să reprezinte persoanele afectate și să introducă acțiuni colective în despăgubire. Statele membre se asigură că o cerere de despăgubire pentru o încălcare ce generează un prejudiciu nu poate fi introdusă de două ori – de către persoanele afectate și de către organizațiile neguvernamentale menționate la prezentul alineat. 2.  Statele membre se asigură că, în calitate de membri ai publicului interesat, organizațiile neguvernamentale care promovează protecția sănătății sau a mediului și care îndeplinesc condițiile prevăzute de dreptul intern sunt autorizate să reprezinte persoanele afectate și să introducă acțiuni colective în despăgubire. Statele membre se asigură că o cerere de despăgubire pentru o încălcare ce generează un prejudiciu nu poate fi introdusă de două ori – de către persoanele afectate și de către organizațiile neguvernamentale menționate la prezentul alineat. Amendamentul 254 Propunere de directivă Articolul 26 – alineatul 4 4.  În cazul unei cereri de despăgubire în conformitate cu alineatul (1), susținută de dovezi pe baza cărora se poate presupune că există o legătură de cauzalitate între prejudiciu și încălcare, statele membre se asigură că sarcina de a dovedi că încălcarea nu a cauzat sau nu a contribuit la prejudiciu îi revine persoanei responsabile de încălcare. eliminat Amendamentul 217 Propunere de directivă Articolul 26 – alineatul 5 a (nou) 5a.   Statele membre se asigură că sunt puse la dispoziția publicului informații privind dreptul de a solicita despăgubiri pentru prejudicii. Amendamentul 218 Propunere de directivă Articolul 27 – alineatul 2 2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 4 alineatul (3), articolul 6 alineatul (3), articolul 7 alineatul (4), articolul 8 alineatul (5), articolul 14 alineatul (3), articolul 20 alineatul (2) și articolul 24 alineatul (3) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la [OP este rugat să insereze data = data intrării în vigoare a prezentei directive]. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. 2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 2 punctul 1a (nou), articolul 4 alineatul (3), articolul 6 alineatul (3), articolul 7 alineatul (4), articolul 8 alineatul (5), articolul 9 alineatul (1), articolul 14 alineatul (3), articolul 20 alineatul (2) și articolul 24 alineatul (3) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la [OP este rugat să insereze data = data intrării în vigoare a prezentei directive]. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. Amendamentul 219 Propunere de directivă Articolul 27 – alineatul 3 3.  Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatul (3), articolul 6 alineatul (3), articolul 7 alineatul (4), articolul 8 alineatul (5), articolul 14 alineatul (3), articolul 20 alineatul (2) și articolul 24 alineatul (3) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară indicată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității oricăror alte acte delegate deja în vigoare. 3.  Delegarea de competențe menționată la articolul 2 punctul 1a (nou), articolul 4 alineatul (3), articolul 6 alineatul (3), articolul 7 alineatul (4), articolul 8 alineatul (5), articolul 9 alineatul (1), articolul 14 alineatul (3), articolul 20 alineatul (2) și articolul 24 alineatul (3) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară indicată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității oricăror alte acte delegate deja în vigoare. Amendamentul 220 Propunere de directivă Articolul 27 – alineatul 6 6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (3), al articolului 6 alineatul (3), al articolului 7 alineatul (4), al articolului 8 alineatul (5), al articolului 14 alineatul (3), al articolului 20 alineatul (2) sau al articolului 24 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul în cauză se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. 6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 2 punctul 1a (nou), al articolului 4 alineatul (3), al articolului 6 alineatul (3), al articolului 7 alineatul (4), al articolului 8 alineatul (5), al articolului 14 alineatul (3), al articolului 20 alineatul (2) sau al articolului 24 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul în cauză se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. Amendamentul 221 Propunere de directivă Articolul 29 – alineatul 2 – litera c (c)  populația sau mediul afectat de încălcare, ținând seama de impactul încălcării asupra obiectivului de a atinge un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului. (c)  populația sau mediul afectat de încălcare, ținând seama de impactul încălcării asupra obiectivului de a atinge un nivel ridicat de protecție a sănătății și a mediului. Amendamentul 222 Propunere de directivă Articolul 30 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera e (e)  o analiză a eventualei necesități de a adapta lista de produse care urmează să facă obiectul răspunderii extinse a producătorilor în funcție de evoluția gamei de produse introduse pe piață, de îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la prezența micropoluanților în apele uzate și la impactul acestora asupra sănătății publice și a mediului, precum și de datele provenite din noile obligații de monitorizare a micropoluanților la intrarea și ieșirea stațiilor de epurare a apelor uzate urbane. (e)  o analiză a eventualei necesități de a adapta lista de produse care urmează să facă obiectul răspunderii extinse a producătorilor, în special cu privire la substanțele perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS), în funcție de evoluția gamei de produse introduse pe piață, de îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la prezența micropoluanților în apele uzate și la impactul acestora asupra sănătății publice și a mediului, precum și de datele provenite din noile obligații de monitorizare a micropoluanților la intrarea și ieșirea stațiilor de epurare a apelor uzate urbane. Amendamentul 223 Propunere de directivă Articolul 31 – paragraful 1 La fiecare cinci ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentei directive, însoțit, în cazul în care Comisia consideră oportun, de propuneri legislative relevante. Până la 1 ianuarie 2030 și ulterior la fiecare cinci ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentei directive, însoțit, în cazul în care Comisia consideră oportun, de propuneri legislative relevante. Comisia evaluează eventuala necesitate de a extinde domeniul de aplicare al răspunderii extinse a producătorilor în special la produsele care conțin microplastice și substanțe perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS) introduse pe piață și luând în considerare orice restricții privind PFAS. Amendamentul 224 Propunere de directivă Articolul 32 – alineatul 2 2.  Articolul 3 alineatul (1) și articolul 6 alineatul (1) se aplică de la 31 decembrie 2027 în ceea ce privește Mayotte. 2.  Articolul 3 alineatele (1) și (2) și articolul 6 se aplică de la 31 decembrie 2030 în ceea ce privește Mayotte. Înainte de sfârșitul perioadei de tranziție, Comisia colectează informațiile necesare pentru a analiza dacă este nevoie să se prelungească durata de aplicare a acestor dispoziții tranzitorii. Amendamentul 266 Propunere de directivă Articolul 32 – alineatul 4 a (nou) 4a.   Regiunile ultraperiferice pot beneficia de derogări de la dispozițiile articolelor 6, 7 și 8 pentru evacuările în apele costiere ale unor ape uzate urbane provenind din aglomerări cu LE sub 150 000 și pot alege să practice epurarea la un nivel adecvat, dar care nu poate fi mai puțin strict decât cel al epurării primare, dacă epurarea primară nu poate fi practicată din motive tehnice sau dacă ar presupune costuri prea mari din perspectiva raportului costuri-beneficii și cu condiția ca studiile științifice să susțină acest tip de epurare. În scopul primului paragraf, statele membre din care face parte regiunea ultraperiferică prezintă Comisiei studiile menționate la primul paragraf. Studiile științifice iau în considerare mai ales caracteristicile apelor uzate evacuate în apele costiere, precum și mediul receptor. Amendamentul 225 Propunere de directivă Articolul 33 – alineatul 1 a (nou) 1a.   Până la ... [un an de la intrarea în vigoare a prezentei directive], Comisia adoptă orientări pentru punerea în aplicare a schemei de răspundere extinsă a producătorilor. Amendamentul 226 Propunere de directivă Anexa I – partea A – paragraful 2 – partea introductivă Conceperea, construirea și întreținerea sistemelor de colectare se întreprind pe baza celor mai avansate cunoștințe tehnice, fără a atrage costuri excesive, în special în ceea ce privește: Conceperea, construirea și întreținerea sistemelor de colectare se întreprind pe baza celor mai avansate cunoștințe tehnice și folosind instrumente digitale adecvate, unde este fezabil, fără a atrage costuri excesive, în special în ceea ce privește: Amendamentul 227 Propunere de directivă Anexa I – partea B – punctul 5 5.  Autorizațiile pentru evacuările de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane care utilizează biomedii din plastic includ obligația de a monitoriza permanent și de a preveni orice eliberare neintenționată de material din biofiltre în mediu. 5.  Autorizațiile pentru evacuările de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane care utilizează biomedii din plastic includ obligația de a informa autoritățile competente cu privire la tehnologiile bazate pe biomedii, inclusiv la tipul și volumul biomediilor din plastic, precum și la echipamentele de retenție instalate, și de a monitoriza permanent și de a preveni orice eliberare de material din biofiltre în mediu. În cazul eliberărilor în mediu, operatorii au obligația de a raporta incidentul autorităților competente. Amendamentul 228 Propunere de directivă Anexa I – partea C – punctul 1 – litera e a (nouă) (ea)   apele uzate nemenajere respectă concentrațiile maxime admisibile relevante stabilite în conformitate cu Directiva 2008/105/CE; Amendamentul 229 Propunere de directivă Anexa I – partea D – paragraful 4 1 Cerințe pentru epurarea terțiară a evacuărilor din uzinele de epurare a apelor uzate urbane menționate la articolul 7 alineatele (1) și (3). În funcție de condițiile locale, se aplică unul sau doi parametri. Se va aplica valoarea concentrației sau procentul de reducere. Cerințe pentru epurarea terțiară a evacuărilor din uzinele de epurare a apelor uzate urbane menționate la articolul 7 alineatele (1) și (3). Pentru stațiile de epurare a apelor uzate menționate la articolul 7 alineatul (1), se aplică ambii parametri. Pentru stațiile de epurare a apelor uzate menționate la articolul 7 alineatul (3), în funcție de condițiile locale, se aplică unul sau doi parametri. Se va aplica valoarea concentrației sau procentul de reducere. Măsurarea echivalentă digitală online cu senzori poate fi folosită ca alternativă în acest scop. Amendamentul 230 Propunere de directivă Anexa I – partea D – paragraful 5 Nota 1: Retenția naturală de azot nu se ia în considerare la calcularea procentului minim de reducere. Nota 1: Retenția naturală de azot se poate lua în considerare la calcularea procentului minim de reducere, dacă se poate dovedi că durează mai mult de doi ani ca apa să ajungă în zona de captare sensibilă la azot și ar contribui la eutrofizarea zonei respective, iar acest lucru se raportează Comisiei. Concentrațiile de azot din zonele menționate la litera (b) de la condiția (1) respectă condițiile de referință stabilite la punctul 1.2.1 din anexa V la Directiva 2000/60/CE pentru definirea stării ecologice bune a zonelor respective. Amendamentul 231 Propunere de directivă Anexa I – partea D – paragraful 7 Nota 1: Se măsoară concentrația substanțelor organice menționate la literele (a) și (b). Nota 1: Se măsoară concentrația substanțelor organice menționate la literele (a), (b) și (c). Amendamentul 232 Propunere de directivă Anexa I – partea D – paragraful 8 Nota 2: Procentul de eliminare se calculează pentru cel puțin șase substanțe. Numărul substanțelor din categoria 1 trebuie să fie de două ori mai mare decât numărul substanțelor din categoria 2. În cazul în care se pot măsura mai puțin de șase substanțe într-o concentrație suficientă, autoritatea competentă desemnează alte substanțe pentru a calcula procentul minim de eliminare, atunci când este necesar. Pentru a evalua dacă s-a atins procentul minim de eliminare necesar, de 80 %, se utilizează media procentelor de eliminare a tuturor substanțelor utilizate în calcul. Nota 2: Procentul de eliminare se calculează la debitul pe timp uscat pentru cel puțin șase substanțe din categoriile 1 și 2 și pentru toate substanțele din categoria 3. Numărul substanțelor din categoria 1 trebuie să fie de două ori mai mare decât numărul substanțelor din categoria 2. În cazul în care se pot măsura mai puțin de șase substanțe într-o concentrație suficientă, autoritatea competentă desemnează alte substanțe pentru a calcula procentul minim de eliminare, atunci când este necesar. Pentru a evalua dacă s-a atins procentul minim de eliminare necesar, de 80 %, se utilizează media procentelor de eliminare a tuturor substanțelor utilizate în calcul. Amendamentul 233 Propunere de directivă Anexa I – partea D – punctul 2 – paragraful 1 Pe o perioadă de 24 de ore se prelevează probe, proporțional cu debitul sau la intervale regulate, într-un punct bine determinat la ieșirea din și, dacă este necesar, la intrarea în instalația de epurare a apelor uzate urbane. Cu toate acestea, toate probele prelevate la intervale regulate utilizate pentru monitorizarea micropoluanților sunt eșantioane prelevate pe o perioadă de 48 de ore. Statele membre utilizează probe prelevate pe o perioadă de 24 de ore la intervale regulate, care sunt colectate într-un punct bine determinat la ieșirea din și, dacă este necesar, la intrarea în instalația de epurare a apelor uzate urbane. Cu toate acestea, toate probele prelevate la intervale regulate utilizate pentru monitorizarea micropoluanților sunt eșantioane prelevate pe o perioadă de 48 de ore. Amendamentul 234 Propunere de directivă Anexa I – partea D – litera b a (nouă) (ba)   Categoria 3 (substanțe cu risc ridicat) (i)   Telmisartan (nr. CAS 144701-48-4) (ii)   Bisfenol A (nr. CAS 80-05-7) (iii)   Beta-estradiol (nr. CAS 50-28-2) (iv)   Acid perfluoroctan sulfonic (PFOS) (nr. CAS 1763-23-1) Amendamentul 235 Propunere de directivă Anexa I – partea D – punctul 3 – tabelul Textul propus de Comisie —  LE cuprins între 1 000 și 9 999: O probă pe lună —  LE cuprins între 10 000 și 49 999: Două probe pe lună Pentru micropoluanți, o probă pe lună. —  LE cuprins între 50 000 și 99 999: O probă pe săptămână. Pentru micropoluanți, două probe pe săptămână. LE de 100 000 sau mai mult: O probă pe zi. Pentru micropoluanți, două probe pe săptămână. Amendamentul —  LE cuprins între 750 și 9 999: O probă pe lună —  LE cuprins între 10 000 și 49 999: Două probe pe lună Pentru micropoluanți, o probă la două luni. —  LE cuprins între 50 000 și 99 999: O probă pe săptămână. Pentru micropoluanți, o probă la două luni. LE de 100 000 sau mai mult: O probă pe săptămână Pentru micropoluanți, o probă pe lună. Amendamentul 236 Propunere de directivă Anexa I – partea D – punctul 6 6.  Analizele privind evacuările care provin din depozite lagunare trebuie efectuate pe probe filtrate; cu toate acestea, concentrația totalului de materii solide în suspensie în probele de apă nefiltrată din astfel de evacuări nu trebuie să depășească 150 mg/l. 6.  Analizele privind evacuările care provin din depozite lagunare trebuie efectuate pe probe filtrate; cu toate acestea, concentrația totalului de materii solide în suspensie în probele de apă nefiltrată din astfel de evacuări nu trebuie să depășească 150 mg/l. Măsurarea echivalentă digitală online cu senzori poate fi folosită ca alternativă în acest scop. Amendamentul 237 Propunere de directivă Anexa I – partea D – tabelul 2 Textul propus de Comisie Parametri Concentrație Procent minim de reducere7 (A se vedea nota 1) Metodă de măsurare de referință Fosfor total 2 0,5 mg/L 90 Spectrofotometrie de absorbție moleculară Total azot 6 mg/L 85 Spectrofotometrie de absorbție moleculară ___________ 7 Reducere în raport cu cantitatea de efluent. Amendamentul Parametri Concentrație Procent minim de reducere7  (A se vedea nota 1) Metodă de măsurare de referință Fosfor total 0,2 mg/L 93 Spectrofotometrie de absorbție moleculară sau măsurare echivalentă digitală online cu senzori. Total azot 8 mg/L7a 80 Spectrofotometrie de absorbție moleculară sau măsurare echivalentă digitală online cu senzori. _________________________ 7 Reducere în raport cu cantitatea de afluent. 7a Aceste valori ale concentrației sunt mediile anuale prevăzute în anexa I punctul D.4 litera (c). Totuși, cerințele pentru azot pot fi verificate folosindu-se medii zilnice atunci când se dovedește, în conformitate cu anexa I punctul D.1, că se obține același nivel de protecție. În acest caz, media zilnică nu trebuie să depășească 20 mg/l de azot total pentru toate mostrele când temperatura efluentului din reactorul biologic este mai mare sau egală cu 12 °C. Condițiile de temperatură ar putea fi înlocuite printr-o limitare a timpului de operare pentru a ține cont de condițiile climatice regionale. Amendamentul 238 Propunere de directivă Anexa II – punctul 1 1.  Zonele situate în bazinele hidrografice ale Mării Baltice, ale Mării Negre, ale unor părți ale Mării Nordului identificate ca fiind expuse la eutrofizare în temeiul Directivei 2008/56/CE și ale unor părți ale Mării Adriatice identificate ca fiind expuse la eutrofizare în temeiul Directivei 2008/56/CE; 1.  Zonele situate în bazinele hidrografice ale Mării Baltice, ale Mării Negre, ale Mării Nordului și ale Mării Adriatice identificate ca fiind expuse la eutrofizare în temeiul Directivelor 2008/56/CE sau 2000/60/CE; Amendamentul 239 Propunere de directivă Anexa V – punctul 1 – litera b a (nouă) (ba)   o evaluare printr-un test de rezistență a vulnerabilității sistemelor de colectare și a stațiilor de epurare a apelor uzate urbane pe baza scenariilor climatice; Amendamentul 240 Propunere de directivă Anexa V – punctul 2 – litera a – paragraful 1 obiectivul orientativ ca supraîncărcarea cu apă ca urmare a furtunilor să nu reprezinte mai mult de 1 % din sarcina anuală colectată de ape uzate urbane calculată în condiții meteorologice uscate; obiectivul ca supraîncărcarea cu apă ca urmare a furtunilor să nu reprezinte mai mult de aproximativ 1 % din sarcina anuală colectată de ape uzate urbane calculată în condiții meteorologice uscate, ținând seama de nevoile locale de protecție a mediului, realizabil prin mijloace proporționale din punct de vedere tehnic și economic; Amendamentul 241 Propunere de directivă Anexa V – punctul 2 – litera a – paragraful 1 a (nou) statele membre pot prevedea ca obiectivul menționat la primul paragraf să poată fi demonstrat, ca alternativă, pe baza unui număr de cazuri de supraîncărcare cu apă ca urmare a furtunilor (dar nu mai mult de 20 de cazuri pe an) sau a unui volum de scurgeri de apă urbane evacuate (dar nu mai mult de 15 % din volumul anual, pe baza modelării); Amendamentul 242 Propunere de directivă Anexa V – punctul 2 – litera a – paragraful 1 b (nou) se poate acorda, la nivel național, o derogare de la obligația de la punctul 2 litera (a) în cazul utilizării efective a sistemelor de canalizare separată menționate la articolul 2 punctul 9 litera (d), dacă acest lucru asigură același nivel de protecție a mediului. Amendamentul 243 Propunere de directivă Anexa V – punctul 2 – litera a – paragraful 2 – partea introductivă Acest obiectiv orientativ trebuie atins până la: Măsurile pentru realizarea acestui obiectiv se instituie până la: Amendamentul 244 Propunere de directivă Anexa V – punctul 2 – litera a – paragraful 2 – punctul i (i)  31 decembrie 2035 pentru toate aglomerările cu LE mai mare sau egal cu 100 000; (i)  31 decembrie 2030 pentru toate aglomerările cu LE mai mare sau egal cu 100 000; Amendamentul 245 Propunere de directivă Anexa V – punctul 2 – litera a – paragraful 2 – punctul ii (ii)  31 decembrie 2040 pentru aglomerările cu LE de cel puțin 10 000 identificate în conformitate cu articolul 5 alineatul (2); (ii)  31 decembrie 2035 pentru aglomerările cu LE de cel puțin 10 000 identificate în conformitate cu articolul 5 alineatul (2); Amendamentul 246 Propunere de directivă Anexa V – punctul 3 3.  măsurile care trebuie luate pentru atingerea obiectivelor menționate la punctul 2, însoțite de o identificare clară a actorilor implicați și a responsabilităților acestora în implementarea planului de gestionare integrată. 3.  măsurile care trebuie luate pentru atingerea obiectivelor menționate la punctul 2 și măsurile de adaptare la schimbările climatice pentru infrastructurile relevante pe baza evaluării printr-un test de rezistență menționate la punctul (1) litera (ba), însoțite de o identificare clară a actorilor implicați și a responsabilităților acestora în implementarea planului de gestionare integrată. Amendamentul 247 Propunere de directivă Anexa V – punctul 4 – litera a (a)  în primul rând, măsuri preventive care vizează evitarea pătrunderii apelor pluviale nepoluate în sistemele de colectare, inclusiv măsuri de promovare a reținerii naturale a apei sau a recoltării apei pluviale, precum și măsuri de extindere a spațiilor verzi sau de limitare a suprafețelor impermeabile din aglomerări; (a)  în primul rând, măsuri preventive care vizează evitarea pătrunderii apelor pluviale nepoluate în sistemele de colectare, inclusiv măsuri de promovare a reținerii naturale a apei sau a recoltării apei pluviale, precum și măsuri de extindere a spațiilor verzi și albastre, limitând suprafețele impermeabile din aglomerări; Amendamentul 248 Propunere de directivă Anexa V – punctul 4 – litera c (c)  în fine, în cazul în care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor menționate la punctul 2, măsuri suplimentare de atenuare, inclusiv adaptarea infrastructurii pentru colectarea, stocarea și epurarea apelor uzate urbane sau crearea de noi infrastructuri cu prioritate pentru infrastructura verde, cum ar fi șanțurile cu vegetație, zonele umede de epurare și iazurile de stocare concepute pentru a sprijini biodiversitatea. După caz, reutilizarea apei este luată în considerare în contextul elaborării planurilor de gestionare integrată a apelor uzate urbane menționate la articolul 5. (c)  în fine, în cazul în care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor menționate la punctul 2, măsuri suplimentare de atenuare, inclusiv adaptarea infrastructurii pentru colectarea, stocarea și epurarea apelor uzate urbane, cum ar fi conectarea zonelor urbane nou construite la sisteme de canalizare separată, sau crearea de noi infrastructuri cu prioritate pentru infrastructura verde și albastră, cum ar fi spațiile urbane verzi, acoperișurile verzi, șanțurile cu vegetație, zonele umede de epurare și iazurile de stocare concepute pentru a sprijini biodiversitatea. Reutilizarea apei este luată în considerare în contextul elaborării planurilor de gestionare integrată a apelor uzate urbane menționate la articolul 5. Amendamentul 249 Propunere de directivă Anexa VI – punctul 1 a (nou) (1a)   Informațiile de la punctele următoare pot fi accesate online, iar consumatorii pot obține acces la aceste informații prin alte mijloace, în urma unei cereri justificate. Amendamentul 250 Propunere de directivă Anexa VI – punctul 8 – litera c (c)  tonele de CO2 echivalent produse sau evitate pe an ca urmare a funcționării stației de epurare a apelor uzate urbane. (c)  emisiile totale directe și indirecte de gaze cu efect de seră (în tone de CO2 echivalent) emise pe an și pentru fiecare sursă. Amendamentul 251 Propunere de directivă Anexa VI – punctul 10 (10)  un rezumat al naturii plângerilor și al răspunsurilor furnizate de operatorii stațiilor de epurare a apelor uzate urbane cu privire la aspecte care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive, precum și statistici privind aceste plângeri și răspunsuri. (10)  informații despre modalitatea de a depune o plângere și modalitatea de a raporta la autoritățile competente evacuările de ape uzate neconforme și un rezumat al naturii plângerilor și al răspunsurilor furnizate de operatorii stațiilor de epurare a apelor uzate urbane cu privire la aspecte care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive, precum și statistici privind aceste plângeri și răspunsuri. Amendamentul 252 Propunere de directivă Anexa VI – punctul 10 a (nou) (10a)   în urma unei cereri justificate, sunt accesibile date din trecut, datând de cel puțin 10 ani.

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A9-0276/2023).

Rezoluția Parlamentului European din 5 octombrie 2023 referitoare la situația din Nagorno-Karabah după atacul Azerbaidjanului și amenințările constante la adresa Armeniei (2023/2879(RSP))

P9_TA(2023)0356 RC-B9-0393/2023

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale recente referitoare la Nagorno-Karabah, Azerbaidjan și Armenia, în special cea din 19 ianuarie 2023 referitoare la consecințele umanitare ale blocadei din Nagorno-Karabah(1), cea din 10 martie 2022 referitoare la distrugerea patrimoniului cultural din Nagorno-Karabah(2) și cea din 20 mai 2021 referitoare la situația prizonierilor de război în urma celui mai recent conflict dintre Armenia și Azerbaidjan(3),

–  având în vedere documentele și acordurile internaționale pertinente, inclusiv, dar nu numai, Carta Organizației Națiunilor Unite, Actul final de la Helsinki din 1 august 1975 și Declarația de la Alma-Ata din 21 decembrie 1991,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului, Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, Convențiile de la Geneva și protocoalele ulterioare la acestea, Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, Convenția europeană a drepturilor omului, Convenția UNESCO din 16 noiembrie 1972 privind protecția patrimoniului cultural și natural mondial și Declarația UNESCO din 17 octombrie 2003 privind distrugerea intenționată a patrimoniului cultural,

–  având în vedere principiile de bază din 2009 ale Grupului de la Minsk al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE),

–  având în vedere declarația trilaterală din 9 noiembrie 2020 semnată de liderii Rusiei, Armeniei și Azerbaidjanului,

–  având în vedere declarația comună din 19 septembrie 2023 privind atacul Azerbaidjanului asupra Nagorno-Karabah a președintelui Comisiei sale pentru afaceri externe, a președintei Delegației pentru relațiile cu Caucazul de Sud și a raportorilor săi permanenți pentru Armenia și Azerbaidjan,

–  având în vedere declarațiile Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 19 septembrie 2023 privind escaladarea militară de către Azerbaidjan și din 21 septembrie 2023 privind evoluțiile din Nagorno-Karabah, precum și discursul Înaltului Reprezentant din 21 septembrie 2023 adresat Consiliului de Securitate al ONU cu privire la Nagorno-Karabah,

–  având în vedere declarația din 29 septembrie 2023 a purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) referitoare la strămutarea persoanelor din Nagorno-Karabah,

–  având în vedere apelul Secretarului General al ONU, António Guterres, din 19 septembrie 2023, privind încetarea imediată a ostilităților și comentariul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, din 26 septembrie 2023,

–  având în vedere ordonanțele Curții Internaționale de Justiție (CIJ) din 22 februarie 2023 și 6 iulie 2023 privind cererea de indicare a măsurilor provizorii pentru aplicarea Convenției internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (Armenia/Azerbaidjan),

–  având în vedere Convenția de la Haga din 1954 pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat, la care Armenia și Azerbaidjan sunt părți, primul protocol la aceasta, aplicabil teritoriilor ocupate, și al doilea protocol la aceasta, privind protecția sporită a bunurilor culturale,

–  având în vedere declarația din 11 noiembrie 2021 a copreședinților Grupului de la Minsk al OSCE, în care se reafirmă importanța protejării siturilor istorice și culturale din regiune,

–  având în vedere raportul final al Comisiei de experți a Consiliului de Securitate al ONU înființate în temeiul Rezoluției 780 (1992) a Consiliului de Securitate,

–  având în vedere raportul din 29 martie 2023 al Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței a Consiliului Europei referitor la Azerbaidjan și memorandumul din 21 octombrie 2021 al Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei privind consecințele umanitare și asupra drepturilor omului în urma izbucnirii în 2020 a ostilităților dintre Armenia și Azerbaidjan cu privire la Nagorno-Karabah,

–  având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât conflictul din Nagorno-Karabah este complex din punct de vedere istoric și geopolitic; întrucât, la 19 septembrie 2023, Azerbaidjanul a lansat un atac militar planificat în prealabil și nejustificat împotriva Nagorno-Karabah, care a dus la pierderi importante de vieți omenești; întrucât acordul de încetare a focului a fost încheiat la 20 septembrie 2023, dar securitatea civililor care au rămas în Nagorno-Karabah nu este garantată; întrucât se pare că sute de civili armeni au fost uciși și răniți în timpul operațiunii militare a Azerbaidjanului împotriva Nagorno-Karabah; întrucât se pare că există persoane dispărute; întrucât, în acordul de încetare a focului cu Azerbaidjanul, autoritățile de facto din Nagorno-Karabah au convenit să își desființeze instituțiile civile, precum și să dezarmeze forțele de autoapărare, să predea toate armele și să se retragă din toate pozițiile de luptă și posturile militare; întrucât, cu toate acestea, au fost semnalate de mai multe ori încălcări ale acordului de încetare a focului;

B.  întrucât acest atac reprezintă o încălcare gravă a drepturilor omului și a dreptului internațional, precum și o încălcare clară a declarației trilaterale de încetare a focului din 9 noiembrie 2020 și a angajamentelor asumate de Azerbaidjan în cadrul negocierilor mediate de UE; întrucât, la 22 mai 2023, Nikol Pașinian, prim-ministrul Armeniei, a afirmat că țara sa este dispusă să recunoască integritatea teritorială a Azerbaidjanului, inclusiv Nagorno-Karabah, în schimbul unor garanții de securitate pentru populația armeană din regiune, în cadrul procesului de pace dintre cele două țări;

C.  întrucât peste 100 000 de armeni din Nagorno-Karabah au fost forțați să fugă în Armenia de la ofensiva Azerbaidjanului declanșată la 19 septembrie 2023; întrucât, drept urmare, în Nagorno-Karabah nu mai rămân aproape deloc locuitori armeni, care au locuit acolo timp de secole; întrucât guvernul azer a declarat că va garanta drepturile populației civile, inclusiv drepturile educaționale, culturale, religioase și electorale municipale; întrucât promisiunile Azerbaidjanului privind respectarea drepturilor populației locale nu au fost considerate credibile de locuitorii armeni din Nagorno-Karabah, care se tem de represalii sau de pierderea libertății de a-și folosi limba și de a-și practica religia și obiceiurile; întrucât există relatări credibile privind jafuri, distrugeri, violențe și arestări comise de trupele azere de la începutul ofensivei; întrucât mai mulți funcționari și foști funcționari din Nagorno-Karabah au fost arestați de Azerbaidjan începând din 19 septembrie 2023;

D.  întrucât purificarea etnică este descrisă de Consiliul de Securitate al ONU ca omogenizarea unei zone din punct de vedere etnic prin utilizarea forței sau a intimidării pentru a îndepărta dintr-o anumită zonă persoane aparținând unui alt grup etnic sau religios și contravine dreptului internațional; întrucât există o nevoie urgentă de a pune capăt exodului forțat în curs al populației armene locale și de a inversa acest exod care echivalează cu purificarea etnică, precum și de a asigura condițiile pentru întoarcerea acestei populații în condiții de siguranță în Nagorno-Karabah; întrucât armenii din Nagorno-Karabah au dreptul de a trăi în casele lor în demnitate și securitate; întrucât autoritățile azere au anunțat înregistrarea tuturor rezidenților armeni din Nagorno-Karabah;

E.  întrucât atât Azerbaidjanul, cât și Armenia au obligații în temeiul dreptului internațional umanitar; întrucât cea de a treia Convenție de la Geneva protejează prizonierii de război împotriva tuturor formelor de tortură și de tratamente cu cruzime; întrucât astfel de acte comise în timpul unui conflict armat constituie crime de război; întrucât cea de-a patra Convenție de la Geneva protejează civilii în conflictele armate internaționale și stabilește că privarea ilegală de libertate, uciderea premeditată și tratamentul inuman și degradant al unei persoane protejate constituie crime de război;

F.  întrucât, înainte de această agresiune militară, Azerbaidjanul a impus o blocadă de nouă luni, începând din 12 decembrie 2022, asupra coridorului Lacin, singurul coridor terestru care leagă regiunea Nagorno-Karabah – populată majoritar de armeni – de Armenia, privând peste 100 000 de armeni din Nagorno-Karabah de libertatea de circulație și de acces la alimente, medicamente, produse de igienă și alte bunuri, și a înființat un punct de control pe același coridor în aprilie 2023, încălcând declarația trilaterală din noiembrie 2020, și a concentrat forțe armate în jurul regiunii Nagorno-Karabah și de-a lungul frontierei cu Armenia, iar conducerea Azerbaidjanului a adoptat o retorică agresivă și incendiară;

G.  întrucât, pe baza declarației trilaterale din 9 noiembrie 2020, care a pus capăt războiului de 44 de zile, coridorul Lacin urma să rămână sub controlul forțelor ruse de menținere a păcii, în timp ce Azerbaidjanul urma să garanteze securitatea persoanelor, a vehiculelor și a mărfurilor care circulă de-a lungul coridorului Lacin în ambele direcții; întrucât așa-numitele forțe ruse de menținere a păcii nu au acționat conform mandatului lor, neluând măsuri nici împotriva blocadei Azerbaidjanului asupra coridorului Lacin, nici la înființarea unui punct de control, nici împotriva celei mai recente agresiuni militare a Azerbaidjanului; întrucât, menținând blocada asupra coridorului Lacin, Azerbaidjanul și-a încălcat obligațiile internaționale în temeiul declarației trilaterale de încetare a focului din noiembrie 2020;

H.  întrucât aceste peste nouă luni de foamete și izolare organizate au afectat în mod deosebit grupurile vulnerabile din Nagorno-Karabah, cum ar fi copiii, persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități și cu afecțiuni cronice; întrucât acest lucru a condus, printre altele, la o creștere a avorturilor și a nașterilor premature din cauza faptului că femeile însărcinate nu au acces la o alimentație adecvată și la îngrijire prenatală; întrucât Azerbaidjanul a redus, de asemenea, aprovizionarea cu gaz și energie electrică a regiunii, afectând în mod semnificativ condițiile de viață din regiune, inclusiv funcționarea instituțiilor medicale și de învățământ; întrucât, din cauza blocadei, instituțiile medicale din Nagorno-Karabah nu au avut capacități suficiente pentru a face față persoanelor rănite în urma atacului din partea Azerbaidjanului;

I.  întrucât, în ordonanța sa din 22 februarie 2023 din cauza Armenia/Azerbaidjan, CIJ a ordonat Azerbaidjanului să permită libera trecere prin coridorul Lacin și să ia toate măsurile pe care le are la dispoziție pentru a asigura circulația neîngrădită a persoanelor, a vehiculelor și a mărfurilor de-a lungul coridorului Lacin în ambele direcții;

J.  întrucât, la 28 septembrie 2023, președintele de facto al Nagorno-Karabah, Samvel Șahramanian, a fost obligat să semneze un decret de dizolvare a tuturor structurilor și instituțiilor republicii autoproclamate începând cu 1 ianuarie 2024, autoproclamata Republică Nagorno-Karabah încetând să existe;

K.  întrucât UE a furnizat Comitetului Internațional al Crucii Roșii un ajutor umanitar în valoare de 5 milioane EUR; întrucât acesta va permite sprijinirea persoanelor strămutate din Nagorno-Karabah în Armenia și a persoanelor vulnerabile din Nagorno-Karabah; întrucât guvernul armean a solicitat asistență din partea UE pentru a putea face față afluxului de refugiați care sosesc din Nagorno-Karabah;

L.  întrucât președintele Consiliului European a stabilit una dintre cele trei componente ale negocierilor de pace dintre Armenia și Azerbaidjan;

M.  întrucât în Nagorno-Karabah se află numeroase biserici, moschei, cruci funerare și cimitire; întrucât, după ce Azerbaidjanul a provocat în mod deliberat daune considerabile patrimoniului cultural armean în timpul războiului din 2020, CIJ a semnalat, în ordonanța sa din 7 decembrie 2021(4), că Azerbaidjanul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a preveni și pedepsi actele de vandalism și profanare care afectează patrimoniul cultural armean, inclusiv, dar nu numai, biserici și alte lăcașuri de cult, monumente, situri importante, cimitire și artefacte;

N.  întrucât alte state, cum ar fi Turcia, au oferit sprijin politic, diplomatic și militar Azerbaidjanului, escaladând și mai mult conflictul; întrucât, în conformitate cu punctul 9 din acordul de încetare a focului în Nagorno-Karabah din 2020, Armenia trebuia să garanteze securitatea legăturilor de transport dintre Azerbaidjan și exclava Nahcivan, legături care au fost promovate de Azerbaidjan și Turcia drept „coridorul Zangezur” și care au fost utilizate de funcționari din celor două țări în moduri care amenință suveranitatea Armeniei;

O.  întrucât, în ultimii ani, conducerea Azerbaidjanului a făcut declarații iredentiste în mai multe rânduri în legătură cu teritoriul suveran al Armeniei; întrucât, în mai multe rânduri, în ultimii doi ani, armata azeră a ocupat diferite părți ale teritoriului suveran al Armeniei și a bombardat obiective civile pe teritoriul Armeniei;

P.  întrucât avertismentele anterioare din partea Parlamentului cu privire la această situație nu au dus la nicio modificare semnificativă a politicii UE față de Azerbaidjan; întrucât trei decenii de diplomație și de eforturi de consolidare a păcii depuse de OSCE, UE și alți actori internaționali nu au reușit să descurajeze utilizarea forței militare de către Azerbaidjan,

1.  condamnă în termenii cei mai fermi atacul militar planificat în prealabil și nejustificat al Azerbaidjanului împotriva armenilor din Nagorno-Karabah și solicită încetarea imediată și completă a violențelor împotriva populației care a rămas în regiune; subliniază că Azerbaidjanul a fost, în mod clar, pe cale de a-și restabili controlul asupra Nagorno-Karabah prin negocieri diplomatice și că acest atac contrazice intențiile declarate ale Azerbaidjanului de a acționa în direcția unei păci sustenabile cu Armenia și subminează negocierile de pace în curs dintre Armenia și Azerbaidjan;

2.  subliniază că acest atac reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și a drepturilor omului și o încălcare clară a declarației trilaterale de încetare a focului din 9 noiembrie 2020 și a angajamentelor asumate de Azerbaidjan în cadrul negocierilor mediate de UE; reamintește că atacul a avut loc în contextul unei crize umanitare majore în Nagorno-Karabah, în urma blocadei instituite de către Azerbaidjan asupra coridorului Lacin în ultimele nouă luni, încălcând angajamentele asumate de Baku și ordonanțele obligatorii din punct de vedere juridic ale CIJ; reamintește Azerbaidjanului că recurgerea la practici de constrângere pentru a alunga populația civilă de pe un teritoriu poate constitui o crimă împotriva umanității și ar putea intra sub incidența Convenției ONU pentru prevenirea și pedepsirea crimei de genocid;

3.  regretă pierderile de vieți omenești și rănirile cauzate de recentul atac al Azerbaidjanului, inclusiv după o explozie la un depozit de carburant la 25 septembrie 2023; își exprimă solidaritatea cu armenii din Nagorno-Karabah care au fost forțați să își părăsească pământurile ancestrale; consideră că situația actuală echivalează cu purificarea etnică și condamnă cu fermitate amenințările și actele de violență comise de trupele azere împotriva populației din Nagorno-Karabah; salută eforturile autorităților din Armenia de a oferi ajutor și adăpost refugiaților; invită instituțiile UE și statele membre să îi ofere imediat Armeniei toată asistența necesară pentru a face față afluxului de refugiați din Nagorno-Karabah și crizei umanitare provocate de acest aflux;

4.  solicită UE și statelor sale membre să adopte sancțiuni specifice împotriva persoanelor din guvernul azer responsabile de multiple încălcări ale încetării focului și de încălcări ale drepturilor omului în Nagorno-Karabah; solicită anchetarea abuzurilor comise de forțele azere care ar putea constitui crime de război;

5.  reamintește Azerbaidjanului că poartă întreaga responsabilitate pentru siguranța și starea de bine a tuturor persoanelor din Nagorno-Karabah și că trebuie tras la răspundere; cere Azerbaidjanului să garanteze siguranța și securitatea populației din Nagorno-Karabah, respectând Carta ONU și toate convențiile internaționale pertinente, principiile dreptului internațional umanitar și drepturile omului, angajamentele sale internaționale și principiile OSCE; invită autoritățile azere să permită întoarcerea în condiții de siguranță a populației armene în Nagorno-Karabah, să ofere garanții solide în ceea ce privește protecția drepturilor lor și să se abțină de la orice retorică incendiară care ar putea incita la discriminarea armenilor; reamintește autorităților azere că dreptul de a se întoarce acasă este un precept fundamental al dreptului internațional al drepturilor omului; invită autoritățile azere să se implice urgent și cu adevărat într-un dialog amplu și transparent cu armenii din Nagorno-Karabah, dialog care să asigure respectarea drepturilor și securitatea acestora, printre care și dreptul de a trăi în casele lor în demnitate și siguranță, drepturile lor funciare și de proprietate, dreptul de a-și menține identitatea proprie și de a se bucura pe deplin de drepturile lor civice, culturale, sociale și religioase; invită autoritățile azere să se consulte îndeaproape cu Consiliul Europei, ONU, OSCE și alte organizații internaționale cu privire la cele mai bune practici pentru a garanta drepturile etnicilor armeni, subliniind că acest lucru este deosebit de important având în vedere bilanțul dezastruos al Azerbaidjanului în domeniul drepturilor omului;

6.  solicită ridicarea imediată a blocadei asupra coridorului Lacin pentru a asigura furnizarea de ajutor umanitar persoanelor aflate în dificultate în Nagorno-Karabah și cere ca coridorul Lacin să fie complet deschis, deoarece asigură o legătură fizică pentru armenii din Nagorno-Karabah cu terenurile, proprietățile, cultura și patrimoniul lor; îndeamnă autoritățile azere să depună toate eforturile pentru a se asigura că armenii care au plecat pot avea acces la toate informațiile necesare cu privire la modul în care își pot restabili reședința în Nagorno-Karabah și se folosesc pe deplin de toate celelalte drepturi la proprietate, prestații sociale, educație și alte drepturi similare, în cazul în care decid să se întoarcă;

7.  invită UE și statele sale membre să depună urgent eforturi pentru a stabili garanții internaționale care să asigure siguranța și starea de bine a armenilor care continuă să trăiască în Nagorno-Karabah și restabilirea imediată a accesului umanitar deplin în regiune; invită UE și statele sale membre să își sporească prezența pe teren și să mărească în mod semnificativ ajutorul umanitar acordat persoanelor strămutate din Nagorno-Karabah în Armenia sau care trăiesc în Nagorno-Karabah; își exprimă dezamăgirea cu privire la modul în care a fost organizată și desfășurată prima misiune în 30 de ani a ONU în Nagorno-Karabah; solicită stabilirea unei prezențe internaționale în Nagorno-Karabah sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, pentru a monitoriza situația de pe teren și pentru a oferi transparență, reconfort și încredere locuitorilor din Nagorno-Karabah, punând accent pe nevoile umanitare și pe protecție, precum și pe conservarea siturilor din patrimoniul cultural și istoric; solicită înlocuirea urgentă a forțelor ruse de menținere a păcii cu o misiune ONU de menținere a păcii în Nagorno-Karabah și de-a lungul frontierei internaționale dintre Armenia și Azerbaidjan, pentru a proteja în mod eficace siguranța și securitatea populației armene din Nagorno-Karabah;

8.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la conservarea patrimoniului cultural, religios și istoric din Nagorno-Karabah după exodul masiv al armenilor din Nagorno-Karabah; îndeamnă Azerbaidjanul să se abțină de la o mai mare distrugere, neglijare sau modificare a originilor patrimoniului cultural, religios sau istoric din regiune, având în vedere distrugerea patrimoniului cultural, religios și istoric de la începutul conflictului din Nagorno-Karabah, și invită Azerbaidjanul să depună eforturi pentru a conserva, proteja și promova această diversitate bogată, în conformitate cu ordonanța CIJ din 7 decembrie 2021; solicită protejarea patrimoniului cultural, istoric și religios armean din Nagorno-Karabah în conformitate cu standardele UNESCO și cu angajamentele internaționale ale Azerbaidjanului; insistă ca Azerbaidjanul să autorizeze o misiune UNESCO în Nagorno-Karabah și să îi acorde acesteia accesul necesar la siturile de patrimoniu pentru a stabili o evidență a situației lor actuale și a realiza un inventar;

9.  solicită protejarea proprietății membrilor comunității armene care au fost forțați să plece și invită Azerbaidjanul să-i elibereze și să se angajeze să-i amnistieze pe deplin pe toți locuitorii din Nagorno-Karabah care au fost arestați începând din 19 septembrie 2023, inclusiv foști funcționari din regiune, precum și pe toate celelalte persoane care au fost arestate înainte și după 19 septembrie 2023;

10.  condamnă din nou incursiunile militare azere pe teritoriul Armeniei recunoscut la nivel internațional; solicită din nou retragerea trupelor Azerbaidjanului de pe întreg teritoriul suveran al Armeniei; respinge declarațiile iredentiste și provocatoare ale președintelui azer și ale altor funcționari azeri care amenință integritatea teritorială și suveranitatea Armeniei, inclusiv cele legate de „coridorul Zangezur”, și își exprimă profunda îngrijorare cu privire la acestea; avertizează Azerbaidjanul cu privire la orice potențială operațiune militară împotriva Armeniei propriu-zise; condamnă implicarea Turciei în armarea Azerbaidjanului și sprijinul deplin al acesteia pentru ofensivele Azerbaidjanului atât în 2020, cât și în 2023 și invită Turcia să descurajeze aliatul său, Azerbaidjanul, de la astfel de acțiuni iresponsabile; condamnă sprijinul acordat Azerbaidjanului în timpul acestei crize de către alte țări și solicită încetarea acestui sprijin pentru a preveni o nouă escaladare; avertizează că Azerbaidjanul ar putea să se îndârjească în lipsa unor eforturi serioase de descurajare din partea comunității internaționale;

11.  solicită o reanalizare cuprinzătoare a relațiilor UE cu Azerbaidjanul, ținând seama de evoluțiile recente și de înrăutățirea situației drepturilor omului în această țară; regretă faptul că președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a calificat Azerbaidjanul drept „furnizor de energie de încredere”; invită Comisia să reexamineze rapid „parteneriatul strategic” cu Azerbaidjanul în domeniul energiei, având în vedere că Azerbaidjanul și-a încălcat repetat angajamentele internaționale, inclusiv angajamentele asumate în cadrul negocierilor mediate de UE și dispozițiile obligatorii în temeiul dreptului internațional; constată că, având în vedere agresiunea Azerbaidjanului împotriva Armeniei din septembrie 2022, faptul că această țară a recurs la forță împotriva populației din Nagorno-Karabah și a strămutat forțat această populație în septembrie 2023, precum și situația alarmantă a țării din perspectiva drepturilor omului, dezvoltarea unui astfel de „parteneriat strategic” este incompatibilă cu obiectivele politicii externe a UE, definite la articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană; își exprimă convingerea că UE nu poate accepta, din punct de vedere moral, să negocieze un viitor acord de parteneriat cu o țară care încalcă flagrant principiile dreptului internațional, precum și obligațiile sale internaționale și, așadar, nu este nici un partener pe care ne putem baza, nici partener de încredere; invită deci insistent Înaltul Reprezentant și SEAE să suspende negocierile pentru un acord de parteneriat reînnoit până când Azerbaidjanul va demonstra că este efectiv dispus să respecte drepturile și îngrijorările legate de siguranță ale populației armene din Nagorno-Karabah; solicită UE și statelor sale membre, în cazul în care Azerbaidjanul continuă să nu își respecte angajamentele, să ia în considerare suspendarea acordului de facilitare a eliberării vizelor cu Azerbaidjanul și reducerea nivelului de cooperare cu această țară în alte domenii; consideră inacceptabile comentariile și amenințările pe care autoritățile azere, inclusiv ambasadorul Azerbaidjanului pe lângă UE, le-au adresat deputaților în Parlamentul European;

12.  solicită reducerea dependenței UE de exporturile de gaze din Azerbaidjan; este profund îngrijorat de importurile de gaze din Rusia ale Azerbaidjanului și de cota importantă pe care o deține Rusia în producția și transportul de gaze din Azerbaidjan destinate UE, lucru ce contravine obiectivului UE de a submina capacitatea Rusiei de a-și continua războiul de agresiune împotriva Ucrainei prin reducerea veniturilor sale din exporturile de petrol și gaze către UE; îndeamnă Comisia să investigheze suspiciunile că Azerbaidjanul exportă efectiv gaze din Rusia în UE; solicită suspendarea tuturor importurilor de petrol și gaze din Azerbaidjan în UE în cazul unei agresiuni militare împotriva integrității teritoriale armene sau al unor atacuri hibride semnificative împotriva ordinii constituționale și a instituțiilor democratice ale Armeniei; solicită, având în vedere recenta invazie a Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan, suspendarea Memorandumului de înțelegere privind un parteneriat strategic în domeniul energiei între Uniunea Europeană și Azerbaidjan;

13.  condamnă lipsa de acțiune a „forțelor de menținere a păcii” rusești și rolul general jucat de Rusia, care, timp de decenii, a alimentat conflictul și l-a utilizat pentru propriile câștiguri politice;

14.  condamnă președintele turc Recep Tayyip Erdoğan pentru că exploatează conflictul armat din Nagorno-Karabah cu scopul de a promova o agendă imperialistă și pentru că încurajează noi atacuri împotriva suveranității Armeniei; îndeamnă Turcia să adopte o abordare constructivă și responsabilă în ceea ce privește integritatea teritorială a Armeniei și să promoveze pacea în regiune;

15.  îl felicită pe prim-ministrul armean Nikol Pașinian pentru angajamentul său în favoarea păcii; reafirmă angajamentul UE de a sprijini suveranitatea, democrația și integritatea teritorială a Armeniei; condamnă cu fermitate încercările hibride tot mai importante ale Rusiei de a destabiliza situația politică din Armenia; salută ratificarea de către Armenia a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale; consideră că UE trebuie să profite de oportunitatea unui potențial vid geopolitic și să ofere Armeniei un plan ambițios de cooperare prin modernizarea actualului Acord de parteneriat cuprinzător și consolidat, ancorând mai puternic Armenia în comunitatea democrațiilor occidentale și ajutând această țară să deblocheze relațiile cu vecinii săi, în special cu Turcia;

16.  solicită UE să răspundă favorabil solicitării Armeniei de sprijin prin intermediul Instrumentului european pentru pace în cazul în care Armenia își reanalizează alianțele militare actuale; solicită UE să își sporească substanțial asistența umanitară și financiară acordată Armeniei, care se confruntă cu sosirea a zeci de mii de refugiați; solicită UE, având în vedere perturbarea educației a mii de etnici armeni, să contribuie la crearea și finanțarea de burse pentru elevii și studenții care au fost evacuați, astfel încât aceștia să își poată continua studiile;

17.  își reafirmă sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială atât a Azerbaidjanului, cât și a Armeniei; invită Azerbaidjanul să își reafirme angajamentul fără echivoc față de integritatea teritorială a Armeniei; consideră că un dialog veritabil între Azerbaidjan, Armenia și reprezentanții armenilor din Nagorno-Karabah este singura cale sustenabilă de urmat și solicită UE și statelor sale membre să sprijine astfel de eforturi; sprijină negocierile de pace în curs dintre Armenia și Azerbaidjan, care sunt grav afectate de recenta operațiune militară împotriva Nagorno-Karabah; subliniază necesitatea unui acord de pace cuprinzător între Armenia și Azerbaidjan, care să includă recunoașterea reciprocă a integrității teritoriale, garanții pentru drepturile și securitatea populației armene din Nagorno-Karabah și eliberarea prizonierilor; subliniază că o pace regională demnă și durabilă, care să mențină suveranitatea, independența și integritatea teritorială a ambelor țări, este indispensabilă pentru stabilitatea regiunii;

18.  invită misiunea civilă a UE în Armenia (EUMA) să monitorizeze îndeaproape evoluția situației securității pe teren, să prezinte rapoarte transparente Parlamentului și să contribuie activ la eforturile de soluționare a conflictelor; invită UE și statele sale membre să consolideze mandatul EUMA, să îi mărească personalul, să îi prelungească durata și, de asemenea, să plaseze observatori de-a lungul frontierei cu Turcia; regretă faptul că Azerbaidjanul nu a autorizat niciodată desfășurarea EUMA pe teritoriul său și invită Azerbaidjanul să autorizeze prezența EUMA de partea sa a frontierei și în Nagorno-Karabah;

19.  își exprimă profunda nemulțumire legată de faptul că alertele periodice ale Parlamentului cu privire la situația din Nagorno-Karabah și la riscurile unui rezultat catastrofal au fost ignorate de Comisie și de Consiliu; regretă că acțiunea UE nu a dus până în prezent la niciun rezultat pozitiv; solicită SEAE să își reconsidere acțiunile în Caucazul de Sud și să înlocuiască personalul specializat; regretă reacția lentă a instituțiilor UE, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate publicând o declarație abia la două zile după ce Azerbaidjanul și-a lansat atacul împotriva Nagorno-Karabah;

20.  regretă faptul că unii deputați în Parlamentul European au acceptat și nu au declarat călătorii în Azerbaidjan, vizite în regiunea Nagorno-Karabah și cazări în hoteluri de lux organizate și plătite de funcționari azeri; solicită din nou norme mai stricte privind deplasările funcționarilor plătite de țări și entități străine; regretă faptul că acest angajament nu a fost pus în aplicare prin decizia sa din 13 septembrie 2023 referitoare la modificarea Regulamentului de procedură al Parlamentului pentru o mai mare integritate, independență și răspundere; invită Comisia pentru afaceri constituționale să propună o revizuire a Regulamentului de procedură al Parlamentului pentru a le interzice deputaților în Parlamentul European să accepte călătorii și cazare plătite de părți terțe, inclusiv de funcționari din țări din afara UE și de reprezentanți ai grupurilor de interese corporative;

21.  invită UE și statele sale membre să reevalueze de urgență arhitectura diplomatică și de securitate a UE și configurațiile geopolitice din întreaga regiune a Caucazului de Sud, având în vedere noile fapte de pe teren și interesele unor țări precum Rusia, Turcia și Iranul, dar și să elaboreze o strategie ca răspuns la tendința în creștere a regimurilor autocratice de a renunța la eforturile diplomatice în favoarea forței militare violente;

22.  regretă decizia guvernului ungar de a bloca o declarație comună a tuturor statelor membre ale UE de condamnare a operațiunii militare a Azerbaidjanului împotriva populației armene din Nagorno-Karabah; îndeamnă Consiliul să se unească în sprijinul implicării mai active a UE pentru protecția drepturilor omului și promovarea păcii între Azerbaidjan și Armenia;

23.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, președintelui, guvernului și parlamentului Republicii Azerbaidjan, președintelui, guvernului și parlamentului Republicii Armenia, Directorului general al UNESCO, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, ONU și Consiliului Europei.

(1) JO C 214, 16.6.2023, p. 104. (2) JO C 347, 9.9.2022, p. 198. (3) JO C 15, 12.1.2022, p. 156. (4) Ordonanța Curții Internaționale de Justiție din 7 decembrie 2021 privind cererea de indicare a unor măsuri provizorii pentru aplicarea Convenției internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (Armenia/Azerbaidjan).

Rezoluția Parlamentului European din 5 octombrie 2023 referitoare la evaluarea parcursului Moldovei pe calea aderării la UE (2023/2838(RSP))

P9_TA(2023)0357 RC-B9-0408/2023

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale recente privind Republica Moldova,

–  având în vedere Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte(1), care prevede o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (AA/ZLSAC),

–  având în vedere cererea Republicii Moldova de aderare la UE din 3 martie 2022 și acordarea ulterioară a statutului de țară candidată de către Consiliul European la 23 iunie 2022, pe baza unei evaluări pozitive din partea Comisiei și în conformitate cu opiniile exprimate de Parlament,

–  având în vedere avizul Comisiei din 17 iunie 2022 privind cererea Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană (COM(2022)0406) și documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei din 6 februarie 2023 intitulat „Raport privind realizarea în practică a procesului de asociere a Republicii Moldova” (SWD(2023)0041),

–  având în vedere raportul analitic al Comisiei din 1 februarie 2023 privind alinierea Moldovei la acquis-ul UE (SWD(2023)0032),

–  având în vedere declarația comună în urma celei de a 7-ea reuniuni a Consiliului de asociere UE-Moldova din 7 februarie 2023 și declarația finală a celei de a 13-a reuniuni a Comisiei parlamentare de asociere UE-Moldova din 23 martie 2023,

–  având în vedere articolele 2 și 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 23 și 24 iunie 2022, din 23 martie 2023 și din 29 și 30 iunie 2023,

–  având în vedere Programul de asociere UE-Moldova actualizat pentru perioada 2021-2027 din 22 august 2022 și pachetul de sprijin pentru Republica Moldova prezentat de Comisie la 28 iunie 2023,

–  având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Republica Moldova și-a depus cererea de aderare la UE pe 3 martie 2022 și este țară candidată la aderarea la UE de la 23 iunie 2022;

B.  întrucât, de atunci, relațiile dintre UE și Moldova s-au intensificat, pe baza unui angajament reciproc de a consolida asocierea politică a părților; întrucât concluziile Consiliului din 13 decembrie 2022 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere au pus accentul pe aprofundarea în continuare a cooperării sectoriale a UE cu Republica Moldova și pe integrarea acesteia în piața internă a UE;

C.  întrucât guvernul Republicii Moldova s-a angajat într-un proces ambițios de reformă politică, judiciară și instituțională și și-a demonstrat hotărârea și capacitatea de a realiza cele nouă etape identificate în avizul Comisiei, care îi vor permite să îndeplinească condițiile stabilite pentru deschiderea negocierilor de aderare; întrucât aderarea la UE rămâne un proces bazat pe merite, care necesită îndeplinirea criteriilor de aderare la UE;

D.  întrucât, la 22 iunie 2023, Comisia a prezentat oral Consiliului situația la zi privind progresele realizate de Moldova, iar o analiză mai detaliată va fi inclusă în rapoartele ce fac parte din pachetul de extindere din 2023 și vizează cele 10 țări candidate la aderare; întrucât, în informarea sa orală prezentată Consiliului în luna iunie, conform solicitării statelor membre ale UE, Comisia a afirmat că au fost îndeplinite trei etape (2, 8 și 9) și că s-au înregistrat progrese semnificative în alte trei etape (1, 4, 7);

E.  întrucât Republica Moldova depune eforturi excepționale și realizează progrese semnificative în îndeplinirea tuturor condițiilor stabilite de Comisie, mai precis prin tratarea deficiențelor identificate de Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al OSCE și de Comisia de la Veneția în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și reformele codului electoral, prin implicarea mai puternică a societății civile în procesele decizionale, prin consolidarea protecției drepturilor omului, în special a grupurilor vulnerabile, prin îmbunătățirea egalității de șanse între femei și bărbați și prin combaterea violenței împotriva femeilor; întrucât viitoarea evaluare a Comisiei privind progresele realizate de Republica Moldova va transmite un mesaj politic clar și va avea un impact semnificativ asupra viitorului acestei țări;

F.  întrucât în iunie 2023 a fost convenit, de asemenea, planul de acțiuni prioritare UE-Moldova, care va funcționa ca o foaie de parcurs pentru punerea deplină în aplicare a ZLSAC și pentru integrarea în continuare a Moldovei pe piața unică a UE, cu priorități convenite de comun acord pentru perioada 2023-2024; întrucât, la 28 iunie 2023, Comisia a prezentat pachetul de sprijin pentru Republica Moldova, care vizează impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și urmărește să apropie Moldova de UE;

G.  întrucât, în pofida efectelor dramatice ale războiului din Ucraina, Republica Moldova a reușit să-și consolideze semnificativ democrația și să mențină traiectoria reformelor; întrucât evoluția pozitivă a sistemului democratic al țării s-a reflectat în progresele înregistrate și în ceea ce privește diverși indici internaționali: locul 28 din 180 de țări în clasamentul mondial al libertății presei pe 2023 realizat de Reporteri fără Frontiere (față de locul 40 în 2022); locul 91 din 180 în indicele de percepție a corupției al Transparency International pe 2022 (față de locul 105 în 2021); locul 68 din 140 de țări în indicele din 2022 privind statul de drept realizat de World Justice Project (față de locul 73 în 2021);

H.  întrucât Federația Rusă s-a folosit de provocări, dezinformare, finanțare ilegală a partidelor politice, atacuri cibernetice și alte mijloace hibride pentru a submina stabilitatea, suveranitatea, ordinea constituțională și instituțiile democratice din Republica Moldova; întrucât activitățile subversive ale Rusiei în Moldova urmăresc să deturneze sprijinul populației din Moldova pentru calea europeană pe care a ales-o și să provoace destabilizare; întrucât Rusia și-a utilizat exporturile de gaze ca instrument de presiune asupra guvernului Moldovei, inclusiv în ceea ce privește orientarea sa pro-europeană; întrucât utilizarea de către Rusia a energiei ca armă a scos la iveală și mai mult fragilitatea sectorului energetic din Republica Moldova, în timp ce conexiunile țării cu piețele și mecanismele UE pentru gaze și energie electrică au ajutat-o să depășească criza; întrucât prețurile ridicate la energie au determinat creșterea inflației la peste 30 %, iar producția economică a Republicii Moldova a scăzut în 2022 cu 5,9 % în termeni reali față de anul precedent; întrucât, deși Republica Moldova și-a diversificat sursele de aprovizionare cu gaze naturale, reducând cota Federației Ruse, aprovizionarea cu energie electrică a țării depinde în mare măsură de centrala electrică de la Cuciurgan, care se află în regiunea Transnistria și este deținută de Rusia; întrucât, în pofida tuturor acestor încercări de destabilizare, poporul moldovean și conducerea Republicii Moldova rămân hotărâți să urmeze calea proeuropeană pe care au ales-o;

I.  întrucât rachetele rusești îndreptate împotriva Ucrainei au survolat teritoriul Republicii Moldova în mai multe rânduri, încălcând în mod clar suveranitatea Moldovei, și întrucât, în mai multe rânduri, fragmente ale rachetelor rusești au căzut pe teritoriul Republicii Moldova, provocând daune și punând în pericol viețile civililor; întrucât supravegherea și apărarea aeriană a Moldovei are nevoie stringentă de investiții și modernizare, iar guvernul din Moldova a solicitat partenerilor săi occidentali sisteme de apărare aeriană;

J.  întrucât, la 20 iulie 2023, UE a prelungit cu încă un an, până la 24 iulie 2024, suspendarea temporară a tarifelor și a sistemelor de prețuri de intrare ce se aplică încă anumitor produse agricole din Republica Moldova;

K.  întrucât, la 24 aprilie 2023, UE a instituit Misiunea de parteneriat în Moldova în cadrul politicii de securitate și apărare comune, cu scopul de a consolida reziliența sectorului de securitate în ceea ce privește gestionarea crizelor, amenințările hibride și contracararea manipulării informațiilor și a ingerințelor străine;

L.  întrucât, la 18 septembrie 2023, Moldova s-a alăturat mecanismului de protecție civilă al UE în calitate de stat participant,

1.  își reafirmă angajamentul față de viitoarea aderare a Republicii Moldova la UE și recunoaște că locul acestei țări este în UE; consideră că aceasta ar reprezenta o investiție geostrategică într-o Europă unită și puternică; așteaptă cu interes evaluarea Comisiei privind realizarea de către Republica Moldova a etapelor identificate în avizul Comisiei ca parte a pachetului de extindere din 2023;

2.  își reiterează apelul adresat Comisiei și Consiliului European de a începe negocierile de aderare la UE cu Republica Moldova până la sfârșitul anului 2023;

3.  subliniază importanța continuării procesului de reforme al țării, nu numai pentru a atinge obiectivul politic al aderării la UE, ci în primul rând pentru a îmbunătăți în mod concret nivelul de trai al populației, în special al grupurilor mai vulnerabile, și pentru a oferi generațiilor mai tinere perspective atractive de viață și de muncă pe teritoriul țării; salută sprijinul larg al populației din Republica Moldova pentru integrarea europeană a țării, astfel cum reiese din cele mai recente sondaje de opinie și cum a demonstrat Adunarea Națională „Moldova Europeană” din 21 mai 2023, unde peste 80 000 de persoane s-au reunit în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău pentru a-și exprima sprijinul față de viitorul european al Moldovei;

4.  invită UE și statele sale membre să crească asistența financiară și tehnică acordată Republicii Moldova, pentru a facilita integrarea rapidă și efectivă a acestei țări în UE; invită Comisia să plătească rapid următoarea tranșă a asistenței macrofinanciare în curs pentru Republica Moldova și să identifice, în cursul revizuirii în 2023 a cadrului financiar multianual, fonduri suplimentare care pot fi acordate Moldovei; salută, în acest sens, decizia Consiliului European de a majora asistența macrofinanciară acordată Moldovei; solicită Comisiei să se asigure că toate viitoarele sale cerințe sunt clare și precise și să evite stabilirea de obiective fluctuante pentru țările candidate; subliniază că colaborarea Comisiei cu autoritățile într-un stadiu incipient al elaborării politicilor și reformelor, împreună cu acordarea de către aceasta a asistenței tehnice, vor permite Republicii Moldova să mențină ritmul și calitatea reformelor necesare pentru aderarea la UE;

5.  salută propunerea Comisiei de a crea un mecanism dedicat Ucrainei pentru a sprijini redresarea, reconstrucția și modernizarea țării; ia act de faptul că sumele planificate pentru acest instrument, pentru perioada 2024-2027, de până la 50 de miliarde EUR, atât pentru granturi, cât și pentru împrumuturi, vor înlocui sprijinul prevăzut pentru Ucraina în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) – Europa globală; solicită ca tot sprijinul bilateral pentru Ucraina prevăzut în IVCDCI – Europa globală să fie redirecționat către Republica Moldova, în calitate de țară candidată pentru aderarea la UE învecinată cu Ucraina, care a suferit de asemenea cel mai mult de pe urma consecințelor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;

6.  invită Comisia să facă astfel încât să includă Republica Moldova în Regulamentul IPA III(2) revizuit, inclusiv prin majorarea în măsură suficientă a bugetului global al IPA III și acordând sprijin pentru a ajuta această țară să se pregătească corespunzător pentru utilizarea optimă a fondurilor de preaderare; salută punerea în aplicare în curs a AA/ZLSAC și invită autoritățile din Moldova să depună în continuare eforturi în vederea punerii în aplicare depline și efective a acesteia, precum și a reformelor privind democrația, guvernanța și statul de drept în general, ca o dovadă a ambiției lor de a se pregăti pentru aderarea la UE și de a prelua obligațiile unui stat membru al UE; este satisfăcut de prezentarea în iunie 2023 a planului de acțiuni prioritare UE-Moldova, care va funcționa ca o foaie de parcurs pentru punerea deplină în aplicare a ZLSAC și pentru integrarea în continuare a Moldovei pe piața unică a UE, cu priorități convenite de comun acord pentru perioada 2023-2024;

7.  își reiterează solicitarea să se asigure o interacțiune inovatoare, complementară și flexibilă între punerea în aplicare a Acordului de asociere și procesul de negociere în vederea aderării, ceea ce va favoriza integrarea treptată a Republicii Moldova pe piața unică a UE, pe baza unui plan de acțiuni prioritare și a programelor sectoriale corespunzătoare, și îi va oferi acces la fondurile UE corespunzătoare, astfel încât cetățenii moldoveni să beneficieze de avantajele aderării pe toată durata procesului, nu doar la finalizarea acestuia;

8.  își exprimă aprecierea pentru eforturile considerabile ale autorităților din Moldova de a avansa în ceea ce privește agenda de reforme pentru aderarea la UE; salută progresele realizate de Republica Moldova în reforma sectorului justiției, în special în contextul transpunerii în practică a recomandărilor Comisiei legate de cererea de aderare a Moldovei; încurajează guvernul să colaboreze cu toți actorii pentru a realiza o reformă profundă, viabilă și cuprinzătoare în domeniul justiției și combaterii corupției, în conformitate cu recomandările UE și ale Comisiei de la Veneția; invită guvernul să își continue eforturile de dezoligarhizare, să continue reforma gestionării finanțelor publice, combaterea criminalității organizate și reforma administrației publice;

9.  evidențiază caracterul absolut prioritar al întăririi statului de drept, care dobândește o importanță tot mai mare în procesul de aderare la UE și rămâne una dintre condițiile capitale pentru aderarea la UE, astfel încât extinderea UE să asigure întărirea Uniunii și a pieței sale unice, și nu să le slăbească; se așteaptă, așadar, ca Republica Moldova să continue și să finalizeze procesul de verificare a sistemului său judiciar și recomandă consolidarea coordonării între toate instituțiile înființate pentru lupta împotriva corupției și implicate în această luptă, precum și dezvoltarea unei abordări integrate a combaterii corupției, care să includă toate etapele, de la prevenire până la urmărirea penală;

10.  reamintește ritmul rapid al reformelor economice transformatoare pe care le-a inițiat Republica Moldova, inclusiv lansarea unui proces masiv de dereglementare a economiei, reducerea și limitarea birocrației, accelerând în același timp ritmul transformării digitale, pentru a îmbunătăți climatul de afaceri al Moldovei și pentru a facilita desfășurarea activităților economice în Moldova; reamintește că sinergiile comerciale dintre Republica Moldova și UE sunt semnificative, reprezentând aproape jumătate din comerțul Moldovei din anul trecut, peste 58 % din exporturile sale fiind destinate țărilor UE;

11.  salută eforturile depuse pentru a crește implicarea societății civile în procesele decizionale; ia act de faptul că portalul de consultări www.particip.gov.md a fost actualizat și permite acum transmiterea automată a proiectelor de politici și legi către părțile interesate, precum și colectarea observațiilor și propunerilor lor; încurajează autoritățile să continue îmbunătățirea transparenței procesului decizional și să implice societatea civilă la toate nivelurile, deoarece acest lucru va crește sprijinul opiniei publice pentru reforme; salută toate inițiativele societății civile și ale comunității internaționale de a sprijini integritatea judiciară și reforma judiciară din țară, în special eforturile care sensibilizează publicul larg cu privire la impactul pozitiv pe care îl are un sistem judiciar independent, competent și eficient asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor;

12.  salută acordul prin care Republica Moldova se asociază la Mecanismul pentru interconectarea Europei, semnat la 9 mai 2023, și acordul privind participarea acesteia la Programul UE privind piața unică, semnat la 8 septembrie 2023; își reiterează apelul către UE și statele membre de a sprijini integrarea Republicii Moldova prin includerea sa în programele, instrumentele și agențiile UE, cum ar fi programul Europa digitală, Agenția Europeană de Mediu, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC), DiscoverEU și programul „Justiție” (JUST), precum și prin consolidarea participării acestei țări la programele la care a aderat deja, cum ar fi Erasmus Mundus; salută evoluțiile recente în ceea ce privește roamingul la tarife naționale și securitatea, care vor accelera armonizarea legislativă și vor avea ca rezultat beneficii concrete, precum dezvoltarea unor legături mai strânse între UE și cetățenii Republicii Moldova;

13.  solicită UE și statelor sale membre să continue să ofere Republicii Moldova sprijin politic, economic și umanitar, inclusiv prin intermediul Platformei de sprijin pentru Moldova;

14.  salută reînnoirea măsurilor temporare de liberalizare a comerțului, pentru a susține economia Republicii Moldova prin suspendarea tuturor contingentelor tarifare, și solicită prelungirea lor; solicită UE să ia rapid măsuri semnificative în vederea liberalizării permanente a contingentelor sale tarifare, pentru a asigura previzibilitatea și a crește atractivitatea Republicii Moldova pentru investitori pe termen mediu și lung; solicită din nou UE, având în vedere structura economiei moldovene, care este o economie mică, și pe baza unor evaluări de audit pozitive, să permită în continuare importul de bunuri moldovenești de origine animală și să crească asistența financiară acordată fermierilor moldoveni afectați de perturbarea pieței ca urmare a războiului din Ucraina; observă, de asemenea, că măsurile menționate mai sus ar trebui să fie însoțite de un sprijin pentru sustenabilitatea producției agricole din Republica Moldova;

15.  condamnă categoric operațiunile hibride fără precedent orchestrate de Federația Rusă, conduse de acoliții săi criminali, care corup procesele electorale din Republica Moldova acordând sprijin financiar ilicit unor partide politice, cu scopul de a submina securitatea, suveranitatea și fundamentele democratice ale țării; invită UE, în acest context, să își intensifice susținerea pentru acțiunile guvernului Republicii Moldova de a preveni astfel de ingerințe în procesele democratice ale țării, inclusiv prin mai multe sancțiuni adaptate;

16.  invită toți actorii politici să contribuie la realizarea aspirațiilor europene ale poporului moldovean, încercând să ajungă la un consens cu privire la cele mai importante și urgente reforme, implicându-se activ în activitatea legislativă a Parlamentului Moldovei, cu scopul de a armoniza și mai mult legislația Moldovei cu standardele UE, și cooperând cu societatea civilă în toate reformele majore, precum și în ceea ce privește orientarea europeană a țării; își exprimă disponibilitatea de a contribui la sprijinirea și consolidarea democrației parlamentare în Republica Moldova, inclusiv prin intermediul dialogului Jean Monnet, atunci când este cazul în contextul său intern; în acest sens, salută lucrările în curs privind revizuirea Regulamentului de procedură și a Codului de conduită ale Parlamentului Republicii Moldova; solicită, în acest sens, să se aibă în vedere consolidarea cooperării cotidiene dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul European prin instituirea unei prezențe permanente a personalului în parlamentul celeilalte părți, ceea ce ar putea presupune numirea unui reprezentant permanent al Parlamentului European în Parlamentul Republicii Moldova și invitarea Parlamentului Republicii Moldova să numească un reprezentant permanent la Bruxelles; consideră că o astfel de decizie ar fi un semn proactiv al faptului că UE și Moldova utilizează în mod optim oportunitățile actuale oferite de relațiile dintre ele și va consolida schimburile de informații, punerea în aplicare a proiectelor comune și viitoarele negocieri de aderare la UE; invită guvernul Republicii Moldova să invite reprezentanți ai societății civile să participe la cele 35 de grupuri de lucru responsabile cu negocierea capitolelor de aderare la UE și să intensifice cooperarea cu societatea civilă pentru a ajuta țara să avanseze pe calea aderării la UE;

17.  salută adoptarea de către Consiliu a unui nou cadru de sancțiuni pentru acțiunile care vizează destabilizarea Moldovei, inclusiv încercările de subminare a suveranității și independenței sale prin corupție; salută decizia Consiliului de a utiliza acest cadru pentru a-i sancționa pe Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc, Igor Ceaika, Gheorghe Cavcaliuc și Marina Tauber; solicită UE și autorităților naționale să se asigure că aceste sancțiuni sunt aplicate corespunzător; invită statele și teritoriile gazdă respective să-i extrădeze pe Ilan Șor și pe Vladimir Plahotniuc pentru a putea fi judecați în Republica Moldova; invită Comisia și Consiliul să înăsprească politicile care vizează entitățile juridice și persoanele care încearcă să obstrucționeze sau să submineze procesul politic democratic din Republica Moldova;

18.  își reiterează apelul adresat autorităților ruse de a respecta independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, de a înceta provocările și încercările de a o destabiliza și de a-i submina ordinea constituțională și instituțiile democratice, de a-și retrage forțele militare de pe teritoriul Republicii Moldova și de a accepta o soluționare pașnică a conflictului transnistrean, în conformitate cu principiile dreptului internațional și cu deciziile adoptate în 1999 la summitul OSCE de la Istanbul;

19.  solicită UE și instituțiilor sale să sprijine în continuare eforturile Republicii Moldova de a-și moderniza sistemul de plăți, pentru a-i permite să îndeplinească condițiile de integrare în zona unică de plăți în euro;

20.  invită UE și statele sale membre să se asigure că Republica Moldova beneficiază de toată asistența necesară pentru a-și consolida mecanismele instituționale și capacitatea de reacție la amenințările hibride; invită UE și statele sale membre să operaționalizeze integral și să consolideze Misiunea de parteneriat a UE în Republica Moldova (EUPM Moldova), astfel încât să-și poată îndeplini misiunea de a crește reziliența Republicii Moldova; salută, în acest sens, semnarea, la 29 septembrie 2023, a Acordului privind statutul EUPM, ca un pas important care îi va permite misiunii să-și îndeplinească pe deplin mandatul; solicită să fie asigurate resursele financiare necesare pentru o realizare eficientă a proiectelor, în special în domeniul formării și al echipării, în vederea consolidării capabilităților Republicii Moldova;

21.  ia act cu satisfacție de activitatea continuă desfășurată în cadrul dialogului politic și de securitate la nivel înalt dintre UE și Republica Moldova cu scopul de a consolida cooperarea în domeniul politicii externe și de securitate, de a aborda chestiuni pertinente de interes pentru securitatea și stabilitatea regională și de a discuta posibilitățile de coordonare strânsă și de adoptare a unor măsuri eficace de asistență și sprijin; subliniază importanța unui astfel de dialog în contextul continuării războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și al consecințelor directe ale acestuia pentru securitatea Republicii Moldova și pentru stabilitatea situației politice, economice și sociale din această țară; salută capacitatea Republicii Moldova de a face față acestor circumstanțe și acțiuni destabilizatoare; salută în special intensificarea treptată a coordonării politicii Republicii Moldova cu politica externă și de securitate comună și a alinierii sale la această politică, ceea ce demonstrează disponibilitatea și pregătirea țării de a contribui la această politică și o diferențiază în mod pozitiv de anumite alte țări candidate;

22.  invită Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă să îmbunătățească comunicarea strategică despre UE în Republica Moldova; invită Comisia și statele membre să sprijine în continuare alfabetizarea mediatică și independența mass-mediei în Republica Moldova, și să susțină consolidarea digitală a infrastructurii sale critice și înlocuirea sistemelor TIC de origine rusă;

23.  salută semnarea, la 29 septembrie 2023, a unui acord care permite Republicii Moldova să devină stat participant la mecanismul de protecție civilă al UE; subliniază că Moldova s-a dovedit deja a fi un partener de încredere, primind și adăpostind ucrainenii care fug din calea războiului, și că, prin aderarea la mecanismul de protecție civilă al UE, această țară va contribui direct la îmbunătățirea gradului de pregătire pentru situațiile de urgență și la dezvoltarea unui sistem mai rezilient de gestionare a riscurilor de catastrofe în Europa;

24.  invită UE și statele sale membre să consolideze Centrul de sprijin al UE pentru securitatea internă și gestionarea frontierelor în Moldova, care va coordona sprijinul pe care UE și statele sale membre îl oferă Moldovei, pentru a îmbunătăți asigurarea respectării legii și, astfel, a gestiona mai bine implicațiile penale și de securitate ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;

25.  invită din nou UE și statele sale membre să continue să susțină Republica Moldova în realizarea independenței energetice, inclusiv prin creșterea capacității sale de producție, a conectivității, a diversificării și a eficienței sale energetice; invită insistent UE să utilizeze fondurile de urgență pentru a crește nivelul de conectare a Republicii Moldova la rețeaua de energie electrică a UE, prin proiecte precum interconexiunea Bălți-Suceava; invită UE și statele membre să-și mărească sprijinul pentru reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport a Republicii Moldova, inclusiv prin stabilirea unei legături feroviare cu ecartament european de la Chișinău la Iași (România), ca mod de susținere a culoarelor de solidaritate UE-Ucraina și a economiilor Moldovei și Ucrainei;

26.  invită din nou Comisia, având în vedere provocările cu care se confruntă Republica Moldova și statutul său de țară candidată pentru aderarea la UE, să își sporească și mai mult efectivele de personal care gestionează și sprijină procesul de aderare a acestei țări, atât la Bruxelles, cât și la Chișinău, și să înființeze în cadrul Direcției Generale Vecinătate și Negocieri privind Extinderea a Comisiei (DG NEAR) o unitate specială pentru Republica Moldova; invită Comisia să extindă posibilitățile Republicii Moldova de a participa la activitățile instituțiilor UE și de a le observa, precum și să consolideze dialogul politic structurat, inclusiv dialogul în marja Consiliului European;

27.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova, Federației Ruse, Organizației Națiunilor Unite, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și Consiliului Europei.

(1) JO L 260, 30.8.2014, p. 4. (2) Regulamentul (UE) nr. 2021/1529 al Consiliului din 15 septembrie 2021 de instituire a unui instrument de asistență pentru preaderare (IPA III) (JO L 330, 20.9.2021, p. 1).

Rezoluția Parlamentului European din 5 octombrie 2023 referitoare la noua strategie europeană privind un internet mai bun pentru copii (BIK+) (2023/2670(RSP))

P9_TA(2023)0358 B9-0386/2023

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”),

–  având în vedere Convenția ONU din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului,

–  având în vedere Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile(1) („Directiva privind abuzurile sexuale asupra copiilor”),

–  având în vedere Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale („Directiva serviciilor mass-media audiovizuale”)(2) ,

–  având în vedere Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori, care modifică Directiva 84/450/CEE, Directivele 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”),(3) ,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE („Regulamentul general privind protecția datelor”)(4) ,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE („Regulamentul privind serviciile digitale”)(5) ,

–  având în vedere propunerea Comisiei din 11 mai 2022 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor de prevenire și combatere a abuzului sexual asupra copiilor (COM(2022)0209) și avizul Comisiei pentru cultură și educație,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 11 mai 2022 intitulată „Un deceniu digital pentru copii și tineri: noua strategie europeană «Un internet mai bun pentru copii (BIK+)»” (COM(2022)0212),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 9 martie 2021 intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital” (COM(2021)0118),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 24 martie 2021 intitulată „Strategia UE privind drepturile copilului” (COM(2021)0142),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020 intitulată „Crearea unui Spațiu european al educației până în 2025” (COM(2020)0625),

–  având în vedere declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din 23 ianuarie 2023 intitulată „Declarația europeană privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital”(6) („Declarația europeană”),

–  având în vedere rezoluția sa din 20 noiembrie 2012 referitoare la protecția copiilor în lumea digitală(7) și răspunsul Comisiei adoptat la 20 februarie 2013,

–  având în vedere studiul Departamentului tematic pentru politici structurale și de coeziune din cadrul Direcției Generale Politici Interne din 15 februarie 2023, intitulat „The influence of social media on the development of children and young people” (Influența platformelor de comunicare socială asupra dezvoltării copiilor și tinerilor)(8),

–  având în vedere studiul rețelei EU Kids Online din 12 februarie 2020 intitulat „EU Kids Online 2020: Survey results from 19 countries” (EU Kids Online 2020: Rezultatele anchetei din 19 țări)(9),

–  având în vedere studiul Centrului Comun de Cercetare din 9 februarie 2021 intitulat „How children (10-18) experienced online risks during the COVID-19 lockdown: Spring 2020” (Cum s-au confruntat copiii [10-18 ani] cu riscuri online în timpul restricțiilor de deplasare a persoanelor impuse de pandemia de COVID-19: Primăvara 2020)(10),

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la noua strategie europeană privind un internet mai bun pentru copii (BIK+) (O‑000030/2023 – B9‑0029/2023),

–  având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru cultură și educație,

A.  întrucât un copil trebuie să poată beneficia de toate drepturile și valorile consacrate în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în Cartă și în Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, inclusiv drepturile sale digitale; întrucât interesul superior al copilului trebuie să fie un considerent primordial în toate acțiunile și deciziile digitale care îl privesc pe el și sănătatea lui fizică și psihică, siguranța și calitatea vieții sale;

B.  întrucât Regulamentul general privind protecția datelor, Directiva serviciilor mass-media audiovizuale, Regulamentul privind serviciile digitale și Directiva privind practicile comerciale neloiale recunosc faptul că copiii merită o protecție specifică în ceea ce privește experiența lor online în mediul digital aflat în continuă evoluție;

C.  întrucât asigurarea unei protecții adecvate a copiilor în mediul online necesită măsuri și programe educaționale specifice care să vizeze nu doar copiii, ci și profesorii, părinții și îngrijitorii acestora; întrucât aceste măsuri ar trebui să vizeze, în primul rând, dezvoltarea și punerea în aplicare a unor tehnici de prevenire și a unor campanii de sensibilizare și de alfabetizare digitală; întrucât părinții și îngrijitorii ar trebui să fie informați cu privire la existența și funcționarea instrumentelor digitale pentru a limita și direcționa experiența online a copilului/copiilor lor și pentru a limita accesul la conținutul online inadecvat vârstei sau dăunător;

D.  întrucât copiii nu trebuie să fie consumatori pasivi de tehnologie, ci trebuie să își însușească în mod activ tehnologiile pe care le folosesc; întrucât, în acest sens, promovarea educației digitale și îmbunătățirea aptitudinilor și competențelor digitale, inclusiv a alfabetizării mediatice, a copiilor, a părinților și a educatorilor, în special a copiilor din grupuri vulnerabile, în conformitate cu Carta, cu Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, cu Declarația europeană și cu Busola pentru dimensiunea digitală 2030, sunt esențiale pentru a asigura experiențe digitale sigure pentru copii, precum și capacitarea lor digitală și participarea activă online;

E.  întrucât ar trebui puse la dispoziție măsuri specifice de combatere a decalajului digital și de îmbunătățire a egalității de șanse, astfel încât să se ofere medii digitale incluzive și accesibile pentru fiecare copil din UE, în special pentru cei care provin din grupuri vulnerabile, cum ar fi copiii cu dizabilități sau cei care provin din medii defavorizate, inclusiv prin dotarea lor cu o infrastructură digitală modernă, inclusiv în zonele îndepărtate sau rurale;

F.  întrucât măsurile de limitare a mișcării persoanelor în timpul pandemiei de COVID-19 au evidențiat decalajele educaționale și digitale, afectând accesul copiilor la instrumente de educație digitală și la informații, precum și participarea și incluziunea lor socială, și au avut, de asemenea, efecte negative asupra sănătății lor fizice și mintale; întrucât acest lucru a condus și la o creștere a violenței domestice și de gen și a abuzului sexual asupra copiilor și a exploatării sexuale a copiilor în mediul online, atât pe internetul vizibil, cât și pe dark web (internetul întunecat);

G.  întrucât mai multe studii de monitorizare au găsit dovezi că copiii sunt activi pe platformele de comunicare socială de la o vârstă fragedă, un număr semnificativ dintre ei având sub vârsta minimă stabilită de majoritatea platformelor de comunicare socială;

H.  întrucât mediul digital în continuă evoluție este esențial pentru viața de zi cu zi a copiilor, inclusiv pentru educație, comunicare și schimb de date; întrucât accesul copiilor și experiența lor pe internet și pe platformele de comunicare socială au numeroase beneficii, dar prezintă, de asemenea, unele riscuri și îi expun pe copii la comportamente și conținuturi periculoase, ca urmare a răspândirii lor pe scară largă, cum ar fi abuzul sexual online asupra copiilor și ademenirea copiilor (grooming), ura online, diferitele forme de hărțuire online, conținutul cu tentă sexuală, imaginile violente, conținutul care promovează tulburări de alimentație și dezinformarea; întrucât acest lucru poate afecta sănătatea fizică și mintală a copiilor, inclusiv creșterea agresiunilor, comportamentele sexuale problematice, obiceiurile alimentare nesănătoase, nemulțumirea cu privire la imaginea corporală și valorile și atitudinile distorsionate;

I.  întrucât ancheta „EU Kids Online 2020” estimează că 23 % dintre copiii cu vârste cuprinse între 9 și 16 ani au fost hărțuiți online; întrucât studiul „How children (10-18) experienced online risks during the Covid-19 lockdown - Spring 2020” a constatat că 49 % dintre copii s-au confruntat cu cel puțin o formă de agresiune sau hărțuire online; întrucât, chiar dacă nu există o abordare raționalizată, unele state membre au luat deja măsuri, cum ar fi Legea Coco în Irlanda;

J.  întrucât noua strategie europeană „Un internet mai bun pentru copii (BIK+)” este una dintre acțiunile fundamentale ale Strategiei UE privind drepturile copilului, care include inițiative menite să asigure protecția și capacitarea online a copiilor în domeniile sale tematice,

1.  salută și aprobă noua strategie a Comisiei privind un internet mai bun pentru copii (BIK+);

2.  subliniază că toți copiii au nevoie de protecție online, dar unii copii se află în situații mai vulnerabile, cum ar fi cei cu dizabilități sau cei care provin din medii defavorizate, și ar trebui să poată beneficia de măsuri specifice, după caz, pentru a-și reduce decalajul digital și pentru a-și îmbunătăți abilitățile și competențele digitale, inclusiv educația în domeniul mass-mediei;

3.  își reiterează apelul adresat UE de a-și intensifica acțiunile pentru a proteja copiii în mediul online și pentru a sensibiliza publicul cu privire la abuzul sexual asupra copiilor și la prevenirea acestuia, inclusiv ademenirea online a copiilor (online grooming);

4.  subliniază că aptitudinile și competențele digitale, inclusiv educația în domeniul mass-mediei, ar trebui recunoscute drept competențe obligatorii și ar trebui incluse în programa școlară din întreaga UE; subliniază că acestea reprezintă o parte esențială a educației și a învățării pe tot parcursul vieții și ar trebui să se axeze pe educarea copiilor, a părinților, a îngrijitorilor, a educatorilor și a publicului larg cu privire la siguranța online, inclusiv controlul parental online și modalitățile de recunoaștere și raportare a cazurilor de ademenire online a copiilor;

5.  solicită UE și statelor sale membre să investească mai mult în educație și formare pentru a asigura alfabetizarea digitală, inclusiv protecția împotriva hărțuirii fizice și a hărțuirii online între colegi practicate în școli și în afara acestora, pentru copiii din diferite grupe de vârstă, ținând cont totodată de noile evoluții tehnologice, cum ar fi metaversul;

6.  invită statele membre și instituțiile de învățământ să garanteze dreptul la educație incluzivă și să promoveze, într-o manieră adaptată vârstei, educația sexuală, aptitudinile și competențele digitale, inclusiv educația în domeniul mass-mediei, și siguranța cibernetică prin educație formală, non-formală și informală, care să vizeze educatorii, părinții, îngrijitorii și elevii;

7.  invită Comisia să elaboreze, în coordonare cu Spațiul european al educației, o strategie europeană de combatere a hărțuirii fizice și a hărțuirii online în școli, stabilind un pachet de măsuri pentru îmbunătățirea colectării datelor, și să propună soluțiile necesare în cooperare cu statele membre;

8.  subliniază că strategia ar trebui să invite statele membre să aloce toate resursele necesare pentru a consolida capacitățile liniilor telefonice de urgență, ale liniilor de asistență telefonică și ale centrelor pentru un internet mai sigur și să dezvolte și să pună în aplicare campanii semnificative de prevenire și de sensibilizare în școlile lor, cu rezultate demonstrabile, ca parte esențială a programelor lor de învățământ preșcolar și a instituțiilor lor de învățământ; consideră că cooperarea dintre cercetători și practicieni este esențială în acest sens;

9.  subliniază că este important ca strategia UE să introducă măsuri de actualizare a cadrului existent al UE privind sănătatea mintală și calitatea vieții, care ar trebui să fie pe deplin incluziv, pentru a satisface și nevoile copiilor supuși abuzurilor sexuale sau ademenirii în scopuri sexuale în mediul online, îndeosebi ale celor din grupuri vulnerabile; solicită ca disponibilitatea și caracterul adecvat al furnizorilor de servicii de sănătate mintală pentru copii să fie evaluate prin realizarea unei cartografieri aprofundate a serviciilor existente, dată fiind deteriorarea situației sănătății mintale, care a fost exacerbată de pandemia de COVID-19 și de setul unic de provocări generate de mediul online, inclusiv hărțuirea online și expunerea la conținut dăunător;

10.  ia act de crearea, până în 2024, a unui standard european privind verificarea online a vârstei și recenta înființare a Grupului special pentru Codul de conduită al UE privind proiectarea adecvată vârstei (Codul); subliniază importanța elaborării Codului în timp util, prin asigurarea alinierii depline a acestuia la Directiva serviciilor mass-media audiovizuale și la Regulamentul general privind protecția datelor; subliniază importanța implicării societății civile, a mediului academic și a tinerilor în procesul de elaborare a Codului; subliniază obligația, în temeiul Regulamentului general privind protecția datelor, pentru platformele de comunicare socială care se bazează pe consimțământul utilizatorilor de a depune eforturi rezonabile pentru a verifica consimțământul parental înainte ca copiii sub limita de vârstă relevantă să poată crea un cont;

11.  invită Comisia și statele membre să investească mai mult în furnizarea de sprijin victimelor abuzurilor sau ademenirilor online ale copiilor, inclusiv raportarea publică anonimă, precum și servicii psihosociale și de sănătate mintală pentru victime și familiile acestora; solicită să se pună la dispoziție cursuri de formare pentru profesioniști și funcționari, inclusiv din cadrul autorităților de aplicare a legii, care se ocupă de cazurile în care sunt implicați copii, în funcție de nevoile lor specifice;

12.  invită Comisia și statele membre să asigure o colectare mai sistematică de date privind măsurile de prevenire și programele de asistență a victimelor, inclusiv numărul copiilor din învățământul primar care participă la campanii de sensibilizare, precum și prin programe educaționale privind riscurile tuturor formelor de exploatare sexuală a copiilor, inclusiv în mediul online;

13.  subliniază lipsa unor cercetări comparative suficiente la nivelul UE, precum și a unor studii privind dezvoltarea copiilor în contextul digitalizării; subliniază, în acest sens, că dezvoltarea în ritm alert a tehnologiilor poate depăși rapid politicile, creând astfel noi vulnerabilități pentru copii; reamintește, prin urmare, necesitatea de a dezvolta o activitate de cercetare la scară largă la nivelul UE;

14.  invită Comisia să se asigure că strategia BIK+ este coerentă cu alte priorități și propuneri legislative, că informațiile sunt prezentate copiilor într-un limbaj adaptat lor, că în procesul de monitorizare și în punerea în aplicare efectivă a strategiei sunt implicați copii de toate vârstele și că există o monitorizare adecvată pentru a compara cele mai bune practici și rezultatele din statele membre;

15.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 335, 17.12.2011, p. 1. (2) JO L 95, 15.4.2010, p. 1. (3) JO L 149, 11.6.2005, p. 22. (4) JO L 119, 4.5.2016, p. 1. (5) JO L 277, 27.10.2022, p. 1. (6) JO C 23, 23.1.2023, p. 1. (7) JO C 419, 16.12.2015, p. 33. (8) O’Neill, B., „Research for CULT Committee – The influence of social media on the development of children and young people”, Parlamentul European, Departamentul tematic pentru politici structurale și de coeziune, Bruxelles, 15 februarie 2023. (9) Smahel, D. et al., „EU Kids Online 2020: Survey results from 19 countries”, EU Kids Online, 12 februarie 2020. (10) Lobe, B. et al., „How children (10-18) experienced online risks during the Covid-19 lockdown - Spring 2020”, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 9 februarie 2021.