Rezoluția Parlamentului European din 22 noiembrie 2023 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 4/2023 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2023 – Reducerea creditelor de plată, alte ajustări și actualizări tehnice (14622/2023 – C9-0410/2023 – 2023/0367(BUD))

P9_TA(2023)0412 A9-0363/2023

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(1), în special articolul 44,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2023, adoptat definitiv la 23 noiembrie 2022(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027(3),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii(4),

–  având în vedere Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom(5),

–  având în vedere proiectul de buget rectificativ nr. 4/2023, adoptat de Comisie la 11 octombrie 2023 (COM(2023)0530),

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget rectificativ nr. 4/2023 adoptată de Consiliu la 9 noiembrie 2023 și transmisă Parlamentului European la 13 noiembrie 2023 (14622/2023 – C9-0410/2023),

–  având în vedere articolele 94 și 96 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0363/2023),

A.  întrucât scopul principal al proiectului de buget rectificativ nr. 4/2023 este de a actualiza partea de cheltuieli a bugetului, printre altele, de a reduce creditele pentru proiectul reactorului termonuclear experimental internațional (ITER) cu 280 000 000 EUR în credite de angajament și cu 264 000 000 EUR în credite de plată, din cauza întârzierilor în execuție, și de a reduce nivelul creditelor de plată pentru programul „Europa digitală”, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul pentru azil, migrație și integrare cu suma totală de 3 000 000 000 EUR;

B.  întrucât impactul net total al proiectului de buget rectificativ nr. 4/2023 asupra cheltuielilor constă într-o diminuare de 247 500 000 EUR a creditelor de angajament și de 3 254 800 000 EUR a creditelor de plată,

1.  ia act de proiectul de buget rectificativ nr. 4/2023 prezentat de Comisie;

2.  subliniază reducerea propusă pentru proiectul ITER, care se adaugă reducerii efectuate la momentul negocierii bugetului 2023 și reducerii propuse de Comisie în proiectul de buget 2024; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a ITER și invită Comisia să informeze pe deplin Parlamentul cu privire la evoluțiile și impactul acestora asupra contribuției financiare a Uniunii și să ofere explicații mai detaliate pentru întârzierile semnificative din cadrul programului;

3.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la întârzierile în punerea în aplicare a programelor din actualul cadru financiar multianual (CFM) și la reducerea aferentă a creditelor de plată; invită statele membre să accelereze punerea în aplicare, cu sprijinul Comisiei, pentru a asigura absorbția integrală a creditelor disponibile; subliniază necesitatea de a evita o criză a plăților la sfârșitul actualului CFM; reamintește, în acest context, propunerea sa de modificare a instrumentului de marjă unic pentru a elimina plafonul anual al creditelor de plată pentru a recurge la acest instrument în cadrul revizuirii CFM și invită Consiliul și Comisia să sprijine propunerea Parlamentului;

4.  atrage atenția, în special, asupra reducerii creditelor de plată pentru Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) propusă de Comisie, din cauza faptului că o serie de facturi cu valoare ridicată sunt încă în curs de analiză, iar unele cerințe privind condițiile de plată nu sunt încă îndeplinite pentru anumite proiecte; consideră că astfel de întârzieri sunt extrem de problematice, deoarece FAMI trebuie să fie flexibil și reactiv în cazul fluxurilor migratorii; invită Comisia să accelereze procesul pentru a putea sprijini pe deplin statele membre atunci când se confruntă cu fluxuri migratorii ridicate; 

5.  salută propunerea de a majora nivelul creditelor pentru securitatea clădirilor și a sistemelor informatice ale Parchetului European și de a aloca opt agenți temporari suplimentari; își reiterează poziția de lungă durată cu privire la necesitatea de a se asigura că agențiile al căror mandat a fost prelungit beneficiază de o creștere proporțională a personalului și a bugetului;

6.  ia act de ajustările propuse de Comisie în ceea ce privește rubrica 7; subliniază faptul că instituțiile Uniunii au nevoie de resursele necesare pentru a-și putea îndeplini obligațiile legale și contractuale și pentru a-și duce la bun sfârșit mandatul; salută eforturile depuse de instituții pentru a acoperi aproape toate sumele necesare din cauza ratei mai mari de actualizare a salariilor prin realocări și amânarea investițiilor neobligatorii; ia act de ușoara creștere necesară în ceea ce privește cheltuielile cu pensiile și de suma solicitată de școlile europene pentru a acoperi costul prețurilor ridicate la energie;

7.  consideră că Uniunea ar trebui să ofere un răspuns ferm la nevoile în creștere rapidă, în special în ceea ce privește ajutorul umanitar, inclusiv în Orientul Mijlociu și Caucaz; invită Comisia să evalueze posibilitățile bugetare pentru a oferi sprijin deja din 2023, fie printr-un alt proiect de buget rectificativ, fie printr-un transfer;

8.  aprobă poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 4/2023;

9.  încredințează Președintei sarcina de a constata adoptarea definitivă a bugetului rectificativ nr. 4/2023 și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

10.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale.

(1) JO L 193, 30.7.2018, p. 1. (2) JO L 58, 23.2.2023, p. 1. (3) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11. (4) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28. (5) JO L 424, 15.12.2020, p. 1.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 22 noiembrie 2023 referitoare la proiectul comun de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2024 aprobat de comitetul de conciliere în cadrul procedurii bugetare (11565/2023 – C9-0336/2023 – 2023/0264(BUD))

P9_TA(2023)0413 A9-0362/2023

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul comun aprobat de comitetul de conciliere, inclusiv declarațiile Parlamentului European, Consiliului și Comisiei referitoare la acesta (11565/2023 – C9‑0336/2023),

–  având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2024, adoptat de Comisie la 5 iulie 2023 (COM(2023)0300),

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2024 adoptată de Consiliu la 5 septembrie 2023 și transmisă Parlamentului European la 8 septembrie 2023 (11565/2023 – C9‑0336/2023),

–  având în vedere scrisoarea rectificativă nr. 1/2024 la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2024, prezentată de Comisie la 9 octombrie 2023 (COM(2023)0531),

–  având în vedere rezoluția sa din 18 octombrie 2023 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2024(1) și amendamentele bugetare pe care le conține,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027(4),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii(5),

–  având în vedere articolul 95 și articolul 96 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul delegației sale la comitetul de conciliere (A9-0362/2023),

1.  aprobă proiectul comun;

2.  confirmă declarația sa, precum și declarațiile comune anexate la prezenta rezoluție;

3.  ia act de declarația Comisiei anexată la prezenta rezoluție;

4.  încredințează Președintei sarcina de a constata adoptarea definitivă a bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2024 și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție legislativă Consiliului, Comisiei, celorlalte instituții și organelor interesate, precum și parlamentelor naționale.

ANEXĂ

FINAL

Bugetul pentru 2024 – Elemente aferente concluziilor comune

Prezentele concluzii comune cuprind următoarele secțiuni:

1.  Bugetul pentru 2024

2.  Bugetul pentru 2023 – Proiectul de buget rectificativ nr. 4/2023

3.  Declarații

Sinteză

A.  Bugetul pentru 2024

Potrivit elementelor aferente concluziilor comune:

—  cuantumul total al creditelor de angajament din bugetul 2024 se stabilește la 189 385,4 milioane EUR. În ansamblu, acest lucru lasă o marjă, sub plafoanele CFM pentru 2024, de 360 ,1 milioane EUR în credite de angajament.

—  cuantumul total al creditelor de plată din bugetul 2024 se stabilește la 142 630,3 milioane EUR. În ansamblu, în aceste condiții rămâne o marjă, sub plafoanele CFM pentru 2024, de 31 018,5 milioane EUR în credite de plată.

—  Instrumentul de flexibilitate pentru 2024 este mobilizat în credite de angajament în valoare de 1 635,5 milioane EUR, din care 1 289,5 milioane EUR pentru subrubrica 2b Reziliență și valori, 317,2 milioane EUR pentru rubrica 5 Securitate și apărare și 28,9 milioane EUR pentru rubrica 6 Vecinătate și întreaga lume.

—  În conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind CFM, instrumentul de marjă unic este mobilizat în credite de angajament în valoare de 586,1 milioane EUR, din care 371,1 milioane EUR pentru rubrica 6 Vecinătate și întreaga lume și 215,0 milioane EUR pentru rubrica 7 Administrația publică europeană.

Creditele de plată din 2024 aferente mobilizării Instrumentului de flexibilitate în perioada 2021-2024 sunt estimate de Comisie la 1 734,4 milioane EUR. Calendarul estimativ al plăților soldurilor aferente acestor exerciții este prezentat în detaliu în tabelul următor:

B.  Bugetul pentru 2023

Proiectul de buget rectificativ (PBR) nr. 4/2023 este aprobat conform propunerii Comisiei.

1.  Bugetul pentru 2024

1.1.  Linii „închise”

Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentele concluzii, sunt confirmate toate liniile bugetare, astfel cum au fost propuse de Comisie în proiectul de buget pentru 2024, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2024.

În plus, cu excepția cazului în care se prevede altfel, toate liniile bugetare modificate de Consiliu și aprobate de Parlament în cadrul lecturii sale sunt confirmate astfel cum au fost modificate de Consiliu.

Pentru celelalte linii bugetare, comitetul de conciliere a convenit asupra concluziilor incluse în secțiunile 1.2-1.7 de mai jos.

1.2.  Aspecte orizontale

Agenții descentralizate

Contribuția UE (în credite de angajament și credite de plată) și numărul de posturi pentru toate agențiile descentralizate sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget pentru 2024, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2024, cu următoarele excepții:

—  La subrubrica 2b:

—  Parchetul European (EPPO, articolul bugetar 07 10 08), pentru care 13 posturi sunt adăugate la schema de personal și nivelul creditelor de angajament și de plată este majorat cu 4 milioane EUR.

—  La rubrica 4:

—  Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA, articolul bugetar 10 10 01), pentru care nivelul creditelor de angajament și de plată este majorat cu 1 milion EUR, pentru a acoperi costurile a 10 posturi suplimentare de agenți contractuali;

—  Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex, articolul bugetar 11 10 01), pentru care nivelul creditelor de angajament și de plată este redus cu 15 milioane EUR.

Agenții executive

Contribuția UE (în credite de angajament și credite de plată) și numărul de posturi din schema de personal pentru agențiile executive sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget.

Proiecte-pilot/acțiuni pregătitoare

A fost aprobat un pachet cuprinzător de 46 de proiecte-pilot/acțiuni pregătitoare (PP/AP), din care 36 sunt noi, ce corespund unei sume totale de 107,4 milioane EUR în credite de angajament, conform propunerii Parlamentului.

Acest pachet respectă pe deplin plafoanele pentru proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare stabilite în Regulamentul financiar.

1.3.  Rubricile de cheltuieli din cadrul financiar – credite de angajament

După ce a luat în considerare concluziile de mai sus privind agențiile, proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare, comitetul de conciliere a convenit următoarele:

Rubrica 1 – Piața unică, inovare și sectorul digital

Creditele de angajament sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2024, însă cu următoarele ajustări convenite de comitetul de conciliere, detaliate în tabelul de mai jos:

În consecință, nivelul convenit al creditelor de angajament este stabilit la 21 493,4 milioane EUR , lăsând o marjă de 104,6 milioane EUR până la limita maximă de cheltuieli de la rubrica 1.

Subrubrica 2a – Coeziune economică, socială și teritorială

Creditele de angajament sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget, fără ajustări. În consecință, nivelul convenit al creditelor de angajament este stabilit la 64 665,2 milioane EUR, lăsând o marjă de 17,8 milioane EUR până la limita maximă de cheltuieli a subrubricii 2a.

Subrubrica 2b – Reziliență și valori

Creditele de angajament sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2024, însă cu următoarele ajustări convenite de comitetul de conciliere, detaliate în tabelul de mai jos:

În contextul creșterii costurilor vieții, Erasmus+ este consolidat cu 60 de milioane EUR, în special pentru a face programul mai accesibil pentru persoanele cu mai puține oportunități.

În consecință, nivelul convenit al creditelor de angajament este stabilit la 9 895,5 milioane EUR, fără nicio marjă sub plafonul de cheltuieli de la subrubrica 2b, și mobilizarea sumei de 1 289,5 milioane EUR din Instrumentul de flexibilitate, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul privind CFM.

Rubrica 3 – Resurse naturale și mediu

Creditele de angajament sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2024, însă cu următoarele ajustări convenite de comitetul de conciliere, detaliate în tabelul de mai jos:

În consecință, nivelul convenit al creditelor de angajament este stabilit la 57 338,6 milioane EUR, lăsând o marjă de 110,4 milioane EUR până la limita maximă de cheltuieli de la rubrica 3.

Rubrica 4 – Migrație și gestionarea frontierelor

Creditele de angajament sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget, însă cu următoarele ajustări convenite de comitetul de conciliere, detaliate în tabelul de mai jos:

În consecință, nivelul convenit al creditelor de angajament este stabilit la 3 892,7 milioane EUR, lăsând o marjă de 127,3 milioane EUR până la limita maximă de cheltuieli de la rubrica 4.

Rubrica 5 – Securitate și apărare

Creditele de angajament sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget, însă cu următoarele ajustări convenite de comitetul de conciliere, detaliate în tabelul de mai jos:

În consecință, nivelul convenit al creditelor de angajament este stabilit la 2 321,2 milioane EUR, fără nicio marjă sub plafonul de cheltuieli de la rubrica 5, și mobilizarea sumei de 317,2 milioane EUR din Instrumentul de flexibilitate, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul privind CFM.

Rubrica 6 – Vecinătate și întreaga lume

Creditele de angajament sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2024, însă cu următoarele ajustări convenite de comitetul de conciliere, detaliate în tabelul de mai jos:

În consecință, nivelul convenit al creditelor de angajament este stabilit la 16 230,0 milioane EUR, fără nicio marjă sub plafonul de cheltuieli de la rubrica 6, și mobilizarea sumei de 28,9 milioane EUR din Instrumentul de flexibilitate, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul privind CFM, și mobilizarea sumei de 371,1 milioane EUR din Instrumentul de marjă unică, în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind CFM.

Rubrica 7 – Administrația publică europeană

Numărul de posturi din organigramele instituțiilor și creditele propuse de Comisie în proiectul de buget, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2024, sunt convenite de comitetul de conciliere, cu următoarele excepții: secțiunile Parlamentului European, ale Consiliului European, ale Comisiei, ale Curții de Justiție, ale Curții de Conturi Europene și ale Autorității Europene pentru Protecția Datelor sunt ajustate pentru a reflecta faptul că cheltuielile legate de deputații care primesc salarii de la bugetul UE, care fac obiectul indexării, ar trebui clasificate drept cheltuieli salariale și, prin urmare, ar trebui excluse din orientările Comisiei privind limitarea la 2 % a creșterii cheltuielilor nesalariale.

Rezultatul de ajustare global determină o majorare cu 33,8 milioane EUR la rubrica 7.

Amendamentele introduse de Parlamentul European cu privire la propria secțiune sunt reintroduse fără modificări. În ansamblu, aceste acțiuni vor asigura un nivel al creditelor în valoare de 2 383,1 milioane EUR, care reprezintă o creștere cu 27 707 693 EUR față de proiectul de buget, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2024.

Pentru celelalte secțiuni în cauză, având în vedere sumele inițiale solicitate pentru liniile nesalariale, detaliile pe linii bugetare sunt prezentate mai jos, cu respectarea orientărilor de 2 %:

Secțiunea 2 – Consiliul European și Consiliul

Secțiunea 3 – Comisia Europeană

Secțiunea 4 – Curtea de Justiție

Secțiunea 5 – Curtea de Conturi Europeană

Secțiunea 9 – Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

Tabelul pentru Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor include, de asemenea, o corecție tehnică pentru a include ajustările anterioare convenite atât în bugetele rectificative nr. 1/2023, cât și nr. 3/2023, cu impact asupra sumei de referință utilizate pentru calcularea nevoilor pentru 2024, în conformitate cu metodologia aplicată.

În consecință, nivelul convenit al creditelor de angajament este stabilit la 11 988,0 milioane EUR, fără nicio marjă sub plafonul de cheltuieli de la rubrica 7, și mobilizarea sumei de 215,0 milioane EUR din instrumentul de marjă unic, în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind CFM.

Instrumente speciale tematice: FEG, RAU și RAB

Creditele de angajament pentru Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați (FEG), rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență (RAU), precum și rezerva de ajustare la Brexit (RAB) sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget.

1.4.  Credite de plată

Nivelul global al creditelor de plată din bugetul pe 2024 este stabilit la nivelul din proiectul de buget, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2024, cu următoarele ajustări convenite de comitetul de conciliere:

1.  Se ține seama de nivelul convenit al creditelor de angajament pentru cheltuielile nediferențiate (rubricile 1-6), în cazul cărora nivelul creditelor de plată este egal cu nivelul creditelor de angajament. Acest lucru se aplică reducerii costurilor de finanțare ale Instrumentului european de redresare (EURI) cu 456,0 milioane EUR și reducerii globale pentru FEGA cu 84,8 milioane EUR. Având în vedere, de asemenea, ajustarea contribuției Uniunii la agențiile descentralizate, efectul combinat al acestor măsuri este o reducere cu 550,8 milioane EUR;

2.  Ajustările de la rubrica 7 au drept rezultat o majorare de 33,8 milioane EUR.

3.  Creditele de plată pentru toate proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare noi propuse de Parlament sunt stabilite la 25 % din creditele de angajament corespunzătoare sau la nivelul propus de Parlament, în cazul în care acesta este mai scăzut. În cazul prelungirii unor proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare existente, nivelul creditelor de plată este fie cel stabilit în proiectul de buget, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2024, la care se adaugă 25 % din angajamentele noi corespunzătoare, fie nivelul propus de Parlament, reținându-se valoarea cea mai mică. Efectul combinat reprezintă o majorare cu 26,8 milioane EUR.

4.  Ajustările efectuate la liniile bugetare aferente cheltuielilor diferențiate, pentru care efectul combinat este o majorare de 134,5 milioane EUR.

Ajustările, având ca rezultat o scădere totală de 355,7 milioane EUR, sunt prezentate în tabelul următor:

În ansamblu, aceste acțiuni vor asigura un nivel al creditelor de plată în valoare de 142 630,3 milioane EUR, care reprezintă o reducere de 355,7 milioane EUR față de proiectul de buget, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2024.

1.5.  Rezerve

Nu există alte rezerve în afara celor din proiectul de buget, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2024.

1.6.  Comentarii bugetare

Textul comentariilor bugetare corespunde proiectului de buget, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2024, cu următoarele ajustări propuse în scrisoarea privind caracterul executabil și aprobate de comitetul de conciliere:

—  Următoarele linii bugetare pentru care Parlamentul European a introdus amendamente cu privire la propria secțiune sunt aprobate fără modificări:

—  Postul 1 4 0 0 — Alți agenți — Secretariatul general și grupurile politice

Textul se modifică după cum urmează:

Acest credit include un pachet financiar de 362 040 167 040 EUR destinat personalului Autorității pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene.

—  Articolul 2 3 8 — Alte cheltuieli administrative

Textul se modifică după cum urmează:

–  diverse achiziții legate de responsabilitatea socială a Parlamentului ca instituție (inclusiv EMAS),EMAS).

–  servicii diverse în legătură cu gestionarea financiară și a inventarului Parlamentului.

—  Articolul 2 3 9 — Activitățile EMAS, inclusiv promovarea, și Sistemul de compensare a emisiilor de dioxid de carbon în cadrul Parlamentului European

Rubrica se modifică după cum urmează:

Activități EMAS și de sustenabilitate, inclusiv promovare, și Sistemul de compensare a emisiilor de dioxid de carbon la Parlamentul European

Textul se modifică după cum urmează:

Acest credit este destinat să acopere cheltuielile aferente activităților EMAS menite să promoveze activităților de sustenabilitate în Parlamentul European și activităților EMAS menite să îmbunătățească performanța ecologică a Parlamentului European, inclusiv promovarea acestor activități, și programului de compensare a emisiilor de dioxid de carbon în cadrul Parlamentului European.

Se pornește de la premisa că modificările introduse de Parlamentul European sau de Consiliu nu pot modifica sau extinde domeniul de aplicare al unui temei juridic existent și nici nu pot afecta autonomia administrativă a instituțiilor, iar acțiunea poate fi acoperită din resursele disponibile.

1.7.  Nomenclatorul bugetar

Se aprobă nomenclatorul bugetar propus de Comisie în proiectul de buget, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2024, cu includerea noilor proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare. Comitetul de conciliere convine, de asemenea, asupra eliminării unei linii bugetare în secțiunea Parlamentului European (articolul 5 0 2 – Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene – Remunerații și indemnizații).

2.  Bugetul pentru 2023

Proiectul de buget rectificativ (PBR) nr. 4/2023 este aprobat conform propunerii Comisiei.

3.  Declarații

3.1.  Declarație comună a Parlamentului European și a Consiliului privind creditele de plată

Parlamentul European și Consiliul solicită Comisiei să continue monitorizarea îndeaproape și în mod activ pe parcursul anului 2024 a punerii în aplicare a programelor aferente CFM actual și celui precedent (în special la subrubrica 2a și la Dezvoltare rurală). În acest scop, Parlamentul European și Consiliul invită Comisia să prezinte, în timp util, cifre actualizate privind situația curentă și estimări privind creditele de plată pentru 2024 (ținând seama, după caz, de îmbunătățirea gradului de precizie a previziunilor statelor membre). În cazul în care cifrele arată că creditele înscrise în bugetul pentru 2024 sunt insuficiente pentru a acoperi necesitățile, Parlamentul European și Consiliul invită Comisia să prezinte cât mai curând posibil o soluție adecvată, printre altele un proiect de buget rectificativ, pentru a permite Parlamentului European și Consiliului să ia orice decizie necesară, cât mai curând posibil, fără întârzieri nejustificate, pentru nevoi legitime. După caz, Parlamentul European și Consiliul vor lua în considerare urgența chestiunii, reducând termenul de opt săptămâni pentru luarea unei decizii, dacă acest lucru va fi considerat necesar. Același lucru este valabil, mutatis mutandis, în cazul în care cifrele arată că creditele înscrise în bugetul pentru 2024 sunt mai mari decât este necesar.

3.2.  Declarație comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind integrarea rezultatului revizuirii CFM la jumătatea perioadei în bugetul pentru 2024

Parlamentul European, Consiliul și Comisia iau act de discuțiile în curs privind propunerea de revizuire a cadrului financiar multianual 2021-2027. Consiliul a fost invitat de Consiliul European să continue lucrările, în vederea ajungerii la un acord global cu privire la propunerea de revizuire a CFM până la sfârșitul anului, permițând astfel adoptarea rapidă, ținând seama în mod corespunzător de rolul Parlamentului European în conformitate cu procedurile prevăzute în tratate. Prin urmare, impactul unui astfel de acord pentru exercițiul financiar 2024 poate fi introdus numai prin intermediul unui proiect de buget rectificativ.

Așadar, Parlamentul European și Consiliul invită Comisia să propună un proiect de buget rectificativ de îndată ce se convine asupra revizuirii Regulamentului privind CFM, în vederea alinierii bugetului pentru 2024 la Regulamentul revizuit privind CFM.

Parlamentul European și Consiliul se angajează să examineze propunerea Comisiei fără întârzieri nejustificate, ținând seama de caracterul urgent al chestiunii.

3.3.  Declarația unilaterală a Comisiei privind subvenționarea ratei dobânzii în contextul AMF+ pentru exercițiul financiar 2024

Comisia se angajează să propună măsurile bugetare adecvate pentru eliberarea resurselor alocate pentru subvenționarea ratei dobânzii în contextul AMF+ (articolul bugetar 14 07 01) pentru exercițiul financiar 2024, în cazul în care se găsește o soluție de finanțare alternativă în timp util.

3.4.  Declarația unilaterală a Parlamentului European privind subvenționarea ratei dobânzii în contextul AMF+

Parlamentul European ia act de declarația Comisiei. Parlamentul European amintește că, în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2463, subvenționarea ratei dobânzii în contextul AMF+ pentru Ucraina ar trebui să fie finanțată din contribuții voluntare din partea statelor membre și că bugetul UE poate contribui în funcție de resursele disponibile. În acest context, Parlamentul European subliniază că înscrierea provizorie a unui credit la linia bugetară 14 07 01 este o excepție punctuală și nu constituie un precedent pentru viitoarele proceduri bugetare.

ANEXĂ: LISTA ENTITĂȚILOR SAU A PERSOANELOR

DE LA CARE RAPORTORII AU PRIMIT CONTRIBUȚII

Următoarea listă este întocmită sub responsabilitatea exclusivă a raportorilor. Raportorii au primit contribuții de la următoarele entități sau persoane la pregătirea raportului:

(1) Texte adoptate, P9_TA(2023)0367. (2) JO L 424, 15.12.2020, p. 1. (3) JO L 193, 30.7.2018, p. 1. (4) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11. (5) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28.

Rezoluția Parlamentului European din 22 noiembrie 2023 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (cererea prezentată de Belgia – EGF/2023/002 BE/Makro) (COM(2023)0470 – C9-0369/2023 – 2023/0352(BUD))

P9_TA(2023)0414 A9-0351/2023

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2023)0470 – C9‑0369/2023),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/691(1) al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 privind Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați (FEG) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1309/2013 („Regulamentul privind FEG”),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027(2), în special articolul 8,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs către introducerea de noi resurse proprii(3), în special punctul 9,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0351/2023),

A.  întrucât Uniunea a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de consecințele schimbărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale mondiale sau ale crizei economice și financiare mondiale și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii; întrucât această asistență se traduce printr-un sprijin financiar acordat lucrătorilor și societăților pentru care au lucrat;

B.  întrucât Belgia a depus cererea EGF/2023/002 BE/Makro pentru o contribuție financiară din partea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), ca urmare a disponibilizării a 1 431 de lucrători(4) din sectorul economic încadrat la diviziunea 47 (Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor) a NACE Rev. 2 în provinciile Anvers, Flandra de Est, Brabantul flamand, Hainaut și Liège, într-o perioadă de referință pentru cerere cuprinsă între 10 ianuarie 2023 și 10 mai 2023;

C.  întrucât cererea se referă la un număr de 1 431 de lucrători concediați de societatea Makro Cash & Carry Belgium NV (Makro NV);

D.  întrucât cererea se bazează pe criteriile de intervenție de la articolul 4 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul privind FEG, conform cărora se prevede disponibilizarea a cel puțin 200 de lucrători într-o perioadă de referință de patru luni dintr-o întreprindere dintr-un stat membru, inclusiv lucrători concediați de furnizori și producători din aval și/sau persoane care desfășoară o activitate independentă și care și-au încetat activitatea;

E.  întrucât pandemia de COVID-19 și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei au redus competitivitatea economică și au un impact negativ asupra creșterii economice din Belgia;

F.  întrucât Makro NV administra unsprezece magazine de produse alimentare și nealimentare adresate profesioniștilor din domeniul serviciilor alimentare și băuturilor (marca „Metro”) și șase astfel de magazine deschise persoanelor fizice (marca „Makro”); întrucât, după ani de dificultăți financiare și vânzări în scădere, Makro NV a solicitat reorganizarea judiciară în 2022; întrucât disponibilizările au fost necesare pentru că nu au existat oferte viabile de preluare a mărcii Makro, care ulterior a dat faliment;

G.  întrucât legislația belgiană privind gestionarea procedurii de restructurare, care prevede servicii de plasare pentru lucrătorii concediați, nu se aplică în caz de faliment;

H.  întrucât contribuțiile financiare din FEG ar trebui să fie direcționate în primul rând spre măsuri de politică active în domeniul pieței forței de muncă și spre servicii personalizate care vizează reintegrarea rapidă a beneficiarilor în locuri de muncă decente și sustenabile în sectorul lor inițial de activitate sau în afara acestuia, pregătindu-i în același timp pentru o economie europeană mai verde și mai digitală;

I.  întrucât FEG nu trebuie să depășească un cuantum anual maxim de 186 de milioane EUR (la prețurile din 2018), astfel cum se prevede la articolul 8 din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului;

1.  este de acord cu Comisia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul privind FEG și că Belgia are dreptul la o contribuție financiară în valoare de 2 828 223 EUR în temeiul regulamentului respectiv, ceea ce reprezintă 85 % din costurile totale de 3 327 322 EUR, sumă care corespunde cheltuielilor pentru servicii personalizate în valoare de 3 233 822 EUR și cheltuielilor pentru activitățile de pregătire, gestionare, informare și publicitate, control și raportare în valoare de 93 500 EUR;

2.  observă că autoritățile belgiene au depus cererea la 3 iulie 2023 și că, pe baza informațiilor suplimentare furnizate de Belgia, Comisia și-a finalizat evaluarea la 12 octombrie 2023, aducând la cunoștința Parlamentului această evaluare la aceeași dată;

3.  constată că cererea se referă la un număr de 1 431 de lucrători concediați de societatea Makro Cash & Carry Belgium NV; constată și că 421 de lucrători vor fi beneficiari vizați în total, ceea ce corespunde numărului foștilor angajați ai Makro în Valonia, dat fiind că autoritățile regionale flamande consideră că nu este necesară suplimentarea sprijinului disponibil pentru foștii lucrători ai Makro din Flandra cu cofinanțare din FEG, având în vedere situația de pe piața sa regională a forței de muncă;

4.  ia act de faptul că disponibilizările de la Makro au un impact important asupra lucrătorilor în vârstă de peste 50 de ani și/sau cu un nivel scăzut de calificare; subliniază faptul că rata șomajului în Valonia este de 8,8 %, iar peste jumătate (55,1 %) dintre persoanele din această regiune care erau șomeri în primul trimestru al anului 2022 sunt încă șomeri după un an; subliniază că 65 % dintre foștii lucrători angajați de Makro au peste 50 de ani, iar cea mai mare parte a forței de muncă era formată în principal din casieri și manipulatori în depozite; subliniază că pentru acești lucrători reintegrarea pe piața muncii este deosebit de dificilă;

5.  consideră binevenit faptul că Belgia a indicat că pachetul coordonat de servicii personalizate a fost elaborat de autorități în consultare cu beneficiarii vizați, cu reprezentanții lor și cu partenerii sociali, în conformitate cu articolul 7 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/691;

6.  reamintește că serviciile personalizate care vor fi puse la dispoziția lucrătorilor și a persoanelor care desfășoară o activitate independentă constau în acțiunile descrise mai jos: servicii de informare, asistență pentru căutarea unui loc de muncă, orientare profesională și asistență pentru plasarea personalului disponibilizat, instruire, recalificare și formare profesională, precum și sprijin pentru înființarea de întreprinderi, stimulente și alocații; consideră excelent că se va acorda o atenție deosebită persoanelor vulnerabile aflate într-o situație de suferință psihologică, îndatorare sau dizabilitate, de către profesioniști specializați în acordarea de asistență;

7.  consideră oportună includerea unui modul privind economia circulară și utilizarea eficientă a resurselor, care a fost elaborat pentru foștii lucrători ai Swissport (EGF/2020/005 BE), ca parte a ofertei standard de formare a Serviciului public regional pentru ocuparea forței de muncă și formare profesională (Forem), care va fi cofinanțat de FSE+; reiterează, în acest context, rolul important pe care ar trebui să îl joace Uniunea în asigurarea calificărilor necesare pentru o transformare justă în concordanță cu Pactul verde european; sprijină ferm faptul că, în perioada Cadrul financiar multianual 2021-2027, FEG va continua să dea dovadă de solidaritate cu persoanele afectate, schimbând accentul de pe cauza restructurării pe impactul său și solicită ca cererile viitoare să maximizeze coerența politicilor;

8.  constată că Belgia a început să ofere servicii personalizate beneficiarilor vizați la 1 februarie 2023 și că perioada de eligibilitate pentru o contribuție financiară din FEG va începe așadar la 1 februarie 2023 și va dura 24 de luni de la data intrării în vigoare a deciziei de finanțare;

9.  observă că Belgia a început să facă cheltuieli administrative pentru execuția FEG la 1 ianuarie 2023 și că cheltuielile pentru activitățile de pregătire, gestionare, informare și publicitate, control și raportare vor fi așadar eligibile pentru o contribuție financiară din FEG de la 10 ianuarie 2023, timp de 31 de luni de la data intrării în vigoare a deciziei de finanțare;

10.  subliniază că autoritățile belgiene au confirmat că acțiunile eligibile nu beneficiază de asistență din partea altor fonduri sau instrumente financiare ale Uniunii și că principiile egalității de tratament și nediscriminării vor fi respectate în ceea ce privește accesul la acțiunile propuse și punerea lor în aplicare;

11.  reamintește că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care intră în responsabilitatea întreprinderilor în temeiul dreptului național sau al acordurilor colective sau orice indemnizație ori drept al lucrătorilor disponibilizați, pentru a se asigura adiționalitatea deplină a asistenței alocate;

12.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

13.  încredințează Președintei sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

14.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați în urma unei cereri din partea Belgiei (EGF/2023/002 BE/Makro)

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2023/2748.)

(1) JO L 153, 3.5.2021, p. 48. (2) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11. (3) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28. (4) În sensul articolului 3 din Regulamentul privind FEG.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 22 noiembrie 2023 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 216/2013 privind publicarea electronică a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene (06551/2023 – C9-0142/2023 – 2020/0126(APP))

P9_TA(2023)0415 A9-0352/2023

(Procedura legislativă specială – aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de regulament al Consiliului (06551/2023),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 352 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C9‑0142/2023),

–  având în vedere articolul 105 alineatele (1) și (4) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru afaceri juridice (A9-0352/2023),

1.  aprobă proiectul de regulament al Consiliului;

2.  încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 22 noiembrie 2023 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului dintre Uniunea Europeană și Muntenegru privind activitățile operative desfășurate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în Muntenegru (08353/2023 – C9-0177/2023 – 2023/0102(NLE))

P9_TA(2023)0416 A9-0369/2023

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (08353/2023),

–  având în vedere Acordul între Uniunea Europeană și Muntenegru privind activitățile operative desfășurate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în Muntenegru (08354/2023),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 77 alineatul (2) literele (b) și (d), articolul 79 alineatul (2) litera (c) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C9‑0177/2023),

–  având în vedere articolul 105 alineatele (1) și (4) și articolul 114 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A9-0369/2023),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintei sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Muntenegru.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 22 noiembrie 2023 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și Noua Zeelandă (06600/2023 – C9-0247/2023 – 2023/0038(NLE))

P9_TA(2023)0417 A9-0305/2023

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (06600/2023),

–  având în vedere proiectul de Acord de liber schimb între Uniunea Europeană și Noua Zeelandă (06601/2023),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 91 alineatul (1), articolul 100 alineatul (2), articolul 207 alineatul (4) primul paragraf, articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) și articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C9-0247/2023),

–  având în vedere rezoluția sa fără caracter legislativ din 22 noiembrie 2023(1) referitoare la proiectul de decizie a Consiliului,

–  având în vedere articolul 105 alineatele (1) și (4) și articolul 114 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional (A9-0305/2023),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintei sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Noii Zeelande.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2023)0418.

Rezoluția fără caracter legislativ a Parlamentului European din 22 noiembrie 2023 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și Noua Zeelandă (06600/2023 – C9-0247/2023 – 2023/0038M(NLE))

P9_TA(2023)0418 A9-0314/2023

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (06600/2023),

–  având în vedere Acordul de liber schimb între Uniunea Europeană și Noua Zeelandă (ALS), care a fost semnat la 9 iulie 2023,

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 91 alineatul (1), articolul 100 alineatul (2), articolul 207 alineatul (4) primul paragraf, articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) și articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) (C9-0247/2023),

–  având în vedere Declarația comună privind relațiile și cooperarea între Uniunea Europeană și Noua Zeelandă(1) din 21 septembrie 2007,

–  având în vedere Acordul de parteneriat privind relațiile și cooperarea dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Noua Zeelandă, pe de altă parte(2), semnat la 5 octombrie 2016,

–  având în vedere Decizia (UE) 2022/1007 a Consiliului din 20 iunie 2022 privind încheierea în numele Uniunii a Acordului de parteneriat privind relațiile și cooperarea dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Noua Zeelandă, pe de altă parte(3),

–  având în vedere directivele de negociere ale Consiliului din 8 mai 2018 pentru un acord de liber schimb cu Noua Zeelandă,

–  având în vedere Recomandarea Comisiei din 13 septembrie 2017 de decizie a Consiliului de autorizare a deschiderii negocierilor pentru un acord de liber schimb cu Noua Zeelandă (COM(2017)0469) și evaluarea de impact a Comisiei care o însoțește (SWD(2017)0289),

–  având în vedere rezoluția sa din 6 octombrie 2022 referitoare la rezultatul evaluării Comisiei privind planul de acțiune în 15 puncte privind comerțul și dezvoltarea durabilă(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 5 iulie 2022 referitoare la strategia indo-pacifică în domeniul comerțului și al investițiilor(5),

–  având în vedere rezoluția sa din 26 octombrie 2017 conținând recomandarea Parlamentului adresată Consiliului privind mandatul de negociere propus pentru negocierile comerciale cu Noua Zeelandă(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 25 februarie 2016 referitoare la deschiderea negocierilor pentru Acorduri de liber schimb (ALS) cu Australia și Noua Zeelandă(7),

–  având în vedere raportul final din 13 martie 2020 intitulat „Evaluarea impactului comerțului asupra dezvoltării durabile în sprijinul negocierilor pentru acordurile de liber schimb între Uniunea Europeană și Noua Zeelandă”, publicat de Direcția Generală pentru Comerț a Comisiei(8),

–  având în vedere alte acorduri bilaterale încheiate de UE cu Noua Zeelandă, îndeosebi acordurile privind măsurile sanitare aplicabile în comerțul cu animale vii și produse de origine animală(9) și acordurile privind recunoașterea reciprocă în materie de evaluare a conformității(10),

–   având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 20 iunie 2023 intitulată „Strategia europeană de securitate economică” (JOIN(2023)0020),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 22 iunie 2022 intitulată „Puterea parteneriatelor comerciale: împreună pentru o creștere economică verde și justă” (COM(2022)0409),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 18 februarie 2021 intitulată „Revizuirea politicii comerciale - O politică comercială deschisă, durabilă și fermă” (COM(2021)0066),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european” (COM(2019)0640),

–  având în vedere avizul Curții de Justiție a Uniunii Europene din 16 mai 2017 în cadrul procedurii 2/15(11), solicitat la data de 10 iulie 2015 de către Comisia Europeană, în temeiul articolului 218 alineatul (11) din TFUE,

–  având în vedere convențiile de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM),

–  având în vedere Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice, inclusiv Acordul de la Paris din 2015,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

–  având în vedere rezoluția sa legislativă din 22 noiembrie 2023(12) referitoare la proiectul de decizie,

–  având în vedere TFUE, în special articolele 91, 100, 168 și 207, coroborate cu articolul 218 alineatul (6) litera (a) punctul (v),

–  având în vedere articolul 105 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A9-0314/2023),

A.  întrucât UE și Noua Zeelandă sunt parteneri care gândesc la fel și împărtășesc valori fundamentale, precum respectul pentru drepturile omului, democrație și statul de drept, și ambele sprijină un sistem comercial bazat pe norme, al cărui element central este Organizația Mondială a Comerțului (OMC); întrucât ambele părți s-au angajat să combată schimbările climatice și să protejeze drepturile sociale și au obligații în temeiul Acordului de la Paris și al convențiilor OIM;

B.  întrucât Noua Zeelandă este situată în regiunea indo-pacifică, o regiune dinamică și importantă din punct de vedere strategic; întrucât Noua Zeelandă participă ca membră la Parteneriatul transpacific cuprinzător și progresiv și Parteneriatul economic regional cuprinzător, Cooperarea Economică Asia-Pacific și Cadrul economic indo-pacific pentru prosperitate;

C.  întrucât comerțul bilateral cu mărfuri între UE și Noua Zeelandă s-a ridicat la 9 miliarde EUR în 2022, iar comerțul cu servicii s-a ridicat la 3,5 miliarde EUR în 2021;

D.  întrucât Noua Zeelandă este cel de-al 53-lea partener comercial al UE ca mărime în ceea ce privește comerțul cu mărfuri; întrucât UE este cel de-al treilea partener comercial al Noii Zeelande ca mărime în ceea ce privește comerțul cu mărfuri; întrucât exporturile agricole către Noua Zeelandă au reprezentat 11,5 % (722 de milioane EUR) din totalul exporturilor către Noua Zeelandă în 2022; întrucât exporturile agricole au reprezentat 64,9 % (1 822 de miliarde EUR) din totalul exporturilor sale către UE în 2022;

E.  întrucât, în 2020, Noua Zeelandă a beneficiat de investiții străine directe în valoare de 8,5 miliarde EUR din partea UE, astfel că UE a devenit al doilea investitor ca mărime în Noua Zeelandă;

F.  întrucât evaluarea impactului economic realizată de Comisie a constatat că, ca urmare a ALS, fluxurile de investiții ale UE în Noua Zeelandă ar putea crește cu 80 %, iar comerțul bilateral cu 30 %; întrucât intensificarea comerțului va genera oportunități economice și creștere economică pentru întreprinderile și consumatorii ambelor părți;

G.  întrucât Noua Zeelandă este unul dintre cei șase membri ai OMC care nu au un acord preferențial de acces pe piață cu UE; întrucât Noua Zeelandă a încheiat acorduri comerciale care oferă acces preferențial pe piață pentru 8 dintre cei mai importanți 10 parteneri comerciali ai săi care fac obiectul acordurilor comerciale preferențiale;

H.  întrucât acesta este primul acord comercial al UE aliniat la noua abordare a UE privind comerțul și dezvoltarea durabilă, care se bazează pe principiul cooperării și cuprinde dispoziții executorii cu sancțiuni aplicabile în ultimă instanță dacă se încalcă Acordul de la Paris și convențiile fundamentale ale OIM;

I.  întrucât comerțul deschis și echitabil constituie unul dintre cei patru piloni ai Planului industrial al Pactului verde european; întrucât acordurile comerciale ar trebui să fie aliniate la obiectivele și țintele Pactului verde european, iar alinierea dintre ele ar trebui monitorizată cu atenție,

1.  consideră că acordul în cauză are o importanță majoră pentru relațiile bilaterale dintre UE și Noua Zeelandă și pentru promovarea comerțului bazat pe norme și pe valori, în acord cu Pactul verde european; consideră, de asemenea, că aceasta va aduce beneficii dincolo de câștigurile pur economice;

2.  subliniază importanța strategică a acordului în contextul geopolitic actual și consideră că acesta reprezintă un important pas înainte pentru ambiția UE de a aprofunda relațiile cu regiunea, după cum se afirmă în rezoluția Parlamentului din 5 iulie 2022 referitoare la strategia indo-pacifică în domeniul comerțului și al investițiilor;

3.  consideră demn de apreciat că acordul este cuprinzător și echilibrat din punct de vedere economic, fiind, la capitolul comerț și dezvoltare durabilă, cel mai ambițios și progresist acord comercial de până acum încheiat de UE; subliniază că acordul dă curs priorităților stabilite în rezoluțiile Parlamentului din 25 februarie 2016 și 26 octombrie 2017; reține că acordul include un mecanism de soluționare a litigiilor pentru a se asigura că sunt respectate drepturile și obligațiile pe care le prevede acordul, astfel încât întreprinderile, lucrătorii și consumatorii să se poată bucura de beneficiile sale;

4.  apreciază în mod deosebit faptul că acordul integrează, pentru prima dată, noua abordare a UE privind comerțul și dezvoltarea durabilă și include un nivel fără precedent de angajamente în domeniul mediului și al muncii pentru a pune în aplicare în mod eficace convențiile fundamentale ale OIM ratificate de părți și Acordul de la Paris; apreciază posibilitatea de a aplica sancțiuni comerciale în ultimă instanță, atunci când sunt grav încălcate standardele fundamentale ale OIM și Acordul de la Paris; invită ambele părți să definească un set de principii călăuzitoare care să fie considerate esențiale pentru realizarea obiectivelor Acordului de la Paris; cere să se definească obiective și calendare precise în completarea activităților principale de cooperare, pentru a genera practici durabile; se așteaptă ca Noua Zeelandă să facă progrese concrete într-un interval de timp rezonabil în procesul de a ratifica și de a implementa efectiv două convenții de bază ale OIM (nr. 87 privind libertatea de asociere și dreptul de organizare și nr. 138 privind vârsta minimă), în conformitate cu angajamentele stabilite în acord; felicită UE și Noua Zeelandă pentru că au convenit să reflecte decizia recentă a OIM de a adăuga sănătatea și siguranța la locul de muncă la standardele fundamentale de muncă, în funcție de situație; salută faptul că acordul conține un articol privind comerțul și egalitatea de gen în capitolul privind comerțul și dezvoltarea durabilă; reține că se așteaptă ca părțile să își respecte obligațiile legate de egalitatea de gen, în temeiul convențiilor OIM și ONU, în contextul eliminării discriminării împotriva femeilor în viața economică și la locul de muncă; salută dispoziția specifică privind reforma comerțului și a subvențiilor pentru combustibilii fosili, precum și reducerea progresivă; invită părțile să-și intensifice eforturile în acest domeniu în cadrul OIM și să elaboreze o foaie de parcurs de punere în practică pentru a-și clarifica ambiția bilaterală și eforturile comune în forurile internaționale relevante; consideră lăudabil că acordul liberalizează bunurile și serviciile ecologice la intrarea în vigoare și că prevede o listă a acestor bunuri și servicii; solicită o revizuire periodică și sistematică a acestei liste; subliniază că UE și Noua Zeelandă vor coopera în domenii ca economia circulară, lanțurile de aprovizionare care nu implică defrișări și fixarea prețului carbonului; subliniază că acordul include o clauză de menținere a nivelului de protecție care interzice părților să dilueze, să reducă sau să nu aplice standardele de muncă și de mediu pentru a încuraja comerțul; consideră că ALS stabilește o referință pentru comerțul sustenabil și ar trebui considerat un standard la care să ne raportăm în negocierile și revizuirile actuale și viitoare pentru ALS-uri;

5.  salută includerea unui capitol privind cooperarea comercială și economică cu populația Māori, dar și a unor dispoziții specifice privind populația Māori în textul acordului, și subliniază importanța ca toți cetățenii și întreprinderile din UE și Noua Zeelandă să poată beneficia de perspectivele comerciale și de investiții pe care le oferă acordul;

6.  consideră că acordul va asigura condiții de concurență echitabile cu alți parteneri comerciali care au încheiat deja acorduri de liber schimb cu Noua Zeelandă; ia act de nivelul ridicat de liberalizare a tarifelor în temeiul acordului, care, la intrarea sa în vigoare, va presupune eliminarea tuturor tarifelor la exporturile UE și, după șapte ani, eliminarea a 98,5 % din tarifele UE pentru comerțul cu Noua Zeelandă; relevă natura contrasezonieră a producției noastre agricole; constată că contingentele tarifare și perioadele de tranziție mai lungi reflectă fidel caracterul sensibil al anumitor sectoare agricole europene; se bucură că acest acord limitează importul de carne de vită la cel mai înalt standard de calitate pentru hrănirea cu iarbă; invită Comisia să monitorizeze cu grijă gestionarea contingentelor tarifare la produsele agricole și să raporteze Parlamentului pe această temă; salută includerea unor capitole speciale privind aspecte sanitare și fitosanitare, sistemele alimentare sustenabile și tratamentul aplicat animalelor și invită ambele părți să continue să își comunice una alteia rezultatele obținute în practicile agricole sustenabile; reamintește că Noua Zeelandă a interzis transportul de animale vii pe mare și că schimburile pe această temă prezintă un interes deosebit pentru viitoarele eforturi ale UE de a-și perfecționa propriile practici în materie de calitate a vieții animalelor;

7.  consideră lăudabil că acordul ocrotește denumirile a 163 de indicații geografice (IG) europene și lista completă a vinurilor și băuturilor spirtoase din UE cu IG (aproape 2 000 de denumiri); subliniază că acordul prevede opțiunea de a adăuga mai multe denumiri cu IG în viitor; ia act de faptul că acordul include, de asemenea, dispoziții cuprinzătoare referitoare la proprietatea intelectuală privind drepturile de autor, mărcile comerciale și desenele și modelele industriale; salută progresele înregistrate și reamintește că obiectivul final rămâne protecția și aplicarea eficace de ambele părți;

8.  consideră că angajamentele privind accesul pe piață al bunurilor au potențialul de a stimula în mod semnificativ comerțul bilateral, având în vedere eliminarea taxelor relativ ridicate pe produsele industriale, precum automobilele și textilele, și angajamentele privind serviciile, inclusiv telecomunicațiile, serviciile financiare, serviciile de livrare și cele de transport maritim internațional; consideră că acordul promovează transparența și utilizarea standardelor internaționale pentru a facilita accesul pe piață, și protejează în același timp nivelul de protecție pe care fiecare parte îl consideră adecvat; observă că acordul reafirmă dreptul fiecărei părți de a adopta reglementări pentru a urmări obiective politice legitime; apreciază faptul că Noua Zeelandă a acceptat certificatele de omologare UE de tip și dispozițiile stabilite în anexa privind vinurile și băuturile spirtoase, ceea ce va facilita comerțul în sectorul vehiculelor și, respectiv, în sectorul vinicol și al băuturilor spirtoase;

9.  reține că UE și Noua Zeelandă își vor deschide reciproc piețele de achiziții publice, mai mult decât se prevede în Acordul OMC privind achizițiile publice; subliniază că întreprinderilor din UE li se va permite să participe la licitații pentru contracte cu guvernele centrale și subcentrale ale Noii Zeelande pe picior de egalitate cu întreprinderile locale; invită ambele părți să adopte criterii de sustenabilitate pentru piețele de achiziții publice în conformitate cu dispozițiile ALS;

10.  ia act de faptul că acordul include un capitol dedicat comerțului digital, care va asigura previzibilitatea și securitatea juridică în tranzacțiile comerciale digitale și va facilita fluxurile transfrontaliere de date, respectând în același timp acquis-ul UE privind protecția datelor și a vieții private; consideră demn de apreciat că acordul va contribui la asigurarea unui mediu online sigur pentru consumatori și va păstra un nivel ridicat de protecție a datelor personale și a vieții private în UE; salută includerea unor articole ambițioase privind protecția codului sursă și a comerțului fără suport pe hârtie;

11.  subliniază faptul că cele mai multe întreprinderi din UE și Noua Zeelandă sunt întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri); salută includerea unui capitol dedicat IMM-urilor în ALS, care să abordeze nevoile lor specifice și să le permită să obțină beneficii maxime de pe urma acordului, cu precădere prin clauze în temeiul cărora ambele părți se angajează să asigure transparența accesului pe piață și să facă schimb de informații relevante; solicită înființarea promptă de către fiecare parte a punctelor de contact pentru IMM-uri și a unui mediu digital (de exemplu un site dedicat IMM-urilor), pentru a se asigura că informațiile relevante privind accesul pe piață sunt puse la dispoziția IMM-urilor cu promptitudine;

12.  invită părțile să înființeze fiecare rapid propriul grup consultativ intern după intrarea în vigoare a acordului și să se asigure că acestor grupuri li se va permite să funcționeze corespunzător și să contribuie activ la implementarea acordului, în special la monitorizarea efectelor asupra sustenabilității;

13.  consideră binevenit capitolul dedicat IMM-urilor; este de părere totuși, având în vedere că se consideră că acest ALS reprezintă un punct de referință pentru viitoarele acorduri comerciale, că se pot face mai multe pentru a răspunde nevoilor IMM-urilor, astfel încât să profite la maximum de pe urma acordului; roagă Comisia să evalueze cât de bine își ating scopul capitolele referitoare la IMM-uri din acordurile comerciale ale UE, analizând inclusiv cât de bine răspund nevoilor IMM-urilor, pentru a maximiza beneficiile acordurilor, care să servească pe viitor drept bază pentru alte capitole despre IMM-uri în acordurile comerciale.

14.  consideră că acest acord este în deplină concordanță cu recenta Strategie europeană de securitate economică, deoarece oferă un cadru prin care partenerii fiabili să abordeze preocupări comune în materie de securitate prin stabilirea unor standarde comune ridicate, oferind diversificare, care urmărește dezvoltarea durabilă și oferă un model pentru alți parteneri de încredere;

15.  apreciază acordul, care va crea mai multe oportunități de comerț sustenabil liber și echitabil între UE și Noua Zeelandă; invită Parlamentul European să aprobe acordul;

16.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și Noii Zeelande.

(1) JO C 32, 6.2.2008, p. 1. (2) JO L 321, 29.11.2016, p. 3. (3) JO L 171, 28.6.2022, p. 1. (4) JO C 132, 14.4.2023, p. 99. (5) JO C 47, 7.2.2023, p. 15. (6) JO C 346, 27.9.2018, p. 219. (7) JO C 35, 31.1.2018, p. 136. (8) Raport final – „Evaluarea impactului comerțului asupra dezvoltării durabile în sprijinul negocierilor pentru acordurile de liber schimb între Uniunea Europeană și Noua Zeelandă”, Comisia Europeană, Direcția Generală pentru Comerț, Direcția C – Asia și America Latină, Unitatea C2 – Asia de Sud și de Sud-Est, Australia, Noua Zeelandă, 13 martie 2020. (9) Acord încheiat între Comunitatea Europeană și Noua Zeelandă privind măsurile sanitare care se aplică comerțului cu animale vii și produse de origine animală (JO L 57, 26.2.1997, p. 5). (10) Acord încheiat între Comunitatea Europeană și Noua Zeelandă privind recunoașterea reciprocă în materie de evaluare a conformității (JO L 229, 17.8.1998, p. 62). (11) Avizul Curții de Justiție din 16 mai 2017, 2/15, ECLI:EU:C:2017:376. (12) Texte adoptate, P9_TA(2023)0417.

Decizia Parlamentului European din 22 noiembrie 2023 privind propunerea de numire a lui Petri Sarvamaa în funcția de membru al Curții de Conturi (C9-0345/2023 – 2023/0811(NLE))

P9_TA(2023)0419 A9-0349/2023

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C9‑0345/2023),

–  având în vedere articolul 129 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0349/2023),

A.  întrucât, prin scrisoarea din 22 septembrie 2023, Consiliul a consultat Parlamentul European cu privire la numirea lui Petri Sarvamaa în funcția de membru al Curții de Conturi;

B.  întrucât Comisia sa pentru control bugetar a evaluat calificările lui Petri Sarvamaa, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; întrucât, în cadrul acestei evaluări, comisia a primit din partea lui Petri Sarvamaa un curriculum vitae, precum și răspunsurile sale la întrebările scrise care i-au fost adresate;

C.  întrucât comisia a organizat apoi, la 7 noiembrie 2023, o audiere a lui Petri Sarvamaa, în cursul căreia acesta a făcut o declarație introductivă și apoi a răspuns la întrebările adresate de membrii comisiei,

1.  emite un aviz favorabil privind propunerea Consiliului de numire a lui Petri Sarvamaa ca membru al Curții de Conturi;

2.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.

Decizia Parlamentului European din 22 noiembrie 2023 privind propunerea de numire a lui Annemie Turtelboom în funcția de membră a Curții de Conturi (C9-0355/2023 – 2023/0812(NLE))

P9_TA(2023)0420 A9-0350/2023

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C9‑0355/2023),

–  având în vedere articolul 129 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0350/2023),

A.  întrucât, prin scrisoarea din 3 octombrie 2023, Consiliul a consultat Parlamentul European cu privire la propunerea de numire a lui Annemie Turtelboom în funcția de membră a Curții de Conturi;

B.  întrucât Comisia sa pentru control bugetar a evaluat apoi calificările lui Annemie Turtelboom, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; întrucât, în cadrul acestei evaluări, comisia a primit din partea lui Annemie Turtelboom un curriculum vitae, precum și răspunsurile sale la întrebările scrise care i-au fost adresate;

C.  întrucât comisia a organizat apoi, la 7 noiembrie 2023, o audiere a lui Annemie Turtelboom, în cursul căreia aceasta a făcut o declarație introductivă și apoi a răspuns la întrebările adresate de membrii comisiei;

1.  emite un aviz favorabil privind propunerea Consiliului de numire a lui Annemie Turtelboom în funcția de membră a Curții de Conturi;

2.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 22 noiembrie 2023 referitoare la propunerea directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește normele în materie de TVA pentru era digitală (COM(2022)0701 – C9-0021/2023 – 2022/0407(CNS))

P9_TA(2023)0421 A9-0327/2023

(Procedura legislativă specială – consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2022)0701),

–  având în vedere articolul 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C9‑0021/2023),

–  având în vedere articolul 82 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0327/2023),

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.  invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.  încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Textul propus de Comisie   Amendamentul Amendamentul 1 Propunere de directivă Considerentul 1 a (nou) (1a)  Pachetul „TVA în era digitală”, din care face parte prezenta directivă, urmărește să respecte principiul proporționalității în ceea ce privește, pe de o parte, obiectivul de combatere a fraudei și, pe de altă parte, dificultățile care ar putea apărea în aplicarea normelor propuse pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri și pentru microîntreprinderi, în gestionarea curentă a întreprinderilor și pentru autoritățile naționale. Noile obligații în materie de TVA care decurg din reformă ar trebui să fie simple, clare, eficace și echilibrate pentru toate părțile implicate, astfel încât să funcționeze în practică pentru întreprinderi și autoritățile administrative. Amendamentul 2 Propunere de directivă Considerentul 1 b (nou) (1b)  Pachetul „TVA în era digitală” urmărește să asigure respectarea deplină a drepturilor fundamentale la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal, precum și aplicabilitatea Regulamentelor (UE) 2016/6791a și (UE) 2018/17251b ale Parlamentului European și ale Consiliului pentru prelucrarea datelor cu caracter personal. Informațiile colectate ar trebui să poată fi prelucrate numai în scopul combaterii fraudei de către autoritățile fiscale competente. ________ 1a Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1). 1b Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39). Amendamentul 3 Propunere de directivă Considerentul 1 c (nou) (1c)  Comisia ar trebui să se asigure că drepturile contribuabililor sunt respectate, având în vedere că autoritățile fiscale vor avea acces la volume mari de date, inclusiv din sistemele de analiză algoritmică a datelor. La folosirea noilor tehnologii ar trebui să se respecte valorile Uniunii, drepturile omului și dreptul primar. Amendamentul 4 Propunere de directivă Considerentul 1 d (nou) (1d)   Colectarea datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice nu ar trebui în niciun caz să încalce dreptul la viață privată al persoanelor. În caz contrar, aceasta ar fi considerată echivalentă cu supravegherea ilegală. Informațiile conținute în facturi ar putea dezvălui informații sensibile referitoare la persoane fizice specifice, de exemplu informații privind produsele achiziționate (inclusiv produse intime), servicii de călătorie sau servicii juridice. Amendamentul 5 Propunere de directivă Considerentul 2 (2)  Obligațiile de raportare în materie de TVA trebuie adaptate pentru a aborda provocările economiei platformelor și pentru a reduce necesitatea înregistrării multiple în scopuri de TVA în Uniune. (2)  Obligațiile de raportare în materie de TVA trebuie adaptate pentru a aborda provocările economiei platformelor, pentru a reduce necesitatea înregistrării multiple în scopuri de TVA în Uniune și pentru a reduce semnificativ costurile de asigurare a conformității suportate de contribuabili, cum ar fi IMM-urile, pentru a asigura condiții echitabile și funcționarea adecvată a pieței interne. Amendamentul 6 Propunere de directivă Considerentul 3 (3)  Pierderea de venituri din TVA, cunoscută sub denumirea de „deficitul de încasare a TVA-ului”, a fost estimată în 2020 la 93 de miliarde EUR61 în Uniune, o parte semnificativă constând în fraudă, în special în frauda intracomunitară cu firme „fantomă”62, estimată la 40-60 de miliarde EUR63. În raportul final al Conferinței privind viitorul Europei, cetățenii solicită „armonizarea și coordonarea politicilor fiscale în statele membre ale UE pentru a preveni evaziunea fiscală și practicile de evitare a obligațiilor fiscale”, „promovarea cooperării între statele membre ale UE pentru a se asigura că toate întreprinderile din UE își plătesc impozitele în mod echitabil”. Inițiativa privind TVA-ul în era digitală este în concordanță cu aceste obiective. (3)  Pierderea de venituri din TVA, cunoscută sub denumirea de „deficitul de încasare a TVA-ului”, a fost estimată în 2020 la 93 de miliarde EUR61 în Uniune, o parte semnificativă constând în fraudă, în special în frauda intracomunitară cu firme „fantomă”62, estimată la 40-60 de miliarde EUR63. Actualul deficit de încasare a TVA-ului demonstrează nevoia urgentă de combatere a fraudei transfrontaliere în domeniul TVA-ului și a fraudei carusel prin punerea în aplicare adecvată a unor mecanisme eficiente de schimb de informații și a unor mijloace adecvate pentru aceste schimburi, inclusiv mijloace umane, financiare, tehnice și tehnologice. În plus, magnitudinea valorii deficitului de încasare a TVA-ului diferă semnificativ de la un stat membru la altul și, prin urmare, este importantă îmbunătățirea cooperării și a coordonării la nivelul UE. _________________ _________________ 61 Deficitul de încasare a TVA-ului reprezintă diferența totală dintre veniturile din TVA preconizate pe baza legislației în materie de TVA și a reglementărilor auxiliare și încasările efective: https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/vat/vat-gap_en 61 Deficitul de încasare a TVA-ului reprezintă diferența totală dintre veniturile din TVA preconizate pe baza legislației în materie de TVA și a reglementărilor auxiliare și încasările efective: https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/vat/vat-gap_en 62 Europol: https://www.europol.europa.eu/crime-areas-and-statistics/crime-areas/economic-crime/mtic-missing-trader-intra-community-fraud 62 Europol: https://www.europol.europa.eu/crime-areas-and-statistics/crime-areas/economic-crime/mtic-missing-trader-intra-community-fraud 63 Curtea de Conturi Europeană: https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR15_24/SR_VAT_FRAUD_RO.pdf 63 Curtea de Conturi Europeană: https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR15_24/SR_VAT_FRAUD_RO.pdf Amendamentul 7 Propunere de directivă Considerentul 3 a (nou) (3a)  „Deficitul de încasare a TVA” alimentează lipsa de încredere dintre autoritățile fiscale din Uniune și reprezintă mai mult decât frauda intracomunitară cu firme fantomă (MTIC). Cea mai bună modalitate de combatere a fraudei MTIC, inclusiv a fraudei de tip carusel, ar fi eliminarea scutirii de TVA pentru livrările intracomunitare de bunuri și servicii, deoarece acest tip de fraudă este cauzat în principal de o întrerupere a colectării fracționate a TVA-ului. Pentru a delimita mai bine lupta împotriva fraudei în materie de TVA, Comisia ar trebui să efectueze o analiză suplimentară cu privire la modul în care punerea în aplicare a prezentei directive ar putea pune bazele eliminării scutirii de TVA pentru livrarea intracomunitară de bunuri și prestarea intracomunitară de servicii (și anume, „sistemul definitiv de TVA”). Amendamentul 8 Propunere de directivă Considerentul 3 b (nou) (3b)  Colectarea datelor pentru statisticile privind comerțul internațional (Intrastat) în contextul tranzacțiilor intracomunitare este un instrument esențial pentru administrațiile fiscale ale statelor membre în lupta împotriva fraudei în domeniul TVA și ar trebui menținută. Amendamentul 9 Propunere de directivă Considerentul 3 c (nou) (3c)  Scutirea de TVA pentru livrările intracomunitare de bunuri și servicii ar putea mări posibilitatea fraudei, în special la nivelul comerțului cu amănuntul. Amendamentul 10 Propunere de directivă Considerentul 4 (4)  Pentru a spori colectarea impozitelor aferente tranzacțiilor transfrontaliere și pentru a pune capăt fragmentării existente care rezultă din punerea în aplicare de către statele membre a unor sisteme de raportare divergente, trebuie stabilite norme pentru cerințele de raportare digitală ale Uniunii. Aceste norme trebuie să furnizeze informații administrațiilor fiscale pentru fiecare tranzacție în parte, pentru a permite corelarea încrucișată a datelor, pentru a spori capacitățile de control ale administrațiilor fiscale și pentru a crea un efect disuasiv asupra neconformității, reducând în același timp costurile de asigurare a conformității pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în diferite state membre și eliminând barierele de pe piața internă. (4)  Pentru a spori colectarea impozitelor aferente tranzacțiilor transfrontaliere și pentru a pune capăt fragmentării existente care rezultă din punerea în aplicare de către statele membre a unor sisteme de raportare divergente, care conduc la o povară semnificativă pentru întreprinderi și la controale transfrontaliere ineficiente, trebuie stabilite norme pentru cerințele de raportare digitală ale Uniunii. Aceste norme trebuie să furnizeze informații administrațiilor fiscale pentru fiecare tranzacție în parte, pentru a permite corelarea încrucișată a datelor, pentru a spori capacitățile de control ale administrațiilor fiscale și pentru a crea un efect disuasiv asupra neconformității, reducând în același timp costurile de asigurare a conformității pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în diferite state membre și eliminând barierele de pe piața internă. Amendamentul 11 Propunere de directivă Considerentul 4 a (nou) (4a)   Frauda în domeniul TVA-ului este adesea legată de criminalitatea organizată și un număr foarte mic de astfel de rețele organizate pot fi responsabile de fraude transfrontaliere în domeniul TVA-ului de ordinul a miliarde de euro, ceea ce nu numai că afectează colectarea veniturilor în statele membre, ci are și un impact negativ asupra resurselor proprii ale Uniunii. Prin urmare, statele membre au o responsabilitate comună în ceea ce privește protejarea veniturilor din TVA ale tuturor statelor membre. Amendamentul 12 Propunere de directivă Considerentul 4 b (nou) (4b)   Comisia se va asigura că cerințele de raportare digitală sunt suficient de flexibile pentru a ține seama de experiența dobândită în unele state membre care au investit deja în facturarea și raportarea digitale, astfel încât investițiile existente în aceste state membre să nu se piardă și toate părțile interesate să poată beneficia. Amendamentul 13 Propunere de directivă Considerentul 4 c (nou) (4c)  Cerințele de raportare digitală menite să furnizeze informații autorităților fiscale pentru fiecare tranzacție în parte ar trebui să fie echitabile, realizabile și echilibrate, în conformitate cu principiul proporționalității. Fiabilitatea soluțiilor tehnologice de detectare a fraudei ar trebui să conducă la o mai mare securitate juridică pentru contribuabili. Amendamentul 14 Propunere de directivă Considerentul 5 (5)  Pentru a facilita automatizarea procesului de raportare atât pentru persoanele impozabile, cât și pentru administrațiile fiscale, tranzacțiile care trebuie raportate administrațiilor fiscale trebuie să fie documentate electronic. Utilizarea facturării electronice trebuie să devină sistemul implicit de emitere a facturilor. Cu toate acestea, statelor membre trebuie să li se permită să autorizeze alte mijloace pentru livrările interne. Emiterea facturilor electronice de către furnizor și transmiterea acestora către client nu trebuie să fie condiționată de o autorizare prealabilă sau de o verificare din partea administrației fiscale. (5)  Pentru a facilita automatizarea procesului de raportare atât pentru persoanele impozabile, cât și pentru administrațiile fiscale, tranzacțiile care trebuie raportate administrațiilor fiscale trebuie să fie documentate electronic. Utilizarea facturării electronice ar putea să devină sistemul implicit de emitere a facturilor. Cu toate acestea, statelor membre trebuie să li se permită să autorizeze alte mijloace pentru livrările interne. Emiterea facturilor electronice de către furnizor și transmiterea acestora către client nu trebuie să fie condiționată de o autorizare prealabilă sau de o verificare din partea administrației fiscale începând de la 1 ianuarie 2028. Amendamentul 15 Propunere de directivă Considerentul 6 (6)  Definiția facturii electronice trebuie aliniată cu cea utilizată în Directiva 2014/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului64, pentru a realiza standardizarea în domeniul raportării TVA-ului. (6)  La sfârșitul perioadei de tranziție, definiția facturii electronice trebuie aliniată cu cea utilizată în Directiva 2014/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului64, pentru a realiza standardizarea în domeniul raportării TVA-ului. Cu toate acestea, întreprinderile, în special microîntreprinderile și micile întreprinderi, astfel cum sunt definite în Directiva 2013/34/UE64a, și organismele non-profit, ar trebui să aibă în continuare libertatea de a adopta alte standarde în conformitate cu articolul 217 din Directiva 2006/112/CE. __________________ __________________ 64 Directiva 2014/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice (JO L 133, 6.5.2014, p. 1). 64 Directiva 2014/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice (JO L 133, 6.5.2014, p. 1). 64a Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19). Amendamentul 16 Propunere de directivă Considerentul 6 a (nou) (6a)  Pentru a ajuta întreprinderile și administrațiile fiscale, conținutul standardului european privind facturarea electronică ar trebui să fie accesibil, simplu și clar, în special prin publicarea pe site-ul internet al Comisiei a tuturor informațiilor relevante referitoare la standardul respectiv. Având în vedere că standardul european privind facturarea electronică menționat în Directiva 2014/55/UE este adaptat la contextul „business-to-government” (B2G), evoluția acestuia ar trebui planificată pentru a ține seama de nevoile de tip „business to business” (B2B). Amendamentul 17 Propunere de directivă Considerentul 7 (7)  Pentru ca sistemul de raportare a TVA-ului să fie pus în aplicare în mod eficient, este necesar ca informațiile să ajungă fără întârziere la administrația fiscală. Prin urmare, termenul pentru emiterea unei facturi pentru tranzacțiile transfrontaliere trebuie să fie stabilit la două zile lucrătoare de la data la care a avut loc faptul generator. (7)  Pentru ca sistemul de raportare a TVA-ului să fie pus în aplicare în mod eficient, este necesar ca informațiile să ajungă fără întârziere la administrația fiscală. Prin urmare, termenul pentru emiterea unei facturi pentru tranzacțiile transfrontaliere trebuie să fie stabilit la opt zile lucrătoare de la data la care a avut loc faptul generator. Termenele de prescripție pentru urmărirea penală a fraudei în materie de TVA ar trebui ajustate în consecință. Amendamentul 18 Propunere de directivă Considerentul 9 (9)  Implementarea facturii electronice ca metodă implicită de documentare a tranzacțiilor în scopuri de TVA nu ar fi posibilă dacă utilizarea facturii electronice rămâne condiționată de acceptarea de către destinatar. Prin urmare, o astfel de acceptare nu trebuie să mai fie necesară pentru emiterea facturilor electronice. (9)  Implementarea facturii electronice ca metodă implicită de documentare a tranzacțiilor în scopuri de TVA nu ar fi posibilă dacă utilizarea facturii electronice rămâne condiționată de acceptarea de către destinatar. Prin urmare, acceptarea de către destinatar nu trebuie să mai fie necesară începând cu 1 ianuarie 2028. Amendamentul 19 Propunere de directivă Considerentul 10 a (nou) (10a)   Facturile centralizatoare economisesc timp și costuri și reduc sarcina administrativă legată de facturare. În plus, acestea reduc posibilitatea apariției unor erori și simplifică activitatea furnizorilor și a clienților prin simplificarea păstrării evidențelor. Cu toate acestea, pot fi utilizate și în mod abuziv, în scopuri frauduloase. Prin urmare, utilizarea facturilor centralizatoare ar trebui să fie menținută doar la tranzacțiile de la întreprindere la întreprindere și ar trebui să acopere doar o perioadă limitată. Amendamentul 20 Propunere de directivă Considerentul 12 (12)  Pentru a facilita persoanelor impozabile procesul de transmitere a datelor din facturi, statele membre trebuie să pună la dispoziția persoanelor impozabile mijloacele necesare pentru o astfel de transmitere, care trebuie să permită ca datele să fie trimise de persoana impozabilă în mod direct sau de o terță parte în numele persoanei impozabile respective. (12)  Fluxul tot mai mare de informații schimbate zilnic necesită un software de înaltă performanță capabil să transmită informațiile în mod continuu administrațiilor naționale, în condiții de siguranță. Pentru a facilita persoanelor impozabile procesul de transmitere a datelor din facturi, statele membre trebuie să pună la dispoziția persoanelor impozabile, și în special a microîntreprinderilor și a micilor întreprinderi, așa cum sunt definite în Directiva 2013/34/UE, precum și a organismelor non-profit, mijloacele necesare pentru o astfel de transmitere, care trebuie să permită ca datele să fie trimise de persoana impozabilă în mod direct sau de o terță parte în numele persoanei impozabile respective. Amendamentul 21 Propunere de directivă Considerentul 13 (13)  Deși informațiile care trebuie transmise prin intermediul cerințelor de raportare digitală pentru tranzacțiile intracomunitare trebuie să fie similare celor transmise prin declarațiile recapitulative, este necesar să se solicite persoanelor impozabile să furnizeze date suplimentare, inclusiv date bancare și sume de plată, astfel încât administrațiile fiscale să poată urmări nu numai bunurile, ci și fluxurile financiare. (13)  Deși informațiile care trebuie transmise prin intermediul cerințelor de raportare digitală pentru tranzacțiile intracomunitare trebuie să fie similare celor transmise prin declarațiile recapitulative, este necesar să se solicite persoanelor impozabile să furnizeze date suplimentare, inclusiv date bancare și sume de plată, astfel încât administrațiile fiscale să poată urmări nu numai bunurile, ci și fluxurile financiare, precum și să obțină informații adecvate privind fluxurile respective. Amendamentul 22 Propunere de directivă Considerentul 14 (14)  Trebuie evitată impunerea unei sarcini administrative inutile asupra persoanelor impozabile care își desfășoară activitatea în diferite state membre. Prin urmare, astfel de persoane impozabile trebuie să fie în măsură să furnizeze informațiile solicitate administrațiilor lor fiscale utilizând standardul european prevăzut în Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/187065 a Comisiei, care răspunde solicitării prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2014/55/UE de a elabora un standard european pentru modelul de date semantice al elementelor principale ale unei facturi electronice. Statelor membre trebuie să li se permită să prevadă metode suplimentare de raportare a datelor, care ar putea fi mai ușor de respectat de către anumite persoane impozabile. (14)  Trebuie evitată impunerea unei sarcini administrative inutile asupra persoanelor impozabile care își desfășoară activitatea în diferite state membre. Prin urmare, astfel de persoane impozabile trebuie să fie în măsură să furnizeze informațiile necesare administrațiilor lor fiscale utilizând standardul european prevăzut în Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/187065 a Comisiei, care răspunde solicitării prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2014/55/UE de a elabora un standard european pentru modelul de date semantice al elementelor principale ale unei facturi electronice. Statelor membre trebuie să li se permită să prevadă alte metode de raportare a datelor, care ar putea fi mai ușor de respectat de către anumite persoane impozabile și care ar putea duce la reducerea poverilor inutile. _________________ _________________ 65 Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1870 a Comisiei din 16 octombrie 2017 privind publicarea referinței standardului european referitor la facturarea electronică și lista sintaxelor sale în conformitate cu Directiva 2014/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 266, 17.10.2017, p. 19). 65 Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1870 a Comisiei din 16 octombrie 2017 privind publicarea referinței standardului european referitor la facturarea electronică și lista sintaxelor sale în conformitate cu Directiva 2014/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 266, 17.10.2017, p. 19). Amendamentul 23 Propunere de directivă Considerentul 15 (15)  Pentru a realiza armonizarea necesară în ceea ce privește raportarea datelor privind tranzacțiile intracomunitare, informațiile care trebuie raportate trebuie să fie aceleași în toate statele membre, fără ca statele membre să aibă posibilitatea de a solicita date suplimentare. (15)  Pentru a realiza armonizarea necesară în ceea ce privește raportarea datelor privind tranzacțiile intracomunitare, informațiile care trebuie raportate trebuie să fie aceleași în toate statele membre, fără ca statele membre să aibă posibilitatea de a solicita date suplimentare. Colectarea datelor respective ar trebui să facă posibile statistici mai bune despre amploarea fraudei în domeniul TVA-ului și ar trebui să permită reducerea fraudei respective. Amendamentul 24 Propunere de directivă Considerentul 16 a (nou) (16a)  Digitalizarea face ca întreprinderile să fie din ce în ce mai vulnerabile la criminalitatea informatică și la atacurile hackerilor. Comisia și statele membre ar trebui să asigure, fiecare în măsura posibilului, protecția datelor împotriva atacurilor cibernetice și a atacurilor hackerilor sau zapperilor, în timpul transmiterii lor, tranzacție cu tranzacție, precum și în timpul stocării lor de către autoritățile fiscale. Amendamentul 25 Propunere de directivă Considerentul 16 b (nou) (16b)  Normele care guvernează facturarea electronică și cerințele de raportare digitală nu se aplică achizițiilor din domeniul apărării, exceptate în temeiul articolelor 143 și 151 din Directiva 2006/112/CE. Amendamentul 26 Propunere de directivă Considerentul 16 c (nou) (16c)  Pentru a asigura securitatea datelor transmise, ar trebui întocmită o listă exhaustivă a autorităților autorizate să examineze datele, împreună cu o procedură de prelucrare a datelor. EPPO, OLAF și Europol ar trebui să se afle pe lista respectivă. Amendamentul 27 Propunere de directivă Considerentul 17 (17)  Mai multe state membre au instituit cerințe de raportare divergente în ceea ce privește tranzacțiile desfășurate pe teritoriul lor, generând sarcini administrative semnificative pentru persoanele impozabile care își desfășoară activitatea în diferite state membre, deoarece acestea trebuie să își adapteze sistemele contabile pentru a se conforma acestor cerințe. Pentru a evita costurile derivate din astfel de divergențe, sistemele puse în aplicare în statele membre pentru a raporta livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate cu titlu oneros între persoane impozabile pe teritoriul lor trebuie să respecte aceleași caracteristici ale sistemului pus în aplicare pentru tranzacțiile intracomunitare. Statele membre trebuie să prevadă mijloacele electronice de transmitere a informațiilor și, la fel ca în cazul tranzacțiilor intracomunitare, trebuie să fie posibil ca persoana impozabilă să transmită datele în conformitate cu standardul european prevăzut în Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1870, chiar dacă statul membru în cauză ar putea prevedea mijloace suplimentare de transmitere a datelor. Datele trebuie să poată fi trimise de către persoana impozabilă în mod direct sau de către o terță parte în numele persoanei respective. (17)  Mai multe state membre au instituit, în conformitate cu articolul 273 din Directiva 2006/112/CE, cerințe de raportare divergente în ceea ce privește tranzacțiile desfășurate pe teritoriul lor. Aceste cerințe de raportare divergente aduc atingere funcționării pieței interne. Pentru a evita costurile derivate din fragmentarea cadrului de reglementare, sistemele puse în aplicare în statele membre pentru a raporta livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate cu titlu oneros între persoane impozabile pe teritoriul lor ar putea să aibă aceleași caracteristici ale sistemului pus în aplicare pentru tranzacțiile intracomunitare. Statele membre trebuie să prevadă mijloacele electronice de transmitere a informațiilor și, la fel ca în cazul tranzacțiilor intracomunitare, trebuie să fie posibil ca persoana impozabilă să transmită datele în conformitate cu standardul european prevăzut în Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1870, cu excepția cazului în care statul membru în cauză ar putea prevedea alte mijloace de transmitere a datelor, la fel de eficace. Datele trebuie să poată fi trimise de către persoana impozabilă în mod direct sau de către o terță parte în numele persoanei respective. Amendamentul 28 Propunere de directivă Considerentul 18 (18)  Statele membre nu trebuie să fie obligate să pună în aplicare o cerință de raportare digitală pentru livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate cu titlu oneros între persoane impozabile pe teritoriul lor. Cu toate acestea, pentru a pune în aplicare o astfel de cerință în viitor, ele trebuie să o alinieze la cerințele de raportare digitală pentru tranzacțiile intracomunitare. Statele membre care dispun deja de sisteme de raportare pentru aceste tranzacții trebuie să adapteze aceste sisteme pentru a se asigura că datele sunt raportate în conformitate cu cerințele de raportare digitală pentru tranzacțiile intracomunitare. (18)  Statele membre nu trebuie să fie obligate să pună în aplicare o cerință de raportare digitală pentru livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate cu titlu oneros între persoane impozabile pe teritoriul lor. La sfârșitul perioadei de tranziție, statele membre vor putea în continuare să introducă alte standarde, chiar dacă trebuie să accepte facturi electronice bazate pe standardul european. Amendamentul 29 Propunere de directivă Considerentul 18 a (nou) (18a)  Colectarea datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice nu ar trebui în niciun caz să încalce dreptul lor la viață privată. Amendamentul 30 Propunere de directivă Considerentul 19 (19)  Pentru a evalua eficacitatea cerințelor de raportare digitală, Comisia trebuie să elaboreze un raport de evaluare care să evalueze impactul cerințelor de raportare digitală asupra reducerii deficitului de încasare a TVA-ului și asupra costurilor de punere în aplicare și de asigurare a conformității pentru persoanele impozabile și administrațiile fiscale, pentru a verifica dacă sistemul și-a atins obiectivele sau dacă are nevoie de ajustări suplimentare. (19)  Pentru a evalua eficacitatea cerințelor de raportare digitală intracomunitară, Comisia trebuie să elaboreze un raport de evaluare care să evalueze impactul cerințelor de raportare digitală intracomunitară asupra reducerii deficitului de încasare a TVA-ului și asupra costurilor de punere în aplicare și de asigurare a conformității pentru persoanele impozabile și administrațiile fiscale, pentru a verifica dacă sistemul și-a atins obiectivele sau dacă are nevoie de ajustări suplimentare sau de o eventuală extindere la tranzacțiile interne. În plus, Comisia ar trebui să comande un studiu independent care să conțină o analiză cuprinzătoare privind frauda cu firme fantomă, care reprezintă o categorie specială de fraudă în domeniul TVA, și, în special, privind eficacitatea cerințelor de raportare digitală în combaterea acestor fraude. Comisia ar trebui, de asemenea, să comande un studiu independent pentru a efectua o evaluare aprofundată a avantajelor și dezavantajelor introducerii obligativității ghișeului unic pentru importuri (IOSS). Amendamentul 31 Propunere de directivă Considerentul 20 (20)  Statele membre trebuie să aibă posibilitatea de a pune în continuare în aplicare alte măsuri pentru a asigura colectarea corectă a TVA-ului și pentru a preveni evaziunea. Cu toate acestea, ele nu trebuie să impună obligații de raportare suplimentare pentru tranzacțiile care fac obiectul cerințelor de raportare digitală. (20)  Statele membre trebuie să aibă posibilitatea de a pune în continuare în aplicare alte măsuri pentru a asigura colectarea corectă a TVA-ului și pentru a preveni evaziunea. Amendamentul 32 Propunere de directivă Considerentul 20 a (nou) (20a)  Pentru a reduce riscul juridic la care sunt expuse întreprinderile, în special IMM-urile și microîntreprinderile, din cauza complexității cotelor de TVA în Uniune, bazele de date ale Comisiei ar putea fi extinse într-un instrument actualizat, care să fie ușor accesibil întreprinderilor, oferind informații în timp real cu privire la cotele de TVA din Uniune și răspunsuri la anchetele fiscale. Amendamentul 33 Propunere de directivă Considerentul 22 (22)  Economia platformelor a condus la o denaturare nejustificată a concurenței între prestările de servicii efectuate prin intermediul platformelor online care se sustrag impozitării TVA și livrările efectuate în economia tradițională care sunt supuse TVA. Denaturarea a avut caracterul cel mai acut în cele mai mari două sectoare ale economiei platformelor după comerțul electronic, și anume sectorul închirierii de locuințe pe termen scurt și sectorul transportului de persoane. (22)   Există riscuri de denaturare a concurenței între prestările de servicii efectuate prin intermediul platformelor online care se sustrag impozitării TVA și livrările efectuate în economia tradițională care sunt supuse TVA. Amendamentul 34 Propunere de directivă Considerentul 23 (23)  Prin urmare, este necesar să se stabilească norme pentru a aborda denaturările concurenței în sectorul închirierii de locuințe pe termen scurt și în sectorul transportului de călători prin schimbarea rolului pe care îl joacă platformele în colectarea TVA-ului (devenind „furnizor presupus”). În conformitate cu acest model, platformele trebuie să fie obligate să perceapă TVA în cazul în care TVA este datorată, dar furnizorul subiacent nu o percepe deoarece, de exemplu, este o persoană fizică sau o persoană impozabilă care utilizează regimul special pentru întreprinderile mici. (23)  Prin urmare, este necesar să se stabilească norme clare, echilibrate și proporționale pentru a aborda potențialele denaturări ale concurenței în sectorul închirierii de locuințe pe termen scurt și în sectorul transportului de călători prin introducerea modelului „furnizor presupus”. Conform acestui model, platformele au obligația de a percepe și de a contabiliza TVA pentru livrarea subiacentă în cazul în care furnizorul nu percepe TVA și pot face obiectul obligațiilor de raportare. Deși principiul neutralității TVA este esențial pentru sistemul de TVA și ar trebui respectat cât mai mult posibil, caracteristicile sectorului închirierii de locuințe pe termen scurt și al transportului de călători necesită o abordare specifică prin intermediul modelului furnizorului presupus. Amendamentul 35 Propunere de directivă Considerentul 23 a (nou) (23a)  Întrucât instituirea unui model de furnizor presupus va atrage costuri suplimentare pentru micile platforme, ar trebui oferite stimulente pentru a le încuraja să se conformeze cât mai curând posibil, pentru a garanta condiții echitabile și condiții de concurență echitabilă pe piețele respective. Amendamentul 36 Propunere de directivă Considerentul 23 b (nou) (23b)  Sistemul furnizorilor presupuși nu ar trebui să se aplice platformelor mici și medii, astfel cum sunt definite în Directiva 2013/34/UE, de exemplu micii furnizori de servicii de cazare închiriate pe termen scurt (gazde și/sau întreprinderi scutite de TVA) care contribuie la turismul durabil în Uniune și promovează călătoriile în locuri mai puțin frecventate. În plus, sistemul furnizorilor presupuși ar trebui să asigure condiții echitabile și să nu furnizeze un avantaj competitiv platformelor mari, care sunt mai în măsură să suporte costuri suplimentare. Amendamentul 37 Propunere de directivă Considerentul 24 (24)  Statele membre interpretează în mod diferit locul prestării serviciului de facilitare furnizat de platforme persoanelor neimpozabile. Prin urmare, se impune clarificarea acestei norme. (24)  Statele membre interpretează în mod diferit locul prestării serviciului de facilitare furnizat de platforme persoanelor neimpozabile. Se impune clarificarea acestei norme, astfel încât utilizarea unei platforme de facilitare să nu creeze în niciun fel un avantaj concurențial pentru un furnizor. De asemenea, din motive de claritate și securitate juridică, este necesar să se stabilească o definiție uniformă a termenului „intermediar de platformă”. Amendamentul 38 Propunere de directivă Considerentul 31 a (nou) (31a)  Implementarea diferitelor regimuri de ghișeu unic al Uniunii (UOSS) în statele membre necesită punerea la dispoziția întreprinderilor a unor specificații tehnice suficiente pentru a se asigura că declarațiile de la ghișeul unic nu diferă de la o țară la alta și, de asemenea, dând întreprinderilor opțiunea de a descărca un fișier pentru a depune o declarație privind ghișeul unic. Amendamentul 39 Propunere de directivă Considerentul 31 b (nou) (31b)  Pentru a simplifica funcționarea cotidiană a întreprinderilor, Comisia ar putea lua în considerare consolidarea celor trei înregistrări actuale: ghișeul unic pentru importuri (IOSS), ghișeul unic al Uniunii (UOSS) și ghișeul unic din afara Uniunii (non-UOSS)], astfel încât toate livrările (și anume, bunurile importate, serviciile și vânzările pe piața internă) să poată fi declarate prin intermediul unui portal unic. Amendamentul 40 Propunere de directivă Considerentul 32 (32)  Printre alte măsuri, Directiva (UE) 2017/2455 a extins domeniul de aplicare al mini-ghișeului unic pentru a deveni un ghișeu unic mai larg, vizând toate prestările transfrontaliere de servicii către persoane neimpozabile care au loc în Uniune și toate vânzările intracomunitare de bunuri la distanță. În mod excepțional, interfețele electronice, cum ar fi piețele online și platformele, care devin furnizori presupuși pentru anumite livrări de bunuri în cadrul Uniunii, pot, de asemenea, să declare anumite livrări interne de bunuri în cadrul regimului UE al ghișeului unic. Pentru a sprijini obiectivul unei înregistrări unice în scopuri de TVA în Uniune, domeniul de aplicare al regimului UE al ghișeului unic trebuie extins în continuare pentru a acoperi alte livrări de bunuri, inclusiv livrările interne de bunuri de la întreprindere la consumator în Uniune de către persoane impozabile care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA în statul membru de consum, asigurându-se că întreprinderile nu trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA în fiecare stat membru în care au loc astfel de livrări de bunuri către consumatori. În plus, domeniul de aplicare al regimului UE al ghișeului unic trebuie extins pentru a include și livrările interne de bunuri supuse regimului marjei efectuate de orice persoană, atunci când bunurile respective sunt livrate de o persoană impozabilă (comerciant persoană impozabilă) care nu este identificată în statul membru în care ar avea loc astfel de livrări de bunuri. Această modificare ar permite comercianților persoane impozabile să beneficieze de simplificările OSS și ar permite ca TVA datorată pentru aceste livrări și prestări să fie declarată și plătită într-un stat membru de identificare prin intermediul regimului UE al ghișeului unic extins. (32)  Printre alte măsuri, Directiva (UE) 2017/2455 a extins domeniul de aplicare al mini-ghișeului unic pentru a deveni un ghișeu unic mai larg, vizând toate prestările transfrontaliere de servicii către persoane neimpozabile care au loc în Uniune și toate vânzările intracomunitare de bunuri la distanță. În mod excepțional, interfețele electronice, cum ar fi piețele online și platformele, care devin furnizori presupuși pentru anumite livrări de bunuri în cadrul Uniunii, pot, de asemenea, să declare anumite livrări interne de bunuri în cadrul regimului UE al ghișeului unic. Pentru a sprijini obiectivul unei înregistrări unice în scopuri de TVA în Uniune, domeniul de aplicare al regimului UE al ghișeului unic trebuie extins în continuare pentru a acoperi alte livrări de bunuri, inclusiv livrările interne de bunuri de la întreprindere la consumator în Uniune de către persoane impozabile care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA în statul membru de consum, asigurându-se că întreprinderile nu trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA în fiecare stat membru în care au loc astfel de livrări de bunuri către consumatori. În plus, domeniul de aplicare al regimului UE al ghișeului unic trebuie extins pentru a include și livrările interne de bunuri supuse regimului marjei efectuate de orice persoană, atunci când bunurile respective sunt livrate de o persoană impozabilă (comerciant persoană impozabilă) care nu este identificată în statul membru în care ar avea loc astfel de livrări de bunuri. Această modificare ar permite comercianților persoane impozabile să beneficieze de simplificările OSS și ar permite ca TVA datorată pentru aceste livrări și prestări să fie declarată și plătită într-un stat membru de identificare prin intermediul regimului UE al ghișeului unic extins. Cu toate acestea, ar trebui să se evite orice extindere a OSS al Uniunii la livrările de bunuri și prestările de servicii de către o persoană impozabilă altei persoane impozabile. Libertatea persoanelor impozabile cu sedii fixe în diferite state membre de a alege statul membru de identificare în scopul ghișeului unic contribuie la o piață internă favorabilă creșterii. Amendamentul 41 Propunere de directivă Considerentul 33 (33)  În mod normal, furnizorul bunurilor sau serviciilor percepe și contabilizează taxa pe valoarea adăugată. Cu toate acestea, în anumite circumstanțe, statele membre pot prevedea că, în cadrul mecanismului taxării inverse, destinatarul livrării sau prestării, mai degrabă decât furnizorul, este obligat să declare TVA datorată. Pentru a sprijini în continuare obiectivul înregistrării unice în scopuri de TVA în Uniune, trebuie stabilite norme pentru aplicarea obligatorie de către statele membre a mecanismului taxării inverse în situațiile în care un furnizor nu este stabilit în scopuri de TVA în statul membru în care este datorată TVA. Un furnizor care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii către o persoană care este înregistrată în scopuri de TVA în statul membru în care livrarea sau prestarea este impozabilă trebuie să aibă dreptul de a aplica taxarea inversă. În scopul controlului, astfel de livrări sau prestări trebuie să fie raportate în declarația recapitulativă. (33)  În mod normal, furnizorul bunurilor sau serviciilor percepe și contabilizează taxa pe valoarea adăugată. Cu toate acestea, în anumite circumstanțe, statele membre pot prevedea că, în cadrul mecanismului taxării inverse, destinatarul livrării sau prestării, mai degrabă decât furnizorul, este obligat să declare TVA datorată. Pentru a sprijini în continuare obiectivul înregistrării unice în scopuri de TVA în Uniune, trebuie stabilite norme pentru aplicarea obligatorie de către statele membre a mecanismului taxării inverse în situațiile în care un furnizor nu este stabilit în scopuri de TVA în statul membru în care este datorată TVA. În scopul controlului, astfel de livrări sau prestări trebuie să fie raportate în declarația recapitulativă. Amendamentul 42 Propunere de directivă Considerentul 35 a (nou) (35a)  IOSS ar trebui să funcționeze în mod transparent și sigur. O abordare unificată între IOSS, pe de o parte, și legislația și practica vamală, pe de altă parte, ar contribui la eliminarea inconsecvențelor, a erorilor și a dublei impuneri. Amendamentul 43 Propunere de directivă Considerentul 36 (36)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Directivei 2006/112/CE, trebuie conferite competențe Comisiei pentru o mai bună asigurare a utilizării corecte și a procesului de verificare a codurilor de înregistrare în scopuri de TVA în IOSS, în scopul scutirii prevăzute în directiva respectivă. Această împuternicire trebuie să permită Comisiei să adopte un act de punere în aplicare pentru a introduce măsuri speciale de prevenire a anumitor forme de evaziune fiscală sau de evitare a obligațiilor fiscale. Astfel de măsuri speciale implică, printre altele, corelarea numărului unic al lotului cu codul de înregistrare în scopuri de TVA în IOSS. Aceste competențe trebuie exercitate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului71 și, în acest scop, comitetul trebuie să fie cel instituit prin articolul 58 din Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Parlamentului European și al Consiliului72. (36)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Directivei 2006/112/CE, trebuie conferite competențe Comisiei pentru o mai bună asigurare a utilizării corecte și a procesului de verificare a codurilor de înregistrare în scopuri de TVA în IOSS, în scopul scutirii prevăzute în directiva respectivă. Această împuternicire trebuie să permită Comisiei să adopte un act de punere în aplicare pentru a introduce măsuri speciale de prevenire a anumitor forme de evaziune fiscală sau de evitare a obligațiilor fiscale. Astfel de măsuri speciale implică, printre altele, corelarea numărului unic al lotului cu codul de înregistrare în scopuri de TVA în IOSS. Aceste competențe trebuie exercitate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului71 și, în acest scop, comitetul trebuie să fie cel instituit prin articolul 58 din Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Parlamentului European și al Consiliului72. Competențele Comisiei ar trebui să țină seama de drepturile contribuabililor la confidențialitate. Orice proiect de act de punere în aplicare trebuie transmis Parlamentului European spre informare, pentru a-și putea exercita drepturile. __________________ __________________ 71 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13). 71 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13). 72 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată (JO L 268, 12.10.2010, p. 1). 72 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată (JO L 268, 12.10.2010, p. 1). Amendamentul 44 Propunere de directivă Considerentul 38 (38)  Directiva 2006/112/CE prevede un tratament simplificat în materie de TVA pentru bunurile transferate în cadrul regimului de stocuri la dispoziția clientului în cazul în care sunt îndeplinite anumite condiții prevăzute. Întrucât regimul de simplificare OSS pentru transferurile de bunuri proprii este cuprinzător și vizează circulația transfrontalieră a bunurilor care fac în prezent obiectul regimului de stocuri la dispoziția clientului în temeiul articolului 17a din directiva respectivă, este necesar ca acestea să fie eliminate treptat prin includerea unei date de încheiere înainte de eliminarea completă a dispozițiilor privind stocurile la dispoziția clientului din Directiva 2006/112/CE. Prin urmare, 31 decembrie 2024 trebuie stabilită ca dată de încheiere, după care nu va mai fi posibilă aplicarea niciunui nou regim de stocuri la dispoziția clientului. În cazul regimului de stocuri la dispoziția clientului care începe la 31 decembrie 2024 sau înainte de această dată, trebuie să se aplice în continuare condițiile relevante, inclusiv termenul de 12 luni pentru transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective către cumpărătorul preconizat. În paralel cu includerea acestei noi date de încheiere, trebuie introdus un nou alineat în dispozițiile referitoare la regimul de stocuri la dispoziția clientului pentru a se asigura că respectivele dispoziții vor înceta să se aplice la 31 decembrie 2025, deoarece nu vor mai fi necesare după această dată. (38)  Directiva 2006/112/CE prevede un tratament simplificat în materie de TVA pentru bunurile transferate în cadrul regimului de stocuri la dispoziția clientului în cazul în care sunt îndeplinite anumite condiții prevăzute. Întrucât regimul de simplificare OSS pentru transferurile de bunuri proprii este cuprinzător și vizează circulația transfrontalieră a bunurilor care fac în prezent obiectul regimului de stocuri la dispoziția clientului în temeiul articolului 17a din directiva respectivă, este necesar ca acestea să fie eliminate treptat prin includerea unei date de încheiere înainte de eliminarea completă a dispozițiilor privind stocurile la dispoziția clientului din Directiva 2006/112/CE. Prin urmare, 31 decembrie 2025 trebuie stabilită ca dată de încheiere, după care nu va mai fi posibilă aplicarea niciunui nou regim de stocuri la dispoziția clientului. În cazul regimului de stocuri la dispoziția clientului care începe la 31 decembrie 2025 sau înainte de această dată, trebuie să se aplice în continuare condițiile relevante, inclusiv termenul de 12 luni pentru transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective către cumpărătorul preconizat. În paralel cu includerea acestei noi date de încheiere, trebuie introdus un nou alineat în dispozițiile referitoare la regimul de stocuri la dispoziția clientului pentru a se asigura că respectivele dispoziții vor înceta să se aplice la 31 decembrie 2026, deoarece nu vor mai fi necesare după această dată. Amendamentul 45 Propunere de directivă Considerentul 39 (39)  Regimul marjei funcționează permițând comercianților persoane impozabile să plătească TVA pentru diferența dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare al bunurilor care intră sub incidența regimului, și anume bunuri second-hand, obiecte de artă, obiecte de colecție și antichități. Pentru a se asigura că impozitarea acestor livrări specifice are loc în statul membru în care clientul este stabilit, își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită, Directiva 2006/112/CE trebuie modificată pentru a introduce o nouă normă privind locul livrării. În plus, Directiva 2006/112/CE trebuie modificată pentru a exclude în mod specific livrările de bunuri supuse regimului marjei de la aplicarea obligatorie a mecanismului taxării inverse. Cu toate acestea, pentru a sprijini obiectivul înregistrării unice în scopuri de TVA în Uniune și pentru a reduce la minimum sarcinile de asigurare a conformității, comercianții persoane impozabile care își desfășoară activitatea în cadrul regimului marjei pot opta să se înregistreze pentru a utiliza regimul UE al ghișeului unic pentru a declara și a plăti taxa pe valoarea adăugată datorată pentru anumite livrări de bunuri supuse regimului marjei prin intermediul regimului respectiv, fără a fi nevoie să se înregistreze în mai multe state membre. (39)  Regimul marjei funcționează permițând comercianților persoane impozabile să plătească TVA pentru diferența dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare al bunurilor care intră sub incidența regimului, și anume bunuri second-hand, inclusiv bunuri de capital precum clădiri, utilaje, unelte și echipamente, obiecte de artă, obiecte de colecție și antichități. Pentru a se asigura că impozitarea acestor livrări specifice are loc în statul membru în care clientul este stabilit, își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită, Directiva 2006/112/CE trebuie modificată pentru a introduce o nouă normă privind locul livrării. În plus, Directiva 2006/112/CE trebuie modificată pentru a exclude în mod specific livrările de bunuri supuse regimului marjei de la aplicarea obligatorie a mecanismului taxării inverse. Cu toate acestea, pentru a sprijini obiectivul înregistrării unice în scopuri de TVA în Uniune și pentru a reduce la minimum sarcinile de asigurare a conformității, comercianții persoane impozabile care își desfășoară activitatea în cadrul regimului marjei pot opta să se înregistreze pentru a utiliza regimul UE al ghișeului unic pentru a declara și a plăti taxa pe valoarea adăugată datorată pentru anumite livrări de bunuri supuse regimului marjei prin intermediul regimului respectiv, fără a fi nevoie să se înregistreze în mai multe state membre. Amendamentul 46 Propunere de directivă Considerentul 39 a (nou) (39a)  Recunoscând importanța practicilor durabile, este important să se asigure că metoda de calculare a TVA pentru marja de profit pentru vânzarea de bunuri second-hand și de colecție este simplă și clară. Uniunea ar trebui să analizeze dacă sunt necesare alte metode de calcul (de exemplu, o rată medie a marjei de TVA furnizată de vânzător și pe categorii de obiecte) pentru a îmbunătăți aplicarea și funcționarea regimului marjei de TVA pentru bunurile second-hand. Amendamentul 47 Propunere de directivă Considerentul 39 b (nou) (39b)   Unele state membre nu scutesc donațiile în natură de TVA, chiar dacă o astfel de scutire este posibilă în temeiul Directivei TVA existente, ceea ce determină întreprinderile să distrugă bunurile de consum, în special returnările, în loc să le doneze unor cauze caritabile. Comisia ar trebui să emită orientări pentru statele membre, care să clarifice că scutirile de TVA pentru donațiile în natură sunt compatibile cu dreptul existent al Uniunii în domeniul TVA-ului. Amendamentul 48 Propunere de directivă Considerentul 41 a (nou) (41a)  Implementarea simultană, în 2028, a cerințelor de raportare digitală pe piețele tuturor statelor membre va fi extrem de dificilă. O implementare progresivă a cerințelor de raportare digitală ar asigura disponibilitatea unui suficient personal calificat pentru adaptarea întregului software al întreprinderilor. Comisia ar trebui să propună întreprinderilor soluții practice de reducere a costurilor de punere în aplicare înainte de punerea în aplicare a prezentei directive. Amendamentul 49 Propunere de directivă Considerentul 41 b (nou) (41b)  Pachetul „TVA-ul în era digitală” ar trebui introdus treptat începând cu 1 ianuarie 2025. Amendamentul 50 Propunere de directivă Considerentul 41 c (nou) (41c)  Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/17251a și a emis un aviz la 3 martie 20231b. ________________ 1aRegulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39). 1b JO C 113, 28.3.2023, p. 26. Amendamentul 51 Propunere de directivă Considerentul 41 d (nou) (41d)  Extinderea serviciilor de cloud computing, ca urmare a cerințelor de raportare digitală, ar putea duce la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră. Comisia ar trebui să ia măsuri și să ofere stimulente pentru a asigura „înverzirea” sectorului digital, de exemplu prin centralizarea centrelor de date cu scopul de a optimiza funcționarea acestora, ajutând întreprinderile să utilizeze energie din surse regenerabile în locul combustibililor fosili pentru a alimenta centrele de date și utilizând inteligența artificială pentru a reduce poluarea generată de acestea. Amendamentul 52 Propunere de directivă Considerentul 41 e (nou) (41e)   Prezenta directivă implică mai multe modificări ale modului în care trebuie declarate veniturile din TVA. Ar putea avea un impact semnificativ asupra naturii muncii angajaților care lucrează în administrațiile fiscale. Prin urmare, autoritățile fiscale ar trebui să se asigure că angajații lor au acces la formarea necesară înainte de intrarea în vigoare a prezentei directive. Amendamentul 53 Propunere de directivă Articolul 1 – titlu Modificări ale Directivei 2006/112/CE cu efect de la 1 ianuarie 2024 Modificări ale Directivei 2006/112/CE cu efect de la 1 ianuarie 2025 Amendamentul 54 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 Directiva 2006/112/CE Articolul 217 Articolul 217 Articolul 217 În sensul prezentei directive, „factură electronică” înseamnă o factură care conține informațiile solicitate în prezenta directivă și care a fost emisă, transmisă și primită într-un format electronic structurat care permite prelucrarea sa automată și electronică.”; În sensul prezentului capitol, „factură electronică” înseamnă o factură care conține informațiile solicitate în prezenta directivă și care a fost emisă, transmisă și primită în orice format electronic. În sensul titlului XI, capitolul 6, secțiunile 1 și 2, „factură electronică” înseamnă o factură care conține informațiile solicitate în prezenta directivă și care a fost emisă, transmisă și primită într-un format electronic structurat care permite prelucrarea sa automată și electronică. Amendamentul 55 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Directiva 2006/112/CE Articolul 218 – alineatul 1 1.  În sensul prezentei directive, statul membru acceptă documentele sau mesajele pe suport de hârtie sau în format electronic ca facturi, în cazul în care îndeplinesc condițiile stabilite în prezentul capitol. 1.  În sensul prezentei directive, statul membru acceptă documentele sau mesajele pe suport de hârtie sau în format digital sau electronic ca facturi, în cazul în care îndeplinesc condițiile stabilite în prezentul capitol. Amendamentul 56 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Directiva 2006/112/CE Articolul 218 – alineatul 2 2.  Statele membre pot impune obligația de a emite facturi electronice. Statele membre care impun această obligație permit emiterea facturilor electronice care respectă standardul european privind facturarea electronică și lista sintaxelor sale în conformitate cu Directiva 2014/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului*. Emiterea facturilor electronice de către persoanele impozabile și transmiterea acestora nu fac obiectul unei autorizări sau verificări prealabile obligatorii de către autoritățile fiscale, fără a aduce atingere măsurilor speciale autorizate în temeiul articolului 395, puse deja în aplicare la data intrării în vigoare a prezentei directive. 2.  Statele membre pot impune obligația de a emite facturi electronice. Statele membre care impun această obligație permit emiterea facturilor electronice care respectă standardul european privind facturarea electronică și lista sintaxelor sale în conformitate cu Directiva 2014/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului*. Statele membre pot permite, de asemenea, emiterea facturilor electronice într-un format diferit, în conformitate cu articolul 217 din prezenta directivă, cu condiția ca acestea să permită, de asemenea, utilizarea standardului european. Pentru tranzacțiile interne, statele membre pot impune persoanelor impozabile stabilite pe teritoriul lor obligația de a emite facturi electronice pentru livrările de bunuri și prestările de servicii pe teritoriul lor. __________________ __________________ * Directiva 2014/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice (JO L 133, 6.5.2014, p. 1). * Directiva 2014/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice (JO L 133, 6.5.2014, p. 1). Amendamentul 57 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Directiva 2006/112/CE Articolul 218 – alineatul 2 a (nou) 2a.  Standardul european privind facturarea electronică menționat la articolul 2 din prezentul articol se publică pe site-ul internet al Comisiei. Amendamentul 58 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Directiva 2006/112/CE Articolul 218 – alineatul 2 b (nou) 2b.  Micro-întreprinderile și întreprinderile mici, așa cum sunt definite în Directiva 2013/34/UE și organismele non-profit sunt libere să utilizeze standarde recunoscute și în vigoare în alt stat membru decât cel prevăzut în Directiva 2014/55/UE, atât timp cât standardele respective respectă articolul 217 din prezenta directivă. Amendamentul 59 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 Directiva 2006/112/CE Articolul 232 (9)  Articolul 232 se elimină; (9)  Articolul 232 se înlocuiește cu următorul text: Amendamentul 60 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 Directiva 2006/112/CE Articolul 232 Articolul 232 Articolul 232 Utilizarea facturii electronice face obiectul acceptării de către destinatar. 1.  Până la 31 decembrie 2027, utilizarea facturii electronice face obiectul acceptării de către destinatar pentru achiziția de bunuri efectuată în conformitate cu articolul 20 și pentru prestarea unui serviciu care este impozabil într-un alt stat membru decât statul membru în care este stabilit furnizorul. Începând cu 1 ianuarie 2028, utilizarea unei facturi electronice nu este condiționată de acceptarea de către destinatar pentru achiziția de bunuri efectuată în conformitate cu articolul 20 și pentru prestările de servicii care sunt impozabile într-un alt stat membru decât statul membru în care este stabilit furnizorul. 2.  Pentru achizițiile și livrările de bunuri și servicii restante care nu sunt menționate la alineatul (1), statele membre pot să prevadă că utilizarea facturilor electronice emise de persoanele impozabile stabilite pe teritoriul lor nu este condiționată de acceptarea de către destinatarul stabilit pe teritoriul lor. Amendamentul 61 Propunere de directivă Articolul 2 – titlu Modificări ale Directivei 2006/112/CE cu efect de la 1 ianuarie 2025 Modificări ale Directivei 2006/112/CE cu efect de la 1 ianuarie 2026 Amendamentul 62 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 2 – litera a Directiva 2006/112/CE Articolul 14 a – alineatul 2 2.  În cazul în care o persoană impozabilă, prin utilizarea unei interfețe electronice cum ar fi o piață online, o platformă, un portal sau alte mijloace similare, facilitează livrarea de bunuri în Comunitate de către o persoană impozabilă, se consideră că persoana impozabilă care facilitează livrarea a primit și a livrat bunurile respective. 2.  În cazul în care o persoană impozabilă, prin utilizarea unei interfețe electronice cum ar fi o piață online, o platformă, un portal sau alte mijloace similare, facilitează livrarea de bunuri în Comunitate de către o persoană impozabilă, se consideră că persoana impozabilă care facilitează livrarea a primit și a livrat bunurile respective. Furnizorul presupus poate invoca buna-credință și nu poate fi răspunzător în cazul în care furnizorul subiacent nu declară în mod deliberat că nu este persoană impozabilă. Amendamentul 63 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 2 – litera b Directiva 2006/112/CE Articolul 14 a – alineatul 3 3.  În cazul în care o persoană impozabilă, prin utilizarea unei interfețe electronice cum ar fi o piață online, o platformă, un portal sau alte mijloace similare, facilitează transferul de bunuri către un alt stat membru în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) de către o persoană impozabilă, altele decât bunurile de capital, astfel cum sunt definite de statul membru către care sunt expediate sau transportate bunurile în conformitate cu articolul 189 litera (a), sau bunurile în legătură cu care nu există un drept deplin de deducere în statul membru respectiv, se consideră că persoana impozabilă care facilitează transferul a primit și a livrat bunurile respective. 3.  În cazul în care o persoană impozabilă, prin utilizarea unei interfețe electronice cum ar fi o piață online, o platformă, un portal sau alte mijloace similare, facilitează transferul de bunuri către un alt stat membru în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) de către o persoană impozabilă, se consideră că persoana impozabilă care facilitează transferul a primit și a livrat bunurile respective. Furnizorul presupus poate invoca buna-credință și nu poate fi ținut responsabil în cazul în care furnizorul subiacent nu declară în mod deliberat că nu este persoană impozabilă. Amendamentul 64 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 2 – litera b Directiva 2006/112/CE Articolul 14 a – alineatul 4 a (nou) 4a.  Statele membre pregătesc și pun la dispoziție orientări specifice pentru persoanele enumerate la articolul 28a din prezenta directivă care aleg să se înregistreze ca persoane impozabile, în urma introducerii regimului furnizorilor presupuși în sectorul cazării și al transportului de călători în economia platformelor. Amendamentul 65 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 2 – litera b Directiva 2006/112/CE Articolul 14 a – alineatul 4 b (nou) 4b.  Comisia comandă un studiu independent după 31 decembrie 2027 pentru a evalua dacă normele privind furnizorii presupuși au avut succes și, în caz afirmativ, pentru a identifica noi sectoare aflate într-o situație similară, precum și pentru a evalua avantajele și dezavantajele introducerii obligativității IOSS. Aceasta prezintă studiul Parlamentului European și Consiliului. Amendamentul 66 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 3 Directiva 2006/112/CE Articolul 28 a – paragraful 1 – partea introductivă Fără a aduce atingere articolului 28, o persoană impozabilă care, prin utilizarea unei interfețe electronice cum ar fi o platformă, un portal sau alte mijloace similare, facilitează prestarea de servicii de închiriere de locuințe pe termen scurt, astfel cum se menționează la articolul 135 alineatul (3), sau servicii de transport de persoane, se consideră că a primit și a prestat ea însăși serviciile respective în cazul în care persoana care prestează serviciile respective este una dintre următoarele: Fără a aduce atingere articolului 28, o persoană impozabilă care, prin utilizarea unei interfețe electronice cum ar fi o platformă, un portal sau alte mijloace similare, facilitează prestarea de servicii de închiriere de locuințe pe termen scurt, astfel cum se menționează la articolul 135 alineatul (3), sau servicii de transport rutier de persoane în interiorul Uniunii, se consideră că a primit și a prestat ea însăși serviciile respective în cazul în care persoana care prestează serviciile respective este una dintre următoarele: Amendamentul 67 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 3 Directiva 2006/112/CE Articolul 28 a – paragraful 1 – litera f (f)   o persoană impozabilă supusă regimului special pentru întreprinderile mici.; eliminat Amendamentul 68 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 3 Directiva 2006/112/CE Articolul 28 a – paragraful 1 a (nou) Sistemul furnizorilor presupuși, astfel cum este prevăzut la primul paragraf, nu se aplică platformelor care sunt întreprinderi mici în sensul Directivei 2013/34/EU1a. În plus, alineatul (1) nu se aplică serviciilor de transport de persoane sau serviciilor de închiriere de locuințe pe termen scurt facilitate prin utilizarea unei interfețe electronice în cazurile în care un serviciu de transport de persoane sau un serviciu de închiriere de locuințe pe termen scurt prestat de o persoană descrisă la primul alineat și nefacilitat prin utilizarea unei interfețe electronice nu ar fi supus TVA. ______________________________ 1a Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19). Amendamentul 69 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 4 Directiva 2006/112/CE Articolul 35 (4)  Articolul 35 se elimină; (4)  Articolul 35 se înlocuiește cu următorul text: Amendamentul 70 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 4 Directiva 2006/112/CE Articolul 35 Articolul 35 Articolul 35 Articolul 33 nu se aplică nici livrărilor de bunuri second-hand, obiecte de artă, obiecte de colecție sau antichități, astfel cum sunt definite la articolul 311 alineatul (1) punctele 1-4, nici livrărilor de mijloace de transport second-hand, astfel cum sunt definite la articolul 327 alineatul (3), care fac obiectul TVA în conformitate cu mecanismele speciale relevante. Articolul 33 nu se aplică nici livrărilor de bunuri second-hand, astfel cum sunt definite la articolul 311 alineatul (1) punctul 1, nici livrărilor de mijloace de transport second-hand, astfel cum sunt definite la articolul 327 alineatul (3), care fac obiectul TVA în conformitate cu mecanismele speciale relevante. Amendamentul 71 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 6 Directiva 2006/112/CE Articolul 46 a (6)   Se introduce următorul articol 46a: eliminat „Articolul 46a Locul de prestare a serviciului de facilitare către o persoană neimpozabilă, prin intermediul unei platforme, al unui portal sau al unor mijloace similare, este locul în care tranzacția subiacentă este efectuată în conformitate cu prezenta directivă.” Amendamentul 72 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 7 Directiva 2006/112/CE Articolul 135 – alineatul 3 3.  Prestarea neîntreruptă a serviciilor de închiriere de locuințe pentru o perioadă de maximum 45 de zile, cu sau fără prestarea altor servicii auxiliare, este considerată ca având o funcție similară sectorului hotelier.”; 3.  Următoarele sunt considerate ca având o funcție similară sectorului hotelier: (a)  prestarea neîntreruptă a serviciilor de închiriere de locuințe pentru o perioadă de maximum 31 de nopți, cu sau fără prestarea altor servicii auxiliare; (b)  prestarea a trei sau mai multe servicii auxiliare semnificative pe durata prestării serviciilor de închiriere de locuințe. Amendamentul 73 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 10 Directiva 2006/112/CE Articolul 143 – alineatul 1 a – paragraful 1 În scopul scutirii prevăzute la alineatul (1) litera (ca), Comisia adoptă un act de punere în aplicare pentru a introduce măsuri speciale de prevenire a anumitor forme de evaziune fiscală sau de evitare a obligațiilor fiscale, printre altele, prin corelarea numărului unic al lotului cu codul de înregistrare în scopuri de TVA corespunzător, astfel cum se menționează la articolul 369q. În scopul scutirii prevăzute la alineatul (1) litera (ca), Comisia adoptă un act de punere în aplicare pentru a introduce măsuri speciale de prevenire a anumitor forme de evaziune fiscală sau de evitare a obligațiilor fiscale, printre altele, prin corelarea numărului unic al lotului cu codul de înregistrare în scopuri de TVA corespunzător, astfel cum se menționează la articolul 369q. Comisia informează Parlamentul European, EPPO, OLAF și Europol cu privire la aceasta. Amendamentul 74 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 12 Directiva 2006/112/CE Articolul 194 – alineatul 1 1.  Fără a aduce atingere articolelor 195 și 196, în cazul în care livrarea de bunuri sau prestarea de servicii impozabilă este efectuată de o persoană impozabilă care nu este stabilită în statul membru în care TVA este datorată, statele membre permit ca persoana obligată la plata TVA să fie persoana căreia i-au fost livrate bunurile sau i-au fost prestate serviciile, în cazul în care persoana respectivă este deja identificată în statul membru respectiv. 1.  Fără a aduce atingere articolelor 195 și 196, în cazul în care livrarea de bunuri sau prestarea de servicii impozabilă este efectuată de o persoană impozabilă care nu este identificată în scopuri de TVA în statul membru în care TVA este datorată, persoana obligată la plata TVA este persoana căreia i-au fost livrate bunurile sau i-au fost prestate serviciile, în cazul în care persoana respectivă este deja identificată în scopuri de TVA în statul membru respectiv. Amendamentul 75 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 12 Directiva 2006/112/CE Articolul 194 – alineatul 1 a (nou) 1a.  În pofida dispozițiilor de la alineatul (1), întreprinderile nestabilite sunt în continuare în măsură să se înregistreze și să declare TVA-ul local, dacă aleg acest lucru. Amendamentul 76 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 12 Directiva 2006/112/CE Articolul 194 – alineatul 2 a (nou) 2a.   Până la 31 decembrie 2028, Comisia evaluează eficacitatea prezentului articol și valoarea sa adăugată pentru combaterea fraudei în domeniul TVA-ului, și anume a fraudei intracomunitare cu firme „fantomă”, informând în mod corespunzător Parlamentul și Consiliul cu privire la rezultatele respectivei evaluări. Amendamentul 77 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 14 – litera a Directiva 2006/112/CE Articolul 242 a – alineatul 1 a 1a.  În cazul în care o persoană impozabilă, prin utilizarea unei interfețe electronice cum ar fi o platformă, un portal sau alte mijloace similare, facilitează prestarea de servicii de închiriere de locuințe pe termen scurt sau servicii de transport de persoane, și se consideră că persoana respectivă nu a primit și nu a prestat ea însăși serviciile respective în temeiul articolului 28a, persoana impozabilă care facilitează prestarea este obligată să țină registre în acest sens.”; 1a.  În cazul în care o persoană impozabilă, prin utilizarea unei interfețe electronice cum ar fi o platformă, un portal sau alte mijloace similare, facilitează prestarea de servicii de închiriere de locuințe pe termen scurt sau servicii de transport rutier de persoane în interiorul Uniunii, și se consideră că persoana respectivă nu a primit și nu a prestat ea însăși serviciile respective în temeiul articolului 28a, persoana impozabilă care facilitează prestarea este obligată să țină registre în acest sens.; Amendamentul 78 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 14 – litera b Directiva 2006/112/CE Articolul 242 a – alineatul 2 – paragraful 2 Registrele menționate trebuie păstrate pentru o perioadă de zece ani de la sfârșitul anului în care s-a efectuat operațiunea.”; Registrele menționate sunt păstrate de către persoana impozitabilă în cauză pentru o perioadă de șapte ani de la sfârșitul anului în care s-a efectuat operațiunea.”; Amendamentul 79 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 27 Directiva 2006/112/CE Articolul 369 xa – paragraful 1 – punctul 1 (1)  «transfer de bunuri proprii» înseamnă transferul de bunuri către un alt stat membru în conformitate cu articolul 17 alineatul (1), inclusiv transferurile efectuate în temeiul articolului 14a alineatul (3), și nu include transferurile de bunuri de capital, astfel cum sunt definite de statul membru către care sunt expediate sau transportate bunurile în conformitate cu articolul 189 litera (a), sau bunurile în legătură cu care nu există un drept deplin de deducere în statul membru respectiv. (1)  «transfer de bunuri proprii» înseamnă transferul de bunuri către un alt stat membru în conformitate cu articolul 17 alineatul (1), inclusiv transferurile efectuate în temeiul articolului 14a alineatul (3). Amendamentul 80 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 27 Directiva 2006/112/CE Articolul 369 xe – paragraful 1 – litera b (b)   în cazul în care se poate deduce, prin alte mijloace, că activitățile impozabile desfășurate de persoana impozabilă în cauză, supuse prezentului regim special au încetat; eliminat Amendamentul 81 Propunere de directivă Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 27 Directiva 2006/112/CE Articolul 369 xh – alineatul 1 – paragraful 1 Sumele înscrise pe declarația privind TVA se exprimă în euro. Sumele înscrise pe declarația privind TVA se exprimă în euro sau, pentru statele membre care nu au adoptat moneda euro, în moneda lor națională. Amendamentul 82 Propunere de directivă Articolul 3 – titlu Modificări ale Directivei 2006/112/CE cu efect de la 1 ianuarie 2026 Modificări ale Directivei 2006/112/CE cu efect de la 1 ianuarie 2027 Amendamentul 83 Propunere de directivă Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 2 Directiva 2006/112/CE Articolul 138 – alineatul 1 a (2)  La articolul 138, alineatul (1a) se înlocuiește cu următorul text: eliminat 1a.  Scutirea prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol nu se aplică în cazul în care furnizorul nu a respectat obligația prevăzută la articolele 262 și 263 de a comunica datele privind tranzacțiile intracomunitare sau datele transmise nu conțin informațiile corecte referitoare la livrare, astfel cum se solicită în temeiul articolului 264, cu excepția cazului în care furnizorul poate justifica în mod corespunzător orice deficiență într-un mod considerat satisfăcător de autoritățile competente.”; Amendamentul 84 Propunere de directivă Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 3 Directiva 2006/112/CE Articolul 218 Articolul 218 Articolul 218 În sensul prezentei directive, facturile se emit într-un format electronic structurat. Cu toate acestea, statele membre pot accepta documente pe suport de hârtie sau în alte formate ca facturi pentru tranzacțiile care nu fac obiectul obligațiilor de raportare prevăzute la titlul XI capitolul 6. Statele membre permit emiterea facturilor electronice care respectă standardul european privind facturarea electronică și lista sintaxelor sale în conformitate cu Directiva 2014/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului. Emiterea facturilor electronice de către persoanele impozabile și transmiterea acestora nu fac obiectul unei autorizări sau verificări prealabile obligatorii de către autoritățile fiscale.; În sensul prezentei directive, facturile se emit într-un format electronic structurat. Statele membre pot interzice emiterea de documente pe suport de hârtie sau în alte formate ca facturi începând de la 1 ianuarie 2028 pentru tranzacțiile care nu fac obiectul obligațiilor de raportare prevăzute la titlul XI capitolul 6. Statele membre permit emiterea facturilor electronice care respectă standardul european privind facturarea electronică și lista sintaxelor sale în conformitate cu Directiva 2014/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului. Statele membre pot permite, de asemenea, emiterea facturilor electronice într-un format diferit, în conformitate cu articolul 217 din prezenta directivă. Amendamentul 85 Propunere de directivă Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 4 Directiva 2006/112/CE Articolul 222 – paragraful 1 Pentru livrările de bunuri efectuate în conformitate cu condițiile menționate la articolul 138 sau pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii pentru care taxa este datorată de client în temeiul articolelor 194 și 196, se emite o factură în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data la care a intervenit faptul generator.; Pentru livrările de bunuri efectuate în conformitate cu condițiile menționate la articolul 138 sau pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii pentru care taxa este datorată de client în temeiul articolelor 194 și 196, se emite o factură în termen de cel mult opt zile lucrătoare de la data la care a intervenit faptul generator.; Amendamentul 86 Propunere de directivă Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 4 Directiva 2006/112/CE Articolul 222 – paragraful 1 a (nou) Comisia propune întreprinderilor soluții de reducere a costurilor de punere în aplicare înainte de... [data intrării în vigoare a prezentei directive]. Amendamentul 87 Propunere de directivă Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 4 Directiva 2006/112/CE Articolul 222 – paragraful 1 b (nou) Prezentul articol nu se aplică achizițiilor din domeniul apărării, exceptate în temeiul articolelor 143 și 151. Amendamentul 88 Propunere de directivă Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 5 Directiva 2006/112/CE Articolul 223 (5)  Articolul 223 se elimină; eliminat Amendamentul 89 Propunere de directivă Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 6 Directiva 2006/112/CE Articolul 226 – paragraful 1 – punctul 16 (16)  în cazul unei facturi de corecție, numărul secvențial care identifică factura rectificativă, astfel cum se menționează la punctul (2); (16)  în cazul unei facturi de corecție, numărul secvențial care identifică factura rectificativă, astfel cum se menționează la punctul (2) sau numărul de serie al facturii rectificative sau alt identificator similar al acordului din care rezultă rectificarea, așa cum se menționează la punctul (2); Amendamentul 90 Propunere de directivă Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 6 Directiva 2006/112/CE Articolul 226 – paragraful 1 – punctul 17 (17)   numărul IBAN al contului bancar al furnizorului în care va fi creditată plata facturii. În cazul în care numărul IBAN nu este disponibil, orice alt identificator care identifică fără echivoc contul bancar în care va fi creditată factura; eliminat Amendamentul 91 Propunere de directivă Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 6 Directiva 2006/112/CE Articolul 226 – paragraful 1 – punctul 18 (18)  Data la care este scadentă plata livrării de bunuri sau a prestării de servicii sau, în cazul în care se convine asupra unor plăți parțiale, data și valoarea fiecărei plăți.; eliminat Amendamentul 92 Propunere de directivă Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 6 Directiva 2006/112/CE Articolul 226 – paragraful 1 – punctul 18 a (nou) (18a)  elementele esențiale ale unei facturi electronice, astfel cum sunt prevăzute la articolul 6 din Directiva 2014/55/CE, cu excepția literelor (a), (b), (i) și (k), care nu sunt necesare din punctul de vedere al logicii TVA; Amendamentul 93 Propunere de directivă Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 9 – litera a Directiva 2006/112/CE Articolul 262 – paragraful 1 – partea introductivă Fiecare persoană impozabilă identificată în scopuri de TVA transmite statului membru în care aceasta este stabilită sau identificată în scopuri de TVA următoarele date privind fiecare livrare și transfer de bunuri efectuate în conformitate cu articolul 138, pentru fiecare achiziție intracomunitară de bunuri în conformitate cu articolul 20 și pentru fiecare prestare de servicii impozabilă într-un alt stat membru decât cel în care este stabilit furnizorul:; Fiecare persoană impozabilă identificată în scopuri de TVA transmite fără întârzieri nejustificate statului membru în care aceasta este stabilită sau identificată în scopuri de TVA următoarele date privind fiecare livrare și transfer de bunuri efectuate în conformitate cu articolul 138, pentru fiecare achiziție intracomunitară de bunuri în conformitate cu articolul 20 și pentru fiecare prestare de servicii impozabilă într-un alt stat membru decât cel în care este stabilit furnizorul:; Amendamentul 94 Propunere de directivă Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 10 Directiva 2006/112/CE Articolul 263 – alineatul 1 – paragraful 1 Datele menționate la articolul 262 alineatul (1) se transmit pentru fiecare tranzacție individuală efectuată de persoana impozabilă în termen de cel mult două zile lucrătoare de la emiterea facturii sau de la data la care trebuia să fie emisă factura, în cazul în care persoana impozabilă nu respectă obligația de a emite o factură. Datele sunt transmise de persoana impozabilă sau de către o terță parte în numele persoanei impozabile respective. Statele membre prevăd mijloace electronice de transmitere a acestor date. Datele menționate la articolul 262 alineatul (1) se transmit pentru fiecare tranzacție individuală efectuată de persoana impozabilă în termen de cel mult trei zile lucrătoare de la data înscrierii în registrele contabile ale persoanei impozabile sau de la data la care trebuia să fie emisă factura, în cazul în care persoana impozabilă nu respectă obligația de a emite o factură. Datele sunt transmise de persoana impozabilă sau de către o terță parte în numele persoanei impozabile respective. Statele membre prevăd mijloace electronice de transmitere a acestor date. Amendamentul 95 Propunere de directivă Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 10 Directiva 2006/112/CE Articolul 263 – alineatul 1 – paragraful 3 Statele membre pot permite transmiterea datelor din facturile electronice utilizând alte formate de date care asigură interoperabilitatea cu standardul european privind facturarea electronică. Statele membre pot permite transmiterea, în mod gratuit, a datelor din facturile electronice utilizând alte formate de date care asigură interoperabilitatea cu standardul european privind facturarea electronică. Amendamentul 96 Propunere de directivă Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 10 Directiva 2006/112/CE Articolul 263 – alineatul 2 a (nou) 2a.  Alineatele (1) și (2) nu se aplică achizițiilor din domeniul apărării exceptate în temeiul articolelor 143 și 151. Amendamentul 97 Propunere de directivă Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 17 Directiva 2006/112/CE Articolul 271 a – alineatul 1 1.  Statele membre pot solicita ca persoanele impozabile identificate în scopuri de TVA pe teritoriul lor să transmită pe cale electronică autorităților lor fiscale date privind livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate cu titlu oneros către alte persoane impozabile de pe teritoriul lor. 1.  Statele membre pot solicita ca persoanele impozabile identificate în scopuri de TVA pe teritoriul lor să transmită pe cale electronică autorităților lor fiscale date privind livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate cu titlu oneros către alte persoane impozabile de pe teritoriul lor și privind livrările de bunuri și prestările de servicii primite cu titlu oneros de la alte persoane impozabile. Amendamentul 98 Propunere de directivă Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 17 Directiva 2006/112/CE Articolul 271a – alineatul 2 2.   Statele membre pot solicita ca persoanele impozabile identificate în scopuri de TVA pe teritoriul lor să transmită pe cale electronică autorităților lor fiscale date privind alte operațiuni impozabile decât cele menționate la alineatul (1) din prezentul articol și la articolul 262. eliminat Amendamentul 99 Propunere de directivă Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 17 Directiva 2006/112/CE Articolul 271 b – paragraful 1 În cazul în care un stat membru solicită transmiterea datelor în temeiul articolului 271a, persoana impozabilă sau o terță parte care acționează în numele persoanei impozabile transmite datele respective pentru fiecare tranzacție în parte în termen de cel mult două zile lucrătoare de la emiterea facturii sau de la data la care trebuia să fie emisă factura, în cazul în care persoana impozabilă nu respectă obligația de a emite o factură. Statele membre permit transmiterea datelor din facturile electronice care respectă standardul european privind facturarea electronică și lista sintaxelor sale în conformitate cu Directiva 2014/55/UE. În cazul în care un stat membru solicită transmiterea datelor în temeiul articolului 271a, persoana impozabilă sau o terță parte care acționează în numele persoanei impozabile transmite datele respective pentru fiecare tranzacție în parte în termen de cel mult cinci zile lucrătoare de la data înscrierii în registrele contabile ale persoanei impozabile sau de la data la care trebuia să fie emisă factura, în cazul în care persoana impozabilă nu respectă obligația de a emite o factură. Statele membre permit transmiterea datelor din facturile electronice care respectă standardul european privind facturarea electronică menționată în Directiva 2014/55/UE care acoperă standardele semantice și statistice, dar nu și modurile de transmitere. Amendamentul 100 Propunere de directivă Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 17 Directiva 2006/112/CE Articolul 271 b – paragraful 2 a (nou) Pentru tranzacțiile de la întreprindere la consumator și tranzacțiile cu operatorii din țările terțe, statele membre pot permite transmiterea datelor care nu pot fi extrase neapărat din facturile electronice utilizând alte formate de date. Amendamentul 101 Propunere de directivă Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 17 Directiva 2006/112/CE Articolul 271 c – paragraful 1 Cel târziu până la 31 martie 2033, pe baza informațiilor furnizate de statele membre, Comisia prezintă Consiliului un raport privind funcționarea cerințelor interne de raportare prevăzute în prezenta secțiune. În raportul respectiv, Comisia evaluează necesitatea unor măsuri suplimentare de armonizare și, dacă se consideră necesar, prezintă o propunere corespunzătoare pentru astfel de măsuri.; Cel târziu până la 31 martie 2034, pe baza informațiilor furnizate de statele membre, Comisia prezintă Consiliului un raport privind funcționarea cerințelor interne de raportare prevăzute în prezenta secțiune. Amendamentul 102 Propunere de directivă Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 18 Directiva 2006/112/CE Articolul 273 – paragraful 1 Statele membre pot impune alte obligații pe care le consideră necesare pentru a asigura colectarea în mod corect a TVA-ului și a preveni evaziunea, sub rezerva cerinței de tratament egal al operațiunilor interne și operațiunilor efectuate între statele membre de către persoane impozabile și cu condiția ca respectivele obligații să nu genereze, în comerțul între statele membre, unele formalități în legătură cu trecerea frontierelor. Statele membre pot impune alte obligații pe care le consideră necesare pentru a asigura colectarea în mod corect a TVA-ului și a preveni evaziunea, sub rezerva respectării principiilor proporționalității și egalității de tratament al operațiunilor interne și operațiunilor efectuate între statele membre de către persoane impozabile și cu condiția ca respectivele obligații să nu genereze, în comerțul între statele membre, unele formalități în legătură cu trecerea frontierelor. Amendamentul 103 Propunere de directivă Articolul 5 – alineatul 1 – paragraful 1 Statele membre adoptă și publică, până la 31 decembrie 2023, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma articolului 1 din prezenta directivă. Statele membre informează de îndată Comisia în această privință. Statele membre adoptă și publică, până la 31 decembrie 2024, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma articolului 1 din prezenta directivă. Statele membre informează de îndată Comisia în această privință. Amendamentul 104 Propunere de directivă Articolul 5 – alineatul 1 – paragraful 2 Statele membre aplică dispozițiile respective începând cu 1 ianuarie 2024. Statele membre aplică dispozițiile respective începând cu 1 ianuarie 2025 pentru întreprinderile cu peste 250 de angajați și începând cu 1 ianuarie 2026 pentru toate celelalte întreprinderi. Amendamentul 105 Propunere de directivă Articolul 5 – alineatul 2 – paragraful 1 Statele membre adoptă și publică, până la 31 decembrie 2024, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma articolului 2 din prezenta directivă. Statele membre adoptă și publică, până la 31 decembrie 2025, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma articolului 2 din prezenta directivă. Amendamentul 106 Propunere de directivă Articolul 5 – alineatul 2 – paragraful 2 Statele membre aplică dispozițiile respective începând cu 1 ianuarie 2025. Statele membre aplică dispozițiile respective începând cu 1 ianuarie 2026. Amendamentul 107 Propunere de directivă Articolul 5 – alineatul 3 – paragraful 1 Statele membre adoptă și publică, până la 31 decembrie 2025, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma articolului 3 din prezenta directivă. Statele membre adoptă și publică, până la 31 decembrie 2026, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma articolului 3 din prezenta directivă. Amendamentul 108 Propunere de directivă Articolul 5 – alineatul 3 – paragraful 2 Statele membre aplică dispozițiile respective începând cu 1 ianuarie 2026. Statele membre aplică dispozițiile respective începând cu 1 ianuarie 2027. Amendamentul 109 Propunere de directivă Articolul 5 a (nou) Articolul 5a Reexaminare (1)  Până la 31 decembrie 2024, Comisia va prezenta Parlamentului European și Consiliului un raport privind ghișeul unic pentru TVA. În special, raportul: (a)  analizează eficacitatea ghișeului unic pentru TVA și identifică deficiențele rămase; (b)  evaluează dacă ar fi oportună extinderea ghișeului unic pentru TVA la restul domeniilor în care se desfășoară tranzacții de la întreprindere la consumator și care nu sunt încă incluse în domeniul său de aplicare; (c)  evaluează dacă ar fi oportună extinderea domeniului de aplicare al ghișeului unic la tranzacțiile de la întreprindere la întreprindere; (d)  explorează domeniile în care se poate realiza o simplificare suplimentară a procedurilor pentru întreprinderile mici și mijlocii și, astfel, se poate încuraja integrarea pieței unice. Dacă este cazul, raportul este însoțit de o propunere legislativă.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 22 noiembrie 2023 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 în ceea ce privește acordurile de cooperare administrativă în materie de TVA necesare pentru era digitală (COM(2022)0703 – C9-0023/2023 – 2022/0409(CNS))

P9_TA(2023)0422 A9-0324/2023

(Procedura legislativă specială – consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2022)0703),

–  având în vedere articolul 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C9‑0023/2023),

–  având în vedere articolul 82 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0324/2023),

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.  invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.  încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Textul propus de Comisie   Amendamentul Amendamentul 1 Propunere de regulament Considerentul -1 (nou) (-1)   Sistemul actual de TVA al Uniunii, care a fost introdus în 1993 este similar sistemului vamal european. Cu toate acestea, nu prevede controale echivalente, ceea ce îl face să fie o țintă pentru frauda transfrontalieră. Amendamentul 2 Propunere de regulament Considerentul 1 a (nou) (1a)  Sistemul actual de TVA ar funcționa mai bine dacă livrările intracomunitare ar fi impozitate ca și când ar fi tranzacții interne. În 2018 a fost prezentată o propunere de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE prin introducerea măsurilor tehnice detaliate privind funcționarea sistemului definitiv de TVA pentru impozitarea comerțului dintre statele membre, propunerea aflată în continuare în curs de dezbatere. Dispozițiile incluse în Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului modificat conferă mai multă strictețe atât sistemului actual, cât și unui sistem definitiv de TVA. Amendamentul 3 Propunere de regulament Considerentul 2 (2)  Directiva (UE) XX/XXX15 a Consiliului [OP – vă rugăm să introduceți numărul și anul Directivei Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește normele în materie de TVA pentru era digitală adoptate la aceeași dată cu prezentul regulament] a introdus cerințe de raportare digitală („CRD”) în Directiva 2006/112/CE16 a Consiliului. Aceste cerințe obligă persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA să transmită statelor membre informații privind fiecare livrare intracomunitară de bunuri, fiecare achiziție intracomunitară de bunuri și fiecare prestare a unui serviciu care este impozabilă într-un alt stat membru decât cel în care este stabilit furnizorul. Statele membre trebuie să facă schimb de informații privind tranzacțiile intracomunitare și să le prelucreze pentru a monitoriza aplicarea corectă a TVA și a detecta fraudele. (2)  Directiva (UE) XX/XXX15 a Consiliului [OP – vă rugăm să introduceți numărul și anul Directivei Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește normele în materie de TVA pentru era digitală adoptate la aceeași dată cu prezentul regulament] a introdus cerințe de raportare digitală („CRD”) în Directiva 2006/112/CE16 a Consiliului. Aceste cerințe obligă persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA să transmită statelor membre informații privind fiecare livrare intracomunitară de bunuri, fiecare achiziție intracomunitară de bunuri și fiecare prestare a unui serviciu care este impozabilă într-un alt stat membru decât cel în care este stabilit furnizorul. Statele membre trebuie să facă schimb de informații privind tranzacțiile intracomunitare și să le prelucreze pentru a monitoriza aplicarea corectă a TVA și a detecta fraudele. Aceste cerințe nu se aplică achizițiilor din domeniul apărării, care sunt exceptate în temeiul articolelor 143 și 151 din Directiva 2006/112/CE. __________________ __________________ 15 Directiva (UE) XXX/XXXX din ........ a Consiliului (JO L, zz/ll/aa, p. X). [OP: a se introduce referința completă] 15 Directiva (UE) XXX/XXXX din ........ a Consiliului (JO L, zz/ll/aa, p. X). [OP: a se introduce referința completă] 16 Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, 11.12.2006, p. 1). 16 Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, 11.12.2006, p. 1). Amendamentul 4 Propunere de regulament Considerentul 3 (3)  Cooperarea existentă între autoritățile fiscale ale statelor membre se bazează pe schimbul de informații agregate între sistemele electronice naționale. Introducerea CRD are ca scop sporirea colectării impozitelor prin transmiterea în timp util a datelor privind fiecare tranzacție în parte către autoritățile fiscale. Pentru ca aceste date să fie puse la dispoziția altor autorități fiscale într-o manieră eficientă și pentru a facilita o implementare comună a analizelor și a controalelor încrucișate, precum și o interpretare comună a acestora, este necesar un sistem central în care informațiile privind TVA să fie partajate. (3)  Cooperarea existentă între autoritățile fiscale ale statelor membre se bazează pe schimbul de informații agregate între sistemele electronice naționale. Introducerea CRD are ca scop creșterea eficacității procedurilor de colectare a impozitelor prin transmiterea în timp util a datelor privind fiecare tranzacție în parte către autoritățile fiscale. Pentru ca aceste date să fie puse la dispoziția altor autorități fiscale de o manieră eficientă și pentru a facilita o implementare comună a analizelor și a controalelor încrucișate, precum și o interpretare comună a acestora, este necesar un sistem central sigur și actualizat în care să fie transmise informațiile relevante despre TVA. Amendamentul 5 Propunere de regulament Considerentul 4 (4)  Pentru a permite statelor membre să combată mai eficient frauda în domeniul TVA, ar trebui instituit un sistem electronic VIES central („sistemul VIES central”) în vederea partajării informațiilor privind TVA. Acest sistem ar trebui să primească, de la sistemele electronice naționale ale statelor membre, informații cu privire la tranzacțiile intracomunitare, astfel cum au fost raportate de furnizorii și clienții respectivi din diferite state membre. Totodată, acest sistem ar trebui să primească de la statele membre informațiile privind înregistrarea în scopuri de TVA ale persoanelor impozabile care efectuează tranzacții intracomunitare. În plus, ori de câte ori datele sunt modificate, metadatele pentru determinarea momentului modificării ar trebui, de asemenea, încărcate în sistemul VIES central. (4)  Pentru a permite statelor membre, Parchetului European (EPPO), Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), Eurofisc și Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) să combată mai eficient frauda în materie de TVA, ar trebui instituit un sistem electronic central de schimb de informații despre TVA („VIES central”). Acest sistem ar trebui să primească, de la sistemele electronice naționale ale statelor membre, informații cu privire la tranzacțiile intracomunitare, astfel cum au fost raportate de furnizorii și clienții respectivi din diferite state membre. Totodată, acest sistem ar trebui să primească de la statele membre informațiile privind înregistrarea în scopuri de TVA ale persoanelor impozabile care efectuează tranzacții intracomunitare. În plus, ori de câte ori datele sunt modificate, metadatele pentru determinarea momentului modificării ar trebui, de asemenea, încărcate în sistemul VIES central. Amendamentul 6 Propunere de regulament Considerentul 5 (5)  Informațiile privind înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile care efectuează tranzacții intracomunitare ar trebui actualizate automat în sistemul VIES central, fără întârziere, ori de câte ori intervin modificări la nivelul acestora cu excepția cazului în care statele membre convin că o astfel de actualizare nu este pertinentă, esențială sau utilă. Astfel de actualizări sunt necesare deoarece valabilitatea codurilor de înregistrare în scopuri de TVA ale persoanelor impozabile face obiectul unei verificări în ceea ce privește condiția pentru scutirea livrărilor sau prestărilor intracomunitare prevăzută la articolul 138 din Directiva 2006/112/CE. Pentru a oferi autorităților fiscale un nivel rezonabil de asigurare în ceea ce privește calitatea și fiabilitatea acestor informații, informațiile privind tranzacțiile intracomunitare ar trebui să fie actualizate automat în sistemul VIES central în termen de cel mult o zi de la data la care statul membru a primit informațiile de la persoana impozabilă. (5)  Informațiile privind înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile care efectuează tranzacții intracomunitare ar trebui actualizate automat în sistemul VIES central, fără întârzieri nejustificate, ori de câte ori intervin modificări la nivelul acestora cu excepția cazului în care statele membre convin că o astfel de actualizare nu este pertinentă, esențială sau utilă. Astfel de actualizări sunt necesare deoarece valabilitatea codurilor de înregistrare în scopuri de TVA ale persoanelor impozabile face obiectul unei verificări în ceea ce privește condiția pentru scutirea livrărilor sau prestărilor intracomunitare prevăzută la articolul 138 din Directiva 2006/112/CE. Pentru a oferi autorităților fiscale un nivel rezonabil de asigurare în ceea ce privește calitatea și fiabilitatea acestor informații, informațiile privind tranzacțiile intracomunitare ar trebui să fie actualizate automat în sistemul VIES central în termen de cel mult trei zile de la data la care statul membru a primit informațiile de la persoana impozabilă. Amendamentul 7 Propunere de regulament Considerentul 8 (8)  Pentru a sprijini statele membre în combaterea fraudei în domeniul TVA și pentru a-i depista pe autorii fraudelor, informațiile privind înregistrarea în scopuri de TVA și informațiile privind TVA referitoare la tranzacțiile intracomunitare ar trebui păstrate timp de 5 ani. Perioada respectivă reprezintă perioada minimă necesară pentru ca statele membre să efectueze controale în mod eficace și să investigheze fraudele suspectate în materie de TVA sau să detecteze astfel de fraude. Aceasta este, de asemenea, proporțională, având în vedere volumul mare de informații privind tranzacțiile intracomunitare și caracterul sensibil al informațiilor ca date comerciale și cu caracter personal. (8)  Pentru a sprijini statele membre în combaterea fraudei în domeniul TVA și pentru a-i depista pe autorii fraudelor, informațiile privind înregistrarea în scopuri de TVA și informațiile privind TVA referitoare la tranzacțiile intracomunitare ar trebui păstrate timp de 5 ani. Perioada respectivă reprezintă perioada minimă necesară pentru ca statele membre și, eventual, EPPO să efectueze controale temeinice și să investigheze fraudele suspectate în materie de TVA sau să detecteze astfel de fraude. Aceasta este, de asemenea, proporțională, având în vedere volumul mare de informații privind tranzacțiile intracomunitare și caracterul sensibil al informațiilor ca date comerciale și cu caracter personal. Amendamentul 8 Propunere de regulament Considerentul 8 a (nou) (8a)  Datele privind întreprinderile din Uniune colectate prin facturare electronică și raportare electronică ar trebui, din motive de securitate și suveranitate economică, să fie stocate fizic în Uniune. Amendamentul 9 Propunere de regulament Considerentul 9 (9)  Pentru a detecta neconcordanțele în timp util și, implicit, pentru a îmbunătăți capacitatea de combatere a fraudei în domeniul TVA, sistemul VIES central ar trebui să aibă capacitatea de a efectua în mod automat o verificare încrucișată a informațiilor colectate atât de la furnizor, cât și de la client, în baza CRD introduse de Directiva (UE) XX/XXX [OP – vă rugăm să introduceți numărul și anul Directivei Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește normele în materie de TVA pentru era digitală adoptată la aceeași dată cu prezentul regulament17]. Rezultatele unei astfel de verificări încrucișate ar trebui să fie puse la dispoziția statelor membre în vederea monitorizării adecvate. (9)  Pentru a detecta neconcordanțele în timp util și, implicit, pentru a îmbunătăți capacitatea de combatere a fraudei în domeniul TVA, sistemul VIES central ar trebui să aibă capacitatea de a efectua în mod automat o verificare încrucișată a informațiilor colectate atât de la furnizor, cât și de la client, în baza CRD introduse de Directiva (UE) XX/XXX [OP – vă rugăm să introduceți numărul și anul Directivei Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește normele în materie de TVA pentru era digitală adoptată la aceeași dată cu prezentul regulament17]. Rezultatele unei astfel de verificări încrucișate ar trebui să fie puse la dispoziția statelor membre în vederea monitorizării adecvate. Din motive de securitate, CRD nu se aplică contractelor de apărare și de securitate națională. __________________ __________________ 17 Directiva (UE) XXX/XXXX din ........ a Consiliului (JO L, zz/ll/aa, p. X). 17 Directiva (UE) XXX/XXXX din ........ a Consiliului (JO L, zz/ll/aa, p. X). Amendamentul 10 Propunere de regulament Considerentul 10 a (nou) (10a)  Pentru a asigura fluiditatea procesului, sistemul VIES central trebuie să reflecte, în timp real, actualizările statutului în ce privește validarea unor cantități masive de date și abonamentele întreprinderilor la parteneri comerciali. Aceste actualizări ale statutului trebuie să fie fiabile din perspectiva calității datelor și a stabilității sistemului. Amendamentul 11 Propunere de regulament Considerentul 10 b (nou) (10b)  Începând din 2002, Comisia a pus la dispoziție pe site-ul său web funcția „validarea numărului de TVA VIES”, pentru a putea verifica online validitatea unui număr de TVA. Cum cererea pentru această funcție a crescut considerabil de când a fost concepută inițial, sunt necesare actualizări serioase pentru a-i permite să gestioneze validările în masă, pentru a îmbunătăți calitatea informațiilor pe care le conține, pentru a permite actualizări în timp real și a reduce perioadele de indisponibilitate. Prin urmare, pentru a se verifica temeinic în timp real numerele de TVA și pentru ca VIES central să își facă treaba ireproșabil, este esențial ca Comisia să îmbunătățească performanțele funcției VIES de validare a numărului de TVA. Amendamentul 12 Propunere de regulament Considerentul 10 c (nou) (10c)  Pentru a simplifica și a limita costurile de asigurare a conformității atât pentru întreprinderi, îndeosebi pentru IMM-uri, cât și pentru administrațiile fiscale, Comisia ar trebui să dezvolte un software sigur și fiabil prin care întreprinderile și administrațiile naționale să se conecteze la sistemul VIES central. Amendamentul 13 Propunere de regulament Considerentul 11 a (nou) (11a)  Garanțiile prevăzute în capitolul XV din Regulamentul (UE) nr. 904/2010, în special cele prevăzute la articolul 55 din regulamentul respectiv, ar trebui să se aplice și în cazul prelucrării datelor cu caracter personal. Amendamentul 14 Propunere de regulament Considerentul 12 (12)  Accesul la informațiile din sistemul VIES central ar trebui să se facă pe baza principiului necesității de a cunoaște. Aceste informații nu ar trebui utilizate în alte scopuri decât pentru a monitoriza aplicarea corectă a TVA și pentru a combate frauda în materie de TVA. Tuturor utilizatorilor ar trebui să li se aplice regulile de confidențialitate stabilite în prezentul regulament. (12)  Accesul la informațiile din sistemul VIES central ar trebui să se facă pe baza principiului necesității de a cunoaște. Aceste informații nu ar trebui utilizate în alte scopuri decât pentru a monitoriza aplicarea corectă a TVA și pentru a combate frauda în materie de TVA. Tuturor utilizatorilor ar trebui să li se aplice regulile de confidențialitate stabilite în prezentul regulament. Procedurile de schimb de informații și accesul la date trebuie să se deruleze în conformitate cu Regulamentele (UE) 2016/6791a și (UE) 2018/17251b ale Parlamentului European și ale Consiliului și cu respectarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. __________________ 1a Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1). 1b Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39). Amendamentul 15 Propunere de regulament Considerentul 13 (13)  Pentru a combate frauda în domeniul TVA, funcționarii de legătură Eurofisc ai statelor membre menționați la articolul 36 din Regulamentul (UE) nr. 904/2010 ar trebui să poată accesa și analiza informațiile privind TVA referitoare la tranzacțiile intracomunitare. Pentru a monitoriza aplicarea corectă a legislației în materie de TVA, funcționarii statelor membre care verifică dacă se aplică scutirea de TVA pentru anumite bunuri importate, prevăzută la articolul 143 alineatul (1) litera (d) din Directiva 2006/112/CE, ar trebui, de asemenea, să poată accesa informațiile privind înregistrarea în scopuri de TVA care sunt stocate în sistemul VIES central. În plus, din aceleași motive, autoritățile competente ale statelor membre ar trebui să selecteze alți funcționari care trebuie să aibă acces direct la sistemul VIES central și să le acorde un astfel de acces atunci când este necesar. În cele din urmă, persoanele acreditate în mod corespunzător din cadrul Comisiei ar trebui să poată avea acces la informațiile din sistemul VIES central, însă numai în măsura în care acest acces este necesar pentru dezvoltarea și mentenanța sistemului respectiv. (13)  Pentru a combate frauda în domeniul TVA, funcționarii de legătură cu Eurofisc ai statelor membre menționați la articolul 36 din Regulamentul (UE) nr. 904/2010 și EPPO, OLAF și Europol ar trebui să poată accesa și analiza informațiile privind TVA referitoare la tranzacții intracomunitare. Pentru a monitoriza aplicarea corectă a legislației în materie de TVA, funcționarii statelor membre care verifică dacă se aplică scutirea de TVA pentru anumite bunuri importate, prevăzută la articolul 143 alineatul (1) litera (d) din Directiva 2006/112/CE, ar trebui, de asemenea, să poată accesa informațiile privind înregistrarea în scopuri de TVA care sunt stocate în sistemul VIES central. În plus, din aceleași motive, autoritățile competente ale statelor membre ar trebui să selecteze alți funcționari care trebuie să aibă acces direct la sistemul VIES central și să le acorde un astfel de acces atunci când este necesar. În cele din urmă, persoanele acreditate în mod corespunzător din cadrul Comisiei ar trebui să poată avea acces la informațiile din sistemul VIES central, însă numai în măsura în care acest acces este necesar pentru dezvoltarea și mentenanța sistemului respectiv. Persoanele acreditate de la Comisie nu ar trebui în niciun caz să încalce dreptul contribuabililor la confidențialitate. Potrivit raportului anual al EPPO pe 2022, 47 % din suma totală estimată pentru care EPPO a efectuat o anchetă activă a fost obținută prin fraude în materie de TVA. Din acest motiv, este esențial să se acorde personalului autorizat al EPPO acces direct la sistemul VIES central. După aceeași logică, o autorizație similară ar trebui să li se acorde funcționarilor autorizați ai OLAF. Amendamentul 16 Propunere de regulament Considerentul 14 (14)  În vederea investigării suspiciunilor de fraudă în domeniul TVA și a detectării unor astfel de fraude, sistemele de informații care sprijină rețeaua Eurofisc în combaterea fraudei în domeniul TVA, inclusiv sistemul de analiză a rețelelor de tranzacții și sistemul electronic central de informații referitoare la plăți („CESOP”), ar trebui să aibă acces direct la sistemul VIES central. (14)  În vederea investigării suspiciunilor de fraudă în domeniul TVA și a detectării unor astfel de fraude, sistemele de informații care sprijină rețeaua Eurofisc în combaterea fraudei în domeniul TVA, inclusiv sistemul de analiză a rețelelor de tranzacții și sistemul electronic central de informații referitoare la plăți („CESOP”), EPPO, OLAF și Europol ar trebui să aibă acces direct la sistemul VIES central. Amendamentul 17 Propunere de regulament Considerentul 14 a (nou) (14a)  EPPO ar trebui să aibă acces direct și la VIES central atât cât este necesar pentru a-și îndeplini sarcinile, așa cum se prevede la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului1a și în conformitate cu articolul 43 din regulamentul respectiv. __________________ 1a Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1). Amendamentul 18 Propunere de regulament Considerentul 16 (16)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010, ar trebui să se confere Comisiei competențe de executare în ceea ce privește sarcinile care trebuie îndeplinite de aceasta pentru gestionarea tehnică a sistemului VIES central, detaliile tehnice referitoare la identificarea funcționarilor și a sistemelor electronice și la accesul acestora la sistemul VIES central, detaliile tehnice și formatul informațiilor transmise către acest sistem, precum și rolurile și responsabilitățile statelor membre și ale Comisiei atunci când acționează în calitate de operator și de persoană împuternicită de către operator în temeiul Regulamentelor (UE) 2016/67918 și (UE) 2018/172519 ale Parlamentului European și ale Consiliului. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului20. (16)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010, ar trebui să se confere Comisiei competențe de executare în ceea ce privește sarcinile care trebuie îndeplinite de aceasta pentru gestionarea tehnică a sistemului VIES central, detaliile tehnice referitoare la identificarea funcționarilor și a sistemelor electronice și la accesul acestora la sistemul VIES central, detaliile tehnice și formatul informațiilor transmise către acest sistem, precum și rolurile și responsabilitățile statelor membre și ale Comisiei atunci când acționează în calitate de operator și de persoană împuternicită de către operator în temeiul Regulamentelor (UE) 2016/67918 și (UE) 2018/172519 ale Parlamentului European și ale Consiliului. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului20. Orice proiect de act de punere în aplicare trebuie transmis Parlamentului European spre informare, pentru a-și putea exercita drepturile. __________________ __________________ 18 Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1). 18 Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1). 19 Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39). 19 Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39). 20 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13). 20 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13). Amendamentul 19 Propunere de regulament Considerentul 17 (17)  Frauda în domeniul TVA reprezintă o preocupare comună tuturor statelor membre. Statele membre nu dețin de unele singure informațiile necesare pentru a se asigura că normele în materie de TVA sunt aplicate corect și pentru a combate frauda în domeniul TVA. Deoarece obiectivul Regulamentului (UE) nr. 904/2010, și anume combaterea fraudei în domeniul TVA, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de statele membre din cauza caracterului transfrontalier al pieței interne, dar poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se prevede la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat. (17)  Frauda în domeniul TVA reprezintă o preocupare comună tuturor statelor membre. Statele membre nu dețin de unele singure informațiile necesare pentru a se asigura că normele în materie de TVA sunt aplicate corect și pentru a combate frauda în domeniul TVA. Deoarece obiectivul Regulamentului (UE) nr. 904/2010, și anume combaterea fraudei în domeniul TVA, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de statele membre din cauza caracterului transfrontalier al pieței interne, dar poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se prevede la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat. Nivelul de colectare, centralizare și prelucrare automată a datelor despre tranzacții intracomunitare, care le permite autorităților fiscale din statul membru să facă o cartografiere completă a fluxurilor dintre companiile din Uniune, este atât de mare încât trebuie introdus un proces de control la nivelul Uniunii pentru a asigura buna funcționare a sistemului și pentru a evita orice abatere în utilizarea acestor date. Amendamentul 20 Propunere de regulament Considerentul 17 a (nou) (17a)   În raportul său din 16 aprilie 2004 către Consiliu și Parlamentul European privind utilizarea acordurilor de cooperare administrativă în lupta împotriva fraudei în domeniul TVA, Comisia a descris clar mecanismul prin care funcționează frauda de tip carusel. Amendamentul 21 Propunere de regulament Considerentul 21 (21)  Utilizarea abuzivă a codurilor de înregistrare în scopuri de TVA din cadrul ghișeului unic pentru importuri (Import One-Stop-Shop – IOSS) a fost identificată de părțile interesate ca fiind un risc potențial. Pentru a garanta mai bine utilizarea corectă și procesul de verificare a codurilor de înregistrare în scopuri de TVA în IOSS, este necesar să se extindă articolul 47h din Regulamentul (UE) nr. 904/2010 prin care se acordă autorităților vamale acces la informațiile referitoare la comerciantul înregistrat în IOSS, ceea ce va îmbunătăți capacitățile autorităților vamale respective de a gestiona și menține sub control riscurile. (21)  Utilizarea abuzivă a codurilor de înregistrare în scopuri de TVA, indiferent dacă are loc deliberat sau din neglijență. din cadrul ghișeului unic pentru importuri (Import One-Stop-Shop – IOSS) a fost identificată de părțile interesate ca fiind un risc potențial. Pentru a garanta mai bine utilizarea corectă și procesul de verificare a codurilor de înregistrare în scopuri de TVA în IOSS, este necesar să se extindă articolul 47h din Regulamentul (UE) nr. 904/2010 prin care se acordă autorităților vamale acces la informațiile referitoare la comerciantul înregistrat în IOSS, ceea ce va îmbunătăți capacitățile autorităților vamale respective de a gestiona și menține sub control riscurile. Amendamentul 22 Propunere de regulament Considerentul 22 a (nou) (22a)  Modificările aduse sistemului IOSS presupun un calendar realist de punere în practică. Așa că extinderea domeniului de aplicare al sistemului IOSS ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2026, pentru a evita fragmentarea în asigurarea conformității și în punerea în aplicare, care ar face să crească sarcina administrativă pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri, și pentru platformele care facilitează vânzarea între întreprinderi și clienți, în special pe piețele mici. Amendamentul 23 Propunere de regulament Considerentul 24 (24)  Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În special, prezentul regulament urmărește să asigure respectarea în totalitate a dreptului la protecția datelor cu caracter personal, prevăzut la articolul 8 din cartă. În acest sens, prezentul regulament limitează strict volumul de date cu caracter personal care va fi pus la dispoziția autorităților fiscale. Prelucrarea informațiilor privind tranzacțiile intracomunitare în conformitate cu prezentul regulament ar trebui să aibă loc numai în sensul prezentului regulament. (24)  Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În special, prezentul regulament urmărește să asigure respectarea în totalitate a dreptului la protecția datelor cu caracter personal, prevăzut la articolul 8 din cartă. În această privință, prezentul regulament limitează strict volumul de date cu caracter personal care vor fi puse la dispoziția autorităților fiscale, întrucât accesul autorităților fiscale la informațiile privind achizițiile personale ale persoanelor fizice riscă să afecteze risc grav viața privată. De aceea, prelucrarea informațiilor privind tranzacțiile intracomunitare în conformitate cu prezentul regulament ar trebui să aibă loc numai în scopurile urmărite de prezentul regulament. Amendamentul 24 Propunere de regulament Considerentul 24 a (nou) (24a)  În acord cu principiile proporționalității și protejării drepturilor fundamentale, datele transmise de întreprinderi trebuie folosite numai în contextul combaterii fraudei în domeniul TVA. Autoritățile în cauză trebuie să respecte secretele comerciale, în conformitate cu Directiva (UE) 2016/943 a Parlamentul European și a Consiliului1a, și anume know-how-ul și expertiza asociate cu produsele și serviciile întreprinderilor din Uniune, pentru a nu pune în pericol competitivitatea întreprinderilor respective. __________________ 1a Directiva (UE) 2016/943 a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale (JO L 157, 15.6.2016, p. 1). Amendamentul 25 Propunere de regulament Considerentul 25 (25)  Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 și a emis un aviz la […] (25)  Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 și a emis un aviz la 3 martie 2023. Amendamentul 26 Propunere de regulament Considerentul 25 a (nou) (25a)  Ținând seama de interesul general al cetățenilor și de interesele financiare ale Uniunii, avertizorii de nereguli ar trebui să beneficieze de protecție juridică efectivă, potrivit Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului1a. __________________ 1a Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17). Amendamentul 27 Propunere de regulament Considerentul 27 a (nou) (27a)  Articolul 36 din Regulamentul (UE) nr. 904/2010 a fost modificat pentru a ține seama de rolul Europol și al OLAF. Ar trebui să reflecte și rolul EPPO. După cum se prevede la articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/1939, procurorii europeni delegați la EPPO acționează în numele EPPO în statele lor membre respective și au aceleași competențe ca procurorii naționali în anchetarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a cazurilor. În această calitate, ei pot colabora cu funcționarul de legătură al Eurofisc din statul lor membru respectiv. Lor ar trebui să li se acorde aceleași prerogative de procurori europeni delegați, în conformitate cu articolul 43 din Regulamentul (UE) 2017/1939. În măsura necesară pentru ca EPPO să își îndeplinească sarcinile, Eurofisc ar trebui autorizat să raporteze direct către EPPO. Anumiți funcționari selectați de la EPPO ar trebui și ei să fie autorizați să ceară informații de la Eurofisc. Amendamentul 28 Propunere de regulament Articolul 1 – titlu Modificări ale Regulamentului (UE) nr. 904/2010 aplicabile de la 1 ianuarie 2025 Modificări ale Regulamentului (UE) nr. 904/2010 aplicabile de la 1 ianuarie 2026 Amendamentul 29 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 a (nou) Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 2 – alineatul 1 – literele va (nouă), vb (nouă) și vc (nouă) 1a.  La articolul 2 alineatul (1) se adaugă următoarele litere: „(va) «procurori europeni delegați» înseamnă procurori europeni delegați, la care se face trimitere la articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului*; (vb)  «personalul EPPO» înseamnă personalul EPPO, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 4 din Regulamentul (UE) 2017/1939; (vc)  «funcționari ai OLAF» înseamnă funcționari angajați de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), instituit prin Decizia 1999/352/CE, CESE, Euratom a Comisiei**, și cărora directorul general le-a acordat competențe de investigare.” __________________ * Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017). ** Decizia Comisiei 1999/352/CE din 28 aprilie 1999 de instituire a Oficiului European de Lupta Antifraudă (OLAF) (JO L 136, 31.5.1999, p. 20).”; Amendamentul 30 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 a (nou) Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 17 – alineatul 1 a (nou) 3a.  La articolul 17 se introduce următorul alineat: „(1a) Informațiile menționate la alineatul (1) colectate prin facturare electronică și raportare electronică nu se stochează în afara teritoriului Uniunii.” Amendamentul 31 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 b (nou) Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 33 – alineatul 1 3b.  la articolul 33, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: (1)  În scopul de a promova și de a facilita cooperarea multilaterală în privința combaterii fraudei în domeniul TVA, prezentul capitol instituie o rețea pentru schimburi rapide, prelucrare și analiză de informații specifice privind frauda transfrontalieră între statele membre și pentru coordonarea oricărei acțiuni ulterioare (Eurofisc). „(1) În scopul de a promova și de a facilita cooperarea multilaterală în combaterea fraudei în domeniul TVA, dar și cooperarea între statele membre și EPPO, Europol și OLAF, prezentul capitol instituie o rețea pentru schimburi rapide, prelucrare și analiză de informații specifice privind frauda transfrontalieră între statele membre și pentru coordonarea oricărei acțiuni ulterioare (Eurofisc)”; Amendamentul 32 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 c (nou) Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 33 – alineatul 2 – litera da (nouă) 3c.   la articolul 33 alineatul (2) se adaugă următoarea literă: „(da) cooperează cu EPPO, Europol și OLAF, în conformitate cu mandatele și competențele lor respective, în special cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului*. _________________ * Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).”; Amendamentul 33 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 d (nou) Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 36 – alineatul 5 a (nou) 3d.  la articolul 36 se adaugă următorul alineat: „(5a) În măsura necesară pentru a-și îndeplini atribuțiile, procurorii europeni delegați pot cere informații relevante de la orice coordonator pe domeniul de lucru al Eurofisc situat în același stat membru ca și procurorul european delegat. În măsura necesară pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin, personalul relevant al EPPO poate solicita informații oricărui coordonator pe domeniul de lucru al Eurofisc situat într-un stat membru care participă la cooperarea consolidată pentru instituirea EPPO, așa cum se menționează la articolul 120 din Regulamentul (UE) 2017/1939. În acest scop, Eurofisc poate încheia un acord de lucru cu EPPO care să stabilească detaliile cooperării dintre Eurofisc și EPPO.” Amendamentul 34 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 47 b – alineatul 3 (3)  În cazul în care o persoană impozabilă care utilizează unul dintre regimurile speciale prevăzute în titlul XII capitolul 6 secțiunile 2, 3 și 5 din Directiva 2006/112/CE este exclusă de la regimul special respectiv, statul membru de identificare informează autoritățile competente ale celorlalte state membre cu privire la aceasta, pe cale electronică și fără întârziere.”; (3)  În cazul în care o persoană impozabilă care utilizează unul dintre regimurile speciale prevăzute la titlul XII capitolul 6 secțiunile 2, 3 și 5 din Directiva 2006/112/CE este exclusă de la regimul special respectiv, statul membru de identificare comunică autorităților competente ale celorlalte state membre decizia respectivă, pe cale electronică cât mai curând posibil și, în orice caz, înainte de data de 10 a lunii următoare; Amendamentul 35 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 47 d – alineatul 2 (2)  Statul membru de identificare transmite informațiile menționate la alineatul (1) pe cale electronică autorității competente a statului membru de consum sau a statelor membre din care și către care bunurile au fost expediate sau transportate în termen de cel mult 20 de zile de la încheierea lunii în care trebuia depusă declarația.”; (2)  Statul membru de identificare transmite informațiile menționate la alineatul (1) pe cale electronică autorității competente a statului membru de consum sau a statelor membre din care și către care bunurile au fost expediate sau transportate în termen de cel mult 10 zile de la încheierea lunii în care trebuia depusă declarația.; Amendamentul 36 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 47 i – alineatul 5 (5)  Dacă nu primește registrele în termen de 30 de zile de la data formulării solicitării, statul membru de consum solicitant sau statul membru din care sau către care au fost expediate sau transportate bunurile poate lua orice măsură pentru a le obține, în conformitate cu legislația sa națională.”; (5)  Dacă nu primește registrele în termen de 30 de zile de la data depunerii solicitării, statul membru de consum solicitant sau statul membru din care sau către care au fost expediate sau transportate bunurile poate lua măsurile administrative necesare și rezonabile pentru a le obține, în conformitate cu legislația sa națională; Amendamentul 37 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 47 j – alineatul 2 „(2) Fără a aduce atingere articolului 7 alineatul (4), dacă statul membru de consum sau statul membru din care sau către care au fost expediate sau transportate bunurile decide că este necesară o anchetă administrativă, acesta se consultă mai întâi cu statul membru de identificare cu privire la necesitatea unei astfel de anchete.”; „(2) Fără a aduce atingere articolului 7 alineatul (4), dacă statul membru de consum sau statul membru din care sau către care au fost expediate sau transportate bunurile decide că este necesară o anchetă administrativă, se consultă mai întâi cu statul membru de identificare pentru a stabili dacă este necesară o astfel de anchetă, pe care o efectuează respectând cadrul juridic al statului membru implicat”; Amendamentul 38 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 47 la – alineatul 3 (3)  Statele membre dispun ca persoana impozabilă să transmită la cerere registrele solicitate, pe cale electronică, statului membru în care persoana impozabilă respectivă este înregistrată în scopuri de TVA. Statele membre acceptă faptul că registrele pot fi transmise prin intermediul unui formular standard. (3)  Statele membre dispun ca persoana impozabilă să transmită la cerere registrele solicitate, pe cale electronică, statului membru în care persoana impozabilă respectivă este înregistrată în scopuri de TVA. Statele membre acceptă numai registrele transmise printr-un formular standard obligatoriu. Amendamentul 39 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 47 la – alineatul 5 (5)  Dacă nu primește registrele în termen de 30 de zile de la data formulării solicitării, statul membru solicitant în care livrările sau prestările respective sunt impozabile poate lua orice măsură pentru a le obține, în conformitate cu legislația sa națională. (5)  Dacă nu primește registrele în termen de 30 de zile de la data formulării solicitării, statul membru solicitant în care livrările sau prestările respective sunt impozabile poate lua măsurile necesare și rezonabile pentru a le obține, în conformitate cu legislația sa națională. Amendamentul 40 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 47 lb – paragraful 2 Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 58 alineatul (2).”. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 58 alineatul (2). Proiectele acestor acte de punere în aplicare se transmit Parlamentului European spre informare, pentru a-i permite să-și exercite drepturile.”; Amendamentul 41 Propunere de regulament Articolul 2 – titlu Modificări ale Regulamentului (UE) nr. 904/2010 aplicabile de la 1 ianuarie 2026 Modificări ale Regulamentului (UE) nr. 904/2010 aplicabile de la 1 ianuarie 2027 Amendamentul 42 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 24 g – alineatul 1 (1)  Comisia dezvoltă, întreține, găzduiește și gestionează din punct de vedere tehnic un sistem electronic pentru schimbul de informații privind TVA („sistemul VIES central”) în scopurile menționate la articolul 1. (1)  Comisia dezvoltă, întreține, găzduiește și gestionează din punct de vedere tehnic un sistem electronic pentru schimbul de informații privind TVA („sistemul VIES central”) în scopurile menționate la articolul 1. Comisia nu are acces direct la datele contribuabililor individuali. Comisia oferă asistență tehnică pentru ca funcționarii cărora li s-a acordat acces automat la sistemul VIES central în temeiul articolul 24k alineatul (1) să beneficieze de o conexiune securizată la sistemul VIES central. Amendamentul 43 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 24 g – alineatul 1 a (nou) (1a)   Sistemul VIES central se instalează apelând la cele mai adecvate tehnologii disponibile pentru a ocroti drepturile cetățenilor, în calitate de contribuabili, și anume dreptul la viață privată, la protecția datelor și la secrete comerciale, în conformitate cu Directiva (UE) 2016/943 a Parlamentul European și a Consiliului*; Comisia evaluează periodic eficacitatea sistemului VIES central și valoarea adăugată a utilizării noilor tehnologii, în deplină cooperare cu autoritățile fiscale naționale. __________________ * Directiva (UE) 2016/943 a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale (JO L 157, 15.6.2016, p. 1). Amendamentul 44 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 24 g – alineatul 2 – paragraful 1 – partea introductivă Fiecare stat membru dezvoltă, întreține, găzduiește și gestionează din punct de vedere tehnic un sistem electronic național pentru a transmite automat următoarele informații către sistemul VIES central: Fiecare stat membru dezvoltă, întreține, găzduiește și gestionează din punct de vedere tehnic, cu sprijinul tehnic al Comisiei, un sistem electronic național pentru a transmite automat următoarele informații către sistemul VIES central: Amendamentul 45 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 24 g – alineatul 2 – paragraful 3 Comisia stabilește, prin intermediul unui act de punere în aplicare, detaliile și formatul informațiilor enumerate la prezentul alineat. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 58 alineatul (2). Comisia stabilește, prin intermediul unui act de punere în aplicare, detaliile și formatul informațiilor enumerate la prezentul alineat. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 58 alineatul (2). Proiectul acestui act de punere în aplicare se transmite Parlamentului European spre informare, pentru a-i permite să-și exercite drepturile.”; Amendamentul 46 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 24 g – alineatul 3 a (nou) (3a)  Pentru cooperarea și schimbul de date menționate la alineatul (2), Comisia dezvoltă un software sigur și fiabil pentru a conecta întreprinderile și administrațiile naționale cu VIES central. Amendamentul 47 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 24 g – alineatul 3 b (nou) (3b)   Comisia sprijină autoritățile fiscale naționale cu resurse financiare și umane și consiliere tehnică pentru a garanta că sistemele electronice naționale sunt pe deplin operaționale până la 1 ianuarie 2030; Pe parcursul unei perioade de tranziție până la 1 ianuarie 2030, Comisia evaluează eficacitatea sistemului VIES central și a procedurilor de schimb de informații. Amendamentul 48 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 24 h – alineatul 1 – paragraful 2 Comisia stabilește, prin intermediul unui act de punere în aplicare, criteriile care determină ce modificări nu sunt suficient de pertinente, esențiale sau utile pentru a fi transmise în sistemul VIES central. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 58 alineatul (2). Comisia stabilește, prin intermediul unui act de punere în aplicare, criteriile care determină ce modificări nu sunt suficient de pertinente, esențiale sau utile pentru a fi transmise în sistemul VIES central. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 58 alineatul (2). Proiectul acestui act de punere în aplicare se transmite Parlamentului European spre informare, pentru a-i permite să-și exercite drepturile.”; Amendamentul 49 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 24 h – alineatul 5 (5)  Prin derogare de la alineatul (4) din articol, informațiile menționate la articolul 24g alineatul (2) litera (a) se introduc în sistemul VIES central în termen de cel mult o zi de la colectarea informațiilor transmise de persoana impozabilă autorităților competente. (5)  Informațiile menționate la articolul 24g alineatul (2) litera (a) se introduc în sistemul VIES central în termen de cel mult trei zile de la colectarea informațiilor transmise de persoana impozabilă autorităților competente. În cazul în care informațiile sunt introduse ulterior, statul membru furnizează Comisiei motivele care justifică întârzierea. Amendamentul 50 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 24 j – paragraful 1 – litera a (a)  să stocheze informațiile menționate la literele (b), (c) și (d) din prezentul articol și la articolul 24g alineatul (2) din prezentul regulament; (a)  să stocheze informațiile menționate la literele (b), (c) și (d) din prezentul articol și la articolul 24g alineatul (2) din prezentul regulament într-o infrastructură securizată, rezilientă și fiabilă; Amendamentul 51 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 24 j – paragraful 1 – litera c – partea introductivă (c)  să asigure agregarea informațiilor cu privire la persoanele pentru care a fost atribuit și colectat un cod de înregistrare în scopuri de TVA în temeiul articolului 213 din Directiva 2006/112/CE și punerea următoarelor detalii la dispoziția funcționarilor sau a sistemelor electronice menționate la articolul 24k: (c)  să asigure agregarea informațiilor cu privire la persoanele pentru care a fost atribuit și colectat un cod de înregistrare în scopuri de TVA în temeiul articolului 213 din Directiva 2006/112/CE și punerea următoarelor detalii la dispoziția funcționarilor sau a sistemelor electronice menționate la articolul 24k, într-un sistem securizat care să garanteze confidențialitatea: Amendamentul 52 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 24 j – paragraful 1 – litera e (e)  punerea la dispoziția funcționarilor sau a sistemelor electronice menționate la articolul 24k a informațiilor prevăzute la articolul 24g alineatul (2) și la literele (b), (c) și (d) din prezentul articol. (e)  punerea la dispoziția funcționarilor sau a sistemelor electronice menționate la articolul 24k a informațiilor prevăzute la articolul 24g alineatul (2) și la literele (b), (c) și (d) din prezentul articol, într-un sistem securizat care să garanteze confidențialitatea. Amendamentul 53 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 24 k – alineatul 1 – partea introductivă (1)  Fiecare stat membru acordă acces automat la sistemul VIES central pentru: (1)  Fiecare stat membru acordă, printr-o interfață securizată și centralizată care asigură confidențialitatea, acces automat la sistemul VIES central pentru: Amendamentul 54 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 24 k – alineatul 1 – litera ba (nouă) (ba)   procurorii europeni delegați și personalul de resort al EPPO care dețin un identificator personal de utilizator pentru sistemul VIES central și în cazul în care accesul respectiv are legătură cu anchetarea unei fraude în domeniul TVA suspectate sau vizează detectarea unor fraude în domeniul TVA; Amendamentul 55 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 24 k – alineatul 1 – litera bb (nouă) (bb)   funcționarii de resort ai OLAF, dacă accesul are legătură cu anchetarea unei suspiciuni de fraudă în materie de TVA sau vizează detectarea unei fraude în materie de TVA; Amendamentul 56 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 24 k – alineatul 1 – litera bc (nouă) (bc)  Personalul Europol care cooperează cu EPPO în cadrul Acordului de lucru de stabilire a relațiilor de cooperare dintre EPPO și Europol, care a intrat în vigoare la 19 ianuarie 2021, în cazul în care ancheta vizează prevenirea și combaterea oricărei forme grave de criminalitate organizată și internațională și de criminalitate informatică și care afectează interesele financiare ale Uniunii; Amendamentul 57 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 24 k – alineatul 2 – partea introductivă (2)  Fiecare stat membru acordă acces automat la sistemul VIES central pentru: (2)  Fiecare stat membru acordă, printr-o interfață securizată și centralizată care asigură confidențialitatea, acces automat la sistemul VIES central pentru: Amendamentul 58 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 24 k – alineatul 2 – litera d (d)  sistemele electronice care asigură schimbul, prelucrarea și analiza rapidă de către Eurofisc a informațiilor specifice privind frauda transfrontalieră. (d)  sistemele electronice care permit Eurofisc și EPPO să transmită, să prelucreze și să analizeze rapid informații focalizate privind frauda transfrontalieră. Amendamentul 59 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 24 k – alineatul 3 – paragraful 2 Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 58 alineatul (2). Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 58 alineatul (2). Proiectul acestui act de punere în aplicare se transmite Parlamentului European spre informare, pentru a-i permite să-și exercite drepturile.”; Amendamentul 60 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 24 m – paragraful 2 Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 58 alineatul (2). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 58 alineatul (2). Proiectele acestor acte de punere în aplicare se transmit Parlamentului European spre informare, pentru a-i permite să-și exercite drepturile. Amendamentul 61 Propunere de regulament Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 3 – litera a Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Article 21 – alineatul 3 (3)  Comisia stabilește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, modalitățile practice referitoare la condițiile menționate la alineatul (2a) litera (d) de la prezentul articol pentru a-i permite statului membru care furnizează informațiile să identifice funcționarul de legătură Eurofisc care accesează informațiile. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 58 alineatul (2). (3)  Comisia stabilește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, modalitățile practice referitoare la condițiile menționate la alineatul (2a) litera (d) de la prezentul articol pentru a-i permite statului membru care furnizează informațiile să identifice funcționarul de legătură Eurofisc care accesează informațiile. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 58 alineatul (2). Proiectele acestor acte de punere în aplicare se transmit Parlamentului European spre informare, pentru a-i permite să-și exercite drepturile. Amendamentul 62 Propunere de regulament Article 5 – paragraful 2 Articolul 1 se aplică de la 1 ianuarie 2025. Articolul 1 se aplică de la 1 ianuarie 2026. Amendamentul 63 Propunere de regulament Article 5 – paragraful 3 Articolul 2 se aplică de la 1 ianuarie 2026. Articolul 2 se aplică de la 1 ianuarie 2027.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 22 noiembrie 2023 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește normele în materie de TVA referitoare la persoanele impozabile care facilitează vânzările la distanță de bunuri importate și aplicarea regimului special de TVA pentru vânzările la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe și regimul special pentru declararea și plata TVA-ului la import (COM(2023)0262 – C9-0174/2023 – 2023/0158(CNS))

P9_TA(2023)0423 A9-0320/2023

(Procedura legislativă specială – consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2023)0262),

–  având în vedere articolul 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C9‑0174/2023),

–  având în vedere articolul 82 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0320/2023),

1.  aprobă propunerea Comisiei;

2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de Parlament;

3.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial textul aprobat de Parlament;

4.  încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.