Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 101-109,

–  având în vedere normele, orientările, rezoluțiile, consultările publice, comunicările și documentele corespunzătoare ale Comisiei pe tema concurenței,

–  având în vedere raportul Comisiei din 4 aprilie 2023 intitulat „Raport privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2022” (COM(2023)0184) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2023)0076),

–  având în vedere rezoluția sa din 13 iunie 2023 referitoare la politica în domeniul concurenței – raportul anual pe 2022(1),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european” (COM(2019)0640),

–  având în vedere Orientările revizuite ale Comisiei privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc, publicate la 6 decembrie 2021,

–  având în vedere Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 13 iulie 2022, pronunțată în cauza T-227/21(2),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 24 martie 2022 intitulată „Cadru temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei”(3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (Regulamentul CE privind concentrările economice)(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2022/1925 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2022 privind piețe contestabile și echitabile în sectorul digital și de modificare a Directivelor (UE) 2019/1937 și (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind piețele digitale)(5),

–  având în vedere Directiva (UE) 2019/1 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind oferirea de mijloace autorităților de concurență din statele membre astfel încât să fie mai eficace în aplicarea legii și privind garantarea funcționării corespunzătoare a pieței interne(6),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat(7),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 773/2004 al Comisiei din 7 aprilie 2004 privind desfășurarea procedurilor puse în aplicare de Comisie în temeiul articolelor 81 și 82 din Tratatul CE(8),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 18 februarie 2022 intitulat „Orientări privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie pentru 2022”(9),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 31 ianuarie 2023 intitulată „Orientări privind ajutoarele de stat pentru rețelele în bandă largă”(10),

–  având în vedere proiectul de comunicare a Comisiei privind definirea pieței relevante în sensul dreptului Uniunii în materie de concurență,

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 1 decembrie 2022 intitulat „Evaluation of the State subsidy rules for health and social services of general economic interest (‘SGEIs’) and of the SGEI de minimis Regulation” [Evaluarea normelor privind subvențiile de stat pentru serviciile sociale și de sănătate de interes economic general („SIEG”) și a Regulamentului de minimis privind SIEG] (SWD(2022)0388),

–  având în vedere intrarea în vigoare, la 1 septembrie 2023, a pachetului de măsuri adoptate la 20 aprilie 2023, menite să simplifice și să raționalizeze procedurile de reexaminare a anumitor concentrări care nu ridică probleme în materie de concurență (C(2023)2400, C(2023)2401, C(2023)2402),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2022/2560 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2022 privind subvențiile străine care denaturează piața internă(11),

–  având în vedere discursul Președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, din 2023 privind starea Uniunii(12),

–  având în vedere Decizia Comisiei din 6 septembrie 2023 privind desemnarea controlorilor de acces în temeiul Actului legislativ privind piețele digitale,

–  având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/914 al Comisiei din 20 aprilie 2023 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 802/2004 al Comisiei(13),

–  având în vedere Declarația europeană privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital din 23 ianuarie 2023 a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei Europene(14),

–  având în vedere hotărârea CJUE din 4 iulie 2023 în cauza C-252/21(15),

–  având în vedere documentul intitulat „Codul de bune practici al DG COMP pentru o proiectare și evaluare transparente, favorabile incluziunii și mai rapide a PIIEC” din 17 mai 2023(16),

–  având în vedere raportul Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), intitulat „Report on CRA Market Share Calculation” (Raport privind calcularea cotei de piață a agențiilor de rating de credit) din 15 decembrie 2022,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 aprilie 2004 privind îndrumările informale referitoare la problemele noi care apar în cauze individuale cu privire la articolele 81 și 82 din Tratatul CE (scrisori de îndrumare)(17),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 21 iulie 2023 intitulată „Orientări privind aplicabilitatea articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene acordurilor de cooperare orizontală”(18),

–  având în vedere decizia Comisiei din 25 septembrie 2023 de interzicere a achiziției Flugo Group Holdings AB („eTraveli”) de către Booking Holdings („Booking”),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(19),

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0427/2023),

A.  întrucât politica UE în domeniul concurenței joacă un rol important în stabilirea unor condiții echitabile pentru desfășurarea de activități economice pe piața unică, pentru a proteja piețele împotriva concentrărilor și a acumulării nejustificate a puterii de piață și pentru a încuraja inovarea și creșterea întreprinderilor – în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) – în cadrul pieței unice și, prin urmare, pentru a promova protecția consumatorilor și a oferi o gamă mai largă de opțiuni pentru consumatori și întreprinderi;

B.  întrucât este de dorit o interacțiune fructuoasă între politica în domeniul concurenței și alte politici sectoriale; întrucât politica în domeniul concurenței ar putea contribui la consolidarea rezilienței, integrității și competitivității pieței interne, precum și la realizarea obiectivelor Pactului verde european și ale Busolei pentru dimensiunea digitală, precum și ale UE așa cum sunt consacrate la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană;

C.  întrucât schimburile și cooperarea la nivel internațional sunt esențiale pentru a crea condiții de concurență loială la nivel mondial și pentru a soluționa problemele dublei tranziții digitale și verzi în mod coordonat;

D.  întrucât circumstanțele geopolitice globale impun, de asemenea, soluții responsabile și competitive în ceea ce privește politicile în domeniul concurenței; întrucât UE ar trebui să utilizeze toate instrumentele politice și legislative de care dispune pentru a proteja integritatea, reziliența și competitivitatea pieței sale interne, având în vedere provocările pe care le prezintă numărul tot mai mare de conflicte din lume, tensiunile comerciale dintre țările concurente, criza schimbărilor climatice și presiunea inflației și nivelurile scăzute de creștere economică; întrucât trebuie redusă dependența dăunătoare a UE de țările din afara UE și de puterile mondiale în domenii precum energia, medicamentele, tehnologia sau materiile prime;

E.  întrucât Comisia și autoritățile naționale de concurență trebuie să acționeze într-o manieră imparțială și obiectivă pentru a păstra credibilitatea politicii UE în domeniul concurenței;

F.  întrucât forța și importanța globală a pieței unice a UE decurg din competitivitatea sa internă și din condiții de concurență echitabile,

Rolul concurenței și răspunsul politic la războiul din Ucraina, Legea SUA privind reducerea inflației și dificultățile încă actuale generate de pandemia de COVID-19

1.  invită Comisia să protejeze integritatea pieței unice; reamintește că răspunsul la Legea SUA privind reducerea inflației nu trebuie să se bazeze numai pe ajutoare de stat, ci și pe crearea unui mediu mai favorabil pentru desfășurarea de activități comerciale și pe un cadru reînnoit în domeniul concurenței, care să ofere rapiditate și flexibilitate întreprinderilor care investesc și concurează în mod echitabil în Europa, cu respectarea obiectivelor climatice ale UE;

2.  ia act de Cadrul temporar de criză și de tranziție, precum și de actualizarea cadrului de reglementare privind ajutoarele de stat, care permite investiții pentru tranziția verde și cea digitală; ia act de adoptarea, în 2023, și de integrarea „clauzei de corelare”; invită Comisia să evite cu atenție crearea condițiilor pentru o cursă a subvențiilor și să utilizeze instrumentele de care dispune pentru a preveni și a contracara concurența neloială în materie de subvenții; subliniază că orice subvenție publică suplimentară trebuie să fie specifică și de natură temporară; susține că ajutorul de stat ar trebui să fie în concordanță cu obiectivele de politică ale UE, cum ar fi Pactul verde și Pilonul european al drepturilor sociale; solicită Comisiei să investigheze lipsa armonizării mecanismelor de recuperare în statele membre;

3.  invită Comisia să se asigure că toate instrumentele temporare de ajutor de stat sunt suficient de specifice pentru a evita fragmentarea pieței unice;

4.  subliniază că vor fi necesare investiții publice și private suplimentare pentru a face față noilor dificultăți; subliniază că bugetul UE trebuie să fie înzestrat corespunzător pentru a soluționa provocările viitorului, inclusiv fragmentarea pieței interne, sprijinind strategia industrială a UE, reducând dependențele noastre critice și asigurând autonomia noastră strategică deschisă; subliniază că aceste dificultăți nu pot fi soluționate doar prin cheltuială publică;

5.  reamintește că o abordare fragmentată a ajutoarelor de stat are potențialul de a crea condiții de concurență neloială pe piața internă a UE, deoarece nu toate statele membre dispun de aceeași marjă de manevră bugetară pentru a oferi sprijin; solicită, prin urmare, monitorizarea potențialelor efecte de denaturare și ca orice flexibilitate a cadrului de ajutoare de stat să se aplice numai sprijinului acordat la nivelul UE;

6.  invită Comisia să analizeze modul în care inflația afectează concurența prin încurajarea cooperării între concurenți pentru aranjarea prețurilor(20), precum și consecințele inflației asupra piețelor și protecției consumatorilor; subliniază că trebuie îmbunătățite datele privind profiturile pentru a trata în mod eficient eventualele consecințe, întrucât cercetările efectuate de Banca Centrală Europeană și de Fondul Monetar Internațional sugerează că profiturile întreprinderilor au fost factori temporari importanți ai inflației; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape, împreună cu autoritățile naționale din domeniul concurenței, consecințele comportamentului anticoncurențial și rolul acestuia în evoluția inflației; reiterează că Comisia trebuie să utilizeze toate instrumentele disponibile în temeiul legislației în materie de concurență pentru a combate criza costului vieții;

7.  felicită autoritățile pentru inițiativele din domeniul concurenței din mai multe state membre(21) de a introduce noi competențe de investigare a pieței, atât timp cât acestea nu conduc la fragmentarea pieței interne; invită Comisia să introducă un instrument similar de investigare a pieței pentru a evita lacunele în aplicarea legislației dacă practicile se desfășoară dincolo de frontierele naționale în cadrul UE și să adopte măsuri corective la nivel de sector atunci când este necesar pentru a aborda în mod eficace comportamentele anticoncurențiale; reamintește inițiativa Comisiei privind un „nou instrument în domeniul concurenței”, care urmărea să elimine lacunele dintre normele UE în materie de concurență și instrumentele de intervenție împotriva problemelor structurale de concurență de pe piețe; observă că, cu noul instrument în domeniul concurenței, Comisia ar putea să ancheteze problemele de concurență din sectoare întregi; invită Comisia să reevalueze „noul instrument în domeniul concurenței”;

8.  subliniază importanța proiectelor importante de interes european comun (PIIEC) pentru finanțarea proiectelor transnaționale mari și realizarea priorităților strategice ale UE; ia act de criteriile specifice aferente PIIEC pentru analiza compatibilității ajutorului de stat cu piața internă; regretă că procedurile îndelungate și complexe necesare sunt adesea prea împovărătoare pentru IMM-uri; invită Comisia și statele membre să se asigure că orice notificare este finalizată în termen de cel mult șase luni; subliniază că PIIEC ar trebui să demonstreze o veritabilă valoare adăugată europeană;

9.  invită Comisia să evalueze modul în care principiile UE în materie de concurență au afectat furnizarea de servicii de interes economic general, având în vedere și criza provocată de pandemia de COVID-19 și creșterea costului vieții; invită Comisia să evalueze poziția serviciilor sociale de interes general și o derogare pentru locuințe accesibile;

10.  salută Orientările Comisiei privind aplicarea legislației UE în materie de concurență în cazul contractelor colective de muncă, care clarifică faptul că legislația UE în materie de concurență nu împiedică lucrătorii independenți fără angajați să se angajeze în negocieri colective; reamintește că lucrătorii independenți au adesea un acces limitat sau nu au acces la negocierile colective, ceea ce poate duce la condiții de muncă precare;

11.  reamintește legătura integrală dintre politica în domeniul concurenței și piața internă, care reiese clar chiar din textele articolelor 101 și 102 din TFUE privind politica în domeniul concurenței; salută faptul că Comisia, atât în activitatea sa legislativă, cât și în cea politică, a recunoscut că politica în domeniul concurenței trebuie integrată în obiectivele pieței interne care o încadrează;

12.  subliniază că trebuie se abordeze în mod eficace denaturările și eșecurile pieței și să se stimuleze concurența eliminând barierele de reglementare nejustificate existente și reducând sarcinile administrative inutile pentru a facilita intrarea pe piață a unor noi concurenți;

13.   subliniază relevanța hotărârilor CJUE în cauzele C-555/21 (UniCredit Bank Austria) și C-383/18 (Lexitor sp. z o.o.) pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile pe piața creditelor de consum și pentru evitarea denaturării concurenței;

Aplicarea politicii în domeniul concurenței și tendințe globale

14.  consideră oportun anunțul Comisiei că va lansa o anchetă antisubvenții la vehiculele electrice din China în temeiul Regulamentului (UE) 2016/1037 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene(22); subliniază importanța punerii efective în aplicare a instrumentelor UE pentru subvenții străine, inclusiv a Regulamentului (UE) 2022/2560 privind subvențiile străine pentru a asigura atenuarea efectelor potențiale de denaturare a pieței unice; atrage atenția asupra lipsei de personal, cu doar opt angajați cu echivalent normă întreagă la Comisie;

15.  invită Comisia să modernizeze normele privind achizițiile publice pentru a face față noilor priorități și provocări operaționale pentru a contribui la promovarea unei industrii mai ecologice și a standardelor europene;

16.  subliniază că normele UE în materie de concurență ar trebui să contribuie la obiectivele UE, așa cum sunt definite la articolul 3 din TUE; subliniază că „prețul echitabil” al produselor nu este cel mai mic preț posibil pentru consumator, ci un preț care permite remunerarea echitabilă a tuturor părților de-a lungul lanțului de aprovizionare, fără a conduce la externalități negative; subliniază că aplicarea politicii în domeniul concurenței în beneficiul consumatorilor ar trebui să includă nu doar considerații legate de nivelurile prețurilor, ci și considerații legate de sustenabilitate și are efecte asupra vieții private a cetățenilor;

17.  subliniază rolul-cheie al Rețelei europene în domeniul concurenței (REC) ca forum pentru promovarea colaborării și a cooperării între autoritățile europene de concurență; invită Comisia să depună eforturi pentru continuarea dialogului constructiv și a cooperării la nivel internațional; subliniază că trebuie intensificată colaborarea dintre autoritățile de reglementare antitrust și alte autorități de reglementare sectoriale, cum ar fi cele care se ocupă de confidențialitatea datelor, atât pentru a supraveghea utilizarea abuzivă a datelor întreprinderilor, cât și pentru a împiedica întreprinderile să utilizeze datele consumatorilor pentru a obține un avantaj concurențial neloial; salută rolul relevant al autorităților naționale de concurență pentru aplicarea normelor prevăzute în Regulamentul privind piețele digitale și a inițiativelor legislative naționale care sunt instituite pentru a combate comportamentul anticoncurențial al platformelor online mari din sectoarele digitale; subliniază, în această privință, importanța unor acțiuni coordonate și omogene care să nu submineze aplicarea Regulamentului privind piețele digitale, pe de o parte, și a normelor naționale în materie de concurență în sectoarele digitale, pe de altă parte, astfel cum se prevede la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul privind piețele digitale;

18.  subliniază că, într-o lume globalizată, cooperarea internațională este esențială pentru a asigura impunerea cu succes a normelor în materie de concurență; subliniază că acordurile de cooperare specifice cu țări din afara UE privind politica din domeniul concurenței pot contribui în mod semnificativ la eficacitatea acesteia; invită Comisia să dezvolte influența politicii în domeniul concurenței în lume, în special prin intensificarea cooperării cu țările din afara UE prin acorduri de cooperare de a doua generație care permit un schimb de informații mai fluent între autoritățile de concurență;

19.  invită Comisia să utilizeze în mai mare măsură instrumente probatorii suplimentare, cum ar fi informațiile comportamentale și analiza financiară, precum și să utilizeze mai mult cercetătorii științifici din domeniul datelor, cel informatic și cel al IA, dar și specialiștii în economie comportamentală în aplicarea legislației în materie de concurență;

20.  ia act de gradul în continuare ridicat de concentrare a pieței pentru agențiile de rating de credit, având în vedere că cele mai mari trei agenții de rating de credit dețin o cotă de piață de peste 90 %(23); reiterează necesitatea de a consolida concurența pe această piață, astfel încât să se asigure imparțialitatea și încrederea;

21.  regretă decizia Ernst&Young de a opri procesul de separare a activităților sale de audit și de consiliere; constată că combinarea activităților de audit și de consultanță poate duce la conflicte de interese și poate spori poziția dominantă pe piață a fiecăreia dintre societățile „Big Four”; invită Comisia să investigheze combinarea activităților de audit și de consultanță și, eventual, să prezinte măsuri de prevenire a conflictelor de interese și a poziției dominante pe piață;

Controlul concentrărilor economice

22.  observă că achiziționarea de întreprinderi nou-înființate de către actori dominanți ar putea epuiza potențialul de inovare și ar putea elimina concurența, în cele din urmă; subliniază că este important ca Comisia să acorde o atenție deosebită fenomenului achizițiilor făcute cu scopul de a elimina concurența, și care trebuie raportate în temeiul Regulamentului privind piețele digitale, și să adopte măsuri decisive în temeiul articolului 22 din Regulamentul (CE) privind concentrările economice, după caz;

23.  felicită Comisia pentru deciziile recente privind cazurile de concentrări economice(24); subliniază importanța măsurilor corective structurale în deciziile legate de fuziuni; constată că cele mai mari și mai influente platforme online afectează operațiunile zilnice ale zeci de mii de IMM-uri; subliniază că nu este permis ca o achiziție să conducă la consolidarea poziției dominante a unei societăți pe piața hotelieră, permițându-i să vândă încrucișat diferitele sale servicii;

24.  salută inițiativa Comisiei de a-și revizui comunicarea privind definiția „pieței relevante” și așteaptă cu interes rezultatele consultării publice; subliniază că trebuie adoptată o orientare mai dinamică, care depășește abordarea tradițională, în special pentru piețe emergente noi, cum ar fi cele din sectorul digital, și o viziune pe termen mai lung care să cuprindă dimensiunea globală și concurența potențială viitoare; regretă că, în trecut, Comisia a adoptat uneori o perspectivă prea limitată asupra pieței relevante, privând astfel întreprinderile europene de oportunitatea de a concura efectiv pe scena mondială; sprijină Comisia să țină seama mai mult de prejudiciile potențiale aduse concurenței atunci când evaluează fuziuni în care extinderea pe piețele adiacente ar avea efectul de a consolida și mai mult poziția dominantă pe piața principală a societății absorbante;

25.  își reiterează profunda îngrijorare cu privire la concentrarea amplă în anumite locuri a lanțului de aprovizionare cu alimente în detrimentul consumatorilor, al fermierilor, al mediului și al biodiversității deopotrivă;

26.  reamintește că, în temeiul Regulamentului CE privind concentrările economice, statele membre pot lua măsuri adecvate pentru a proteja chestiuni de interes public, cum ar fi protecția climei, sustenabilitatea și statul de drept și solicită să i se acorde Comisiei aceeași posibilitate atunci când examinează impactul concentrării asupra pieței interne;

Normele antitrust și cartelurile

27.  invită Comisia să utilizeze mai bine instrumentul măsurilor provizorii suplimentare pentru a pune capăt oricărei practici care ar dăuna grav concurenței, în special în ceea ce privește piețele dinamice și în dezvoltare rapidă, cum ar fi piețele digitale;

28.  salută noua abordare în cele mai recente cazuri antitrust, în care Comisia prevede, pentru prima dată și în anumite condiții, impunerea de măsuri corective structurale pentru a pune capăt comportamentelor anticoncurențiale, în special atunci când practica anticoncurențială în cauză a fost reiterată de aceeași întreprindere pe alte segmente de piață de-a lungul anilor; încurajează Comisia, în acest sens, să continue în această direcție pentru a aplica ex post în mod eficace normele antitrust;

29.  invită Comisia să accelereze procedurile antitrust, să stabilească termene adecvate pentru proceduri și să asigure o aplicare eficace a deciziilor, pentru a evita procedurile îndelungate, cum ar fi în cazul Spotify, care a depus o plângere împotriva Apple în 2019 și în care, în ciuda faptului că Comisia a emis o comunicare privind obiecțiunile, nu au fost luate măsuri concrete pentru a aborda restricțiile impuse de Apple, împiedicând dezvoltatorii de aplicații să comunice liber cu propriii utilizatori;

30.  salută lansarea inițiativei referitoare la orientările privind excluderea abuzurilor de poziție dominantă, care va fi elaborată în 2024 și adoptată în 2025, precum și angajamentul Comisiei de a aplica cu fermitate, eficacitate și promptitudine articolul 102 din TFUE în domeniul practicilor de excludere abuzivă; invită Comisia să confirme în mod concret aplicarea bazată pe efecte a normelor antitrust și, în special, relevanța dovezilor economice în cazurile vizate; solicită să se țină seama de vulnerabilitatea consumatorilor atunci când se evaluează abuzurile de exploatare, cum ar fi prețurile excesive și clauzele abuzive;

31.  ia act de deschiderea unei investigații oficiale cu privire la posibilele practici anticoncurențiale ale unui controlor de acces prin legarea sau gruparea unei platforme de comunicare și de colaborare cu propriul software dominant și popular(25); invită Comisia să evalueze cu atenție concesiile oferite unilateral de controlor de acces, împreună cu întreprinderile implicate, pentru a se asigura că acestea răspund preocupărilor actorilor de pe piață cu privire la utilizatorii noi și existenți, precum și aspectelor legate de interoperabilitate și de tarifare;

32.  insistă asupra necesității unor căi de atac eficiente, care pot necesita o mai bună coordonare între autoritățile de aplicare a legii și continuarea dialogului cu părțile terțe, precum și o aplicare adecvată a legii; reamintește că întreprinderi desemnate drept controlori de acces au făcut obiectul unor hotărâri antitrust anterioare, care nu au condus la schimbări efective de comportament, în special în ceea ce privește favorizarea produselor și serviciilor proprii pe piețele digitale; invită Comisia să utilizeze mai bine măsurile corective structurale în ultimă instanță; solicită din nou Comisiei să pună capăt caracterului prioritar al măsurilor corective comportamentale în dreptul UE;

33.  reiterează apelul său adresat Comisiei de a aborda efectul anticoncurențial al constrângerilor teritoriale în materie de aprovizionare, pentru a realiza o piață unică pe deplin funcțională și a valorifica potențialele sale beneficii pentru consumatori;

34.  reiterează și apelul său adresat Comisiei de a continua să monitorizeze și să elimine în mod activ geoblocarea nejustificată și alte restricții privind vânzările online transfrontaliere, având în prim plan o abordare favorabilă consumatorilor pentru a le permite accesul la o gamă mai largă de produse și servicii în întreaga UE;

Politica în domeniul concurenței în era digitală

35.  consideră oportună desemnarea a șase controlori de acces - Alphabet, Amazon, Apple, ByteDance, Meta, Microsoft(26)- pentru 22 de servicii de platformă esențiale în temeiul Actului legislativ privind piețele digitale, cele patru anchete de piață pentru obiecție, precum și prima anchetă de piață efectuată în temeiul articolului 3 alineatul (8) din Actul legislativ privind piețele digitale; încurajează Comisia să adopte cu promptitudine acte delegate pentru a extinde modalitățile de aplicare și să specifice modalitățile de punere în aplicare a obligațiilor prevăzute la articolele 5, 6, 7 și 12 din Actul legislativ privind piețele digitale; invită Comisia să analizeze riguros dacă controlorii de acces respectă obligațiile prevăzute în Actul legislativ privind piețele digitale înainte de 6 martie 2024 și să solicite feedback de la terțe părți despre faptul dacă soluțiile de respectare a obligațiilor oferite de controlorii de acces conduc la piețe digitale mai echitabile și mai contestabile; invită Comisia să se asigure că măsurile adoptate de controlorii de acces pentru securitatea și integritatea platformelor lor, care ar putea afecta respectarea Actului legislativ privind piețele digitale, sunt verificate de terți independenți și nu se bazează doar pe evaluări emise de controlorii de acces;

36.  subliniază că studiul Comisiei privind „impactul evoluțiilor recente din domeniul publicității digitale asupra vieții private, editorilor și agențiilor de publicitate” conchide că colectarea pe scară largă și prelucrarea datelor cu caracter personal în scop publicitar, precum și caracterul opac al pieței publicității digitale o predispun la fraudă(27); invită Comisia, în conformitate cu recomandările din studiu, să analizeze în continuare opțiunile legislative pentru viitoare intervenții de politică, de exemplu impunerea de măsuri corective structurale, pentru a contracara comportamentul anticoncurențial, completând în acest sens Actul legislativ privind piețele digitale și Actul legislativ privind serviciile digitale(28);

37.  ia act de investigațiile de piață cu privire la programele Microsoft Edge și Bing(29) și iMessage(30) al Apple pentru a evalua rolul lor de controlori de acces și pozițiile lor consacrate pe piață, în conformitate cu decizia de a desemna Apple și Microsoft drept controlori ai fluxului de informație în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale; subliniază că programul iMessage apare din fabricație pe toate dispozitivele iOS, folosite de peste 144 de milioane de utilizatori; subliniază importanța telefoanelor inteligente ca instrument personal și profesional esențial; subliniază că piața actuală este dominată de două sisteme de operare, cu propriile servicii de mesagerie care nu sunt interoperabile, ceea ce limitează posibilitatea ca utilizatorii și întreprinderile să treacă liber de la un ecosistem la altul și să comunice între ei fără întreruperi, indiferent de sistemul de operare, fapt fundamental contrar spiritului și literei Regulamentului privind piețele digitale; invită, prin urmare, Comisia să efectueze rapid ancheta și să treacă cu celeritate la punerea sa în aplicare pentru a permite beneficiile interoperabilității serviciilor de mesagerie în timp util;

38.  ia act de hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza Meta/Bundeskartellamt, care afirmă competența autorităților naționale de concurență de a aplica normele de protecție a datelor în temeiul legislației antitrust; subliniază afirmația Curții că protecția datelor cu caracter personal este un considerent important atunci când se examinează un abuz de poziție dominantă pe piață și că aceasta impune cerințe pentru utilizarea datelor cu caracter personal ale persoanelor pentru publicitatea țintită; încurajează autoritățile din domeniul concurenței să investigheze încălcările Regulamentului general privind protecția datelor(31) și autoritățile de protecție a datelor să sancționeze astfel de încălcări;

39.  ia act de concluziile procedurilor inițiate de Bundeskartellamt și Alphabet Inc. care oferă utilizatorilor Google opțiuni mai bune cu privire la modul în care Google le prelucrează datele; afirmă că consumatorii din UE trebuie să aibă posibilitatea de a alege dacă permit agregarea și prelucrarea interservicii a datelor lor cu caracter personal; încurajează Comisia să continue coordonarea activităților de aplicare a legii și să coopereze cu autoritățile naționale de concurență pentru a facilita interacțiunea efectivă între legislația în materie de concurență și Regulamentul privind piețele digitale, în special în contextul „obligațiilor suplimentare” prevăzute în Regulamentul privind piețele digitale;

40.  subliniază că „internetul obiectelor” este o piață în creștere; subliniază și că dispozitivele inteligente casnice, cum ar fi aspiratoarele robotizate, reprezintă o sursă importantă de date despre consumatori; constată că fuziunile și achizițiile din acest sector pot aduce prejudicii majore în materie de concurență; invită Comisia să includă date ca sursă de putere de piață în evaluarea cazurilor de fuziune și achiziție în acest sector, în mod specific atunci când aceste cazuri implică mari companii consacrate din domeniul tehnologiei informației; solicită, în plus, să se impună condiții privind utilizarea datelor, dacă este necesar;

41.  regretă absența furnizorilor de servicii cloud de pe lista controlorilor de acces; invită Comisia să ia în considerare deschiderea unor anchete de piață în temeiul articolului 3 alineatul (8) din Regulamentul privind piețele digitale (evaluarea calitativă) în acest sector, având în vedere în special structura concentrată a pieței și practicile anticoncurențiale dăunătoare subliniate de autoritățile naționale din domeniul concurenței; subliniază că piața europeană a serviciilor cloud este dominată de câțiva actori foarte mari; invită Comisia să se asigure că toate serviciile eligibile sunt desemnate pentru a restabili concurența loială și egală pe piața europeană a serviciilor cloud;

42.  invită Comisia să evalueze dacă este necesar să fie lansată o anchetă de piață în temeiul articolului 19 din Actul legislativ privind piețele digitale prin care se adaugă noi categorii de servicii de platformă esențiale conform articolului 2 punctul 2 din Actul legislativ privind serviciile digitale ținând seama de cele mai recente evoluții tehnologice care pot conduce la noi tipuri de servicii care nu intră în categoriile existente, cum ar fi inteligența artificială generativă; recunoaște că noile caracteristici bazate pe inteligența artificială generativă pot fi încorporate în serviciile digitale existente, cum ar fi motoarele de căutare online, și pot fi incluse în lista existentă a serviciilor de platformă esențiale care ar putea duce la consolidarea controlorilor de acces actuali;

43.  ia act de declarația comună a autorităților din domeniul concurenței din țările G7 privind concurența și inteligența artificială, subliniind importanța cooperării pentru promovarea concurenței pe piețele digitale(32); invită Comisia să fie vigilentă în ceea ce privește acordurile de cooperare în contextul evoluțiilor din domeniul inteligenței artificiale, pentru a se asigura că astfel de acorduri de cooperare nu devin fuziuni ascunse sau achiziții făcute cu scopul de a elimina concurența;

44.  reafirmă că Actul legislativ privind piețele digitale are un temei juridic diferit, spre deosebire de cadrul în domeniul concurenței; subliniază necesitatea coexistenței efective a aplicării ex post a legislației în materie de concurență și a aplicării ex ante a Actului legislativ privind piețele digitale, având în vedere natura lor complementară; subliniază că este necesar să se asigure personal și sinergii suficiente pentru punerea în aplicare efectivă a normelor și să se evite suprapunerile sau paralelismele de structuri și măsuri;

45.  subliniază nevoile viitoare ale UE în materie de conectivitate în ceea ce privește infrastructura și investițiile; invită Comisia să ia în considerare revizuirea practicii actuale în domeniul concurenței pentru piața de telecomunicații, cu scopul de a facilita crearea unei piețe unice complet integrate pentru serviciile de telecomunicații; observă că consolidarea pieței ar putea fi singura modalitate de a evita vânzarea infrastructurii bucată cu bucată către întreprinderi străine din afara UE și să poată concura eficient la nivel global; subliniază că creșterea acestui sector în Europa a fost foarte scăzută în ultimul deceniu și că fragmentarea este motivul principal pentru aceasta; salută, în această privință, anunțul comisarului Breton privind activitatea Comisiei referitor la noua propunere de Act privind rețele digitale pentru a soluționa fragmentarea pieței, a atrage investiții, a asigura infrastructurile de telecomunicații și inovarea fără costuri suplimentare pentru consumatori și fără a pune în pericol neutralitatea rețelei și concurența loială pe piață între toți actorii;

46.  ia act cu îngrijorare de faptul că controlorii de acces care dezvoltă un avantaj în materie de date față de concurenți pot realiza economii de scară esențiale care contribuie la adâncirea dezechilibrului concurențial pe piețele digitale și împiedică inovarea;

47.  subliniază că activele de date cu caracter personal ar trebui să fie luate în considerare și evaluate similar ca alte active tradiționale atunci când decide cu privire la fuziunile și achizițiile în domeniul digital; subliniază totodată că consolidarea datelor prin fuziuni și achiziții poate consolida poziția dominantă pe piață;

Fiscalitate

48.  regretă denaturarea concurenței loiale provocată de planificarea fiscală agresivă și de sistemele fiscale ale anumitor state membre, deoarece aceasta poate împiedica inovarea și poate pune în pericol contestabilitatea piețelor, în special pentru IMM-uri; cere ca întreprinderile care recurg la paradisuri fiscale din țări din afara UE pentru eludarea obligațiilor fiscale să fie excluse de la procedurile de achiziții publice și de la primirea de ajutoare de stat, deoarece aceste întreprinderi concurează în condiții neloiale cu întreprinderile stabilite în țări care nu sunt paradisuri fiscale; salută recomandarea Comisiei din 14 iulie 2020 de a nu acorda sprijin financiar întreprinderilor care au legături cu paradisuri fiscale și de a proteja, în același timp, contribuabilii onești;

49.  invită Comisia să analizeze posibilitatea de a amenda țările care au încălcat normele UE privind ajutoarele de stat; încurajează Comisia să își continue investigațiile cu privire la practicile statelor membre legate de soluțiile fiscale anticipate;

50.  ia act de angajamentul vicepreședintelui Šefčovič și al comisarului Hoekstra de a lansa o discuție privind eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili; reamintește solicitarea sa de politici, calendare și măsuri concrete pentru a elimina treptat subvențiile pentru combustibilii fosili prin măsuri fiscale cât mai curând posibil;

51.  salută vigilența Comisiei în aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în materie de impozitare;

52.  deplânge, totodată, faptul că mai multe decizii recente ale Comisiei în cazuri importante de concurență în domeniul fiscal au fost anulate de către CJUE; solicită Comisiei să își pregătească mai temeinic cazurile în domeniul politicii de concurență, astfel încât acestea să poată fi susținute în fața unei instanțe de judecată; constată cu îngrijorare că anularea amenzilor, precum și plata retroactivă a dobânzilor de întârziere în cazurile anulate reprezintă, de asemenea, un risc bugetar pentru UE;

Implicarea Parlamentului

53.  subliniază că Parlamentul ar trebui să aibă un rol activ în elaborarea politicii în domeniul concurenței și să se implice mai mult în activitatea grupurilor de lucru și a grupurilor de experți; consideră că ar trebui exercitat mai frecvent dreptul Parlamentului de a interveni în procedurile judiciare privind dreptul concurenței;

54.  invită comisarul responsabil de politica în domeniul concurenței să rămână în contact strâns cu comisia competentă a Parlamentului și cu grupul său de lucru pentru probleme de concurență;

o
o   o

55.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și parlamentelor și autorităților competente ale statelor membre.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2023)0227. (2) Hotărârea Tribunalului din 13 iulie 2022, Illumina, Inc./Comisia Europeană, T-227/21, ECLI:EU:T:2022:447. (3) JO C 131 I, 24.3.2022, p. 1. (4) JO L 24, 29.1.2004, p. 1. (5) JO L 265, 12.10.2022, p. 1. (6) JO L 11, 14.1.2019, p. 3. (7) JO L 1, 4.1.2003, p. 1. (8) JO L 123, 27.4.2004, p. 18. (9) JO C 80, 18.2.2022, p. 1. (10) JO C 36, 31.1.2023, p. 1. (11) JO L 330, 23.12.2022, p. 1. (12) Comisia Europeană, Discursul privind starea Uniunii din 13 septembrie 2023. (13) JO L 119, 5.5.2023, p. 22. (14) JO C 23, 23.1.2023, p. 1. (15) Hotărârea Curții de Justiție (Marea Cameră) din 4 iulie 2023, Meta Platforms și alții/Bundeskartellamt, C-252/21, ECLI:EU:C:2023:537. (16) Codul de bune practici al DG COMP pentru o proiectare și evaluare transparente, favorabile incluziunii și mai rapide a PIIEC, (17) JO C 101, 27.4.2004, p. 78. (18) JO C 259, 21.7.2023, p. 1. (19) Comitetul Economic și Social European, „Raport privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2022”, 25 octombrie 2023. (20) OCDE, „Competition and Inflation: OECD Competition Policy Roundtable Background Note’, 2022. (21) Grecia, Germania. (22) Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO L 176, 30.6.2016, p. 55). (23) Raportul Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) din 15 decembrie 2022, intitulat „Report on CRA Market Share Calculation” (Raport privind calcularea cotei de piață a agențiilor de rating de credit), (24) Comisia Europeană, „Booking Holdings/Etraveli Group”, data deciziei 25 septembrie 2023. (25) Comisia Europeană, „Antitrust: Comisia inițiază o anchetă privind posibile practici anticoncurențiale ale Microsoft cu programul Teams”, 27 iulie 2023. (26) A se vedea deciziile oficiale privind Actul legislativ privind piețele digitale. 100044, 100040, 100035, 100027, 100026, 100025, 100024, 100020, 100018, 100017, 100016, 100013, 100011. (27) Comisia Europeană, „Studiu privind impactul evoluțiilor recente în publicitatea digitală asupra confidențialității, editorii și agențiile de publicitate”, p. 263-264. (28) Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (JO L 277, 27.10.2022, p. 1). (29) Decizie privind Actul legislativ privind piețele digitale. 100015; Actul legislativ privind piețele digitale. 100028 și Actul legislativ privind piețele digitale. 100034. (30) Decizie privind Actul legislativ privind piețele digitale. 100047 și Actul legislativ privind piețele digitale. 100022. (31) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1). (32) Summitul G7 din Hiroshima, „Compendium of approaches to improving competition in digital markets” (Ghid pentru îmbunătățirea concurenței pe piețele digitale), 8 noiembrie 2023.