Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 49, 56, articolul 179 alineatul (1) și articolul 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 12 și 13 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Declarația de la Bonn privind libertatea de cercetare științifică adoptată la Conferința ministerială privind Spațiul european de cercetare din 20 octombrie 2020 de la Bonn („Declarația de la Bonn”),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020 intitulată „Un nou SEC pentru cercetare și inovare”,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 18 mai 2021 intitulată „Abordarea globală a cercetării și a inovării - Strategia Europei privind cooperarea internațională într-o lume în schimbare”,

–  având în vedere acțiunea 6 din Agenda de politici privind Spațiul european de cercetare,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 3 decembrie 2020 privind Planul de acțiune pentru democrația europeană,

–  având în vedere considerentul 72 din Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013(1),

–  având în vedere evaluarea valorii adăugate europene din 2023 privind promovarea libertății de cercetare științifică, prezentată Comisiei pentru industrie, cercetare și energie la 18 septembrie 2023 de Unitatea pentru valoarea adăugată europeană,

–  având în vedere comunicatul ministerial de la Roma din 19 noiembrie 2020 al miniștrilor europeni responsabili cu învățământul superior, în cadrul Spațiului european al învățământului superior, în special anexa I privind libertatea academică,

–  având în vedere avizul Forumului strategic pentru cooperare S&T internațională referitor la punerea în aplicare a Declarației de la Bonn în cadrul cooperării internaționale în domeniul cercetării și inovării (ERAC-SFIC 1356/21) (2021),

–  având în vedere Recomandarea UNESCO privind știința și cercetătorii științifici (2017),

–  având în vedere recomandarea privind statutul personalului didactic din învățământul superior, adoptată de Conferința generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), în cadrul celei de a 29-a sesiuni din perioada 21 octombrie-12 noiembrie 1997,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere articolele 47 și 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandările Forumului strategic pentru cooperare S&T internațională,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A9-0393/2023),

A.  întrucât libertatea cercetării științifice, care este un element esențial al democrației și una dintre componentele libertății academice, este sub presiune în Uniune și se erodează treptat(2), ceea ce este exemplificat de faptul că, în indicele libertății academice, toate statele membre au avut un punctaj mai mare de 0,85 în 2008, în timp ce în 2022 unele state membre au scăzut semnificativ, cel mai mic punctaj pentru 2022 fiind 0,34;

B.  întrucât restricțiile privind libertatea cercetării științifice au efecte negative asupra economiei Uniunii, frânând inovarea, încetinind progresul științific și reducând competitivitatea Europei la nivel mondial;

C.  întrucât erodarea libertății cercetării științifice contribuie la exodul de creiere al cercetătorilor de vârf, la autocenzură în rândul cadrelor universitare, la o analiză mai puțin critică a aspectelor sociale și politice, la reducerea colaborării interdisciplinare, la mai puține discursuri și dezbateri publice;

D.  întrucât insecuritatea locului de muncă afectează capacitatea de a beneficia pe deplin de libertatea cercetării științifice; întrucât mii de cercetători lucrează pe bază de finanțări de proiecte pe durată limitată, fie prin intermediul granturilor de cercetare individuale sau pentru proiecte, fie prin contracte de muncă pe durată determinată sau prin îndeplinirea unor sarcini specifice în calitate de persoane care desfășoară activități independente, și întrucât au condiții precare de siguranță și protecție în muncă;

E.  întrucât Declarația de la Bonn include o definiție a libertății de cercetare științifică și recunoaște responsabilitățile ce revin guvernelor și organizațiilor de cercetare în a promova libertatea de cercetare științifică;

F.  întrucât apărarea libertății de cercetare științifică asigură că cercetarea științifică servește interesului public și contribuie la dezvoltarea și la îmbunătățirea condițiilor de viață ale oamenilor;

G.  întrucât Declarația de la Bonn nu dispune de instrumente de punere în aplicare la nivel european;

H.  întrucât o jurisprudență consacrată a Curții Europene a Drepturilor Omului privind libertatea academică, unde intră și libertatea de cercetare științifică, stabilește standarde și principii juridice pentru protecția și promovarea libertății academice;

I.  întrucât, în hotărârea sa din 6 octombrie 2020 în cauza C-66/18(3), Curtea de Justiție a constatat că legislația ungară privind învățământul superior național a privat organizațiile afectate de structura organizatorică necesară pentru desfășurarea cercetărilor lor academice, ilustrând erodarea libertății academice în Ungaria;

J.  întrucât anumite acte legislative ale Uniunii, limitează libertatea de cercetare științifică prin supunerea sectorului academic unor regimuri concepute mai ales pentru reglementarea pieței interne;

K.  întrucât președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, înainte de confirmarea sa de către Parlament, s-a angajat în Orientările politice pentru viitoarea Comisie Europeană 2019-2024 să sprijine dreptul de inițiativă al Parlamentului și s-a angajat să răspundă printr-un act legislativ atunci când Parlamentul adoptă rezoluții prin care solicită Comisiei să prezinte propuneri legislative,

1.   reafirmă angajamentul Uniunii de a respecta drepturile fundamentale, inclusiv dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și de religie, libertatea academică, precum și libertatea de cercetare științifică în toate disciplinele științifice și libertatea artelor, astfel cum sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

2.  recunoaște importanța fundamentală a libertății de cercetare științifică pentru promovarea cunoștințelor noastre privind fenomenele naturale și sociale, contribuind astfel la promovarea inovării, la progresul social și la ameliorarea bunăstării generale a cetățenilor Uniunii, în interiorul și exteriorul Uniunii, și reamintește că libertatea de cercetare științifică este un drept universal și un bun public, care trebuie aplicat tuturor disciplinelor științifice; subliniază că, în contextul concurenței globale pentru cercetare, dezvoltare și inovare, libertatea cercetării academice este o condiție prealabilă pentru atragerea talentelor cu idei noi competitive; regretă, în acest sens, că Declarația de la Bonn nu este pusă în aplicare în mod concret la nivel european;

3.  recunoaște impactul profund al precarității asupra libertății cercetării științifice, având în vedere că precaritatea din acest sector persistă; apără drepturile de muncă ale cercetătorilor științifici, îmbunătățirea carierelor acestora, contractele de muncă stabile și accesul la sisteme cuprinzătoare de protecție socială; consideră că cercetătorii științifici ar trebui să beneficieze de locuri de muncă de calitate, condiții de muncă decente, salarii decente și locuri de muncă sănătoase, inclusiv un bun echilibru între viața profesională și cea privată;

4.  subliniază că egalitatea de șanse, în special șansele stimulate de egalitatea de gen, este esențială pentru promovarea libertății cercetării științifice și pentru asigurarea faptului că soluțiile la diverse provocări pentru promovarea dezvoltării durabile și echitabile includ perspective diverse;

5.  evidențiază situația deosebit de precară a cercetătorilor aflați la începutul carierei și faptul că, pentru a crește numărul cercetătorilor aflați la începutul carierei, ar trebui create oportunități de carieră mai clare și mai structurate; reliefează că acest lucru ar trebui garantat și prin promovarea unor proceduri de recrutare transparente, fără prejudecăți, și prin asigurarea unor asigurări sociale adecvate pentru toți cercetătorii, inclusiv doctoranzii care desfășoară activități de cercetare remunerate;

6.  constată că organele de conducere ale instituțiilor de învățământ superior sunt cele care stabilesc prioritățile de cercetare științifică ale acestor instituții; recunoaște că situațiile de degradare a democrației în organizațiile de cercetare științifică subminează libertatea de cercetare științifică; subliniază, prin urmare, importanța autonomiei academice, care ar trebui să includă dreptul cercetătorilor științifici de a avea un cuvânt de spus în guvernanța instituției lor științifice, inclusiv cu privire la condițiile de muncă din instituție; evidențiază că cercetătorii științifici au dreptul la toate drepturile prevăzute la articolul 12 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

7.  consideră că organizațiile de cercetare științifică ar trebui încurajate, cu respectarea deplină a autonomiei lor instituționale, să se angajeze în cooperarea internațională pentru a consolida relațiile bilaterale și multilaterale în scopul de a dezvolta și mai mult o componentă puternică de diplomație prin știință care să abordeze libertatea de cercetare științifică și posibilele consecințe în cazul nerespectării acesteia;

8.  insistă asupra faptului că Uniunea ar trebui să fie un refugiu sigur pentru toți cercetătorii expuși riscurilor și ar trebui să instituie un program european de burse pentru cercetătorii aflați în situație de risc, care să ofere sprijin financiar pentru încadrarea de urgență a cercetătorilor expuși riscurilor în organizații europene de cercetare; consideră că acest program ar trebui să fie și un mecanism de solidaritate care să sprijine cercetătorii europeni a căror libertate de cercetare științifică este încălcată;

9.  recunoaște, în conformitate cu Declarația de la Bonn, că libertatea de cercetare științifică înseamnă deschidere, schimburi, excelență, internaționalism, diversitate, egalitate, integritate, curiozitate, responsabilitate și reflexivitate și este așadar un pilon al democrației;

10.  ia act de definiția libertății de cercetare științifică de la punctul 2 din anexa II la propunerea Comisiei din 13 iulie 2023 de recomandare a Consiliului privind un cadru european pentru atragerea și păstrarea în Europa a talentelor din domeniul cercetării, inovării și antreprenoriatului(4);

11.  consideră că libertatea de cercetare științifică trebuie să fie însoțită de responsabilitatea de a respecta cele mai înalte standarde etice și de integritate în cercetarea științifică și ar trebui să susțină știința deschisă; subliniază că integritatea cercetării științifice necesită transparența finanțării și că libertatea cercetării științifice implică o responsabilitate față de societate de a asigura această transparență; sprijină ferm, prin urmare, practica comună de a comunica în mod transparent sursele de finanțare a activităților de cercetare și invită sectorul științific să protejeze această practică;

12.  subliniază rolul decisiv al unui cadru favorabil conceput și bine pus în aplicare pentru a proteja și promova în mod eficace libertatea cercetării științifice în întreaga Uniune, ținând seama în cea mai mare măsură de sprijinul public disponibil pentru a facilita producția, partajarea și răspândirea cunoștințelor, ca bun public, și pentru a evita orice risc de interferență sau subminare a independenței de cercetare științifică;

13.  insistă asupra importanței cunoașterii deschise pentru a garanta libertatea de cercetare științifică; solicită crearea eficientă și transparentă de cunoștințe, fără bariere artificiale care să împiedice accesul la informații și diseminarea acestora; estimează că partajarea rezultatelor cercetării științifice în scopuri necomerciale trebuie să fie protejată de legislația Uniunii și promovată în mod activ; subliniază că rezultatele științifice finanțate din fonduri publice trebuie să fie publicate în reviste academice cu acces liber, iar rezultatele trebuie să fie accesibile tuturor într-un mod ușor accesibil;

14.  se declară îngrijorat de regresul recent în domeniul acestui drept fundamental în Uniune, care este esențial pentru libertatea politică și participarea socială și amenință să submineze dezvoltarea unui Spațiu european de cercetare (SEC) funcțional și competitiv;

15.  ia act de faptul că comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020, intitulată „Un nou SEC pentru cercetare și inovare” confirmă că finalizarea SEC necesită respectarea deplină a libertății de cercetare științifică, care include și neinterferențe în agendele de cercetare, autonomie instituțională și finanțare adecvată, precum și mijloacele necesare pentru diseminarea rezultatelor cercetării;

16.  se declară profund îngrijorat de faptul că, în ciuda afirmațiilor sale ferme din respectiva comunicare, Comisia nu își folosește autoritatea juridică pentru a proteja această libertate în Uniune; reafirmă angajamentul Uniunii de a respecta drepturile fundamentale, inclusiv dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și de religie, libertatea academică, precum și libertatea de cercetare științifică și a artelor, astfel cum sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; este profund îngrijorat de faptul că libertatea cercetării este supusă presiunii de a-și impune restricții morale și politice;

17.  îndeamnă Comisia să ia toate măsurile de care dispune pentru a proteja și a promova libertatea de cercetare științifică în Uniune și pentru a garanta că etica și integritatea cercetării nu sunt compromise, uzând de exemplu de autoritatea sa juridică pentru a preveni eventuale regrese ale acestui drept fundamental; invită Comisia să promoveze și să finanțeze în mod activ pluralismul științific prin sprijinirea proiectelor din întregul spectru al cercetării științifice;

18.  invită statele membre să respecte și să susțină pe deplin libertatea cercetării științifice și să se asigure că măsurile luate în numele interesului public, de exemplu pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, prevenirea dezordinii sau a infracțiunilor, protecția sănătății sau a moralei, protecția reputației sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea informațiilor confidențiale sau pentru a menține autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești, nu restricționează în mod nejustificat libertatea cercetării științifice;

19.  subliniază că finalizarea SEC presupune respectarea cuvenită și promovarea activă a libertății de cercetare științifică în întreaga Uniune și consideră că orice încercare de a submina sau de a nu promova activ această libertate va afecta dezvoltarea unui SEC competitiv și inovator; invită statele membre și Comisia să capaciteze și mai mult comunitatea cercetării științifice în ceea ce privește accesul, utilizarea și diseminarea informațiilor relevante pentru activitatea sa, inclusiv prin mobilizarea instrumentelor digitale cu sursă deschisă;

20.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că Comisia nu și-a folosit autoritatea juridică în temeiul tratatelor pentru a proteja libertatea de cercetare științifică ca unul din drepturile fundamentale ale cetățenilor Uniunii, ceea ce reprezintă o abatere gravă de la responsabilitatea protejării statului de drept în Uniune și invită Comisia să ia măsuri de urgență pentru a remedia situația;

21.  invită Consiliul European să sprijine protecția și promovarea libertății de cercetare științifică și să se asigure că acest drept fundamental este respectat cum se cuvine în toate statele membre;

22.  solicită recunoașterea necesității de a mobiliza fonduri publice suplimentare pentru a finanța cercetarea științifică independentă, evitând interferențele nejustificate care i-ar putea determina obiectivele sau i-ar putea influența metodele sau rezultatele;

23.  invită Comisia și statele membre să informeze publicul cu privire la importanța libertății de cercetare științifică prin educație, informare publică și sprijin pentru jurnalismul științific;

24.  solicită Comisiei să prezinte, în temeiul articolului 182 alineatul (5) coroborat cu articolul 179 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, o propunere de act privind libertatea de cercetare științifică, respectând recomandările stabilite în anexă pentru a garanta, proteja și promova această libertate la nivelul organizațiilor de cercetare și al cercetătorilor pe tot parcursul carierei lor;

25.  încredințează Președintei sarcina de a transmite Comisiei, Consiliului și parlamentelor naționale prezenta rezoluție și recomandările care o însoțesc.

(1) Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1). (2) Studiu STOA: Situația actuală a libertății academice în statele membre ale UE: prezentare generală a tendințelor și evoluțiilor efective. (3) Hotărârea Curții de Justiție din 6 octombrie 2020, Comisia/Ungaria, C-66/18, ECLI:EU:C:2020:792. (4) COM(2023)0436.

RECOMANDĂRI PRIVIND CONȚINUTUL PROPUNERII SOLICITATE

Definirea libertății de cercetare științifică

1.  Libertatea de cercetare științifică este un element constitutiv al libertății academice și al integrității științifice în Europa, având totodată o valoare independentă, după cum o demonstrează trimiterea specifică de la articolul 13 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

2.  Libertatea de cercetare științifică oferă drepturi cercetătorilor științifici individuali, drepturi și obligații pentru organizațiile de cercetare științifică, precum și obligații pentru autoritățile publice.

3.  Exercitarea libertății de cercetare științifică, deoarece comportă îndatoriri și responsabilități, poate fi supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății, a moralei, a reputației sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea informațiilor confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești.

Libertatea cercetării științifice poate fi, de asemenea, limitată ca urmare a unor circumstanțe deosebite ale cercetării sau a unor constrângeri operaționale. Libertatea cercetării științifice trebuie să fie atent echilibrată cu alte interese legitime, cum ar fi obținerea unor avantaje concurențiale legitime și protecția proprietății intelectuale. Totuși, aceste limite nu ar trebui să contravină practicilor și principiilor etice recunoscute pe care cercetătorii trebuie să le respecte.

4.  Propunerea ar trebui să se întemeieze pe definiția libertății de cercetare științifică din Declarația de la Bonn și în conformitate cu punctul 2 din anexa II la propunerea de recomandare a Consiliului privind un cadru european pentru a atrage și reține talentele de cercetare, inovare și antreprenoriat în Europa.

Libertatea de care se bucură cercetătorii științifici

5.  Calitatea de cercetător științific ar trebui definită în linii mari, după propunerea de recomandare a Consiliului privind un cadru european pentru atragerea și păstrarea talentelor antreprenoriale, de cercetare și de inovare în Europa.

6.  Libertatea de cercetare științifică cuprinde dreptul de care se bucură cercetătorii individuali de a defini în mod liber subiectele cercetării, de a alege și a elabora teorii, de a strânge materiale empirice, de a utiliza metode corecte de cercetare științifică, de a menține integritatea științifică, de a contesta axiome convenționale, de a publica și comunica în mod liber și de a propune idei și teorii noi, precum și de a le difuza în mod liber.

7.  Drepturile cercetătorilor individuali includ cel puțin:

(a)  dreptul de a se asocia în organizații profesionale sau academice cu drept de reprezentare;

(b)  dreptul de a accesa informații publice în mod liber și dreptul de a accesa informații private necesare în scopuri științifice, care trebuie să fie compensat cu drepturile de care se bucură deținătorii informațiilor și natura/caracterul sensibil al informațiilor;

(c)  dreptul de a păstra confidențiale anumite informații sau date, precum și sursa informațiilor sau a datelor respective, pentru a respecta standardele etice și științifice, pentru a atinge un obiectiv științific sau alte obiective legitime;

(d)  dreptul de a publica, partaja, disemina și comunica deschis, atât în interiorul instituției de cercetare, dar și în exterior, dreptul de a vorbi liber și în mod critic despre munca și politica instituțiilor de cercetare și rezultatele și datele cercetărilor lor, fără să se teamă de represalii;

(e)  dreptul de a defini liber teme de cercetare, de a alege, dezvolta și colecta materiale empirice și de a interacționa cu alți cercetători.

8.  Cercetătorii individuali ar trebui să se poată bucura de aceste drepturi individuale fără să se teamă de represalii.

Drepturile și obligațiile organizațiilor de cercetare științifică

9.  Pentru a garanta libertatea de cercetare științifică pentru cercetătorii științifici, organizațiile de cercetare științifică ar trebui să se bucure de o autonomie instituțională efectivă. Deși autonomia instituțională este o condiție prealabilă pentru libertatea de cercetare științifică pentru cercetătorii științifici și pentru natura autonomă a cercetării, aceasta nu este, prin definiție, subordonată drepturilor cercetătorilor individuali. Dincolo de rolul său de a proteja libertatea de cercetare științifică, autonomia instituțională este necesară pentru buna funcționare a sectorului științific. Prin urmare, propunerea ar trebui să găsească un echilibru atent pentru a se armoniza cu atenție drepturile individuale cu autonomia instituțională.

10.  Organizațiile de cercetare științifică ar trebui să aibă libertatea de a stabili colaborări internaționale.

11.  În cadrul autonomiei lor instituționale, organizațiile de cercetare trebuie să ofere proceduri transparente, echitabile și bazate pe excelență pentru carierele în domeniul cercetării.

12.  Aspectele care trebuie luate în considerare pentru stabilirea autonomiei instituționale includ autonomia organizațională, autonomia financiară, autonomia de angajare a personalului și autonomia științifică.

13.  Autonomia instituțională are caracter înalt contextual și poate fi realizată în multe moduri, cu combinații diferite de autonomie. Pentru o autonomie instituțională efectivă, nu toate aceste aspecte diferite ale autonomiei instituționale trebuie să fie îndeplinite în mod uniform. Prin urmare, definiția autonomiei instituționale din propunere nu ar trebui să aibă o natură statică, ci mai degrabă ar trebui să permită adaptarea la diferite contexte naționale, regionale și instituționale, permițând, mai exact, deplasarea accentului între diferitele aspecte ale autonomiei instituționale prin încorporarea unei aprecieri graduale, mai degrabă decât binare, a diferitelor aspecte.

14.  Autonomia instituțională ar trebui să includă obligația organizațiilor de cercetare de a asigura o anumită formă de implicare a cercetătorilor științifici în procesul decizional.

15.  Aceasta include dreptul de a face declarații publice cu privire la conducerea organizației și sistemul ei, fără teamă de represalii. Aici intră responsabilitatea organizațiilor de cercetare de a crea o cultură a dezbaterii deschise. Include și procedurile eficace de raportare a abaterilor, de protejare, în conformitate cu standardele prevăzute în Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului(1), a persoanelor care raportează abateri, încălcări ale standardelor academice sau ale celor etice, precum și proceduri discrete, bazate pe protecția vieții private și a prezumției de nevinovăție, pentru a trata abaterile raportate.

Obligații guvernamentale

16.  Organismele guvernamentale din statele membre, de la toate nivelurile de guvernare, inclusiv instituțiile, agențiile și organismele Uniunii, ar trebui să aibă obligația de a respecta, proteja, promova și asigura libertatea de cercetare științifică, inclusiv autonomia instituțională.

17.  Respectarea acestei libertăți presupune că organismele guvernamentale se abțin de la interferențe arbitrare și de la impunerea de restricții nejustificate la libertatea de cercetare științifică, precum și că se abțin de la participarea activă sau în complicitate la încălcări ale acestui drept.

18.  Protejarea libertății de cercetare științifică înseamnă și că organismele guvernamentale au obligația de a lua măsuri active de protecție împotriva terților care interferează în mod nejustificat cu orice dimensiune a libertății de cercetare științifică.

19.  Asigurarea libertății de cercetare științifică presupune că organismele guvernamentale trebuie să creeze în mod activ toate condițiile prealabile necesare exercitării tuturor aspectelor acestei libertăți, inclusiv autonomia instituțională. Aceasta include politici pentru cariere de lungă durată în cercetare, care oferă locuri de muncă de calitate în toate etapele carierei, precum și finanțare instituțională pe termen lung, fiabilă și stabilă.

20.  Promovarea libertății de cercetare științifică obligă organismele guvernamentale să colaboreze activ cu părți terțe pentru a pleda pentru respectarea, protecția și asigurarea acestei libertăți, și eventual să se retragă de la cooperarea cu terți care nu respectă același set de principii și valori.

Considerații generale

21.  Propunerea legislativă ar trebui să reflecte faptul că libertatea de cercetare științifică trebuie considerată în sens larg, incluzând libertatea fără interferențe și asigurarea de condiții-cadru favorabile. Cercetarea științifică ar trebui ferită de interferențe nejustificate din partea guvernului și ar trebui încurajată o comunitate științifică puternică, cu o societate civilă receptivă la cunoștințele științifice pentru exercitarea libertății de cercetare științifică.

Autoritățile publice ar trebui să aibă responsabilitatea de a investiga presupusele încălcări ale libertății de cercetare științifică și de a trage la răspundere autorii încălcărilor.

22.  Propunerea legislativă ar trebui să includă crearea unui sistem de monitorizare pentru raportarea încălcărilor libertății cercetării științifice odată ce sunt identificate.

23.  Propunerea legislativă ar trebui să recunoască că, în timp ce libertatea de cercetare științifică are valoarea ei independentă, în cadrul universităților moderne libertatea de cercetare științifică este inseparabilă de libertatea de a preda. Aceasta înseamnă că, dat fiind temeiul juridic al propunerii și competențele de bază ale Uniunii în materie de cercetare și cu respectarea cuvenită a competențelor limitate ale Uniunii de a legifera în domeniul educației, propunerea ar trebui să vizeze protejarea celei mai largi sfere posibile a diseminării în interiorul organizației de cercetare.

24.  Actul propus ar trebui să aibă caracter juridic obligatoriu în întreaga Uniune. Propunerea ar trebui să creeze un cadru juridic cu suficientă flexibilitate pentru a echilibra drepturile și obligațiile de la caz la caz și care să poată fi aplicat în întreaga Uniune, în pofida marii diversități a sistemelor naționale și regionale de cercetare științifică. Ar trebui să reprezinte un punct de plecare în elaborarea de standarde juridice minime pentru libertatea de cercetare științifică prin jurisprudența instanțelor europene, cum ar fi Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

(1) Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17).