Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolul 2, articolul 4 alineatul (3) și articolul 7 alineatul (1),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”),

–  având în vedere Convenția Europeană a Drepturilor Omului și protocoalele adiționale la Convenție,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere tratatele internaționale privind drepturile omului ale Organizației Națiunilor Unite și ale Consiliului Europei,

–  având în vedere propunerea Comisiei din 22 decembrie 2021 de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (COM(2021)0569),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii(1) (Regulamentul privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență(2) (Regulamentul privind MRR),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize(3) (Regulamentul privind dispozițiile comune),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la statul de drept în Ungaria, în special cele din 12 septembrie 2018(4), 8 iulie 2021(5), 15 septembrie 2022(6), 16 ianuarie 2020(7), 24 noiembrie 2022(8) și 1 iunie 2023(9),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 20 iunie 2023 - Revizuire la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual 2021-2027 (COM(2023)0336),

–  având în vedere rezoluția sa din 3 octombrie 2023 referitoare la revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual 2021-2027(10),

–  având în vedere capitolele consacrate fiecărei țări referitoare la Ungaria din rapoartele anuale ale Comisiei privind statul de drept, în special cele din 2021, 2022 și 2023,

–  având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Uniunea a fost întemeiată pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, prevăzute la articolul 2 din TUE, reflectate în Cartă și incluse în tratatele internaționale privind drepturile omului;

B.  întrucât, pentru a se putea bucura de toate drepturile care decurg din aplicarea tratatelor, statele membre trebuie să respecte valorile consacrate la articolul 2 din TUE; întrucât, în conformitate cu articolul 7 din TUE, Uniunea poate evalua dacă există un risc clar de încălcare gravă a valorilor menționate la articolul 2 sau poate stabili dacă un stat membru comite o încălcare gravă și persistentă a valorilor menționate la articolul 2;

C.  întrucât statul de drept se deteriorează de mai mulți ani în Ungaria ca urmare a acțiunilor sistematice ale guvernului său; întrucât această situație nu a fost abordată suficient, persistă multe preocupări și continuă să apară multe probleme; întrucât situația mai multor grupuri vulnerabile, în special a femeilor, a persoanelor LGBTIQ+, a romilor, a migranților, a solicitanților de azil și a refugiaților s-a deteriorat semnificativ în ultimii ani și aceste grupuri continuă să se confrunte cu încălcări ale drepturilor fundamentale, fără sprijinul unor instituții independente capabile sau dispuse să le protejeze; întrucât absența statului de drept a dus la controlul atât asupra mass-mediei de stat, cât și asupra mass-mediei private și la utilizarea abuzivă constantă de către guvernul ungar a legislației deja laxe a muncii, precum și la degradarea mediului;

D.  întrucât, la 3 mai 2023, Adunarea Națională a Ungariei a adoptat un pachet de reformă judiciară fără un control parlamentar sau o consultare publică adecvată; întrucât acest pachet, în ciuda completărilor ulterioare, nu reexaminează numirile politice recente la cele mai înalte niveluri ale sistemului judiciar al țării;

E.  întrucât, la 12 decembrie 2023, Adunarea Națională a Ungariei a adoptat un pachet de „protecție a suveranității naționale” fără un control parlamentar sau o consultare publică adecvate; întrucât acest pachet oferă executivului și mai multe oportunități de a reduce la tăcere și de a stigmatiza vocile și opozanții independenți;

F.  întrucât Ungaria este unul dintre cei mai mari beneficiari ai fondurilor UE (cu peste 32 de miliarde EUR în fonduri alocate Ungariei în temeiul Regulamentului privind dispozițiile comune și al NextGenerationEU în actualul cadru financiar multianual); întrucât deteriorarea statului de drept în Ungaria prezintă un risc semnificativ pentru protecția intereselor financiare ale UE și pentru execuția bugetului UE în Ungaria;

G.  întrucât Regulamentul privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept este extrem de important, fiind unul dintre cele mai eficace instrumente prin care poate fi protejat bugetul UE;

H.  întrucât, la 15 decembrie 2022, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/2506 privind măsurile de protecție a bugetului Uniunii împotriva încălcărilor principiilor statului de drept în Ungaria(11); întrucât, în temeiul Regulamentului privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept, Comisia monitorizează punerea în aplicare a măsurilor de remediere propuse de Ungaria în timpul procedurii din cadrul Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/2506 a Consiliului; întrucât măsurile includ suspendarea a 55 % din angajamentele bugetare în cadrul a trei programe operaționale ale politicii de coeziune, precum și interdicția de a încheia angajamente juridice cu orice fiducie de interes public stabilită în temeiul Legii ungare IX din 2021 sau cu orice entitate deținută de o astfel de fiducie de interes public; întrucât, în decembrie 2023, Comisia a reevaluat situația Ungariei și a confirmat că situația din decembrie 2022 rămâne neschimbată în legătură cu riscul care amenință bugetul Uniunii și că nu ar trebui nici adaptate, nici eliminate măsurile Consiliului;

I.  întrucât, la 15 decembrie 2022, Consiliul a adoptat o decizie de punere în aplicare privind aprobarea evaluării planului de redresare și reziliență al Ungariei, care stabilește mai multe obiective de etapă care ar trebui să fie puse în aplicare în mod eficace înainte de depunerea primei cereri de plată; întrucât, la 7 decembrie 2023, Consiliul a adoptat o decizie de punere în aplicare prin care aprobă planul de redresare și reziliență modificat al Ungariei, inclusiv un capitol privind REPowerEU;

J.  întrucât, la 22 decembrie 2022, Comisia a adoptat un acord de parteneriat cu Ungaria; întrucât Comisia a aprobat și mai multe programe operaționale, făcând referire la mai multe condiții favorizante orizontale și tematice; întrucât Comisia a concluzionat că Ungaria nu îndeplinește în prezent condiția favorizantă orizontală privind Carta, în ceea ce privește independența sistemului judiciar și dispozițiile mai multor legi care implică riscuri grave pentru drepturile persoanelor LGBTIQ+, libertatea academică și dreptul la azil; întrucât Ungaria a concluzionat, în autoevaluarea sa, că nu sunt îndeplinite mai multe condiții favorizante tematice, iar Comisia a luat act de acest lucru; întrucât atât condițiile favorizante orizontale, cât și cele tematice trebuie respectate pe parcursul întregii perioade de programare pentru ca cheltuielile să fie rambursate din bugetul UE;

K.  întrucât, la 13 decembrie 2023, Comisia a adoptat o decizie în care se afirmă că a fost îndeplinită condiția favorizantă orizontală din Cartă în ceea ce privește independența sistemului judiciar; întrucât această decizie înseamnă că autoritățile ungare pot începe să solicite rambursări de până la aproximativ 10,2 miliarde EUR din fondurile structurale și de investiții europene;

L.  întrucât, la 14-15 decembrie 2023, Consiliul European nu a reușit să ajungă la o unanimitate cu privire la o decizie de modificare a CFM pentru perioada 2021-2027; întrucât, potrivit relatărilor, acest eșec a fost cauzat de opoziția prim-ministrului Ungariei; întrucât faptul că nu s-a ajuns la un acord privind revizuirea CFM periclitează grav continuitatea și previzibilitatea ajutorului financiar acordat de UE Ucrainei, cu implicații strategice grave pentru UE;

M.  întrucât, în ultimii zece ani, Ungaria s-a transformat într-un regim hibrid de autocrație electorală, conform indicilor relevanți,

1.  își reiterează constatările, preocupările și recomandările exprimate în rezoluțiile sale anterioare referitoare la situația statului de drept și a drepturilor fundamentale în Ungaria; condamnă eforturile deliberate, continue și sistematice ale guvernului ungar de a submina valorile fondatoare ale Uniunii consacrate la articolul 2 din TUE; este profund îngrijorat de erodarea tot mai accentuată a democrației, precum și de deteriorarea statului de drept și a situației drepturilor fundamentale în Ungaria de la adoptarea de către Parlament a rezoluției sale din 15 septembrie 2022, în special de recenta adoptare a pachetului de „protecție a suveranității naționale”; reamintește că guvernul ungar este unicul responsabil pentru restabilirea conformității cu dreptul UE și pentru respectarea valorilor consacrate la articolul 2 din TUE;

2.  regretă profund că Consiliul nu reușește să facă progrese simțitoare în ceea ce privește procedura în curs prevăzută la articolul 7 alineatul (1) din TUE; își reia apelul adresat Consiliului de a se ocupa de toate noile evoluții care afectează statul de drept, democrația și drepturile fundamentale; invită din nou Consiliul să dea curs recomandărilor în contextul acestei proceduri; subliniază că Consiliului îi revine o parte din responsabilitatea pentru protecția valorilor consacrate la articolul 2 din TUE și că, dacă nu își îndeplinește această datorie, s-ar putea produce consecințe de lungă durată și potențial dăunătoare; invită Consiliul European și statele membre să ia măsuri și să stabilească dacă Ungaria a încălcat în mod grav și persistent valorile UE, în temeiul articolului 7 alineatul (2) din TUE; insistă ca rolul și competențele Parlamentului să fie respectate;

3.  condamnă cu fermitate acțiunile prim-ministrului Ungariei, care a decis să blocheze decizia privind revizuirea esențială a CFM, inclusiv pachetul de ajutor pentru Ucraina, încălcând pe deplin interesele strategice ale UE; consideră că astfel de acțiuni încalcă principiul cooperării loiale, astfel cum este consacrat în tratate; subliniază că UE nu poate în niciun fel să cedeze șantajului și să pună interesele strategice ale UE și ale aliaților săi mai presus de valorile sale; insistă cu fermitate că este necesară o consolidare urgentă și specifică a CFM, care să răspundă nevoilor cetățenilor și să îndeplinească angajamentele politice deja asumate, inclusiv finanțarea pentru Ucraina; invită Consiliul European să convină de urgență asupra unei astfel de poziții în cadrul summitului extraordinar din 1 februarie 2024;

4.  salută comunicarea Comisiei din 13 decembrie 2023 care confirmă că bugetul Uniunii este supus aceluiași pericol din decembrie 2022, ceea ce determină astfel prelungirea măsurilor adoptate în temeiul Regulamentului privind condiționalitatea; consideră că acest lucru confirmă preocupările și recomandările anterioare ale Parlamentului cu privire la acest aspect; își reia apelul adresat Comisiei de a se asigura că destinatarii sau beneficiarii finali ai fondurilor UE nu sunt privați de aceste fonduri, astfel cum se prevede în Regulamentul privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept; subliniază că măsurile de combatere a încălcărilor statului de drept sunt esențiale pentru a crește încrederea cetățenilor în UE;

5.  își exprimă regretul și își reafirmă profunda îngrijorare cu privire la decizia Comisiei în care se afirmă că a fost îndeplinită condiția favorizantă orizontală din Cartă în ceea ce privește independența sistemului judiciar, permițând astfel autorităților ungare să depună cereri de rambursare în valoare de până la 10,2 miliarde EUR fără mecanisme de control sau proceduri de achiziții publice adecvate care să garanteze buna gestiune financiară și protecția bugetului UE; consideră că această decizie o contrazice din punct de vedere politic pe cea de a prelungi măsurile adoptate în temeiul Regulamentului privind condiționalitatea și își exprimă dezamăgirea în legătură cu faptul că Parlamentul nu a fost informat în mod adecvat pe parcursul procesului; subliniază că Comisia are sarcina de a evalua în mod independent și obiectiv respectarea de către Ungaria a legislației aplicabile, fără a compromite democrația, statul de drept și drepturile fundamentale; consideră că, chiar și în urma reformelor recente, Ungaria nu respectă standardul de independență a sistemului judiciar prevăzut în Cartă, astfel cum au indicat experții din Ungaria și de la nivel internațional, deoarece măsurile adoptate nu asigură garanții suficiente împotriva influenței politice și pot fi fie eludate, fie aplicate în mod necorespunzător; este preocupat, în special, de obstacolele continue legate de trimiterile preliminare, de problemele întâlnite în alocarea cauzelor în Kúria (Curtea Supremă) și de sistemul deficitar de numire a președintelui Kúriei; îndeamnă Comisia să transmită, împreună cu decizia, o justificare scrisă detaliată; invită Comisia să își reevalueze decizia, în special având în vedere măsurile naționale luate de la adoptarea ei, și să se abțină de la plata oricăror fonduri până când nu se pune în aplicare pe deplin întreaga legislație relevantă și până când măsurile adoptate nu și-au dovedit eficacitatea în practică;

6.  își reiterează solicitările anterioare adresate Comisiei de a se asigura că nu se efectuează plăți în cadrul MRR către autoritățile ungare până când nu au fost atinse în mod satisfăcător jaloanele (inclusiv cele denumite „jaloane esențiale”) și țintele legate de prima plată și până când acestea nu și-au dovedit sustenabilitatea în practică; este de părere că actualele mecanisme de audit și control instituite de autoritățile ungare, prin intermediul unei proceduri accelerate pentru a îndeplini criteriile necesare pentru reformele judiciare, trebuie să dea rezultate concrete, sustenabile și verificabile în practică, în special în ceea ce privește abordarea problemelor sistemice, înainte ca fondurile UE să poată fi plătite; invită Comisia să efectueze o nouă evaluare actualizată, în special a situației independenței sistemului judiciar din Ungaria, având în vedere mai ales felul în care a evoluat situația de la adoptarea deciziei;

7.  subliniază că autoritățile ungare trebuie să garanteze șanse egale de acces la finanțarea din partea UE pentru persoane fizice, întreprinderi, societatea civilă, ONG-uri și autorități locale și regionale și trebuie să asigure un control judiciar independent, precum și mecanisme imparțiale și eficace de depunere a plângerilor; condamnă practicile discriminatorii sistemice raportate împotriva mediului academic, a jurnaliștilor, a partidelor politice și a societății civile, precum și a întreprinderilor din anumite sectoare; regretă practicile comerciale motivate politic care oferă un avantaj neloial concurenților, procedurile de achiziții publice lipsite de transparență și manipulate, ofertele publice de cumpărare din partea guvernului și a entităților care au legături cu prim-ministrul, precum și utilizarea fondurilor UE pentru a îmbogăți aliații politici ai guvernului, în contradicție cu normele UE în materie de concurență și achiziții publice; accentuează că statul de drept este esențial pentru o piață unică funcțională în cadrul Uniunii;

8.  subliniază rolul important al președinției Consiliului în impulsionarea lucrărilor Consiliului privind legislația UE, asigurând continuitatea agendei UE și reprezentând Consiliul în relațiile cu celelalte instituții ale UE; pune sub semnul întrebării capacitatea guvernului ungar de a îndeplini această sarcină în mod credibil în 2024, având în vedere nerespectarea dreptului UE și a valorilor consacrate la articolul 2 din TUE, dar și a principiului cooperării loiale; reamintește că, în unele cazuri, Președintele Consiliului European ar putea fi înlocuit de membrul Consiliului European care reprezintă statul membru ce deține președinția semestrială a Consiliului; solicită Consiliului să găsească soluții adecvate pentru a atenua aceste riscuri cât mai curând posibil; reamintește că Parlamentul poate lua măsuri adecvate dacă nu se găsește o astfel de soluție; invită Președintele Consiliului și statele membre să demareze imediat procedurile de reformare a procesului decizional din cadrul Consiliului, pentru a pune capăt abuzului de dreptul de veto și șantajului din Consiliul European și alte instituții europene;

9.  accentuează că măsurile necesare pentru deblocarea fondurilor UE, astfel cum sunt definite în deciziile relevante luate în temeiul Regulamentului privind dispozițiile comune, al Regulamentului privind MRR și al Regulamentului privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept, trebuie tratate ca un pachet unic și integral și că nu ar trebui efectuate plăți, chiar dacă se înregistrează progrese în unul sau mai multe domenii, dar persistă deficiențe în altul; își menține angajamentul de a se asigura că fondurile UE ajung la populația Ungariei, inclusiv prin finanțarea directă a autorităților locale și regionale și a societății civile, de îndată ce condițiile au fost îndeplinite, și subliniază că autoritățile ungare sunt singurele responsabile pentru situația actuală;

10.  își reia apelul adresat Comisiei de a recurge fără reținere la instrumentele disponibile pentru a răspunde riscului clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor pe care se întemeiază Uniunea, în special la măsuri financiare și la procedurile accelerate de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, la cererea unor măsuri provizorii în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene și la acțiuni privind neexecutarea hotărârilor sale; se așteaptă la acțiuni prompte în urma adoptării pachetului de „protecție a suveranității naționale”;

11.  încredințează Comisiei pentru afaceri juridice sarcina de a lua măsurile necesare cât mai curând posibil în legătură cu decizia Comisiei prin care se deblochează suma de 10,2 miliarde EUR, inclusiv de a solicita analiza Serviciului juridic în conformitate cu articolul 149 din Regulamentul de procedură pentru a verifica legalitatea Deciziei C(2023)9014 în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, în conformitate cu articolul 263 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; reamintește că Parlamentul poate să utilizeze oricare dintre măsurile juridice și politice de care dispune în cazul în care Comisia eliberează finanțare fără să fi fost îndeplinite criteriile sau în cazul în care nu asigură punerea în aplicare deplină a legislației relevante, având în vedere responsabilitatea sa de a acționa în calitate de gardian al tratatelor și de a proteja interesele financiare ale UE; reamintește că, din punct de vedere politic, Comisia răspunde în fața Parlamentului;

12.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și Organizației Națiunilor Unite.

(1) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1. (2) JO L 57, 18.2.2021, p. 17. (3) JO L 231, 30.6.2021, p. 159. (4) Rezoluția Parlamentului European din 12 septembrie 2018 referitoare la o propunere prin care invită Consiliul să stabilească, în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor pe care se întemeiază Uniunea (JO C 433, 23.12.2019, p. 66). (5) Rezoluția Parlamentului European din 8 iulie 2021 referitoare la încălcările legislației UE și ale drepturilor cetățenilor LGBTIQ în Ungaria, ca urmare a modificărilor legislative adoptate de Parlamentul Ungariei (JO C 99, 1.3.2022, p. 218). (6) Rezoluția Parlamentului European din 15 septembrie 2022 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului de stabilire, în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, a existenței unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor pe care se întemeiază Uniunea (JO C 125, 5.4.2023, p. 463). (7) Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2020 referitoare la audierile în curs în temeiul articolului 7 alineatul (1) din TUE privind Polonia și Ungaria (JO C 270, 7.7.2021, p. 91). (8) Rezoluția Parlamentului European din 24 noiembrie 2022 referitoare la evaluarea modului în care Ungaria respectă condițiile privind statul de drept prevăzute de Regulamentul privind condiționalitatea și situația actuală a PNRR-ului Ungariei (JO C 167, 11.5.2023, p. 74). (9) Rezoluția Parlamentului European din 1 iunie 2023 referitoare la încălcările statului de drept și ale drepturilor fundamentale în Ungaria și înghețarea fondurilor UE (JO C, C/2023/1223, 21.12.2023, ELI: https://eur-lex.europa.eu/eli/C/2023/1223/oj?locale=ro. (10) Texte adoptate, P9_TA(2023)0335. (11) JO L 325, 20.12.2022, p. 94.