Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolul 5 alineatul (3) și articolele 48 și 49,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ,

–  având în vedere concluziile Consiliului din decembrie 2006 și din martie 2020 și concluziile Președinției Consiliului European de la Copenhaga din 21-22 iunie 1993, cunoscute și sub denumirea de Criteriile de la Copenhaga,

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2023 referitoare la cea de-a 30-a aniversare a criteriilor de la Copenhaga: un nou impuls pentru politica de extindere a UE(1),

–  având în vedere Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale (CEDO) și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Manifestul de la Ventotene,

–  având în vedere recomandarea sa din 23 noiembrie 2022 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind noua strategie de extindere a UE(2),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 5-6 iulie 2022 privind pachetul de extindere al Comisiei din 2022, precum și declarația președintelui Comitetului Regiunilor din 8 noiembrie 2023 privind pachetul de extindere al Comisiei din 2023,

–  având în vedere raportul Comisiei din 9 februarie 2022 privind coeziunea în Europa în perspectiva anului 2050,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 23-24 iunie 2022, din 29-30 iunie 2023, din 26-27 octombrie 2023 și din 14-15 decembrie 2023,

–  având în vedere rapoartele analitice ale Comisiei din 2 februarie 2023 privind alinierea Ucrainei (SWD(2023)0030), a Moldovei (SWD(2023)0032) și a Georgiei (SWD(2023)0031) la acquis-ul UE,

–  având în vedere Comunicarea comună a Comisiei către Consiliul European din 29 noiembrie 2023 privind situația relațiilor politice, economice și comerciale dintre UE și Turcia (JOIN(2023)0050),

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Generale din 29-30 aprilie 1997 privind aplicarea unor condiționalități în vederea elaborării unei strategii coerente a UE pentru relațiile cu țările din regiunea Balcanilor de Vest,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare pe această temă, în special cea din 24 octombrie 2019 referitoare la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania(3), precum și rezoluțiile sale referitoare la rapoartele Comisiei pe 2022 privind Kosovo(4), Serbia(5), Albania(6), Bosnia și Herțegovina(7), Macedonia de Nord(8) și Muntenegru(9),

–  având în vedere recomandarea sa din 19 iunie 2020 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Balcanii de Vest, în urma summitului din 2020(10),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 19 și 20 iunie 2003 și Agenda de la Salonic pentru Balcanii de Vest,

–  având în vedere acordurile de asociere ale UE cu Albania(11), Bosnia și Herțegovina(12), Georgia(13), Kosovo, Republica Moldova(14), Muntenegru, Macedonia de Nord(15), Serbia, Turcia(16) și Ucraina(17),

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest (COM(2023)0692),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 februarie 2020 intitulată „Consolidarea procesului de aderare – O perspectivă credibilă de aderare la UE pentru Balcanii de Vest” (COM(2020)0057) și strategia Comisiei din februarie 2018 pentru „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 iunie 2022 referitoare la statutul de țară candidată al Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei,

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 octombrie 2023 referitoare la evaluarea parcursului Moldovei pe calea aderării la UE(18),

–  având în vedere raportul special 01/2022 al Curții de Conturi Europene din 10 ianuarie 2022 intitulat „Sprijinul UE pentru supremația legii în Balcanii de Vest: în pofida eforturilor, persistă probleme fundamentale”,

–  având în vedere pachetul Comisiei Europene privind extinderea pe 2022 din 12 octombrie 2022,

–  având în vedere Comunicarea din 2023 privind politica de extindere a UE, aferentă pachetului de extindere și adoptată de Comisia Europeană la 8 noiembrie 2023(COM(2023) 0690),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1529 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 septembrie 2021 de instituire a unui instrument de asistență pentru preaderare (IPA III)(19),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 iulie 2014 privind îmbunătățirea transparenței și a caracterului incluziv al procesului de aderare la Uniunea Europeană(20),

–  având în vedere rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona(21) și cea din 11 iulie 2023 referitoare la punerea în aplicare a clauzelor pasarelă în tratatele UE(22),

–  având în vedere Raportul din 9 mai 2022 referitor la rezultatul final al Conferinței privind viitorul Europei și Rezoluția sa din 4 mai 2022 referitoare la acțiunile de întreprins în urma concluziilor Conferinței privind viitorul Europei(23),

–  având în vedere rezoluția sa din 9 iunie 2022 referitoare la convocarea unei convenții pentru revizuirea tratatelor(24) și cea din 22 noiembrie 2023 referitoare la propunerile Parlamentului European de modificare a tratatelor(25), precum și activarea articolului 48 din TUE, prin care se solicită Consiliului European să convină asupra convocării unei convenții de reformare a tratatelor,

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și al Comisiei pentru afaceri constituționale (A9-0015/2024),

A.  întrucât nouă din cele zece țări care aspiră în prezent să adere la UE au statut de țară candidată, unele dintre ele de acum mulți ani; întrucât aceste țări candidate se află în diferite etape ale procesului de aderare și ale negocierilor;

B.  întrucât, în urma recomandărilor Comisiei din pachetul de extindere din 2023, la 14 decembrie 2023, Consiliul European a decis să acorde Georgiei statutul de țară candidată și să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, precum și cu Bosnia și Herțegovina, după ce se va atinge gradul necesar de respectare a criteriilor de aderare;

C.  întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și alte provocări geopolitice în curs au dat un nou sens geostrategic extinderii Uniunii Europene; întrucât stabilitatea, securitatea și reziliența democratică a Balcanilor de Vest și a vecinătății estice sunt legate în mod indisolubil de securitatea, stabilitatea și reziliența democratică a UE;

D.  întrucât extinderea este un angajament moral și istoric și o prioritate geopolitică strategică, care reprezintă o investiție geostrategică în viitor ce va contribui la pace, stabilitate, securitate, democrație, unitate, combaterea schimbărilor climatice, precum și la asigurarea prosperității și bunăstării pe continentul european; întrucât securitatea UE se bazează și pe capacitatea acesteia de a apăra, de a promova și de a menține pacea, democrația, statul de drept, drepturile omului și valorile fundamentale; întrucât extinderea poate fi reciproc avantajoasă atât pentru statele membre existente, cât și pentru cele viitoare, precum și pentru cetățenii acestora, dacă sunt îndeplinite condițiile și cerințele corespunzătoare;

E.  întrucât extinderea a devenit unul dintre cele mai puternice instrumente politice și geopolitice ale UE; întrucât, potrivit Eurobarometrului din iunie 2023, majoritatea populației UE este în favoarea viitoarei extinderi a UE; întrucât sunt urgent necesare un nou impuls, un angajament și o viziune, pentru a revitaliza procesul de extindere, asigurându-i continuitatea, consecvența și impactul; întrucât această lipsă a implicării în ultimii ani a creat un vid, ceea ce a deschis spațiul în cauză pentru Rusia și China și pentru alți actori externi; întrucât trebuie să fie întotdeauna respectat principiul cooperării loiale reciproce;

F.  întrucât aderarea la UE trebuie să fie întotdeauna o procedură bazată pe merite, prin care fiecare solicitant este evaluat pe baza meritelor proprii în ceea ce privește îndeplinirea integrală a criteriilor de la Copenhaga, inclusiv a celor de asigurare a respectării depline și permanente a drepturilor omului, printre care și drepturile minorităților, a democrației și a statului de drept, precum și a celorlalte valori fundamentale ale UE; întrucât ar trebui să se urmărească obținerea unor rezultate pozitive cât mai rapid posibil, evitându-se, în același timp, aderarea accelerată sau stabilirea unor termene fixe;

G.  întrucât stagnarea sau regresul trebuie să aibă consecințe, deoarece întregul proces de aderare trebuie să se bazeze pe o condiționalitate corectă și riguroasă;

H.  întrucât aderarea la UE necesită o agendă ambițioasă de integrare din partea ambelor părți, atât a UE, cât și a țărilor candidate; întrucât, pentru ca țările candidate să avanseze pe calea către UE, sunt necesare reforme fundamentale în domeniile sistemului judiciar, luptei împotriva corupției, libertății și pluralismului mass-mediei;

I.  întrucât ar fi avantajos ca, odată cu următoarea extindere, să se finalizeze aderarea statelor membre existente la zona euro și la spațiul Schengen;

J.  întrucât țările din Balcanii de Vest trebuie să se axeze și pe soluționarea conflictelor, pe cooperarea regională și pe reconciliere; întrucât nici în UE, nici în țările care aspiră să devină state membre nu trebuie tolerate sub nicio formă retorica incendiară, negarea genocidului sau glorificarea criminalilor de război, indiferent cărei părți aparțin; întrucât recunoașterea actelor din trecut este singura modalitate de a realiza o reconciliere veritabilă, care este esențială pentru prosperarea societăților și pentru o integrare reușită;

K.  întrucât procesele de extindere și de aprofundare a UE trebuie să meargă mână în mână, deoarece aceste procese au capacitatea de a se consolida reciproc, amplificându-și impactul și contribuind în mod semnificativ la obiectivele generale pentru care a fost creată UE;

L.  întrucât provocarea legată de existența unei Uniuni Europene mai mari impune o politică de extindere mai complexă, bazată pe integrarea treptată în politicile comune și cu beneficii clare pentru cetățeni, pe durata întregului proces;

M.  întrucât, în contextul extinderii, analiza actualelor și viitoarelor politici europene, a reformelor structurale, a schimbărilor instituționale și a cadrului financiar multianual (CFM) 2028-2034 trebuie să îmbrace o formă holistică;

N.  întrucât țările din Balcanii de Vest și-au declarat de zeci de ani hotărârea de a adera la UE; întrucât, la 23-24 iunie 2022, liderii UE au confirmat încă o dată angajamentul deplin și neechivoc față de perspectiva aderării la UE a Balcanilor de Vest;

O.  întrucât țările candidate trebuie să își demonstreze adeziunea la valorile fundamentale ale UE, precum și alinierea la politicile și pozițiile UE, inclusiv la politica sa externă și de securitate comună (PESC);

P.   întrucât unele dintre țările din Balcanii de Vest au atins în ultimii ani un nivel ridicat de aliniere la PESC a UE, inclusiv în ceea ce privește sancțiunile aplicate Rusiei ca răspuns la războiul de agresiune al acesteia împotriva Ucrainei; întrucât, în martie 2023, miniștrii afacerilor externe din Albania, Kosovo, Muntenegru și Macedonia de Nord au lansat platforma „Balcanii de Vest QUAD – aliniere în proporție de 100 % la politica externă și de securitate comună a UE (PESC)”;

Q.  întrucât UE trebuie să demonstreze o voință politică clară de a sprijini țările candidate și ar trebui să își intensifice considerabil sprijinul tehnic și financiar condiționat pentru reformele fundamentale, soluționarea litigiilor bilaterale, convergența economică și integrarea economică regională în țările în curs de aderare; întrucât noul Plan de creștere pentru Balcanii de Vest vizează accelerarea reformelor fundamentale, integrarea mai profundă a acestor țări în piața unică a UE, precum și stimularea integrării economice a regiunii;

R.  întrucât actorii străini răuvoitori utilizează metode hibride de ingerință pentru a prejudicia și a submina integrarea în UE;

S.  întrucât Parlamentul este, fără îndoială, instituția UE care sprijină cel mai mult extinderea; întrucât rolul Parlamentului rămâne extrem de limitat pe parcursul întregului proces de extindere și ar trebui întărit pentru a spori legitimitatea democratică și răspunderea, inclusiv în ceea ce privește evaluarea etapelor intermediare ale aderării, printre altele prin reuniuni periodice ale comisiilor și prin controlul parlamentar al fondurilor de preaderare, utilizând în același timp instrumentele și mecanismele sale existente, inclusiv programele de sprijinire a democrației; întrucât administrațiile regionale și locale și organizațiile societății civile ar trebui să fie implicate structural în procesul de extindere și în controlul acestuia;

T.  întrucât inițiative majore, cum ar fi comunitatea politică europeană, care a organizat deja trei reuniuni oficiale, favorizează cooperarea politică și contribuie la dialogurile regionale în diferite domenii între UE și alte țări, dar nu reprezintă alternative la aderarea la UE;

U.  întrucât, înainte de extindere, sunt necesare reforme semnificative pentru a se garanta funcționarea eficientă a UE extinse și capacitatea acesteia de a absorbi noi membri și de a promova integrarea cu succes a acestora, precum și de a răspunde în mod adecvat numeroaselor provocări cu care se confruntă în prezent; întrucât acest lucru presupune schimbări semnificative în cadrul instituțional al UE, precum și posibila introducere a unei integrări diferențiate de fiecare dată când tratatele permit acest lucru; întrucât unele dintre aceste soluții se discută deja de ceva timp; întrucât, pentru a putea realiza acest lucru, UE ar trebui să valorifice pe deplin flexibilitatea prevăzută în Tratatul de la Lisabona, înainte de o reformă mai aprofundată în contextul unei posibile revizuiri a tratatelor;

V.  întrucât UE se confruntă cu provocări considerabile în încercările sale de gestionare efectivă a crizelor, îndeosebi în procedurile decizionale; întrucât credibilitatea și capacitatea UE de a acționa în timp util și cu eficacitate depind de un proces decizional democratic și eficient, cu atât mai mult într-o Uniune Europeană extinsă, cu 30 sau mai multe state membre; întrucât este clar că instituțiile și mecanismele decizionale ale UE, îndeosebi cele din cadrul Consiliului, sunt inadecvate pentru o Uniune cu tot mai multe state membre; întrucât voința politică și eficiența procesului decizional, care să aibă ca rezultat acțiuni interne și externe coordonate și realizate în timp util, sunt esențiale pentru protejarea intereselor UE și a poziției sale de lider geopolitic de nivel mondial și a credibilității sale; întrucât dificultățile recente legate de deciziile UE privind sancțiunile confirmă faptul că trebuie să se renunțe la unanimitate; întrucât, în paralel cu negocierile de aderare în curs, trebuie realizată, acolo unde este necesar, o reformă profundă a cadrului instituțional și a structurilor de guvernanță ale UE, cu proceduri decizionale mai simple, mai eficiente și democratice;

W.  întrucât ar putea fi utilizate imediat clauzele pasarelă pentru a se trece de la cerința unanimității la votul cu majoritate calificată în anumite domenii de politici; întrucât Parlamentul a activat procedura de revizuire a tratatelor și a prezentat Consiliului propuneri de modificare a tratatelor, în conformitate cu articolul 48 alineatul (2) din TUE; întrucât, în discursul său din fața Parlamentului European din 17 ianuarie 2024, Președinta Comisiei a anunțat apropiata prezentare a unei comunicări privind reforma tratatelor, care să pregătească terenul pentru o discuție în cadrul Consiliului European, în viitorul apropiat;

X.  întrucât Parlamentul European, Consiliul și Comisia s-au angajat să dea curs efectiv concluziilor Conferinței privind viitorul Europei; întrucât Conferința privind viitorul Europei a chemat UE să convină asupra unei viziuni puternice și a unei strategii comune de consolidare a unității și de îmbunătățire a capacității decizionale a UE în vederea viitoarei extinderi; întrucât multe dintre aceste propuneri pot fi puse în aplicare numai dacă sunt modificate tratatele;

Y.  întrucât regresul democratic se numără printre cele mai mari amenințări cu care se confruntă Uniunea Europeană, atât pe plan intern, cât și pe plan extern;

Z.  întrucât, în paralel cu următoarea extindere, trebuie întărit și mecanismul de asigurare a respectării principiilor și valorilor fundamentale ale UE și a acquis-ului comunitar; întrucât trebuie monitorizată în mod riguros și obiectiv punerea în aplicare a acquis-ului de către fiecare stat candidat;

AA.  întrucât extinderea reprezintă atât o provocare financiară majoră pentru UE, în special în ceea ce privește politica de coeziune și politica agricolă, precum și alte programe și politici ale UE, cât și o oportunitate de reformare a UE; întrucât CFM actual și cele viitoare ar trebui revizuite, cu modificarea priorităților, ar trebui concepute în mod corespunzător și consolidate în mod semnificativ, iar guvernanța acestora ar trebui revizuită în profunzime, pentru a favoriza și a sprijini extinderea substanțială a UE fără a pune în pericol sprijinul necesar în statele membre actuale; întrucât această bază financiară trebuie să existe înainte de extindere;

AB.  întrucât reconstrucția și redresarea postbelică a Ucrainei reprezintă o provocare suplimentară, care trebuie soluționată în contextul mai general al unui efort internațional,

Referitor la dimensiunea strategică a extinderii

1.  salută aspirația a numeroase țări europene și a cetățenilor acestora de a adera la UE și recunoaște voința lor politică și eforturile susținute pe care le depun pentru a îndeplini cerințele de aderare;

2.  este de părere că extinderea are o importanță strategică primordială pentru UE; reafirmă că o politică de extindere consolidată a devenit unul dintre cele mai puternice instrumente politice și geopolitice ale UE, care reprezintă o investiție geostrategică în pacea, democrația, stabilitatea, securitatea, protecția climei și prosperitatea pe termen lung pe întregul continent, cu atât mai mult în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și al altor provocări geopolitice comune, care necesită o viziune politică pe termen lung și decizii îndrăznețe; subliniază urgența politică de a demonstra angajamentul UE față de ordinea internațională bazată pe norme; insistă asupra faptului că, având în vedere provocările majore în materie de securitate cu care se confruntă Europa, extinderea UE și includerea Ucrainei în sistemele colective occidentale de securitate și apărare vor întări securitatea europeană;

3.  salută recomandările Comisiei din pachetul de extindere din 2023 și salută, de asemenea, deciziile Consiliului European de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, de a acorda Georgiei statutul de țară candidată, cu condiția să fie luate măsurile corespunzătoare, stabilite în recomandarea Comisiei din 8 noiembrie 2023, și de a deschide negocierile de aderare cu Bosnia și Herțegovina, după atingerea gradului necesar de respectare a criteriilor de aderare; invită Consiliul să însărcineze Comisia să prezinte imediat propuneri pentru cadrele de negociere corespunzătoare și să le adopte după adoptarea măsurilor necesare prevăzute în recomandările respective ale Comisiei din 8 noiembrie 2023;

Referitor la procedurile de aderare și rolul Parlamentului European

4.  recunoaște oportunitatea și provocarea istorice cu care se confruntă UE în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor sale față de țările și popoarele Albaniei, Bosniei și Herțegovinei, Macedoniei de Nord, Kosovo, Muntenegrului și Serbiei, precum și ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei; recunoaște importanța integrării europene a acestor parteneri esențiali; recunoaște, de asemenea, importanța cooperării regionale în cadrul regiunilor respective ale Parteneriatului estic și Balcanilor de Vest;

5.  își reiterează opinia că procesul de aderare a Turciei la UE nu poate fi reluat în circumstanțele actuale; îndeamnă guvernul Turciei să depășească impasul actual și să avanseze în direcția unui parteneriat mai strâns, mai dinamic și strategic prin dezvoltarea unui cadru de cooperare paralel și realist, cum ar fi un acord de asociere modernizat, și invită Comisia să examineze posibile formate pentru un astfel de cadru; reamintește că orice îmbunătățire a relațiilor dintre UE și Turcia trebuie să se bazeze pe progrese concrete în ceea ce privește drepturile omului, democrația și relațiile de vecinătate respectuoase;

6.  evidențiază faptul că aderarea la UE trebuie să fie întotdeauna o procedură bazată pe merite și că fiecare candidat trebuie să fie evaluat pe baza meritelor proprii în îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga în ansamblu; insistă asupra faptului că nu se pot face compromisuri cu valorile și principiile fundamentale ale UE; subliniază că statul de drept, reformele democratice, libertatea mass-mediei și respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor minorităților, trebuie să fie plasate în avangarda procesului de aderare, iar independența sistemului judiciar, combaterea corupției și capacitarea societății civile trebuie să fie stabilite drept condiții prealabile esențiale pentru derularea procesului de aderare la UE;

7.  solicită instituirea unor mecanisme de monitorizare eficace, pentru a se proteja valorile fundamentale și interesele financiare ale Uniunii în contextul procedurilor de aderare; își reiterează, în acest sens, solicitările de a include țările candidate în mecanismul UE privind statul de drept și în exercițiul anual de raportare aferent, activând automat cooperarea pentru preaderare și mecanismele de verificare; sprijină intenția Comisiei de a include țările în curs de aderare în rapoartele privind statul de drept și insistă ca acestea să fie luate în considerare la elaborarea rapoartelor anuale privind progresele înregistrate;

8.  încurajează țările candidate la aderare să continue punerea în aplicare cu hotărâre a reformelor necesare și realizarea unor progrese concrete și ireversibile, începând cu elementele fundamentale ale procesului de aderare la UE;

9.  insistă că sunt necesare eforturi constante pentru a promova pluralismul mass-mediei, a apăra drepturile jurnaliștilor și a asigura libertatea de exprimare în toate țările candidate;

10.   subliniază că alinierea la UE PESC constituie de asemenea un indicator esențial al aderării depline la principiile fundamentale ale UE și al unei viitoare integrări durabile; îndeamnă toate țările candidate și potențial candidate să acorde prioritate alinierii rapide și depline la PESC și reiterează faptul că aderarea unei anumite țări poate continua numai după ce se aliniază la măsurile restrictive ale UE, inclusiv la sancțiunile instituite ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;

11.  solicită evaluarea minuțioasă a strategiei de extindere a UE și analiza motivelor pentru care unele țări implicate în procesul de aderare înregistrează progrese limitate, în special în domeniul statului de drept, al drepturilor omului și al democrației;

12.  consideră că metodologia revizuită a Comisiei, care ar trebui actualizată pentru a include procesele de aderare a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei, este un cadru de politică pe termen lung, care ghidează procesul de extindere;

13.  subliniază că, deși procesul ar trebui să devină mai progresiv și mai dinamic, iar UE ar trebui să stabilească obiective individuale și concrete de reformă, foi de parcurs și calendare intermediare pentru fiecare țară în curs de aderare, pentru aderare nu pot exista proceduri accelerate sau termene prestabilite, deoarece acestea ar putea afecta integritatea procesului de aderare; consideră, cu toate acestea, că următoarea extindere a UE ar trebui să aibă loc de îndată ce țările candidate în cauză îndeplinesc toate condițiile de aderare și, în paralel, sunt convenite și puse în aplicare reformele europene necesare; se așteaptă ca primele țări candidate să fie pregătite să adere la Uniune până la sfârșitul acestui deceniu;

14.  insistă asupra faptului că extinderea UE este o responsabilitate comună a statelor membre actuale și a celor care aspiră la aderare; invită statele membre să demonstreze un angajament politic clar și neechivoc față de procesul de extindere, bazat pe criterii obiective care să nu fie utilizate în mod abuziv pentru a soluționa diferendele bilaterale, care ar trebui soluționate separat de procesul de aderare; subliniază că întârzierile excesive pe calea aderării cu drepturi depline la UE pot afecta negativ atât opinia publică, cât și angajamentul politic al țărilor candidate;

15.  subliniază că procesele de aderare pot avea loc într-un mod reversibil și că abordarea bazată pe merite poate de asemenea conduce la înghețarea negocierilor de aderare în cazul unor regrese în ceea ce privește valorile fundamentale, iar negocierile pot fi reluate numai după realizarea unor progrese semnificative în desfășurarea reformelor; solicită o monitorizare, raportare și evaluare riguroasă și aprofundată a reformelor și a progreselor înregistrate de țările candidate în toate capitolele de negociere, cu o condiționalitate specifică, aplicată strategic, bazată pe criterii de referință clare privind progresele înregistrate, sancționarea regreselor în ceea ce privește elementele fundamentale sau stagnarea persistentă a reformelor și recompensarea reformelor și a îndeplinirii criteriilor de referință prin stabilirea unor calendare clare de negociere;

16.  invită Comisia să îmbunătățească consecvența, eficiența și transparența asistenței pentru preaderare, reflectând în mod clar prioritățile din domeniile fundamentale în ceea ce privește alocarea fondurilor IPA III; solicită, în special, introducerea unei răspunderi mai stricte și mai ușor de aplicat în ceea ce privește cheltuielile, precum și îmbunătățirea ciclului de plată în ansamblu, executarea și controlul fondurilor de preaderare, cu aplicarea unor condiții stricte, inclusiv în ceea ce privește realizarea Planului economic și de investiții și a noului Plan de creștere pentru Balcanii de Vest; invită Comisia să efectueze o evaluare la jumătatea perioadei a Regulamentului IPA III și să propună includerea Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei pe lista beneficiarilor acestui mecanism; invită Comisia să pună rapid în aplicare recomandările Raportului special nr. 01/2022 al Curții de Conturi Europene;

17.  solicită ca, în contextul reformei tratatelor, să fie examinate modalități pentru o mai bună protecție a statului de drept și a valorilor democratice ale UE împotriva regreselor, atât în cazul statelor membre existente, cât și al celor noi, asigurând faptul că extinderea întărește UE și piața sa unică;

18.   insistă să se asigure concordanța dintre acordarea fondurilor UE țărilor aflate în curs de aderare și propriile obiective și interese strategice ale UE; invită Comisia să sprijine financiar numai țările în curs de aderare care depun eforturi pentru a întreține relații de bună vecinătate, a desfășura o cooperare regională incluzivă și a asigura o reconciliere durabilă, inclusiv, dar fără a se limita la urmărirea penală a criminalilor de război și asigurarea accesului la adevăr, justiție și despăgubiri efective pentru victimele crimelor de război, ale crimelor împotriva umanității și ale genocidului;

19.  invită țările în curs de aderare să intensifice cooperarea judiciară cu UE în materie penală în cadrul acordurilor de lucru cu Parchetul European (EPPO), pentru a facilita anchetarea și urmărirea penală efective ale cazurilor de deturnare a fondurilor UE, inclusiv prin detașarea la EPPO a unor responsabili naționali de legătură și prin consolidarea capacității administrative a administrațiilor locale;

20.  își reiterează poziția cu privire la necesitatea unei cooperări consolidate, formale, structurate și sistematice între UE și Consiliul Europei pentru a sprijini țările în curs de aderare în realizarea reformelor, asigurând respectarea de către acestea, pe calea aderării la UE, a tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneția;

21.  consideră că provocarea pe care o prezintă extinderea Uniuni necesită o politică de extindere mai complexă, care să instituie un parcurs progresiv clar către aderarea la UE, inclusiv integrarea treptată în politicile comune, precum piața unică, pentru țările care încheie negocierile pe anumite capitole de politică sau care înregistrează progrese considerabile în realizarea reformelor legate de aderarea la UE; observă că astfel de progrese ar trebui să permită accesul la fondurile UE în domeniile respective, astfel încât cetățenii să se bucure de beneficii clare pe tot parcursul procesului; observă că acest parcurs ar trebui să fie însoțit de un volum mai mare de asistență tehnică și financiară condiționată, cu un accent deosebit pe punerea în aplicare și asigurarea respectării legilor ce țin de subiectele de negociere privind elementele fundamentale și relațiile externe, îndeosebi capitolele 23, 24, 30 și 31; invită Comisia să prezinte propuneri detaliate privind metodologia de aderare progresivă, inclusiv clauze clare privind „promovarea” și reversibilitatea; subliniază că introducerea treptată a țărilor candidate în anumite domenii de politică, cu drepturi și obligații limitate, nu este în niciun caz o modalitate de a înlocui statutul de membru cu drepturi depline, și nici o alternativă la acest statut;

22.  recunoaște importanța unor inițiative precum comunitatea politică europeană, care favorizează cooperarea politică și contribuie la dialogurile regionale și care ar putea facilita integrarea treptată a țărilor candidate în Uniune și în politicile acesteia, dar care nu reprezintă alternative la aderarea la UE;

23.  subliniază că ar putea fi util un post separat de comisar pentru extindere;

24.  propune să se analizeze posibilitatea de a se acorda țărilor candidate statut de observator în organismele și instituțiile relevante, inclusiv în Parlament, până la semnarea tratatelor de aderare, inițial pe baza unor acorduri temporare, în cazul în care negocierile sunt suficient de avansate, în special în ceea ce privește subiectele privind elementele fundamentale și relațiile externe, și sunt îndeplinite și convenite toate condițiile; salută, în acest sens, decizia Comitetului Economic și Social European de a accepta observatori din țările candidate începând cu 2024;

25.  consideră că Parlamentul European trebuie să dispună de un proces decizional și de mecanisme de supraveghere mai puternice, mai eficace și mai semnificative în ceea ce privește politica de extindere a UE și finanțarea acesteia, pentru a spori legitimitatea democratică și răspunderea; insistă asupra consolidării rolului Parlamentului în întregul proces de aderare, inclusiv în etapele intermediare, pentru a-i permite să monitorizeze pe deplin progresele înregistrate de țările candidate în toate domeniile de politică; se angajează să intensifice dialogul și cooperarea cu parlamentele naționale ale țărilor candidate și să asigure regularitatea și transparența acestor procese, ca un model de control parlamentar al integrării în UE;

26.  subliniază că trebuie consolidat sprijinul pentru democrație prin canalele și instrumentele existente, cum ar fi Dialogul Jean Monnet, dialogul între partide și procesul de dialog parlamentar;

27.  invită instituțiile UE și statele membre să se implice pe deplin în consolidarea proceselor de reformă din țările candidate, în special a capacităților administrative ale acestora;

28.  evidențiază faptul că trebuie îmbunătățită transparența, trebuie conferită cetățenilor o autonomie a participării și asigurată implicarea societății civile în procesul de extindere și în controlul acestuia, asigurându-se totodată finanțarea durabilă a acestui proces;

29.  subliniază că procesul de extindere nu trebuie să perpetueze sau să exacerbeze în mod accidental disparitățile bazate pe orientarea sexuală și identitatea de gen; îndeamnă Comisia și țările candidate să integreze în procesul de extindere măsuri care să promoveze în mod activ și să asigure drepturile persoanelor LGBTIQ, cum ar fi elaborarea unor politici care să elimine discriminarea bazată pe orientarea sexuală și identitatea de gen, îmbunătățirea participării persoanelor LGBTIQ la procesele decizionale și promovarea incluziunii în sfera politică, economică și socială prin educație și activități de sensibilizare; invită Comisia și țările candidate să monitorizeze și să evalueze în mod corespunzător situația drepturilor persoanelor LGBTIQ în țările candidate;

30.  consideră că procesul de aderare trebuie să garanteze că țările candidate își intensifică eforturile legate de egalitatea drepturilor persoanelor cu handicap; subliniază că trebuie intensificată presiunea asupra țărilor candidate pentru a le determina să realizeze reforme în vederea îmbunătățirii situației persoanelor cu handicap și să-și intensifice eforturile în ceea ce privește dezinstituționalizarea, inclusiv tranziția de la îngrijirea instituțională la cea bazată pe familie și comunitate;

Referitor la reformele instituționale și financiare europene

31.  consideră că procesele de pregătire pentru extindere ar trebui să se desfășoare în paralel în UE și în țările în curs de aderare; subliniază că sunt necesare reforme instituționale și financiare în UE pentru a se putea face față provocărilor actuale și pentru a se asigura capacitatea UE de a absorbi noi membri și de a promova integrarea cu succes a acestora; invită instituțiile UE și statele membre să întreprindă reformele necesare, pentru a se evita întârzierile în procesul de aderare a noilor state membre din cauza absenței acestor reforme; observă că aceste reforme sunt necesare pentru a consolida UE și instituțiile sale, astfel încât să se promoveze legitimitatea democratică, buna guvernanță, funcționalitatea, responsabilitatea, transparența și sustenabilitatea; subliniază, îndeosebi, importanța îmbunătățirii legitimității democratice a politicilor UE prin întărirea proceselor decizionale și a drepturilor de control ale Parlamentului European; își reiterează, prin urmare, solicitările de a se acorda Parlamentului un drept general și direct de inițiativă legislativă;

32.  este ferm convins că reformele instituționale europene ar trebui să sporească capacitatea UE de a acționa și ar trebui să includă proceduri decizionale simplificate și mai eficace, renunțându-se la unanimitate; reiterează faptul că votul cu majoritate calificată ar trebui aplicat în domenii precum protecția democrației, a drepturilor omului și a statului de drept, CFM, sancțiunile și alte decizii pertinente de politică externă, cum ar fi începerea negocierilor de aderare la UE, deschiderea și închiderea subiectelor de negociere individuale și sancționarea regreselor, dar cu excepția deciziilor de autorizare a misiunilor sau operațiunilor militare cu mandat executiv;

33.  solicită să fie consolidate, înainte de următoarea extindere, mecanismul de protecție a statului de drept și a principiilor și valorilor fundamentale ale UE, precum și capacitatea de monitorizare, pentru a se asigura conformitatea cu criteriile de la Copenhaga; propune să fie reformată procedura prevăzută la articolul 7 din TUE prin eliminarea unanimității în deciziile Consiliului, introducerea unui calendar clar și conferirea Curții de Justiție a rolului de arbitru în caz de încălcare; subliniază că introducerea votului cu majoritate calificată (VMC) în acest sens ar facilita procesul de extindere; subliniază că trebuie reformat în mod mai aprofundat mecanismul de condiționalitate privind statul de drept, astfel încât acesta să includă și să garanteze toate valorile fundamentale ale Uniunii definite la articolul 2 din TUE;

34.  consideră că, în contextul aderării cu drepturi depline, integrarea diferențiată face parte din soluția care îi va permite UE să se extindă și, totodată, să fie eficientă și aprofundată; subliniază, cu toate acestea, că respectarea valorilor Uniunii prevăzute la articolul 2 din TUE nu se negociază, nu ar trebui să facă obiectul niciunei derogări sau clauze de neparticipare, iar aderarea la Uniune trebuie să aibă loc pe baza unui angajament ferm de a respecta întreaga legislație a UE; consideră, de asemenea, că trebuie să se asigure întotdeauna un domeniu larg de consens european, care să vizeze domenii precum uniunea vamală, piața unică și cele patru libertăți ale sale, acquis-ul social de bază și politicile agricole, de concurență și comerciale; constată că, dincolo de acest consens paneuropean, statelor membre care doresc să aprofundeze integrarea europeană în mai multe domenii de politică ar trebui să li se permită să facă acest lucru; subliniază că, în cadrul unui astfel de sistem de integrare diferențiată, în timp ce toate statele membre vor lua parte la deciziile referitoare la chestiuni din domeniul comun, numai statele membre care doresc să participe la domeniile cu o integrare aprofundată vor lua parte la deciziile în cauză; observă că integrarea diferențiată implică, de asemenea, mecanisme financiare diferențiate;

35.  solicită să se valorifice pe deplin flexibilitatea prevăzută în Tratatul de la Lisabona în perspectiva unei reforme mai aprofundate în contextul unei posibile revizuiri a tratatelor; reamintește că o serie de instrumente de flexibilitate, cum ar fi clauzele pasarelă, cooperarea consolidată, abținerea constructivă, cooperarea structurată permanentă (PESCO) și mecanismele de neparticipare sunt deja posibile în actualul cadru juridic al UE, după cum arată în mod clar experiența zonei Schengen – una dintre cele mai importante realizări ale Uniunii – și a zonei euro; reamintește că soluțiile ce țin de introducerea treptată, derogările temporare și perioadele de tranziție pot fi negociate în contextul procedurilor de aderare; subliniază că utilizarea acestor mecanisme de flexibilitate nu ar trebui să împiedice discuțiile constructive privind revizuirea tratatelor, astfel cum a propus Parlamentul în rezoluția sa din 22 noiembrie 2023;

36.  constată că reformele instituționale ce anticipează extinderea trebuie să abordeze și implicațiile pe care le are extinderea pentru componența Parlamentului; reamintește că Parlamentul European este singura instituție aleasă în mod direct și care reprezintă cetățenii UE; subliniază că, deși trebuie să asigure o reprezentare democratică corespunzătoare, Parlamentul trebuie totodată să aibă o dimensiune funcțională; subliniază, cu toate acestea, că nu poate fi exclusă o creștere rezonabilă a dimensiunii Parlamentului, pentru a se asigura o reprezentare democratică suficientă în cadrul unei UE mai mari; insistă asupra unui nou sistem de alocare a locurilor bazat pe o formulă matematică permanentă, care să fie obiectivă, echitabilă, transparentă și durabilă; își reiterează poziția privind faptul că alocarea locurilor în Parlamentul European ar trebui examinată împreună cu sistemul de vot din Consiliu;

37.  subliniază că trebuie revizuite cât mai curând funcționarea Consiliului și procesul său decizional, în vederea extinderii; propune să se revadă sistemul prin care președinția Consiliului este asigurată prin rotație; observă că ar trebui, de asemenea, revăzut modul în care se calculează pragurile aferente votului cu majoritate calificată, pentru a se îmbunătăți echilibrul dintre statele mai mari și cele mai mici și pentru a se stabili praguri mai ridicate în cazul celor mai importante decizii; solicită să se asigure o transparență și o integritate maxime în procesul decizional al Consiliului în contextul extinderii;

38.  observă că componența Comisiei trebuie să țină seama de extindere și reamintește, în acest sens, flexibilitatea prevăzută în Tratatul de la Lisabona; subliniază că orice modificare a practicii de numire a unui comisar pentru fiecare stat membru trebuie să asigure o componență echilibrată, din punct de vedere geografic, a Comisiei;

39.  își reiterează apelul pentru consolidarea instrumentelor de participare a cetățenilor la procesul decizional al UE;

40.  subliniază că extinderea reprezintă atât o provocare financiară majoră pentru UE, în special în ceea ce privește politicile de coeziune și cele din domeniul agriculturii, cât și o oportunitate de reformare a UE; evidențiază faptul că această provocare impune existența unui CFM conceput și finanțat corespunzător, cu priorități adecvate, precum și un buget al UE mai eficace, care să-i permită Uniunii să își asume noi angajamente și să continue, în același timp, să realizeze programele și prioritățile politice existente; subliniază, de asemenea, că sunt necesare resurse proprii noi și autentice, în volum suficient, pentru a se putea face față provocării reprezentate de extindere; observă că extinderea se adaugă altor cereri tot mai mari de finanțare din partea UE în domeniile stabilității financiare, autonomiei strategice, sănătății, energiei, decarbonizării, tranziției către surse ecologice de energie, protecției mediului, digitalizării, cercetării, apărării și securității; subliniază că astfel de reforme financiare trebuie discutate în paralel cu negocierile de aderare în curs și adoptate înainte ca extinderea să aibă loc; își susține poziția potrivit căreia arhitectura actuală și viitoare a CFM ar trebui restructurată și consolidată în mod semnificativ, pentru a-i spori reziliența; insistă asupra faptului că la pregătirea CFM 2028-2034 trebuie să se țină seama de aderarea unor noi membri;

41.  invită Comisia și țările candidate să garanteze rolul special al IMM-urilor ca pilon principal pentru consolidarea politicilor industriale și să sporească capacitatea țărilor de a realiza o tranziție justă și de a se adapta la provocările tehnologice care pot apărea pe calea către o tranziție digitală incluzivă;

42.  își reiterează apelul adresat Consiliului, Comisiei și SEAE de a îmbunătăți comunicarea strategică și vizibilitatea atât a beneficiilor socioeconomice reciproce, cât și a provocărilor generate de extindere în țările în curs de aderare și în statele membre, prin intermediul unei strategii eficace pentru o campanie de informare pe tot parcursul procesului de extindere, demonstrând rezultate concrete ale procesului de aderare în curs și ale fiecărei runde de negocieri;

43.  își reiterează apelul privind punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei speciale privind ingerințele externe în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv privind dezinformarea (INGE), în special prin intensificarea eforturilor de combatere a dezinformării și de prevenire a ingerințelor străine răuvoitoare și a încercărilor de subminare a democrației și a integrării UE prin sabotarea stabilității politice, economice și sociale în țările candidate;

44.  subliniază că reconstrucția și redresarea postbelică a Ucrainei reprezintă o provocare multidimensională, care trebuie soluționată în contextul mai larg al unui efort internațional; subliniază că finanțarea pentru Ucraina trebuie să provină din mai multe surse internaționale, inclusiv din activele rusești înghețate; subliniază că aceste investiții vor fi însoțite de riscuri financiare conexe și insistă asupra faptului că acest proces trebuie monitorizat îndeaproape și integrat într-un cadru legislativ bine conceput și adaptat, rezistent la corupție și fraudă; solicită, în acest sens, adoptarea rapidă a Regulamentului de instituire a mecanismului pentru Ucraina;

45.  salută activitatea Comisiei privind politica în anticiparea extinderii și revizuirea finanțării și solicită o evaluare aprofundată a impactului implicațiilor extinderii; sprijină crearea unui mecanism eficient de soluționare și mediere a conflictelor, sprijinit de UE, în afara cadrului de extindere, dedicat promovării reconcilierii și soluționării problemelor bilaterale în țările în curs de aderare, care să contribuie la găsirea și punerea în aplicare a unor soluții definitive și obligatorii pentru disputele regionale și bilaterale și pentru situațiile moștenite din trecut;

46.  solicită ca alegerile europene din 2024 să fie considerate o ocazie de a dezbate și de a prezenta necesitatea și beneficiile procesului de aprofundare și extindere a Uniunii Europene, precum și reformele europene necesare în plan politic, instituțional și financiar;

o
o   o

47.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernelor și parlamentelor țărilor candidate.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2023)0471. (2) JO C 167, 11.5.2023, p. 105. (3) JO C 202, 28.5.2021, p. 86. (4) JO C, C/2023/1066, 15.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/1066/oj. (5) JO C, C/2023/1065, 15.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/1065/oj. (6) Texte adoptate, P9_TA(2023)0285. (7) Texte adoptate, P9_TA(2023)0284. (8) JO C 479, 16.12.2022, p. 33. (9) JO C 32, 27.1.2023, p. 63. (10) JO C 362, 8.9.2021, p. 129. (11) JO L 107, 28.4.2009, p. 166. (12) JO L 164, 30.6.2015, p. 2. (13) JO L 261, 30.8.2014, p. 4. (14) JO L 260, 30.8.2014, p. 4. (15) JO L 84, 20.3.2004, p. 13. (16) JO L 361, 31.12.1977, p. 29. (17) JO L 161, 29.5.2014, p. 3. (18) Texte adoptate, P9_TA(2023)0357. (19) JO L 330, 20.9.2021, p. 1. (20) REX/401-EESC-2014- 1609. (21) JO C 252, 18.7.2018, p. 215. (22) Texte adoptate, P9_TA(2023)0269. (23) JO C 465, 6.12.2022, p. 109. (24) JO C 493, 27.12.2022, p. 130. (25) Texte adoptate, P9_TA(2023)0427.