Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2024/2580(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

RC-B9-0163/2024

Dezbateri :

Voturi :

PV 13/03/2024 - 16.7
CRE 13/03/2024 - 16.7
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P9_TA(2024)0158

Texte adoptate
PDF 148kWORD 53k
Miercuri, 13 martie 2024 - Strasbourg
Legături mai strânse între UE și Armenia și necesitatea unui acord de pace între Azerbaidjan și Armenia
P9_TA(2024)0158RC-B9-0163/2024

Rezoluția Parlamentului European din 13 martie 2024 referitoare la legături mai strânse între UE și Armenia și necesitatea unui acord de pace între Azerbaidjan și Armenia (2024/2580(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Armenia, Azerbaidjan și situația din Nagorno-Karabah,

–  având în vedere Carta ONU, Actul final de la Helsinki și Declarația de la Alma-Ata din 21 decembrie 1991,

–  având în vedere Acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Armenia, pe de altă parte (Acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat UE-Armenia- CEPA)(1), care a intrat în vigoare integral la 1 martie 2021,

–  având în vedere discursul prim-ministrului Armeniei, Nikol Pașinian, adresat plenului Parlamentului European la 17 octombrie 2023,

–  având în vedere concluziile celui de-al doilea dialog politic și de securitate la nivel înalt UE-Armenia din 15 noiembrie 2023,

–  având în vedere aderarea Armeniei la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI) la 1 februarie 2024,

–  având în vedere Raportul din 9 februarie 2024 privind punerea în aplicare a parteneriatului privind Armenia,

–  având în vedere rezultatele celei de-a cincea reuniuni a Consiliului de parteneriat UE-Armenia din 13 februarie 2024,

–  având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât relațiile UE-Armenia se bazează pe valori comune, cum ar fi democrația, statul de drept, drepturile omului și libertățile fundamentale, cooperarea regională și implicarea activă în cadrul Parteneriatului estic, astfel încât să se contribuie la cooperarea și stabilitatea regională;

B.  întrucât Consiliul European a încredințat Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și Comisiei sarcina să exploreze modalități de consolidare a tuturor aspectelor relațiilor UE-Armenia;

C.  întrucât, la 17 octombrie 2023, în discursul său adresat Parlamentului European, prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinian, a cerut un angajament comun pentru consolidarea relațiilor UE-Armenia și a subliniat că „Republica Armenia este pregătită să se apropie mai mult de Uniunea Europeană, în măsura în care Uniunea Europeană consideră acest lucru posibil”;

D.  întrucât, la 9 martie 2024, Ministrul Afacerilor Externe al Armeniei, Ararat Mirzoyan, a exprimat public ideea ca Armenia să depună cererea pentru a deveni țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană;

E.  întrucât Armenia a trecut prin schimbări politice majore în ultimii ani, guvernul său angajându-se atât să asigure instituții democratice funcționale, cât și să utilizeze Acordul CEPA UE-Armenia ca model pentru reforme în vederea modernizării țării, în pofida provocărilor considerabile; întrucât, potrivit Indicelui democrației pe 2023 al publicației The Economist, Armenia este principala democrație din regiune;

F.  întrucât, prin înghețarea participării sale la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), Armenia încearcă să își reducă dependența în materie de securitate față de Federația Rusă și să includă noi actori în mixul său de securitate, de exemplu prin intensificarea cooperării militare cu Franța, Grecia și alte state membre ale UE; întrucât mii de soldați ruși sunt încă staționați pe teritoriul Armeniei; întrucât presupusa disponibilitate a Rusiei de a garanta securitatea Armeniei s-a dovedit inexistentă; întrucât Armenia face încă parte din Uniunea Economică Eurasiatică; întrucât Armenia a devenit parte la Statutul de la Roma al CPI;

G.  întrucât Federația Rusă încearcă să submineze prerogativele democratice ale Armeniei și răspândește haosul și destabilizarea prin încercări continue de ingerință, inclusiv prin campanii de dezinformare;

H.  întrucât economia armeană depinde încă în mare măsură de Rusia, care reprezintă aproximativ 35 % din comerțul exterior al Armeniei, iar dependența sa este deosebit de pronunțată în sectorul strategic al energiei; întrucât prim-ministrul Nikol Pașinian a solicitat o asistență sporită în cadrul Planului economic și de investiții al UE; întrucât Planul economic și de investiții a mobilizat până în prezent aproximativ 500 de milioane EUR în investiții trans-sectoriale; întrucât UE rămâne principalul partener de reformă și cel mai mare donator de ajutor pentru Armenia; întrucât, la 5 octombrie 2023, Comisia a anunțat o sumă suplimentară de 5,25 milioane EUR sub formă de asistență de urgență, o finanțare sporită pentru programul EU4Peace, programe anuale suplimentare destinate sprijinului bugetar și asistență tehnică pentru a aborda aspecte precum siguranța aeriană și securitatea nucleară;

I.  întrucât noua agendă de parteneriat UE-Armenia, convenită în cadrul celui de al cincilea Consiliu de parteneriat UE-Armenia, va acorda prioritate, pe baza unor valori comune, consolidării rezilienței Armeniei și diversificării economiei sale, intensificând cooperarea în materie de securitate și accelerând investițiile ca element-cheie al cooperării economice;

J.  întrucât raportul recent publicat privind punerea în aplicare a parteneriatului prezintă progresele înregistrate de Armenia în implementarea CEPA, inclusiv în ceea ce privește reforma justiției, lupta împotriva corupției, crearea unui minister de interne și reforma serviciului de poliție din Armenia, cu sprijinul UE;

K.  întrucât Rusia continuă să aibă acces la bunuri restricționate din UE prin lanțuri de aprovizionare care traversează țări terțe, inclusiv Armenia; întrucât, în urma introducerii sancțiunilor UE împotriva Rusiei, exporturile din Armenia către Rusia s-au triplat în 2022 și s-au dublat în perioada ianuarie-august 2023; întrucât trimisul special al UE pentru sancțiuni, David O’Sullivan, nu a exprimat preocupări legate de cooperarea autorităților armene cu UE în ceea ce privește prevenirea eludării sancțiunilor și a evaluat pozitiv bilanțul general al cooperării cu Armenia;

L.  întrucât, la 19 septembrie 2023, după o blocadă ilegală de nouă luni asupra coridorului Lachin, Azerbaidjanul, încălcându-și angajamentele incluse în acordul de încetare a focului din noiembrie 2020 și în hotărârea Curții Internaționale de Justiție (CIJ), a lansat o ofensivă asupra celorlalte părți din Nagorno-Karabah care nu se află încă sub controlul său; întrucât aproape 100 000 de armeni au fost nevoiți să părăsească teritoriul, iar în regiunea Nagorno-Karabah nu mai există aproape deloc populație armeană, care trăise acolo de secole; întrucât acest lucru poate echivala cu o purificare etnică; întrucât autoritățile de facto nerecunoscute din Nagorno-Karabah au încetat să existe la 1 ianuarie 2024, după ce au convenit sub presiune să se autodizolve; întrucât o serie de armeni sunt încă deținuți în Azerbaidjan, inclusiv foști lideri din Nagorno-Karabah, iar unii dintre ei sunt intervievați și supuși curiozității publice, contrar Convențiilor de la Geneva din 1929; întrucât armenii din Nagorno-Karabah și-au pierdut proprietățile și bunurile fugind din calea forțelor militare ale Azerbaidjanului și nu au reușit să le recupereze de atunci;

M.  întrucât, la 13 februarie 2024, Comisia a anunțat alocarea unei sume suplimentare de 5,5 milioane EUR sub formă de ajutor umanitar pentru sprijinirea armenilor strămutați din regiunea Nagorno-Karabah, pe lângă cele 12,2 milioane EUR anunțate în septembrie 2023;

N.  întrucât UE sprijină pe deplin suveranitatea și integritatea teritorială a Armeniei și Azerbaidjanului și sprijină în mod activ eforturile depuse pentru încheierea unui acord de pace sustenabil între Armenia și Azerbaidjan, realizat prin mijloace pașnice și cu respectarea drepturilor populației în cauză;

O.  întrucât Armenia și Azerbaidjanul s-au angajat în negocieri directe în vederea unui posibil acord de pace, care ar putea deschide un nou capitol în relațiile bilaterale; întrucât persistă dezacordul cu privire la aspecte legate de delimitarea și demarcarea frontierei, precum și cu privire la modalitățile practice privind legăturile de transport dintre Azerbaidjanul propriu-zis și exclava sa Nahcivan; întrucât Azerbaidjanul solicită un coridor prin Armenia care să conecteze Azerbaidjanul propriu-zis cu exclava sa Nahcivan, coridor care să fie controlat de trupele de frontieră rusești și unde să nu existe controale vamale sau la frontierele armene, ignorând, prin urmare, suveranitatea Armeniei; întrucât proiectul „Crossroads of peace” propus de Armenia include legături între Azerbaidjanul propriu-zis și Nahcivan cu controale la frontieră și vamale armene;

P.  întrucât, ca gest de bună voință, Armenia nu s-a opus organizării COP29 la Baku; întrucât prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinian, a propus la 28 ianuarie 2024 semnarea unui pact de neagresiune cu Azerbaidjanul; întrucât, între timp, situația în materie de securitate rămâne tensionată, după cum o demonstrează incidentul din 13 februarie 2024, în care patru soldați armeni au fost uciși, iar unul a fost rănit de focuri de armă ale forțelor azere în provincia Syunik din sudul Armeniei;

Q.  întrucât prim-ministrul Nikol Pașinian a afirmat la 15 și 16 februarie 2024 că Azerbaidjanul a respins cele mai recente propuneri ale Armeniei privind delimitarea/demarcarea frontierelor și a împărtășit analiza pe care a făcut-o asupra situației potrivit căreia Azerbaidjanul s-ar putea pregăti să lanseze „operațiuni militare în unele zone ale frontierei, cu scopul de a le transforma într-un război la scară largă împotriva Republicii Armenia”; întrucât prim-ministrul Nikol Pașinian și președintele Azerbaidjanului Ilham Aliev s-au întâlnit la München la 17 februarie 2024, cu medierea cancelarului german Olaf Scholz, pentru prima dată de la atacul Azerbaidjanului asupra Nagorno-Karabah în septembrie 2023;

R.  întrucât în Nagorno-Karabah se află numeroase biserici, moschei, cruci funerare și cimitire; întrucât, după ce Azerbaidjanul a provocat în mod deliberat daune considerabile patrimoniului cultural armean în timpul războiului din 2020, CIJ a indicat, în ordonanța sa din 7 decembrie 2021(2), că Azerbaidjanul „trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a preveni și pedepsi actele de vandalism și profanare care afectează patrimoniul cultural armean, inclusiv, dar nu numai, biserici și alte lăcașuri de cult, monumente, situri importante, cimitire și artefacte”; întrucât, în ultimele săptămâni, autoritățile azere au îndepărtat monumente și au demolat clădiri emblematice din patrimoniul cultural armean din Nagorno-Karabah, inclusiv clădirea parlamentului local;

S.  întrucât conducerea Azerbaidjanului continuă să facă declarații iredentiste cu privire la teritoriul suveran al Armeniei; întrucât armata azeră continuă să ocupe aproximativ 170 km² din teritoriul suveran al Armeniei;

T.  întrucât în februarie 2023 a fost desfășurată misiunea civilă a UE în Armenia (EUMA), în cadrul politicii de securitate și apărare comune, cu mandatul de a monitoriza și de a raporta cu privire la desfășurarea evenimentelor de la frontiera dintre Armenia și Azerbaidjan; întrucât EUMA este autorizată să opereze numai de partea armeană a frontierei, deoarece Azerbaidjanul refuză accesul misiunii pe partea sa de frontieră; întrucât personalul militar rus prezent în Armenia a pus în mod deliberat piedici în calea realizării mandatului EUMA; întrucât EUMA a fost ținta dezinformării din partea autorităților azere și a mass-mediei controlate de guvern; întrucât, în decembrie 2023, Consiliul Afaceri Externe al UE a convenit să mărească prezența EUMA pe teren de la 138 de angajați la 209;

U.  întrucât Armenia a solicitat în repetate rânduri UE să o includă printre beneficiarii Instrumentului european pentru pace; întrucât mai multe state membre au decis să își crească sprijinul acordat Armeniei furnizându-i asistență militară pentru a o ajuta să își reformeze armata și să descurajeze noi acte militare de agresiune împotriva teritoriului său recunoscut la nivel internațional,

1.  recunoaște și salută faptul că Armenia a subliniat ferm dorința sa de a consolida relațiile cu Uniunea Europeană și de a le acorda prioritate; consideră că Uniunea Europeană ar trebui să răspundă pozitiv și să profite pe deplin de această potențială schimbare geopolitică și să ajute Armenia să se ancoreze mai puternic în comunitatea democrațiilor;

2.  solicită implementarea susținută a agendei de parteneriat UE-Armenia recent convenite, subliniind necesitatea de a urmări în mod activ și de a realiza prioritățile comune ambițioase în materie de cooperare; consideră că un parteneriat substanțial între UE și Armenia este un pas logic, ținând cont de alegerea Armeniei în favoarea democrației, a statului de drept, a luptei împotriva corupției și a respectării ordinii internaționale bazate pe norme;

3.  salută angajamentul Armeniei de a pune în aplicare CEPA și progresele înregistrate în implementarea foii de parcurs a CEPA; salută faptul că guvernul armean recunoaște că Acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat UE-Armenia este un plan strategic pentru reformele-cheie din Armenia; încurajează Comisia și statele membre să înceapă să lucreze la o foaie de parcurs pentru a realiza o modernizare ambițioasă a relațiilor UE cu Armenia; consideră că experiența acumulată din acordurile de asociere / zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu Ucraina, Georgia și Republica Moldova ar trebui să servească drept bază, în special în ceea ce privește integrarea sectorială treptată cu piața unică, care ar trebui să aducă beneficii concrete Armeniei la scară macro și micro;

4.  reiterează că, în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, orice stat european poate solicita să devină membru al Uniunii Europene, cu condiția să adere la criteriile de la Copenhaga și să respecte principiile democrației, libertățile fundamentale, drepturile omului, drepturile minorităților și statul de drept; consideră că, în cazul în care Armenia ar fi interesată să solicite statutul de țară candidată și să își continue calea către reforme susținute care să îi consolideze democrația, acest lucru ar putea deschide calea unei faze transformatoare în relația UE-Armenia; invită Comisia și Consiliul să sprijine activ Armenia în intensificarea cooperării cu UE, nu numai în domeniul parteneriatului economic, ci și în ceea ce privește dialogul politic, contactele interpersonale, integrarea sectorială și cooperarea în materie de securitate;

5.  sprijină eforturile continue ale Armeniei de punere în aplicare a reformelor și de consolidare a democrației, a statului de drept și a bunei guvernanțe; scoate în evidență rolul important al societății civile în punerea în aplicare a reformelor esențiale; invită Armenia să coopereze în continuare cu UE în acest sens și invită UE să acorde mai mult sprijin în aceste domenii, în special sprijinul tehnic și schimbul de cunoștințe de specialitate; încurajează implicarea activă a Armeniei în politica privind Parteneriatul estic ca mijloc de promovare a relațiilor de bună vecinătate în Caucazul de Sud;

6.  recunoaște că Federația Rusă are în continuarea o mare influență asupra economiei armene și încurajează Armenia să își exercite vigilența cu privire la posibila eludare a sancțiunilor UE care are loc în țară; este pe deplin conștient de nivelul și diversitatea amenințărilor pe care Federația Rusă ar putea încerca să le utilizeze împotriva Armeniei pentru a o pedepsi pentru alegerile sale politice și strategice independente; consideră că UE trebuie să fie pregătită să ofere asistență rapidă Armeniei pentru a atenua consecințele negative ale unor astfel de măsuri nefavorabile;

7.  ia act de faptul că în ultimii 10 ani volumul schimburilor comerciale bilaterale între Armenia și UE a crescut; încurajează Armenia, UE și statele sale membre, precum și întreprinderile și investitorii europeni, să ia măsurile necesare pentru a-și consolida și mai mult relațiile economice și comerciale; salută succesul Planului economic și de investiții și încurajează UE și Armenia să continue să mobilizeze atât investițiile publice, cât și investițiile private pentru a promova dezvoltarea durabilă în Armenia;

8.  recunoaște necesitatea urgentă de a consolida cooperarea dintre UE și Armenia în domeniul securității și apărării, în timp ce Armenia își reconsideră statutul de membru al CSTO; invită UE să răspundă favorabil cererii de sprijin a Armeniei prin intermediul Instrumentului european pentru pace și să ofere sprijin armatei armene; ia act de valoarea adăugată a dialogurilor politice și de securitate periodice dintre UE și Armenia, ca o platformă umbrelă pentru toate aspectele legate de securitate; solicită lansarea unei anchete de evaluare a amenințărilor hibride, care va ajuta Armenia să identifice principalele vulnerabilități și să elaboreze soluții specifice; salută acțiunile întreprinse de mai multe state membre pentru a oferi Armeniei sprijin militar defensiv și îndeamnă statele membre să ia în considerare inițiative similare;

9.  salută decizia Armeniei de a-și suspenda participarea la CSTO, ca urmare a eșecului acesteia de a furniza asistență Armeniei împotriva agresiunii militare, și de a căuta o arhitectură de securitate mai fiabilă; sprijină solicitarea oficială a Armeniei ca Federația Rusă să își retragă polițiștii de frontieră ai Serviciului Federal de Securitate din aeroportul său internațional;

10.  recunoaște potențialul neexploatat al contactelor interpersonale dintre UE și Armenia; solicită recunoașterea progreselor înregistrate de Armenia în punerea în aplicare a acordurilor privind facilitarea eliberării vizelor și readmisia; consideră că este momentul să se lanseze un dialog cu Armenia privind liberalizarea vizelor;

11.  salută încheierea acordului dintre UE și Republica Armenia care va permite transferul de date operaționale cu caracter personal între Eurojust și autoritățile competente din Armenia, ca parte a cooperării judiciare în materie penală; subliniază că este important să se continue aprofundarea cooperării dintre UE și Armenia în ceea ce privește combaterea criminalității și a terorismului și protejarea securității Uniunii în beneficiul reciproc;

12.  își exprimă sprijinul pentru activitățile EUMA și subliniază rolul important pe care îl joacă această misiune; solicită prelungirea mandatului său după 2025 și creșterea în continuare a personalului; își exprimă din nou dezamăgirea cu privire la refuzul Azerbaidjanului de a permite misiunii să acționeze pe partea sa de frontieră și campaniile permanente de denigrare inițiate de Azerbaidjan împotriva EUMA; regretă faptul că polițiștii de frontieră ruși staționați în Armenia au împiedicat EUMA să ajungă în satul Nerkin Hand, unde patru soldați armeni au fost uciși recent de forțele azere la 13 februarie 2024, în urma unei presupuse răniri a unui soldat azer; condamnă retorica incendiară a funcționarilor Azerbaidjanului împotriva UE, a statelor sale membre, a EUMA și a autorităților armene;

13.  subliniază că UE ar trebui să fie pregătită să impună sancțiuni persoanelor și entităților care amenință suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Armeniei;

14.  invită Azerbaidjanul să se implice cu adevărat într-un dialog amplu și transparent cu armenii din Karabah, dialog care să asigure respectarea drepturilor și securitatea acestora, printre care și dreptul de a trăi în casele lor în demnitate și siguranță cu garanția unei prezențe internaționale, drepturile lor funciare și de proprietate, dreptul de a-și menține identitatea proprie și de a se bucura pe deplin de drepturile lor civice, culturale, sociale și religioase; invită Azerbaidjanul să elibereze toți locuitorii din Nagorno Karabah și Armenia care continuă să fie privați de libertate în Azerbaidjan și să se angajeze să le acorde o amnistie generală; solicită punerea în aplicare deplină, imediată și efectivă a tuturor ordonanțelor CIJ în cauza aplicării Convenției internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (Armenia/Azerbaidjan);

15.  condamnă din nou incursiunile militare azere pe teritoriul recunoscut la nivel internațional al Armeniei și ocuparea continuă a unor părți ale acestui teritoriu; solicită din nou retragerea trupelor Azerbaidjanului de pe întreg teritoriul suveran al Armeniei; respinge și își exprimă profunda îngrijorare cu privire la declarațiile iredentiste și provocatoare ale președintelui Azerbaidjanului și ale altor funcționari azeri care amenință integritatea teritorială și suveranitatea Armeniei, inclusiv cererile legate de coridorul exteritorial care leagă Azerbaidjanul de exclava sa de Nahcivan; avertizează Azerbaidjanul cu privire la orice potențială operațiune militară împotriva Armeniei propriu-zise; subliniază că problemele legate de conectivitate ale Azerbaidjanului cu exclava sa Nahcivan ar trebui soluționate cu respectarea deplină a suveranității și integrității teritoriale ale Armeniei;

16.  reiterează sprijinul fără echivoc al Uniunii Europene pentru suveranitatea, integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor Armeniei; sprijină ferm normalizarea relațiilor dintre Armenia și Azerbaidjan pe baza principiilor recunoașterii reciproce a integrității teritoriale și a inviolabilității frontierelor, pe baza Declarației de la Alma Ata din 1991, delimitarea frontierelor pe baza hărților relevante ale Statului Major al URSS care au fost furnizate ambelor părți și deblocarea comunicării regionale bazate pe respectarea suveranității și jurisdicției ambelor țări, pe bază de reciprocitate și egalitate;

17.  își exprimă sprijinul pentru reluarea discuțiilor dintre Armenia și Azerbaidjan cu privire la toate chestiunile nesoluționate, cu scopul de a încheia un tratat de pace, și invită ambele părți să își mențină angajamentul deplin față de o soluționare durabilă și pașnică a disputei de lungă durată, prin dialog și negociere; consideră că acest acord trebuie negociat cu bună-credință și trebuie să se bazeze pe recunoașterea suveranității, a integrității teritoriale și a neutilizării forței; solicită un angajament mai puternic al UE de a facilita în continuare o pace cuprinzătoare și durabilă, în beneficiul tuturor cetățenilor din regiune; invită Turcia și alți aliați ai Azerbaidjanului să se abțină de la instigarea comportamentului belicos al Baku și să își exercite influența în favoarea încheierii rapide a negocierilor de pace; îndeamnă Azerbaidjanul să închidă așa-numitul Parc al trofeelor din Baku, inaugurat la 12 aprilie 2021, deoarece subminează încrederea reciprocă dintre Armenia și Azerbaidjan;

18.  se opune ferm tonului unor declarații recente ale liderilor Comisiei și ai Consiliului European care îl felicită pe președintele Azerbaidjanului Aliev pentru realegerea sa, fără a menționa absența democrației în Azerbaidjan și calificând în mod eronat Azerbaidjanul drept partener de încredere; afirmă că aceste declarații nu reflectă poziția Uniunii Europene și nu ar fi trebuit niciodată făcute în contextul purificării etnice din Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan; îndeamnă Vicepreședintele Comisiei / Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și Serviciul European de Acțiune Externă să continue negocierile pentru un acord de parteneriat reînnoit în mod condiționat, în cazul în care Azerbaidjanul își va fi demonstrat disponibilitatea reală de a respecta drepturile și preocupările în materie de securitate ale armenilor din Karabah și va fi contribuit la realizarea unor progrese substanțiale în direcția unui acord de pace cuprinzător și durabil cu Armenia;

19.  își exprimă profunda îngrijorare față de faptul că nu s-a reușit protejarea patrimoniului cultural, religios și istoric al populației armene din Nagorno-Karabah, încălcându-se Ordonanța CIJ din 7 decembrie 2021; condamnă toate cazurile de distrugere, vandalism și profanare a siturilor care reamintesc prezența timp de secole a armenilor în Nagorno-Karabah; invită autoritățile azere să conserve, să protejeze și să promoveze patrimoniul bogat și divers al regiunii; îndeamnă UNESCO să ia măsuri imediate pentru a conserva și proteja patrimoniul cultural armean aflat în pericol în Nagorno-Karabah; solicită consolidarea cooperării dintre Armenia și UE în ceea ce privește monitorizarea distrugerii sistematice a patrimoniului cultural armean (biserici, mănăstiri, cimitire, monumente, palate etc.) de către Azerbaidjan, în special prin implicarea Centrului Satelitar al UE;

20.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, președintelui, guvernului și parlamentului Republicii Armenia, președintelui, guvernului și parlamentului Republicii Azerbaidjan, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Organizației Națiunilor Unite și Consiliului Europei.

(1) JO L 23, 26.1.2018, p. 4.
(2) Ordonanța Curții Internaționale de Justiție din 7 decembrie 2021 privind cererea de indicare a unor măsuri provizorii pentru aplicarea Convenției internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (Armenia/Azerbaidjan).

Ultima actualizare: 23 august 2024Aviz juridic - Politica de confidențialitate