Rezoluția Parlamentului European din 8 februarie 2024 referitoare la noul val de arestări în masă în Belarus ale activiștilor opoziției și ale membrilor familiilor acestora (2024/2550(RSP))

P9_TA(2024)0070 RC-B9-0110/2024

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Belarus,

–  având în vedere articolul 144 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, în ianuarie 2024, Comitetul pentru securitatea statului belarus (KGB) a efectuat raiduri, interogări și detenții care au vizat peste 200 de membri de familie ai actualilor și foștilor prizonieri politici, precum și beneficiari ai inițiativei „INeedHelpBY” privind acuzațiile legate de „extremism”; întrucât majoritatea sunt mame și soții ale prizonierilor politici, inclusiv Marina Adamovici, soția lui Mikalai Statkievici, Tațiana Seviarineț, mama lui Pavel Seviarineț, și Daria Losik, arestată mai devreme, soția lui Ihar Losik;

B.  întrucât au fost aduse acuzații suplimentare în lipsă împotriva a 20 de analiști politici, ziariști și sociologi denumiți „analiștii lui Țihanouskaia”, care se confruntă cu confiscarea bunurilor și retragerea cetățeniei în cazul în care sunt condamnați;

C.  întrucât prizonierii politici, inclusiv liderii de partid Mikalai Kazlou, Ryhor Kastusiou, Mikalai Statkievici și Pavel Seviarineț, se confruntă cu izolarea, tortura, refuzul îngrijirii medicale și munca forțată;

D.  întrucât cele mai recente represiuni au precedat „alegerile” parlamentare și locale din 25 februarie 2024; întrucât „Legea privind partidele politice” din 2023 împiedică partidele de opoziție democratice să participe la alegeri,

1.  condamnă cu fermitate recentul val de arestări în masă din Belarus și îndeamnă regimul nelegitim al lui Lukașenka să înceteze represiunea, în special orice persecuție pe criterii de gen, și îi reamintește regimului de obligațiile sale internaționale;

2.  solicită eliberarea imediată și necondiționată și despăgubirea a peste 1 400 de prizonieri politici, precum și a familiilor acestora și a persoanelor deținute în mod arbitrar, precum și restabilirea drepturilor depline ale acestora;

3.  își reiterează poziția cu privire la lipsa de transparență, libertate și echitate înainte de „alegerile” parlamentare și locale din Belarus și solicită UE, statelor sale membre și comunității internaționale să nu recunoască rezultatele;

4.  îl invită pe VP/ÎR și Consiliul să răspundă prin impunerea de sancțiuni mai severe regimului Lukașenka, inclusiv împotriva bunurilor care implică munca forțată a deținuților politici, sancțiuni financiare mai stricte și sancțiuni împotriva persoanelor răspunzătoare de încălcări grave ale drepturilor omului, inclusiv înalți funcționari și membri ai forțelor de securitate; solicită să se reducă și mai mult prezența diplomatică a Belarusului în UE, să se acorde în continuare sprijin victimelor regimului prin instrumente speciale care să le permită să obțină vize și permise de ședere în UE și să abordeze cazurile de apatridie;

5.  invită Comisia și statele membre să sprijine în continuare documentarea încălcărilor drepturilor omului în Belarus, să reorienteze examinarea situației drepturilor omului în Belarus de către OHCHR într-un mecanism de anchetă pe deplin independent, să respecte mandatul Raportorului special al ONU pentru drepturile omului în Belarus și să continue tragerea la răspundere prin intermediul jurisdicției extrateritoriale și universale;

6.  își reiterează solidaritatea cu poporul din Belarus și sprijinul său pentru aspirațiile legitime ale acestuia pentru un viitor democratic și european și își menține angajamentul de a colabora neobosit cu forțele democratice, cu societatea civilă și cu mass-media independentă în beneficiul poporului din Belarus;

7.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, VP/ÎR, statelor membre, reprezentanților forțelor democratice din Belarus, autorităților de facto din Belarus, ONU și OSCE.

Rezoluția Parlamentului European din 8 februarie 2024 referitoare la creșterea numărului de execuții în Iran, în special cazul lui Mohammad Ghobadlou (2024/2551(RSP))

P9_TA(2024)0071 RC-B9-0102/2024

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 144 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât peste 800 de persoane au fost executate în Iran în 2023, cea mai mare cifră din 2015 și peste 500 de protestatari au fost uciși în contextul reprimării în curs a mișcării „Femeie, viață, libertate”; întrucât minoritățile sunt disproporționat afectate;

B.  întrucât apelul lui Mohammad Ghobadlou, un tânăr în vârstă de 23 de ani, cu dizabilități intelectuale, împotriva condamnării sale la moarte a fost respins la 23 ianuarie 2024 și a fost executat; întrucât procesul său inechitabil a fost marcat de acuzații de tortură și de lipsă de transparență;

C.  întrucât Consiliul pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite a raportat că cel puțin 54 de persoane au fost executate în ianuarie 2024; întrucât, potrivit organizației Human Rights Watch, cel puțin 11 prizonieri, printre care Anwar Khezri, Kamran Sheikheh și Khosrow Basharat, sunt în prezent expuși riscului iminent de execuție;

D.  întrucât Iranul face uz curent de luarea de ostatici pentru motive diplomatice ca instrument de politică externă,

1.  condamnă cu fermitate executarea demonstranților pașnici din Iran, inclusiv cea a lui Mohammad Ghobadlou; regretă utilizarea pe scară largă de către regim a pedepsei cu moartea pentru a teroriza societatea și a elimina opoziția; subliniază că aceasta echivalează cu asasinate autorizate de stat; îndeamnă Iranul să comute toate condamnările la moarte și să abolească cu desăvârșire pedeapsa cu moartea; reiterează opoziția sa fermă față de pedeapsa cu moartea în orice moment și indiferent de situație; sprijină pe deplin campania de abolire a pedepsei cu moartea, lansată de laureatul Premiului Nobel pentru Pace, aflat în închisoare, Narges Mohammadi; își reiterează sprijinul continuu pentru mișcarea „Femeie, viață, libertate” din Iran;

2.  solicită eliberarea necondiționată și imediată a tuturor persoanelor condamnate la moarte și a tuturor prizonierilor pe motive de conștiință, inclusiv a cetățenilor UE, în special Ahmadreza Djalali și Johan Floderus;

3.  solicită o strategie UE nouă și îndrăzneață privind Iranul, inclusiv contracararea luării de ostatici pentru motive diplomatice;

4.  își reiterează apelul ferm adresat Consiliului de a cataloga IRGC drept organizație teroristă și de a impune noi sancțiuni funcționarilor și entităților implicate în încălcări grave ale drepturilor omului, printre care liderul suprem, președintele și procurorul general;

5.  condamnă din nou reprimarea brutală în Iran a protestatarilor pașnici, în special a femeilor și a minorităților; solicită o anchetă imparțială, independentă și transparentă cu privire la acuzațiile de încălcare a drepturilor omului la adresa protestatarilor;

6.  invită Iranul să respecte garanțiile procedurale; condamnă condițiile îngrozitoare de detenție, utilizarea pe scară largă a torturii, a violenței sexuale, precum și lipsa accesului la tratament medical și la reprezentare juridică;

7.  solicită insistent statelor membre să monitorizeze procesele și să organizeze vizite în închisorile în care sunt deținuți prizonieri pe motive de conștiință, inclusiv cetățeni ai UE, în conformitate cu ghidul UE privind apărătorii drepturilor omului;

8.  invită statele membre să lanseze anchete penale cu privire la funcționarii responsabili de încălcări grave ale drepturilor omului, inclusiv sub jurisdicție universală;

9.  solicită insistent Comisiei să ofere mai multă asistență tehnică și financiară pentru o societate civilă iraniană puternică și independentă; invită statele membre să ușureze procedurile de acordare a vizelor, a azilului și a granturilor de urgență pentru cei care sunt nevoiți să fugă din Iran;

10.  invită statele membre să sprijine reînnoirea mandatelor Raportorului special al ONU pentru Iran și al Misiunii internaționale independente de informare în cadrul viitoarei sesiuni a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului;

11.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, VP/ÎR și autorităților iraniene.

Rezoluția Parlamentului European din 8 februarie 2024 referitoare la recentele atacuri din ajunul Crăciunului în statul Plateau din Nigeria (2024/2552(RSP))

P9_TA(2024)0072 RC-B9-0105/2024

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 144 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât situația în materie de securitate din Nigeria a fost agravată de escaladarea conflictelor religioase, etnice și intercomunale, în special în regiunea centrală a țării, unde, de la Crăciun, conflictul dintre agricultori și păstorii nomazi pentru terenuri și resursele de apă a dus la un număr fără precedent de decese;

B.  întrucât, în perioada 23-25 decembrie 2023, oameni înarmați au lansat un atac la scară largă împotriva a peste 160 de sate din zonele Bokkos, Barkin Ladi și Magu ale statului Plateau, provocând moartea a peste 335 de persoane, inclusiv a cel puțin 200 de membri ai comunităților creștine;

C.  întrucât multe dintre persoanele strămutate trăiesc în prezent în tabere temporare, cu acces limitat la apă, salubritate, alimente, medicamente și asistență medicală, inclusiv la servicii de sănătate mintală;

D.  întrucât, potrivit ONG-urilor nigeriene, 52 000 de creștini și 34 000 de musulmani au fost uciși din 2009, iar 18 000 de biserici și 2 200 de școli creștine au fost distruse;

E.  întrucât violența grupărilor teroriste islamice, cum ar fi Boko Haram și Statul Islamic din provincia Africa de Vest, care vizează atât creștinii, cât și musulmanii din nord-estul Nigeriei, a provocat deja strămutarea a peste două milioane de persoane;

F.  întrucât factorii care alimentează ciocnirile se suprapun și își au originea, printre altele, în conflicte teritoriale, tensiuni etnice, acces la resurse limitate și degradarea mediului,

1.  condamnă cu fermitate actele de violență comise în timpul Crăciunului împotriva creștinilor și a altor comunități, care au dus la un număr fără precedent de decese, răniri și strămutări și își exprimă solidaritatea cu cei afectați;

2.  invită autoritățile nigeriene să ia măsuri împotriva grupărilor islamiste militante care exploatează conflictul dintre agricultori și păstori și le îndeamnă să abordeze cauzele profunde ale acestuia; avertizează că conflictul poate fi instrumentalizat pentru a răspândi ura bazată pe religie; recunoaște rolul schimbărilor climatice, al concurenței pentru resursele limitate și al dispariției unor sisteme de mediere eficiente în agravarea conflictului dintre agricultori și păstori, obligând păstorii să se deplaseze spre sud;

3.  invită autoritățile nigeriene să efectueze o anchetă aprofundată și independentă a atacurilor de Crăciun și să se asigure că cei responsabili sunt trași la răspundere;

4.  îndeamnă toți actorii umanitari să se asigure că sunt alocate resurse suficiente pentru a face față crizei;

5.  salută dezbaterea din Parlamentul nigerian pe această temă și încurajează guvernul nigerian să consolideze securitatea comunităților, să promoveze dialogul și medierea conflictelor și să își reafirme angajamentul față de redresarea socioeconomică;

6.  salută parteneriatul puternic dintre UE și Nigeria și solicită aprofundarea acestuia în domeniile securității, medierii, dialogului interreligios și intercultural și consolidării păcii; încurajează reprezentantul special al UE pentru drepturile omului să viziteze Nigeria; salută anunțul privind un pachet Global Gateway în valoare de 900 de milioane EUR pentru Nigeria în octombrie 2023;

7.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și Guvernului și Parlamentului Nigeriei.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 8 februarie 2024 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind schimbul automatizat de date în scopul cooperării polițienești („Prüm II”), de modificare a Deciziilor 2008/615/JAI și 2008/616/JAI ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) 2018/1726, 2019/817 și 2019/818 ale Parlamentului European și ale Consiliului (COM(2021)0784(COR1) – C9-0455/2021 – 2021/0410(COD))

P9_TA(2024)0073 A9-0200/2023

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2021)0784(COR1)),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 16 alineatul (2), articolul 87 alineatul (2) litera (a) și articolul 88 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9‑0455/2021),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 29 noiembrie 2023, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A9-0200/2023),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 8 februarie 2024 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2024/... al Parlamentului European și al Consiliului privind căutarea și schimbul automatizat de date în scopul cooperării polițienești, și de modificare a Deciziilor 2008/615/JAI și 2008/616/JAI ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) 2018/1726, (UE) 2019/817 și (UE) 2019/818 ale Parlamentului European și ale Consiliului (Regulamentul Prüm II)

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2024/982.)

Rezoluția Parlamentului European din 8 februarie 2024 referitoare la prioritățile UE pentru cea de a 68-a sesiune a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor (2023/2973(RSP))

P9_TA(2024)0074 B9-0091/2024

Parlamentul European,

–  având în vedere cea de-a 68-a sesiune a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor și tema sa prioritară „Accelerarea realizării egalității de gen și a capacitării tuturor femeilor și fetelor prin abordarea sărăciei și consolidarea instituțiilor și a finanțării cu o perspectivă de gen”,

–  având în vedere Declarația și Platforma de acțiune de la Beijing din 15 septembrie 1995, precum și rezultatele conferințelor de revizuire ale acesteia,

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1979 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei,

–  având în vedere articolele 21 și 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, principiul „a nu lăsa pe nimeni în urmă” și, în special, obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD) nr. 1 care vizează eradicarea sărăciei, ODD nr. 5 care vizează realizarea egalității de gen și îmbunătățirea condițiilor de viață ale femeilor și ODD nr. 8 care vizează obținerea unei creșteri economice durabile,

–  având în vedere noul Plan de acțiune al UE privind egalitatea de gen și emanciparea femeilor pentru perioada 2021-2025 (GAP III),

–  având în vedere strategia europeană privind egalitatea de gen 2020-2025, din 5 martie 2020,

–  având în vedere rezoluția sa din 22 iunie 2022 referitoare la acțiuni europene comune în domeniul îngrijirii(1),

–  având în vedere rezoluția sa din 24 iunie 2022 referitoare la sărăcia femeilor în Europa(2),

–  având în vedere articolul 157 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere întrebările cu solicitare de răspuns oral adresate Consiliului și Comisiei referitoare la prioritățile UE pentru cea de a 68-a sesiune a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor (O-000056/2023 – B9-0005/2024 și O-000057/2023 – B9-0006/2024),

–  având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen,

A.  întrucât garantarea drepturilor femeilor și a egalității de gen este un principiu fundamental al UE consacrat la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană și la articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; întrucât integrarea perspectivei de gen și integrarea dimensiunii de gen în buget sunt instrumente importante pentru atingerea acestui obiectiv și pentru integrarea acestor principii în toate politicile, măsurile și acțiunile UE, inclusiv în dimensiunile sale externe;

B.  întrucât, în cadrul celei de a patra Conferințe mondiale privind femeile de la Beijing din 1995, 189 de țări din întreaga lume, inclusiv Uniunea Europeană și statele sale membre, s-au angajat să acționeze în favoarea egalității de gen și a emancipării tuturor femeilor și fetelor; întrucât ODD 5 din Agenda pentru dezvoltare durabilă adoptată de statele membre ale ONU în 2015 stabilește anul 2030 ca termen-limită pentru realizarea egalității de gen și pentru emanciparea femeilor și fetelor în întreaga lor diversitate;

C.  întrucât UE trebuie să își recunoască responsabilitatea de a include perspectivele de gen în toate domeniile politicilor sale externe, cum ar fi cooperarea pentru dezvoltare, ajutorul umanitar, comerțul, agricultura, clima și migrația, pentru a avea un impact asupra eradicării sărăciei în rândul femeilor la nivel mondial;

D.  întrucât conceptul de politică externă feministă vizează capacitarea femeilor și a fetelor, soluționarea crizelor și reducerea impactului negativ asupra femeilor, fetelor și egalității de gen, inclusiv combaterea sărăciei în rândul femeilor; întrucât UE ar trebui să depună eforturi pentru a urma o astfel de abordare holistică în acțiunea sa externă;

E.  întrucât Platforma de acțiune de la Beijing din 1995 a subliniat că egalitatea de gen și capacitarea femeilor și a fetelor, precum și respectarea drepturilor omului în cazul lor sunt factori esențiali în eradicarea sărăciei; întrucât există o puternică interdependență între sărăcie și excluziunea socială și politică; întrucât sărăcia în rândul femeilor este o problemă complexă, multidimensională, cu origini pe plan național, dar și internațional; întrucât, din acest motiv, combaterea tuturor cauzelor profunde și a manifestărilor sărăciei în rândul femeilor este esențială; întrucât acestea limitează capacitatea femeilor de a-și valorifica întregul potențial și de a se bucura de drepturile lor în societate pentru a asigura mijloace de subzistență sustenabile;

F.  întrucât femeile și fetele continuă să fie afectate în mod disproporționat de sărăcie și de riscul de excluziune socială în comparație cu bărbații, în special femeile și fetele care se confruntă cu forme intersecționale de discriminare pe criterii de sex, rasă, culoare, origine etnică sau socială, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, proprietate, naștere, dizabilitate, vârstă, orientare sexuală (3), gen, identitate și exprimare de gen și caracteristici sexuale; întrucât, la nivel mondial, se estimează că 383 de milioane de femei și fete trăiesc cu mai puțin de 1,90 USD pe zi, față de 368 de milioane de bărbați și băieți(4); întrucât rata sărăciei în rândul femeilor este mai mare decât cea a bărbaților (12,8 față de 12,3 %)(5);

G.  întrucât sărăcia în rândul femeilor și diferențele de remunerare și de pensii sunt rezultatul acumulării inegalităților sistemice și structurale și al discriminării; întrucât stereotipurile de gen și normele sociale dăunătoare influențează în continuare diviziunea muncii la domiciliu, în educație, la locul de muncă și în societate și accesul la putere, la resurse, inclusiv accesul la finanțare sau la credite prin diverse surse, cum ar fi capitalul de risc, inclusiv rețelele de investiții ale femeilor, proprietatea asupra terenurilor și moștenirea, precum și procesul decizional; întrucât îngrijirea neremunerată și munca la domiciliu impun femeilor și fetelor o sarcină disproporționată, iar aceste responsabilități casnice și de îngrijire nu sunt recunoscute în mod corespunzător;

H.  întrucât accesul la servicii, inclusiv la servicii de îngrijire a copiilor și la servicii de îngrijire pe termen lung, afectează mai ales femeile și fetele, deoarece ele sunt cele care, adeseori, trebuie să compenseze lipsa serviciilor de îngrijire și a sprijinului familial, ceea ce perpetuează responsabilitatea disproporționată de îngrijire neremunerată care revine femeilor;

I.  întrucât, la nivel global, femeile reprezintă peste 70 % dintre lucrătorii din sectorul sănătății și al îngrijirii(6); întrucât aceste tipuri de locuri de muncă au fost subevaluate în mod sistematic, deoarece au fost și sunt încă realizate gratuit de către femei în cadrul gospodăriilor; întrucât sarcinii disproporționate de îngrijire neremunerată care le revine, femeile sunt angajate mai mult cu contracte cu fracțiune de normă; întrucât femeile se confruntă cu sărăcia persoanelor încadrate în muncă, ceea ce duce la excluziune socială; întrucât ar trebui abordate de urgență impactul social, impactul asupra egalității de gen și impactul economic al persoanelor cu responsabilități de îngrijire;

J.  întrucât sistematic sectoarele dominate de femei, cum ar fi sănătatea și îngrijirea, sunt slab plătite și nu sunt apreciate la justa valoare; întrucât promovarea independenței economice necesită recunoașterea și punerea în aplicare a unor măsuri adecvate pentru a asigura participarea egală a femeilor pe piețele muncii, egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de valoare egală, accesul la oportunități de muncă decentă, precum și recunoașterea legăturii dintre munca neapreciată la justa valoare și slab plătită în sectoarele dominate de femei;

K.  întrucât sărăcia exacerbează impactul violenței pe criterii de gen asupra femeilor și fetelor, deoarece dificultățile economice din ce în ce mai mari fac ca femeilor care au un partener violent să le fie mai greu să îl părăsească; întrucât violența de gen este o problemă structurală și de societate care poate fi întâlnită în toate grupurile socioeconomice și nu are legătură cu originea sau convingerile; întrucât violența de gen contribuie, de asemenea, la sărăcie și excluziune socială, deoarece are consecințe dramatice asupra sănătății și poate duce la pierderea locului de muncă și la lipsa de adăpost;

L.  întrucât sărăcia expune femeile la un risc mai mare de trafic și de exploatare sexuală, deoarece face ca acestea și familiile lor să fie dependente din punct de vedere economic de agresorii lor;

M.  întrucât este important să se înțeleagă legăturile dintre sărăcie și accesul la sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente (SRHR); întrucât sărăcia, împreună cu alte bariere practice, juridice, financiare, culturale și sociale, pot conduce și pot fi rezultatul lipsei de acces la serviciile SRHR pentru femei, inclusiv avortul legal și în condiții de siguranță și contracepția modernă; întrucât întârzierea și refuzarea accesului la servicii sigure și legale de avort constituie o formă de violență împotriva femeilor și fetelor; întrucât mai multe organisme din domeniul drepturilor omului au afirmat că refuzul avortului legal și în condiții de siguranță poate constitui tortură sau tratamente crude, inumane și degradante;

N.  întrucât prevenirea, depistarea timpurie și tratarea HIV și a altor infecții cu transmitere sexuală, a cancerelor reproductive, inclusiv a cancerului de col uterin, precum și îngrijirea și tratamentul fertilității sunt esențiale pentru salvarea de vieți;

O.  întrucât accesul la produsele sanitare și menstruale este îngreunat de impozitarea părtinitoare legată de gen a acestor produse, care adâncește problema sărăciei menstruale; întrucât rușinea, durerile menstruale netratate și tradițiile discriminatorii, precum și lipsa de apă și de instalații sanitare pentru gestionarea igienei menstruale conduc la abandon școlar și la scăderea ratei de participare a fetelor la școală și a femeilor la locul de muncă;

P.  întrucât independența și capacitarea economică a femeilor, asigurând remunerarea egală pentru muncă egală și muncă de valoare egală, precum și capacitatea de a participa în mod egal pe piața muncii și la procesul decizional economic, sunt esențiale nu numai pentru realizarea egalității de gen, garantarea respectării drepturilor femeilor și eradicarea sărăciei, ci sunt, de asemenea, benefice pentru economie și societate în ansamblu; întrucât remunerarea egală pentru muncă egală și munca de valoare egală, precum și posibilitatea de a participa în mod egal pe piața muncii și la luarea de decizii economice sunt condiții prealabile pentru economii și societăți egale; întrucât promovarea independenței economice necesită, printre altele, stimularea antreprenoriatului și a activităților independente ale femeilor și ar trebui să fie însoțită de măsuri adecvate;

Q.  întrucât egalitatea de gen pe piața muncii este un instrument important pentru eliminarea sărăciei în rândul femeilor, de care beneficiază nu numai femeile, ci și economia în ansamblu, având un impact pozitiv asupra PIB-ului, asupra nivelurilor de ocupare a forței de muncă și asupra productivității; întrucât îmbunătățirea egalității de gen ar duce la o creștere a PIB-ului UE pe cap de locuitor între 6,1 și 9,6 % și la încă 10,5 milioane de locuri de muncă până în 2050;

R.  întrucât crizele, inclusiv schimbările climatice și toate consecințele asociate, inclusiv pierderea biodiversității, dezastrele naturale, pandemiile și conflictele armate, afectează în mod disproporționat femeile; întrucât femeile și fetele aflate în situații vulnerabile au acces sau control mai redus asupra resurselor necesare pentru a face față crizelor și pentru a le depăși; întrucât crizele nu sunt neutre din perspectiva genului și agravează inegalitățile sociale și de gen; întrucât sărăcia parentală și, în special, sărăcia maternă duce adesea la sărăcie în rândul copiilor;

S.  întrucât, începând din 2021, inflația a crescut brusc, în principal din cauza costurilor ridicate ale energiei și alimentelor; întrucât se preconizează că salariile nu vor crește la fel de rapid ca inflația, creând astfel o criză a costului vieții; întrucât această criză amenință grav mijloacele de subzistență, sănătatea, bunăstarea și independența economică a femeilor, limitându-le în același timp capacitatea de a achiziționa bunuri de primă necesitate, inclusiv alimente și locuințe și exacerbând sărăcia energetică;

T.  întrucât progresele înregistrate în ultimii ani în UE în ceea ce privește capacitarea femeilor și promovarea unei societăți egale, cu inițiative precum proceduri de recrutare transparente în întreprinderi sau transparența salarială, trebuie consolidate, deoarece sunt esențiale pentru realizarea egalității de gen, care este deosebit de importantă în perioade de criză;

U.  întrucât investițiile în politici de capacitare a femeilor îmbunătățesc, de asemenea, condițiile de viață ale familiilor lor, în special ale copiilor lor; întrucât familiile monoparentale, dintre care majoritatea sunt conduse de mame, sunt expuse unui risc mai mare de sărăcie și prezintă un risc mai mare de a transmite sărăcia generațională;

1.  adresează Consiliului recomandările următoare:

2.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și reprezentantului special al UE pentru drepturile omului.

(1) JO C 47, 7.2.2023, p. 30. (2) JO C 47, 7.2.2023, p. 2. (3) Articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale. (4) Azcona, G., și Bhatt, A., Poverty is not gender neutral (Sărăcia nu este neutră din perspectiva genului), ONU Femei, martie 2023. (5) Gender differences in poverty and household composition through the life cycle (Diferențele de gen în ceea ce privește sărăcia și componența gospodăriei de-a lungul ciclului de viață), ONU Femei și Banca Mondială. (6) Rezoluția din 5 iulie 2022 referitoare la sărăcia femeilor în Europa, texte adoptate, P9_TA(2022)0274.

Rezoluția Parlamentului European din 8 februarie 2024 referitoare la situația din Serbia în urma alegerilor (2024/2521(RSP))

P9_TA(2024)0075 RC-B9-0106/2024

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Serbia, în special cea din 10 mai 2023 referitoare la Raportul Comisiei pe 2022 privind Serbia(1),

–  având în vedere declarațiile anterioare ale UE privind Serbia, în special declarația comună a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, și a comisarului pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, din 19 decembrie 2023, privind alegerile parlamentare,

–  având în vedere declarația privind rezultatele și concluziile preliminare ale misiunii internaționale de observare a alegerilor (MIOA) referitoare la alegerile parlamentare anticipate din Serbia desfășurate la 17 decembrie 2023,

–  având în vedere avizul comun al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE)/Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) și al Comisiei de la Veneția din 19 decembrie 2022 privind cadrul constituțional și juridic care reglementează funcționarea instituțiilor democratice în Serbia - legea electorală și administrația electorală,

–  având în vedere raportul de observare a alegerilor al Comisiei ad-hoc a Biroului Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 17 ianuarie 2024 intitulat „Observarea alegerilor parlamentare anticipate din Serbia (17 decembrie 2023)”,

–  având în vedere discursul privind alegerile din Serbia din 17 ianuarie 2024 pronunțat de comisarul pentru justiție, Didier Reynders, în numele Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Josep Borrell, în plenul Parlamentului,

–  având în vedere scrisoarea deschisă privind situația postelectorală din Serbia, semnată de președinții comisiilor pentru afaceri externe din mai multe state membre ale UE,

–  având în vedere procesul său de dialog parlamentar co-facilitat din Serbia,

–  având în vedere Constituția Serbiei din 2006 și Legea sa din 2022 privind alegerea membrilor Parlamentului,

–  având în vedere raportul special 01/2022 al Curții de Conturi Europene din 10 ianuarie 2022 intitulat „Sprijinul UE pentru supremația legii în Balcanii de Vest: în pofida eforturilor, persistă probleme fundamentale”,

–  având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, în urma atentatelor cu armă de foc asupra mulțimii de la Belgrad și în apropiere de Mladenovac din mai 2023, au fost organizate proteste în masă sub sloganul „Serbia împotriva violenței” pe întreg teritoriul Serbiei; întrucât, la 1 noiembrie 2023, președintele Serbiei a citat cererile opoziției de a organiza alegeri anticipate pentru a dizolva parlamentul; întrucât el a programat alegeri parlamentare anticipate la 17 decembrie 2023;

B.  întrucât, din 2012, toate alegerile parlamentare din Serbia, cu o excepție, au fost alegeri anticipate; întrucât a fost a treia oară în mai puțin de patru ani când s-au organizat alegeri parlamentare;

C.  întrucât, în urma demisiei bruște și simultane a 65 de primari din partidul aflat la guvernare, inclusiv a primarului orașului Belgrad, și în urma deciziei Adunării regiunii autonome Voivodina de a se dizolva, în pofida unei majorități stabile, au fost convocate alegeri locale anticipate într-o treime din municipalitățile Serbiei și alegeri provinciale în Voivodina pentru aceeași zi, 17 decembrie 2023; întrucât organizarea de alegeri locale și parlamentare parțiale în aceeași zi nu constituie o practică bună și de tradiție; întrucât numeroși observatori consideră că alegerile locale parțiale anticipate reprezintă un instrument de consolidare a puterii de către actualul guvern și de utilizare abuzivă a drepturilor de vot ale comunităților locale;

D.  întrucât alegerile s-au desfășurat pe fondul unei polarizări sociale sporite și al unei concurențe intense între agende politice contrastante; întrucât acestea au fost marcate de un nivel fără precedent de campanii negative și alarmiste, precum și de atacuri împotriva adversarilor politici și a jurnaliștilor;

E.  întrucât, înainte de ziua alegerilor, Serbia nu pusese în aplicare principalele recomandări ale OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția, inclusiv cele privind asigurarea unor condiții de concurență echitabile, măsurile de prevenire a utilizării abuzive a funcțiilor publice și a resurselor de stat, separarea dintre sarcinile oficiale și activitățile de campanie, precum și mecanisme eficace de prevenire a intimidării și a presiunii asupra alegătorilor, inclusiv a cumpărării voturilor;

F.  întrucât campania în ansamblu a fost caracterizată de o polarizare și mai extremă, retorică agresivă, discreditare personală, abuz verbal și limbaj inflamator; întrucât cazurile de presiune asupra angajaților din sectorul public, utilizarea abuzivă a resurselor publice și sistemele de mituire a alegătorilor au stârnit preocupări cu privire la capacitatea alegătorilor de a-și exprima votul fără presiuni nejustificate; întrucât aceste practici, pe lângă unele dificultăți legate de accesul opoziției la spațiile publice, au creat condiții de concurență inechitabile și au estompat linia de demarcație dintre stat și partidul aflat la guvernare, în contradicție cu standardele internaționale; întrucât canalele mass-media Sputnik Serbia și Russia Today Balkan, sponsorizate de Rusia, au contribuit activ la răspândirea dezinformării, în principal cu privire la candidații opoziției;

G.  întrucât campania a fost dominată într-o proporție covârșitoare de președintele în exercițiu Vučić, care, deși nu a fost candidat la aceste alegeri, și-a asumat un rol central în campaniile zilnice, implicându-se puternic în evenimentele Partidului Progresiv din Serbia (SNS); întrucât lista condusă de SNS a primit numele dlui Vučić;

H.  întrucât organismele de supraveghere a campaniilor și a mass-mediei electronice au rămas în mare măsură ineficace în ceea ce privește descurajarea încălcărilor în perioada electorală;

I.  întrucât OSCE/ODIHR, Adunarea Parlamentară a OSCE, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și Parlamentul European au desfășurat o MIOA pentru a stabili dacă alegerile au respectat angajamentele față de OSCE și alte obligații și standarde internaționale privind alegerile democratice, precum și legislația națională;

J.  întrucât listele de alegători au fost actualizate prin intermediul registrului electoral unificat, iar numărul final de alegători a fost de 6 500 666; întrucât s-a susținut că, în registru, au rămas înscrise numeroase persoane decedate;

K.  întrucât prezența la vot a fost de 58,58 %, puțin mai mare decât în cazul alegerilor anterioare, care au avut loc în 2022;

L.  întrucât, în ciuda faptului că 43 % din cei 2 817 candidați parlamentari au fost femei și că s-au depus eforturi pentru a promova participarea femeilor, acestea rămân, în general, subreprezentate în funcțiile obținute prin alegeri sau prin numire;

M.  întrucât alegerile s-au desfășurat, în general, fără probleme, dar ziua alegerilor a fost marcată de numeroase deficiențe procedurale, printre care aplicarea inconsecventă a garanțiilor în timpul votării și numărării voturilor, cazuri frecvente de supraaglomerare, încălcări ale secretului votului, numeroase cazuri de vot în grup și atacuri fizice izolate;

N.  întrucât, potrivit Comisiei electorale a Republicii Serbia (REC), SNS a câștigat 46,75 % din voturi, în timp ce cea mai mare coaliție a opoziției, „Serbia împotriva violenței” a obținut 23,66 %, Partidul Socialist din Serbia a câștigat 6,55 %, coaliția NADA a obținut 5,02 %, „Noi – Vocea poporului” a primit 4,69 %, iar cinci liste minoritare au câștigat un total combinat de 3,68 %;

O.  întrucât declarația privind constatările și concluziile preliminare ale MIOA a subliniat că „alegerile parlamentare anticipate din 17 decembrie, deși bine administrate din punct de vedere tehnic și oferind alegătorilor o gamă de alternative politice, au fost dominate de implicarea decisivă a președintelui, ceea ce, pe lângă avantajele sistemice ale partidului aflat la guvernare, a creat condiții inechitabile”; întrucât se preconizează că raportul final al OSCE/ODIHR va fi publicat în următoarele săptămâni;

P.  întrucât principalele acuzații de nereguli din ziua alegerilor se referă în special la Belgrad, unde „alegători fantomă” din alte municipalități sârbe care nu organizau alegeri în ziua respectivă, precum și din țările învecinate, au fost înregistrați de autorități la apartamente în care nu locuiau; întrucât au existat mai multe acuzații că partidul aflat la guvernare a organizat și a transportat cu autobuzul în Serbia alegători care locuiesc în străinătate pentru ca aceștia să voteze la alegerile locale din Belgrad;

Q.  întrucât organizația sârbă a societății civile CRTA a efectuat o analiză aprofundată, pe baza unor date și resurse limitate, și, conform estimărilor sale foarte prudente, inexactitățile din registrul electoral ajung la o cifră de cel puțin 30 000 de alegători; întrucât organizația are dovezi clare că această inexactitate a făcut parte dintr-o strategie de inginerie electorală ilegală și nelegitimă, vizând influențarea rezultatelor alegerilor și denaturarea voinței alegătorilor; întrucât au fost transportate persoane de pe întreg teritoriul Serbiei și din străinătate (Bosnia și Herțegovina și Muntenegru) pentru a vota la alegerile municipale din Belgrad; întrucât chiar și funcționari guvernamentali și politicieni din Bosnia și Herțegovina au votat în mod deschis la alegerile municipale de la Belgrad; întrucât guvernul sârb a apărat această practică ca fiind legitimă;

R.  întrucât printre alte acuzații importante referitoare la nereguli, se numără cumpărarea voturilor, mass-media părtinitoare, presiunea asupra angajaților din sectorul public și a grupurilor vulnerabile din punct de vedere social, utilizarea abuzivă a resurselor publice, intimidarea și frauda electorală;

S.  întrucât autoritățile sârbe neagă orice nereguli; întrucât atât președintele sârb, cât și mass-media controlată de Kremlin au susținut că alte țări au intervenit brutal în procesul electoral din Serbia, dar nu au furnizat dovezi întemeiate pentru aceste afirmații; întrucât prim-ministra Brnabić a mulțumit public serviciilor de informații ruse pentru furnizarea de informații cu privire la activitățile planificate de opoziție; întrucât diseminarea dezinformării și a discursurilor rusești reprezintă o problemă profundă și persistentă în Serbia, în special în timpul campaniilor electorale; întrucât Kremlinul a condamnat protestele publice împotriva alegerilor generale fraudate din Serbia ca încercări occidentale de a răsturna guvernul și de a orchestra o altă „lovitură de stat ca în Maidan”;

T.  întrucât organizațiile sârbe independente care au denunțat neregulile din timpul alegerilor recente au fost supuse unor atacuri continue din partea funcționarilor guvernamentali; întrucât, deși au dezvăluit multe probe concrete care indică frauda electorală, autoritățile sârbe au refuzat până în prezent să investigheze aceste acuzații de nereguli și au încercat, în schimb, să discrediteze și să intimideze observatorii electorali care au publicat rapoarte privind neregulile; întrucât, de la alegeri, principalii politicieni sârbi, inclusiv președintele, au denigrat pe nedrept deputați în Parlamentul European și alți membri ai MIOA;

U.  întrucât rezultatele alegerilor, în special alegerile municipale din Belgrad, au fost contestate de opoziție, ceea ce a dus la ample demonstrații pașnice inițiate de coaliția opoziției „Serbia împotriva violenței” și de asociația nepartizană ProGlas pentru a solicita anularea alegerilor și organizarea unui nou tur de scrutin; întrucât REC a respins plângerile opoziției; întrucât opoziția solicită anularea rezultatelor alegerilor la Curtea Constituțională din cauza acuzațiilor de fraudă pe scară largă;

V.  întrucât un protest din 24 decembrie 2023 a devenit violent atunci când unii dintre protestatari au luat cu asalt Adunarea orașului Belgrad, după care poliția a arestat 38 de persoane, inclusiv studenți, care au fost urmărite penal pentru contestarea ordinii constituționale și dintre care unele sunt încă în arest la domiciliu; întrucât mai mulți demonstranți pașnici au susținut că huligani mascați s-au infiltrat în demonstrații; întrucât demonstranții pașnici au denunțat, de asemenea, utilizarea disproporționată a forței de către poliție;

W.  întrucât, în ultimul deceniu, de când președintele Vučić a venit la putere, s-a înregistrat o erodare continuă a libertății mass-mediei în Serbia, caracterizată prin presiune politică, amenințări și chiar atacuri fizice la adresa jurnaliștilor; întrucât Reporteri fără Frontiere a plasat Serbia pe unul din locurile cele mai scăzute din Europa în clasamentul mondial al libertății presei, țara coborând cu 12 locuri și ajungând pe locul 91 în 2023;

X.  întrucât statul de drept și buna funcționare a instituțiilor democratice ale Serbiei rămân o problemă esențială în procesul de aderare a Serbiei la UE,

1.  regretă faptul că alegerile parlamentare și locale din Serbia care au avut loc la 17 decembrie 2023 s-au abătut de la standardele internaționale și de la angajamentele Serbiei de a organiza alegeri libere și corecte, din cauza abuzului persistent și sistematic al instituțiilor și mass-mediei de către politicienii aflați la putere pentru a obține un avantaj inechitabil și necuvenit; consideră că nu se poate spune că aceste alegeri au avut loc în condiții corecte; este alarmat de relatările de fraude sistematice și pe scară largă care au compromis integritatea alegerilor din Serbia;

2.  observă că MIOA a declarat că alegerile s-au desfășurat fără probleme, dar că ziua a fost marcată de numeroase deficiențe procedurale, inclusiv aplicarea inconsecventă a garanțiilor în timpul votării și numărării, cazuri frecvente de supraaglomerare, încălcări ale secretului votului și numeroase cazuri de vot în grup; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la aceste nereguli și la mediul electoral general, care au scăzut sub standardele preconizate pentru o țară candidată la aderarea la UE; reamintește autorităților sârbe că buna funcționare a instituțiilor democratice ale Serbiei joacă un rol central în procesul de aderare a Serbiei la UE și în metodologia de aderare la UE;

3.  ia act cu profundă îngrijorare de dovezile ample colectate de observatorii internaționali și interni care arată activități premergătoare zilei alegerilor și în timpul acesteia, care ar fi putut modifica rezultatul alegerilor și ar fi putut afecta în mod critic rezultatele alegerilor municipale din Belgrad, în special, și ar fi subminat grav legitimitatea alegerilor parlamentare;

4.  solicită efectuarea unei anchete internaționale independente de către experți și instituții juridice internaționale respectate cu privire la neregulile de la alegerile parlamentare, provinciale și municipale, care să pună accentul pe alegerile pentru Adunarea orașului Belgrad, deoarece anumite acuzații, inclusiv cele privind turismul electoral organizat la nivel local, depășesc domeniul acoperit de rapoartele OSCE/ODIHR; sprijină desfășurarea promptă a unei misiuni ad-hoc de informare în Serbia, cu participarea Parlamentului;

5.  îndeamnă Comisia să lanseze o inițiativă de trimitere a unei misiuni de experți în Serbia pentru a evalua situația în ceea ce privește recentele alegeri și evoluțiile postelectorale, într-un efort de a facilita condițiile prealabile pentru instituirea unui dialog societal necesar pentru a încerca să restabilească încrederea publicului în instituții, precum și să evalueze și să abordeze problemele sistemice ale statului de drept în Serbia, urmând exemplul „rapoartelor Priebe”;

6.  regretă lipsa unui răspuns instituțional la acuzațiile grave de implicare a politicienilor aflați la putere în manipularea electorală și în abuzuri electorale, ceea ce contribuie la o atmosferă de impunitate și asigură continuarea acestor practici; constată cu îngrijorare că unele dintre neregulile electorale dinaintea alegerilor din decembrie 2023 constituie potențiale încălcări ale legislației și Constituției sârbe; subliniază că, dacă se permite ca această practică să persiste fără repercusiuni, ea va continua să submineze încrederea în procesul electoral și în instituțiile Serbiei, creând obstacole irevocabile pentru regimul democratic și continuarea integrării europene; subliniază importanța investigării amănunțite a tuturor plângerilor legate de alegeri, inclusiv a cererii recente de anulare a alegerilor pentru Adunarea orașului Belgrad din 17 decembrie 2023, care a fost depusă la Curtea Constituțională de către un funcționar al coaliției „Serbia împotriva violenței”;

7.  regretă lipsa urmăririlor penale și a sancțiunilor legate de infracțiuni în timpul alegerilor, inclusiv acuzațiile grave de manipulare ilegală a registrului alegătorilor și a drepturilor de vot, presiunea și intimidarea cetățenilor și a candidaților la alegeri, cazurile de corupție, falsificarea semnăturilor cetățenilor, clientelismul, abuzul ilegitim și ilegal de date ale cetățenilor, abuzurile la adresa funcției de stat și lipsa unor mecanisme eficace pentru a împiedica politicienii aflați la putere să obțină un avantaj instituțional inechitabil la alegeri;

8.  îndeamnă autoritățile sârbe să îi ancheteze, să îi urmărească penal și să îi aducă în fața justiției pe cei responsabili de orice infracțiuni în timpul alegerilor și de orice atacuri asupra studenților;

9.  condamnă atacurile orchestrate ale demnitarilor sârbi la adresa observatorilor electorali, inclusiv a deputaților în Parlamentul European, și solicită revenirea la un discurs respectuos și constructiv, subliniind importanța respectului reciproc în procesul democratic; este profund îngrijorat de încercările de discreditare și intimidare a observatorilor; îndeamnă autoritățile sârbe să ia toate măsurile necesare pentru a evita orice alte campanii de dezinformare împotriva observatorilor electorali și să creeze condiții care să le permită observatorilor electorali naționali și internaționali să își desfășoare activitatea în mod eficace, precum și să îi protejeze de orice violență, amenințare, represalii, discriminare negativă, presiune sau orice altă acțiune arbitrară ca urmare a exercitării legitime a drepturilor și libertăților lor; salută activitatea observatorilor interni din cadrul Centrului pentru cercetare, transparență și responsabilitate (CRTA) și al Centrului pentru alegeri libere și democrație (CESID);

10.  este preocupat de „pasivizarea” adreselor rezidențiale ale anumitor categorii de cetățeni, inclusiv din Belgrad și din sudul Serbiei, care îi privează de dreptul de vot; invită autoritățile responsabile să remedieze fără întârziere aceste încălcări grave ale drepturilor electorale;

11.  îndeamnă Republica Serbia să răspundă preocupărilor legate de participarea minorităților naționale la procesul electoral, asigurând aplicarea consecventă a criteriilor pentru statutul minorităților și combătând vulnerabilitățile la presiune și la cumpărarea voturilor;

12.  invită autoritățile sârbe să ofere soluții instituționale pentru a depăși problemele actuale; solicită parlamentului și guvernului sârb să depună toate eforturile pentru a funcționa eficient, fără ciclul constant de campanii și alegeri anticipate frecvente;

13.  îndeamnă autoritățile sârbe să restabilească încrederea electoratului în întregul proces, să stabilească proceduri electorale pe deplin transparente și să asigure responsabilitatea autorităților, fie că desfășoară alegeri, fie că intervin în acestea; invită autoritățile sârbe să coopereze pe deplin și în mod substanțial cu ODIHR, cu UE și cu Consiliul Europei și să faciliteze un proces incluziv de consolidare a drepturilor și libertăților, a instituțiilor și proceselor electorale, cu participarea observatorilor electorali naționali și a partidelor politice; salută orice măsuri reale în această direcție;

14.  constată cu îngrijorare că Serbia nu a pus în aplicare multe recomandări reiterate de-a lungul timpului ale OSCE/ODIHR cu privire la chestiuni majore în procesul electoral, în pofida faptului că a fost îndemnată în mod repetat să facă acest lucru, inclusiv de către Comisie; ia act de amendamentele recente care au abordat în mod selectiv unele dintre recomandările anterioare ale OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția, în special cele referitoare la cadrul juridic pentru finanțarea campaniilor electorale;

15.  așteaptă cu interes raportul final al MIAO OSCE/ODIHR; îndeamnă Serbia să pună în aplicare recomandările formulate în avizul comun al Comisiei de la Veneția și al OSCE/ODIHR din 19 decembrie 2022 privind cadrul constituțional și juridic care reglementează funcționarea instituțiilor democratice în Serbia, în consultare cu organizațiile specializate ale societății civile și cu mult înainte de următoarele alegeri, pentru a preveni noi abateri și fraude, garantând în același timp funcționarea democratică a țării, în special cele privind accesul candidaților concurenți la mass-media, transparența sporită și responsabilitatea în ceea ce privește finanțarea campaniilor, măsurile de combatere a presiunii exercitate asupra alegătorilor și utilizarea abuzivă a resurselor administrative;

16.  invită Serbia să pună în aplicare recomandarea OSCE/ODIHR de a efectua un audit cuprinzător al registrului unificat al alegătorilor pentru a răspunde preocupărilor legate de acuratețe, inclusiv acuzațiilor de turism electoral și de înscriere a persoanelor decedate; este preocupat de acuzațiile potrivit cărora registrul unificat al alegătorilor a înregistrat deja creșteri semnificative ale numărului de alegători în orașele în care vor avea loc alegeri locale în cursul anului 2024;

17.  îndeamnă Comisia Electorală a Republicii să ia măsurile necesare pentru a aborda preocupările legate de transparența și eficiența funcționării sale, inclusiv publicarea în timp util a rezultatelor monitorizării în perioada campaniei;

18.  condamnă lipsa pluralismului mass-mediei în timpul campaniei electorale, precum și dezinformarea și relatările lipsite de etică și părtinitoare din mass-media larg răspândite în favoarea candidaților aflați în funcție; constată cu îngrijorare că un număr mare de canale mass-media sunt influențate sau controlate de guvern, ceea ce a condus la condiții de concurență inechitabile pentru candidații opoziției în timpul campaniei; condamnă atacurile declanșate de canalele mass-media apropiate guvernului împotriva jurnaliștilor critici; regretă expunerea publică covârșitoare a președintelui Serbiei înainte și în timpul campaniei, deoarece a eliminat liniile de demarcație dintre instituția președinției, stat și partidul politic aflat la putere;

19.  este preocupat că, în pofida noilor legi privind mass-media electronică, informarea publicului și mass-media, condițiile și pluralismul mass-mediei s-au deteriorat; regretă profund faptul că Autoritatea de reglementare a mass-mediei electronice (REM) și-a neglijat obligațiile care îi revin în temeiul legii de a controla campania în mass-media, de a raporta cu privire la constatările sale și de a sancționa canalele mass-media care au încălcat legea, au răspândit discursuri de incitare la ură sau au încălcat standardele jurnalistice; constată cu îngrijorare că REM a publicat doar rezultatele monitorizării pentru organismul public de radiodifuziune și canalele private prin cablu, dar nu și pentru canalele naționale private apropiate de partidul de guvernământ;

20.  își exprimă îngrijorarea cu privire la cazurile de atacuri abuzive și de limbaj, combinate cu hărțuirea împotriva jurnaliștilor, a activiștilor pentru drepturile omului și a organizațiilor societății civile, săvârșite uneori de funcționari publici, în special înainte de alegeri; îndeamnă autoritățile sârbe să combată ingerințele străine și campaniile de dezinformare, să îmbunătățească substanțial protecția jurnalismului independent și să asigure un peisaj mediatic transparent; subliniază că instituțiile UE trebuie să depună mai multe eforturi pentru a se asigura că drepturile și libertățile jurnaliștilor și ale mass-mediei sârbe sunt protejate; subliniază că accesul la fondurile de preaderare ar trebui folosit ca mijloc pentru a împiedica ca situația libertății mass-mediei să se deterioreze în continuare;

21.  solicită o reformă a eficacității mecanismelor de supraveghere a campaniei, inclusiv a Agenției pentru prevenirea corupției și a Comitetului ad-hoc pentru supravegherea campaniilor, pentru a asigura soluționarea în timp util și transparentă a plângerilor legate de utilizarea abuzivă a resurselor publice;

22.  subliniază că Serbia, în calitate de țară candidată la aderarea la UE, nu a pus suficient în aplicare standardele democratice europene și internaționale fundamentale; invită autoritățile sârbe să se asigure că există suficiente garanții democratice pentru organizarea următoarelor alegeri locale periodice în 2024, precum și a viitoarelor alegeri;

23.  ia act de faptul că toate parlamentele sârbe din ultimii 12 ani, cu excepția unuia, au fost dizolvate anticipat și că organizarea de alegeri anticipate inutile în continuare subminează stabilitatea politică; subliniază că alegerile anticipate constante, modul permanent de campanie și întârzierile îndelungate în alcătuirea guvernelor nu contribuie la guvernanța democratică eficientă a țării, ci, în schimb, slăbesc parlamentul și duc la o lipsă de supraveghere și legitimitate legislativă parlamentară;

24.  subliniază importanța libertății de exprimare și recunoaște că orice persoană are dreptul de a-și exprima opiniile și de a participa la proteste pașnice; condamnă, în acest context, utilizarea disproporționată a violenței poliției împotriva demonstranților pașnici care protestează împotriva fraudei electorale; este preocupat de acuzațiile potrivit cărora la proteste s-au infiltrat agenți provocatori pentru a declanșa intervenția poliției; este preocupat de evaluările potrivit cărora unii participanți la protestul din 24 decembrie 2023 au primit un tratament disproporționat de dur din partea poliției și a sistemului judiciar, în contrast puternic cu practicile poliției sârbe din timpul protestelor anterioare din țară; îndeamnă misiunile diplomatice ale UE și ale statelor membre să continue monitorizarea cauzelor juridice în curs legate de proteste;

25.  condamnă cu fermitate afirmațiile nefondate ale autorităților sârbe potrivit cărora statele membre ale UE au fost implicate în organizarea de proteste postelectorale; regretă că protestele au fost utilizate ca scuză pentru a răspândi discursuri anti-UE în mass-media apropiată de partidul aflat la guvernare;

26.  regretă lipsa unor critici deschise din partea Comisiei, în special din partea comisarului pentru extindere, cu privire la numeroasele acuzații de fraudă electorală la alegerile din Serbia și invită Comisia să trateze fără întârziere deficiențele care au condus la aceste acuzații;

27.  își reiterează poziția potrivit căreia negocierile de aderare cu Serbia ar trebui să avanseze numai dacă țara înregistrează progrese semnificative în ceea ce privește reformele sale legate de UE, inclusiv punerea în aplicare pe deplin a recomandărilor OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția; solicită Comisiei și Consiliului să aplice o condiționalitate strictă; solicită Comisiei să dea curs în detaliu rapoartelor Curții de Conturi Europene și să înceapă imediat auditul finanțării acordate guvernului sârb în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare III (IPA III) și al altor instrumente financiare; subliniază că, în cazul în care autoritățile sârbe nu doresc să pună în aplicare recomandările-cheie privind alegerile sau dacă constatările acestei anchete indică faptul că autoritățile sârbe au fost direct implicate în frauda electorală, solicită suspendarea finanțării din partea UE pe motiv al încălcărilor grave ale statului de drept în legătură cu alegerile din Serbia;

28.  se angajează să monitorizeze îndeaproape evoluțiile postelectorale din Serbia și să sprijine reformele care consolidează democrația și ajută Serbia să avanseze pe calea aderării la UE; subliniază că a depus întotdeauna eforturi pentru a sprijini pluralismul politic și consolidarea unui mediu electoral favorabil incluziunii în Serbia prin toate activitățile sale, în special prin dialogul între partide și procesul de dialog parlamentar; subliniază importanța continuării dialogului între partide și a procesului de dialog parlamentar; solicită UE să cofaciliteze un dialog intern și semnificativ în Serbia între guvern și opoziție, pentru a depăși climatul actual de polarizare politică profundă; consideră, în acest context, că Parlamentul este instituția cea mai potrivită pentru a acționa ca facilitator constructiv;

29.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Președintelui Consiliului European, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Președintelui, Guvernului și Adunării Naționale a Serbiei, Biroului pentru instituții democratice și drepturile omului al OSCE, Adunării Parlamentare a OSCE, precum și Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

(1) JO C, C/2023/1065, 15.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/1065/oj.

Rezoluția Parlamentului European din 8 februarie 2024 referitoare la punerea în aplicare a Strategiei UE privind egalitatea persoanelor LGBTIQ 2020-2025 (2023/2082(INI))

P9_TA(2024)0076 A9-0030/2024

Parlamentul European,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului și jurisprudența aferentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO),

–  având în vedere jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE),

–  având în vedere hotărârea CJUE din 5 iunie 2018 în cauza C-673/16,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), care a fost ratificată de Uniunea Europeană la 28 iunie 2023,

–  având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei, Convenția ONU privind eliminarea discriminării rasiale și Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități,

–  având în vedere principiile de la Yogyakarta și aplicarea dreptului internațional al drepturilor omului în ceea ce privește orientarea sexuală, identitatea de gen, exprimarea de gen și caracteristicile sexuale,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 12 noiembrie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025” (COM(2020)0698),

–  având în vedere rezoluția sa din 14 septembrie 2021 referitoare la drepturile persoanelor LGBTIQ în UE(1),

–  având în vedere raportul Comisiei privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a Strategiei privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025,

–  având în vedere rezoluția sa din 11 martie 2021 referitoare la declararea UE ca zonă de libertate a persoanelor LGBTIQ(2),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 septembrie 2020 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind constatarea unui risc clar de încălcare gravă de către Republica Polonă a statului de drept(3),

–  având în vedere rezoluția sa din 8 iulie 2021 referitoare la încălcările legislației UE și ale drepturilor cetățenilor LGBTIQ în Ungaria, ca urmare a modificărilor legislative adoptate de Parlamentul Ungariei(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 20 octombrie 2022 referitoare la creșterea numărului de infracțiuni motivate de ură împotriva persoanelor LGBTIQ+ în întreaga Europă, având în vedere recentele crime homofobe din Slovacia(5),

–  având în vedere rezoluția sa din 29 aprilie 2023 referitoare la dezincriminarea universală a homosexualității în lumina recentelor evenimente din Uganda(6),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 7 decembrie 2022 de regulament al Consiliului privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea hotărârilor judecătorești și acceptarea actelor autentice în materie de filiație și privind crearea unui certificat de filiație european (COM(2022)0695),

–  având în vedere studiul Direcției Generale Servicii de Cercetare Parlamentară din decembrie 2023 intitulat „Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025 – Prezentare generală a punerii în aplicare”(7),

–  având în vedere Orientările UE pentru strategii și planuri de acțiune în vederea consolidării egalității pentru persoanele LGBTIQ, elaborate de Comisie în 2022,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare (UE) 2024/442 a Comisiei din 24 ianuarie 2024 privind cererea de înregistrare, în temeiul Regulamentului (UE) 2019/788 al Parlamentului European și al Consiliului, a inițiativei cetățenești europene intitulate Interzicerea practicilor de conversie în Uniunea Europeană(8),

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A9-0030/2024),

A.  întrucât drepturile LGBTIQ+ sunt drepturi fundamentale, iar sistemul de control și echilibru în materie de stat de drept și democrație este esențial pentru protejarea drepturilor LGBTIQ; întrucât siguranța și demnitatea persoanelor LGBTIQ+ reprezintă siguranța și demnitatea tuturor;

B.  întrucât egalitatea de tratament și nediscriminarea constituie drepturi fundamentale consacrate în tratate și în Cartă, și ar trebui respectate pe deplin;

C.  întrucât egalitatea și protecția minorităților se numără printre valorile UE consacrate la articolul 2 din TUE;

D.  întrucât articolul 21 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că orice cetățean al Uniunii are dreptul de liberă circulație și de ședere pe teritoriul statelor membre;

E.  întrucât toate statele membre și-au asumat, în temeiul dreptului internațional și al tratatelor UE, obligații și sarcini legate de respectarea, garantarea, protejarea și realizarea drepturilor fundamentale;

F.  întrucât s-au înregistrat progrese în ceea ce privește protejarea și promovarea drepturilor persoanelor LGBTIQ+ în unele state membre;

G.  întrucât discriminarea bazată pe orientarea sexuală reală sau percepută, identitatea și exprimarea de gen și caracteristicile sexuale (SOGIESC) persistă în întreaga UE;

H.  întrucât evoluțiile din unele state membre au arătat că progresele înregistrate în ceea ce privește drepturile persoanelor LGBTIQ+ nu pot fi considerate de la sine înțelese;

I.  întrucât, în 2022, Comisia, împreună cu Parlamentul European și 15 state membre, au trimis Ungaria în fața CJUE din cauza încălcării drepturilor LGBTIQ;

J.  întrucât Letonia ar trebui să se alăture subgrupului pentru egalitate LGBTIQ, înființat în cadrul Grupului la nivel înalt pentru nediscriminare, egalitate și diversitate - ca ultimul stat membru care urmează să o facă, după ce Cipru și-a exprimat recent interesul - cu scopul de a îmbunătăți punerea în aplicare a strategiei LGBTIQ în toate statele membre;

K.  întrucât Parlamentul a condamnat în cei mai fermi termeni posibil legile, politicile și practicile discriminatorii împotriva persoanelor LGBTIQ+, cum ar fi „Legea împotriva homosexualității” din Uganda;

L.  întrucât, la 30 noiembrie 2023, Curtea Supremă a Rusiei a interzis „mișcarea internațională LGBT”, declarând-o organizație extremistă; întrucât această decizie este un atac grav împotriva persoanelor LGBTIQ + și a apărătorilor drepturilor omului din Rusia și va avea un impact grav asupra situației acestora; întrucât persoanele LGBTIQ + din China s-au confruntat cu intensificarea hărțuirii și a cenzurii, inclusiv în mediul online;

M.  întrucât raportul anual din 2023 al Asociației Internaționale a Persoanelor Lesbiene, Gay, Bisexuale, Trans și Intersexuale (ILGA) din Europa a semnalat cel mai mare număr de acte de violențe împotriva persoanelor LGBTIQ+ din ultimii 12 ani;

N.  întrucât intensificarea retoricii anti-drepturi, inclusiv a politicienilor aleși, a contribuit la crearea unui mediu ostil pentru persoanele LGBTIQ+ și apărătorii drepturilor persoanelor LGBTIQ+;

O.  întrucât construirea unor societăți sigure, libere și favorabile incluziunii pentru persoanele LGBTIQ+ implică combaterea manifestărilor multiple și intersecționale de discriminare, excluziune și violență;

P.  întrucât persoanele LGBTIQ se confruntă cu discriminare și violență la nivel mondial;

Q.  întrucât Uniunea Europeană s-a angajat să promoveze și să protejeze drepturile persoanelor LGBTIQ+ în întreaga lume;

R.  întrucât toate formele și manifestările de ură și intoleranță, inclusiv discursurile de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură, sunt incompatibile cu valorile UE precum demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului, așa cum sunt consacrate la articolul 2 din TUE;

S.  întrucât așa-numitele „practici de convertire” se pot baza pe diferite metode, cum ar fi electroșocuri, luare de hormoni sau rituri de exorcizare care constituie practici de tortură; și se estimează că 2 % dintre persoanele LGBTIQ+ din UE au fost efectiv supuse unor astfel de „practici de convertire” și la 5 % li s-a oferit convertirea, deși cifrele reale ar putea fi mult mai mari;

T.  întrucât inițiativa cetățenească europeană (ICE) intitulată „Interzicerea practicilor de conversie în Uniunea Europeană” a fost prezentată Comisiei la 27 noiembrie 2023; întrucât aceasta solicită Uniunii să ia măsuri pentru a propune o interdicție obligatorie din punct de vedere juridic a practicilor de conversie care vizează cetățenii LGBTIQ+ din Uniunea Europeană; întrucât Comisia a înregistrat complet această ICE la 21 ianuarie 2024;

Concluziile principale

1.  salută Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025, adoptată de Comisia Europeană la 12 noiembrie 2020 (COM(2020)0698) și recentul său raport de progres privind punerea în aplicare a strategiei; remarcă angajamentul Comisiei Europene de a sprijini statele membre în punerea în aplicare a strategiei, își exprimă profunda îngrijorare cu privire la disparitățile de deschidere față de strategie între statele membre; salută eforturile Comisiei Europene de a promova egalitatea pentru persoanele LGBTIQ+ în toate domeniile incluse în strategie; regretă că anumite acțiuni-cheie preconizate inițial de Comisie nu au fost puse în aplicare până în prezent;

2.  recunoaște progresele înregistrate în punerea în aplicare a Strategiei privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025, subliniind totodată că egalitatea reală pentru persoanele LGBTIQ+ din UE este încă departe de a fi o realitate curentă; își exprimă îngrijorarea față de discriminarea și violența cu care se confruntă persoanele LGBTIQ+ în UE și față de consecințele asupra dreptului lor la o viață liberă și demnă;

3.  regretă că directiva orizontală privind combaterea discriminării este blocată în Consiliu din 2008; consideră că orice actualizare de către Comisie a propunerii trebuie să se bazeze pe poziția Parlamentului, să abordeze discriminarea intersecțională și să interzică în mod explicit discriminarea pe baza oricărei combinații de criterii enumerate în cartă; regretă că Consiliul a ignorat aceste solicitări și îndeamnă Consiliul să le integreze în mandatul său și să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a combate discriminarea în UE;

4.  solicită includerea tuturor motivelor de orientare sexuală, identitate de gen, expresie de gen și caracteristici sexuale în legislația UE anti-discriminare, pe baza unei interpretări ample a motivelor de orientare sexuală și sex și a principiului egalității între femei și bărbați stabilit în tratate; constată că acest lucru va asigura securitatea juridică și caracterul exhaustiv al protecției persoanelor LGBTIQ+;

5.  subliniază că persoanele LGBTIQ+ sunt afectate în mod disproporționat de lipsa de adăpost, de sărăcie și de excluziunea socioeconomică; își exprimă îngrijorarea cu privire la efectele pandemiei de Covid-19 și ale crizei costului de trai și a locuințelor asupra vieții persoanelor LGBTIQ+; reafirmă că dreptul la locuință este un drept fundamental;

6.  regretă că, în ciuda legislației UE care interzice discriminarea pe baza orientării sexuale în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă, persoanele LGBTIQ+ se confruntă în continuare cu obstacole în calea accesului la locuri de muncă, în special locuri de muncă decente; consideră că drepturile LGBTIQ+ sunt drepturi ale lucrătorilor;

7.  subliniază că discriminarea pe motive de orientare sexuală reală sau percepută, identitate de gen, expresie de gen și sex are încă un impact însemnat asupra sănătății fizice, mintale și sexuale și a bunăstării persoanelor LGBTIQ+; regretă că persoanele LGBTIQ+ se confruntă în continuare cu discriminare în accesul la asistență medicală; subliniază că accesul la asistență medicală ar trebui oferit ca un serviciu public universal, accesibil și în timp util;

8.  subliniază necesitatea unei educații incluzive și sigure pentru persoanele LGBTIQ+ în toate statele membre, în special pentru tinerii LGBTIQ+;

9.  regretă faptul că persoanele LGBTIQ+ se confruntă în continuare cu discriminare în unele state membre în ceea ce privește accesul la protecție socială, securitate socială, accesul la furnizarea de bunuri și alte sectoare sau servicii;

10.  regretă faptul că persoanele în vârstă LGBTIQ+ sunt afectate în special de lipsa drepturilor LGBTIQ+, exacerbând și mai mult sentimentul de izolare socială și barierele în calea accesului la serviciile esențiale; subliniază că populația în vârstă LGBTIQ+ este adesea neglijată în elaborarea politicilor publice și a proiectelor, inclusiv în cele adaptate persoanelor LGBTIQ+; reliefează că populația în vârstă LGBTIQ+ este afectată în mod disproporționat de sărăcie și de lipsa accesului la locuințe decente și la rețele de îngrijire adecvate; evidențiază că o zonă europeană de libertate LGBTIQ nu poate lăsa pe nimeni în urmă;

11.  subliniază că serviciile de îngrijire pentru persoanele LGBTIQ+ trebuie să asigure întotdeauna demnitatea, independența, autonomia, bunăstarea și participarea la viața socială a persoanelor care beneficiază de aceste servicii, inclusiv posibilitatea de îngrijire la domiciliu și de servicii comunitare;

12.  constată că persoanele LGBTIQ+ din regiunile rurale, periferice și ultraperiferice se confruntă cu dificultăți și obstacole speciale în calea accesului la serviciile esențiale;

13.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la persoanele LGBTIQ + care sunt nevoite să își exercite dreptul de a solicita azil în Uniunea Europeană; este îngrijorat că persoanele transgen și intersexuale se confruntă cu obstacole suplimentare în procesul de solicitare a azilului; subliniază cât de important este ca situația persoanelor LGBTIQ+ să fie luată în considerare la elaborarea politicii de azil și migrație a Uniunii;

14.  își exprimă profunda îngrijorare legată de intensificarea discursurilor de incitare la ură, a infracțiunilor motivate de ură și a violenței împotriva persoanelor LGBTIQ +, inclusiv pe platformele online, unde se poate ajunge la încălcarea drepturilor la viață privată ale persoanelor care accesează conținut LGBTIQ +; reamintește că este necesară o politică publică preventivă și de protecție împotriva discursurilor de incitare la ură, infracțiunilor motivate de ură și violenței bazate pe prejudecăți împotriva persoanelor LGBTIQ+; recunoaște că nu se semnalează suficient cazurile de discurs instigator la ură și de infracțiuni împotriva persoanelor LGBTIQ+, din cauza lipsei de încredere în autoritățile publice în ceea ce privește combaterea acestor infracțiuni;

15.  condamnă faptul că ascensiunea forțelor politice de extremă dreaptă a generat o intensificare a stigmatizării, a hărțuirii, a violenței și a persecutării persoanelor LGBTIQ+ și a organizațiilor societății civile și a activiștilor în domeniul drepturilor persoanelor LGBTIQ+; condamnă faptul că, din ce în ce mai mult, comunitatea LGBTIQ+ este tratată drept țap ispășitor, iar promovarea drepturilor LGBTIQ+ este calificată în mod nociv drept „ideologie”;

16.  subliniază că Uniunea trebuie să abordeze situația persoanelor LGBTIQ+ în cadrul negocierilor oficiale cu țările candidate și să sprijine toate țările vizate de extindere, pentru a elimina lacunele legislative și a garanta drepturile fundamentale ale persoanelor LGBTIQ+;

17.  insistă că Uniunea trebuie să adopte o abordare comună a recunoașterii juridice a căsătoriilor și parteneriatelor între persoane de același sex și a părinților curcubeu, inclusiv a părinților trans, precum și a recunoașterii juridice a genului, pentru a garanta interesul superior al copiilor, în conformitate cu jurisprudența CJUE și a CEDO;

18.  subliniază dificultățile cu care se confruntă persoanele trans, non-binare și intersexuale în UE, în special în ceea ce privește statutul lor socioeconomic și sociodemografic; subliniază modul în care absența procedurilor juridice de recunoaștere a genului în statele membre încalcă drepturile persoanelor trans, non-binare și intersexuale din întreaga Uniune și împiedică aspirațiile acestora;

19.  insistă că familiile curcubeu au dreptul la liberă circulație în UE, iar copiii familiilor curcubeu nu ar trebui discriminați în procesele de dobândire a cetățeniei UE;

20.  este îngrijorat că tehnologiile de recunoaștere facială și creare de profiluri ar putea genera riscuri mai mari pentru persoanele LGBTIQ+, în special pentru persoanele trans, non-binare și intersexuale;

21.  regretă lipsa unei imagini de ansamblu coerente a finanțării UE pentru egalitatea LGBTIQ+ în cadrul diferitelor programe care sprijină strategia;

22.  subliniază că este urgent ca Comisia să asigure accesul la finanțare al organizațiilor societății civile (OSC) care activează în domeniul drepturilor omului pentru persoanele LGBTIQ+ în Uniune și în țările terțe; observă că finanțarea adecvată și flexibilă a OSC-urilor care susțin drepturile LGBTIQ+ reprezintă o condiție esențială pentru protejarea și promovarea drepturilor LGBTIQ+, în Uniunea Europeană și în țările terțe;

23.  salută inițiativele Uniunii menite să protejeze apărătorii drepturilor omului LGBTIQ+ și să le faciliteze activitatea de apărare a drepturilor fundamentale; subliniază că Uniunea trebuie să continue să combată stigmatizarea, intimidarea și hărțuirea apărătorilor drepturilor omului LGBTIQ+ din întreaga lume: salută sprijinul acordat de Comisie activiștilor LGBTIQ+ din Ucraina, în special prin modalitatea de „atribuire directă”, de la începutul invaziei ruse și al războiului de agresiune împotriva Ucrainei;

24.  reamintește că ajutorul umanitar european ar trebui să ia în considerare aspectele legate de gen, vârstă, protecție și LGBTIQ+, respectând în același timp intersecționalitatea, ca principiu transversal și în conformitate cu principiile umanitare;

25.  subliniază că UE nu trebuie să lase pe nimeni în urmă când este vorba de protejarea drepturilor fundamentale;

Recomandări

26.  invită UE și statele membre să asigure integrarea reală a drepturilor LGBTIQ+ în toate politicile UE; solicită ca politicile să acopere motivele de discriminare multiplă și intersecțională care se pot baza, printre altele, pe statut socioeconomic, vârstă, rasă, religie, orientare sexuală reală sau percepută, identitate de gen, expresie de gen și caracteristici sexuale sau dizabilitate; solicită ca politicile să ia în considerare contextele particulare ale regiunilor rurale, periferice și ultraperiferice;

27.  solicită UE și statelor membre să includă SOGIESC în motivele luate în considerare în legislația UE împotriva discriminării, în conformitate cu mandatul Parlamentului referitor la propunerea de directivă privind standardele aplicabile organismelor de promovare a egalității(9);

28.  solicită UE și statelor membre să implice persoanele LGBTIQ+ în elaborarea politicilor, inclusiv în conceperea și punerea în aplicare a politicilor socioeconomice, privind locuințele și educația; invită statele membre să abordeze criza costului vieții și a locuințelor, inclusiv prin definirea unor măsuri specifice pentru persoanele LGBTIQ+;

29.  invită statele membre să pună în aplicare Directiva privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă;

30.  salută propunerea Comisiei de regulament privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea hotărârilor judecătorești și acceptarea actelor autentice în materie de filiație și privind crearea unui certificat de filiație european, care vizează protejarea drepturilor tuturor copiilor, garantând faptul că legăturile lor parentale stabilite într-un stat membru, în special în cazul părinților de același sex, sunt recunoscute în toate statele membre ale UE; solicită Comisiei să analizeze potențialul altor temeiuri juridice din tratate, în special articolele 19 și 21 din TFUE, pentru a se asigura că toate statele membre recunosc pe deplin și necondiționat căsătoriile, parteneriatele, filiația și viața de familie a persoanelor LGBTIQ+, fără discriminare și obstacole în calea liberei circulații;

31.  salută decizia Comisiei din 15 iulie 2021 de a iniția acțiuni în justiție împotriva statelor membre pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale persoanelor LGBTIQ+; invită Comisia să continue să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a legislației UE în statele membre și să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor dacă s-au încălcat drepturile fundamentale ale persoanelor LGBTIQ+, prevăzute de articolul 2 din TUE, Carta drepturilor fundamentale sau legislația secundară, după caz; invită Comisia să recurgă în mod sistematic la procedurile accelerate și la cererile de măsuri provizorii în fața CJUE;

32.  invită Comisia să se asigure că statele membre respectă hotărârile CJUE și CEDO, abordând cazurile de neconformitate, utilizând măsurile prevăzute de articolul 260 alineatul (2) din TFUE și regulamentul privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept, în special în cazul persoanelor LGBTIQ+ și al familiilor curcubeu care trec frontierele în interiorul UE;

33.  invită toate statele membre să adere la Orientările pentru strategii și planuri de acțiune în vederea consolidării egalității persoanelor LGBTIQ(10), pregătite de subgrupul pentru egalitate LGBTIQ;

34.  invită statele membre să extindă sfera de cuprindere a serviciilor de asistență medicală, permițând persoanelor LGBTIQ+ să solicite îngrijiri specifice, inclusiv în domeniul sănătății sexuale și reproductive și al tehnologiilor aferente; îndeamnă Comisia și statele membre să adopte măsuri de combatere a discriminării persoanelor LGBTIQ+ în sectorul sănătății;

35.  invită statele membre să majoreze finanțarea destinată furnizării de servicii pentru victimele violenței bazate pe gen și să sprijine victimele LGBTIQ+, în special femeile LGBTIQ+, răspunzând nevoilor și experiențelor lor specifice;

36.  reamintește că este necesar ca tehnologiile de recunoaștere facială și de creare de profiluri să fie ghidate de principiile transparenței, interpretabilității, echității și responsabilității, pentru a aborda prejudecățile și riscurile survenite pentru persoanele LGBTIQ +;

37.  solicită Uniunii să acorde acces la azil persoanelor LGBTIQ+, inclusiv celor din țările terțe clasificate drept țări sigure;

38.  invită Comisia Europeană să asigure sprijin egalității LGBTIQ+, prin acțiuni în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare, așa cum a anunțat în Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025, și să includă sprijinul menționat în Programul de lucru 2023-2025;

39.  invită Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA) să își finalizeze rapid orientările practice privind solicitanții SOGIESC și invită statele membre să respecte apoi aceste orientări;

40.  invită Comisia să monitorizeze efectele și să finanțeze OSC-urile și proiectele academice care investighează mișcarea anti-gen, pentru a o combate în mod eficace;

41.  invită Comisia și statele membre să se bazeze pe cunoștințele empirice și sistematice acumulate de OSC-uri și cercetătorii universitari atunci când elaborează politici și programe de sprijinire a persoanelor LGBTIQ+ din Europa și din întreaga lume;

42.  invită Uniunea și statele membre să recunoască orientarea sexuală reală sau percepută, identitatea de gen, expresia de gen și caracteristicile sexuale drept motivații părtinitoare; invită Comisia și statele membre să combată discursurile de incitare la ură, infracțiunile motivate de ură și violența motivată de prejudecățile SOGIESC, inclusiv online; salută inițiativa Comisiei de a mări lista infracțiunilor incriminate de UE de la articolul 83 alineatul (1) din TFUE, incluzând discursurile de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură, ceea ce ar permite stabilirea unor norme minime privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor aplicabile în toate statele membre ale UE; subliniază că dreptul penal al Uniunii trebuie să asigure o reacție fermă la discursurile care incită la ură și la infracțiunile motivate de ură; regretă profund că au trecut aproape doi ani de la publicarea comunicării Comisiei și că Consiliul nu a înregistrat progrese în această privință, deși a fost în măsură să extindă rapid lista infracțiunilor incriminate de UE în alte scopuri; regretă această lipsă de acțiune, având în vedere intensificarea discursurilor de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură; invită din nou Consiliul să depună eforturi susținute pentru a ajunge la un consens, astfel încât Comisia să poată iniția a doua etapă a procedurii;

43.  îndeamnă Comisia să prezinte un program de lucru care să crească gradul de conștientizare și să încurajeze semnalarea infracțiunilor motivate de ură, cu un mobil bazat pe prejudecățile SOGIESC; îndeamnă Comisia și statele membre să se asigure că polițiștii și magistrații beneficiază de formare privind aspectele LGBTIQ+, pentru a sprijini mai bine persoanele LGBTIQ+ și pentru a investiga și a urmări penal în mod adecvat infracțiunile motivate de ură;

44.  invită Comisia să analizeze cadrul juridic al Uniunii și posibilele căi de urmat pentru a contracara și a interzice practicile de convertire la nivelul Uniunii și să impulsioneze statele membre să interzică practicile de convertire din motive legate de SOGIESC;

45.  salută, ca un prim pas, înregistrarea oficială de către Comisie a inițiativei cetățenești europene intitulată „Interzicerea practicilor de conversie în Uniunea Europeană”, deoarece, prin aceasta, se recunosc temeiurile juridice la nivel european pentru a acționa în această privință; își exprimă sprijinul pentru această inițiativă cetățenească europeană; invită Comisia să acționeze pe baza acesteia și să propună acte juridice în temeiul tratatelor și Regulamentului ICE(11);

46.  solicită interzicerea mutilării genitale, în special a mutilării genitale a persoanelor intersexuale și a mutilării genitale a femeilor;

47.  invită statele membre să continue să facă schimb de bune practici în materie de protejare a drepturilor fundamentale ale copiilor intersexuali;

48.  solicită interzicerea avorturilor forțate și a sterilizărilor forțate; subliniază importanța dreptului persoanelor LGBTIQ+ la autodeterminare, la autonomie și la sănătatea fizică și mintală; subliniază că poziția Parlamentului cu privire la propunerea de directivă referitoare la combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice include adăugarea pe lista infracțiunilor incriminate de UE a mutilării genitale a femeilor, a mutilării genitale a persoanelor intersexuale și a sterilizării forțate;

49.  invită statele membre să recunoască căsătoria și calitatea de părinte a cuplurilor de același sex, în scopul exercitării drepturilor care decurg din dreptul Uniunii, conform cerințelor CJUE;

50.  invită statele membre să instituie legi și proceduri juridice accesibile de recunoaștere a genului, cu sprijinul Comisiei;

51.  invită Comisia și statele membre să promoveze medii sigure și favorabile incluziunii în educație, cultură, sport și în alte sectoare;

52.  invită statele membre să ia măsuri suplimentare pentru a garanta drepturi egale pentru persoanele LGBTIQ+ cu dizabilități, prin măsuri de protecție explicite împotriva discriminării bazate pe orientarea sexuală și identitatea de gen, necesare în toate domeniile vieții, inclusiv ocuparea forței de muncă, locuința, educația, locuințele publice și creditele;

53.  invită statele membre să pună în aplicare recomandările Consiliului privind căile către succesul școlar și, în special, să includă măsuri împotriva discriminării persoanelor LGBTIQ+, mai ales a tinerilor LGBTIQ+, pentru a asigura o educație sigură și favorabilă incluziunii;

54.  îndeamnă Comisia și statele membre să intensifice măsurile de combatere a agresării și hărțuirii copiilor și tinerilor LGBTIQ+ în școli și să crească gradul de conștientizare cu privire la aceste cazuri; subliniază că astfel de situații contribuie la excluziunea socială;

55.  invită Comisia să extindă finanțarea Erasmus+ de la rubrica „Promovarea egalității LGBT+”, prin eforturi active de comunicare, în cooperare cu autoritățile naționale;

56.  invită Uniunea să fie un exemplu și să își asume un rol de lider în promovarea drepturilor LGBTIQ+ în întreaga lume, în conformitate cu orientările sale în domeniul drepturilor omului referitoare la evitarea discriminării în acțiunile externe;

57.  invită Comisia să instituie un reprezentant special pentru egalitatea LGBTIQ+ în Serviciul european de acțiune externă, pentru a asigura o punere în aplicare orizontală a Strategiei privind egalitatea LGBTIQ 2020-2025 în străinătate;

58.  își exprimă îngrijorarea cu privire la situația drepturilor LGBTIQ+ la nivel mondial; invită Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să utilizeze politica de dezvoltare ca instrument de asigurare a implementării reformelor în țările în curs de dezvoltare, cu scopul de a combate regresul în ceea ce privește recunoașterea și protecția acestor drepturi și de a asigura drepturile persoanelor LGBTIQ +;

59.  invită Comisia să se asigure că persoanele LGBTIQ+ beneficiază de sprijin în cadrul instrumentelor bugetare și de finanțare, precum și a programelor mai ample de ajutor pentru dezvoltare;

60.  invită Comisia să sprijine țările candidate și țările potențial candidate în punerea în aplicare a legislației Uniunii, inclusiv în domeniul drepturilor LGBTIQ+, și să monitorizeze progresul acestora;

61.  invită Comisia să îmbunătățească în continuare posibilitatea de refinanțare și să ofere o finanțare flexibilă, care să permită grupurilor mici, la nivel local, de apărare a drepturilor omului și altor actori ai societății civile din domeniul promovării drepturilor LGBTIQ+ să aibă acces la aceste fonduri, în Uniune și în țările terțe, în conformitate cu dreptul UE;

62.  invită Comisia să continue să își îmbunătățească comunicarea cu privire la oportunitățile de finanțare pentru promovarea egalității LGBTIQ+, în special în statele membre în care egalitatea s-a confruntat cu eșecuri;

63.  invită Comisia să se asigure că statele membre gestionează fondurile Uniunii în conformitate cu Carta, incluzând dreptul la nediscriminare, conform „condiției favorizante” orizontale, în temeiul Regulamentului privind dispozițiile comune(12) (RDC); subliniază că nicio cheltuială nu poate fi rambursată de către Comisie până când nu au fost îndeplinite condițiile favorizante aplicabile;

64.  invită UE să continue să combată stigmatizarea și hărțuirea apărătorilor drepturilor omului ale persoanelor LGBTIQ+ (HRD) și să-i protejeze pe HRD din țările terțe; îndeamnă UE să extindă astfel de mecanisme la apărătorii drepturilor omului din UE, permițând protejarea HRD LGBTIQ+ în statele membre;

65.  îndeamnă UE să extindă aceste măsuri de protecție la apărătorii drepturilor omului din statele membre ale UE;

66.  invită Comisia să intensifice colectarea de date privind discriminarea bazată pe SOGIESC și să utilizeze aceste date pentru a adapta politicile publice favorabile incluziunii la persoanele LGBTIQ+ și pentru a susține utilizarea de către statele membre a acestor date;

67.  invită toate statele membre să-și auto-evalueze progresele în materie de punere în practică a strategiei privind persoanele LGBTIQ și să comunice rezultatele Comisiei și Parlamentului;

68.  invită toate statele membre să adopte planuri și strategii naționale de acțiune LGBTIQ+ până în 2025;

69.  invită Comisia să elaboreze o nouă strategie privind egalitatea persoanelor LGBTIQ+ pentru perioada 2025-2030, bazată pe angajamente puternice, care să reflecte Carta, apelurile și așteptările Parlamentului, ale organizațiilor societății civile și ale persoanelor LGBTIQ+ din Europa și din întreaga lume; solicită Comisiei să comunice un calendar al viitoarei strategii de egalitate privind persoanele LGBTIQ+ înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2024;

70.  invită Comisia să se asigure că următoarea strategie privind egalitatea persoanelor LGBTIQ+ este susținută de un instrument mai robust, însoțit de un plan de implementare orientat către obiective, de o structură puternică de integrare care să asigure integrarea drepturilor LGBTIQ+ în toate politicile UE, incluzând toate motivele legate de orientare sexuală, identitatea de gen, expresia de gen și caracteristicile sexuale și alocarea resurselor; să includă un calendar și etapele importante, asigurând monitorizarea, evaluarea, responsabilitatea și procesele de învățare, inclusiv consultarea organizațiilor LGBTIQ+; invită Comisia, în plus, să acorde o atenție deosebită grupurilor aflate în situații vulnerabile, cum ar fi copiii și tinerii LGBTIQ+;

71.  invită Comisia să asigure un portofoliu de comisar pentru egalitate și diversitate în următorul mandat;

72.  încurajează introducerea unui coordonator pentru drepturile LGBTIQ+ în Comisia UE;

o
o   o

73.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și țărilor candidate, parlamentelor subnaționale și autorităților locale ale statelor membre și ale țărilor candidate.

(1) JO C 117, 11.3.2022, p. 2. (2) JO C 474, 24.11.2021, p. 140. (3) Texte adoptate, P9_TA(2020)0225. (4) Texte adoptate, P9_TA(2021)0362. (5) Texte adoptate, P9_TA(2022)0372. (6) Texte adoptate, P9_TA(2023)0120. (7) Studiu – „Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ+ 2020-2025 – Prezentare generală a punerii în aplicare”, Parlamentul European, Direcția Generală Servicii de Cercetare Parlamentară, 2023. (8) JO L, 2024/442, 5.2.2024, ELI: https://eur-lex.europa.eu/eli/dec_impl/2024/442/oj?locale=ro (9) Propunerea Comisiei din 7 decembrie 2022 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind standardele aplicabile organismelor de promovare a egalității de tratament și a egalității de șanse între femei și bărbați în materie de încadrare în muncă și de ocupare a forței de muncă și de eliminare a articolului 20 din Directiva 2006/54/CE și a articolului 11 din Directiva 2010/41/UE (COM(2022)0688). (10) Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (JO L 303, 2.12.2000, p. 16.). (11) Regulamentul (UE) 2019/788 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind inițiativa cetățenească europeană (JO L 130, 17.5.2019, p. 55). (12) Regulamentul (UE) 2021/1060 din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159.).

Rezoluția Parlamentului European din 8 februarie 2024 referitoare la acordurile de asociere pentru participarea țărilor terțe la programele Uniunii (2023/3018(RSP))

P9_TA(2024)0077 B9-0096/2024

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 218,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013(1) (Regulamentul privind programul Orizont Europa) și având în vedere declarația privind acordurile de asociere făcută în poziția Parlamentului în primă lectură din 17 aprilie 2019 cu privire la regulamentul respectiv(2),

–  având în vedere Acordul de parteneriat privind relațiile și cooperarea dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Noua Zeelandă, pe de altă parte(3),

–  având în vedere acordul dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, și Noua Zeelandă, pe de altă parte, privind participarea Noii Zeelande la programele Uniunii(4),

–  având în vedere Acordul dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, și Guvernul Insulelor Feroe, pe de altă parte, privind participarea Insulelor Feroe la programele Uniunii(5),

–  având în vedere Decizia Consiliului (UE) 2022/1526 din 9 septembrie 2022 de autorizare a începerii negocierilor cu Canada în vederea unui acord privind principiile generale ale participării Canadei la programele Uniunii și privind asocierea Canadei la Programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa (2021-2027)(6),

–  având în vedere Decizia Consiliului (UE) 2023/1081 din 15 mai 2023 de autorizare a începerii negocierilor cu Japonia în vederea unui acord privind principiile generale ale participării Japoniei la programele Uniunii și privind asocierea Japoniei la programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa (2021-2027)(7),

–  având în vedere Decizia Consiliului (UE) 2023/1093 din 15 mai 2023 de autorizare a începerii negocierilor cu Republica Coreea în vederea unui acord privind principiile generale ale participării Republicii Coreea la programele Uniunii și privind asocierea Republicii Coreea la programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa (2021-2027)(8),

–  având în vedere Acordul-cadru din 20 noiembrie 2010 privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană(9),

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la acordurile de asociere pentru participarea țărilor terțe la programele Uniunii (O-000004/2024 – B9-0009/2024),

–  având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru afaceri externe și a Comisiei pentru industrie, cercetare și energie,

Considerații generale

1.  recunoaște potențialul de a îmbogăți realizările programelor Uniunii printr-o cooperare activă și reciproc avantajoasă cu țările terțe care împărtășesc valori democratice comune cu UE;

2.  consideră că Orizont Europa este cel mai mare program colaborativ de cercetare și inovare din lume pentru perioada 2021-2027;

3.  sprijină asocierea la programul Orizont Europa a țărilor terțe cu o bună situație în domeniul științei, tehnologiei și inovării și admite că o astfel de colaborare contribuie la forța și eficacitatea generală a acțiunii externe a UE; încurajează Comisia să caute și să încheie alte acorduri de asociere cu țări terțe, deoarece acest lucru îmbunătățește nivelul de competitivitate al UE pe scena mondială; subliniază necesitatea de a se asigura că toate acordurile de asociere relevante respectă obiectivele climatice ale programului Orizont Europa;

4.  subliniază că asocierea țărilor terțe la programele UE nu este un simplu act tehnic, ci mai degrabă o decizie politică privind relațiile țărilor asociate cu UE și, în special pentru Orizont Europa, ține de libertatea științifică și academică;

5.  ia act de normele prevăzute în tratate, care trebuie respectate așa cum o cere statul de drept pentru a menține echilibrul instituțional, precum și rolul acordat Parlamentului; consideră că trebuie respectat principiul cooperării loiale, prin care toate instituțiile UE se asistă reciproc în îndeplinirea sarcinilor care le revin prin tratate, inclusiv pentru a se asigura că se acordă o mai mare atenție punctului de vedere al Parlamentului, în calitate de reprezentant direct al cetățenilor UE;

6.  pune sub semnul întrebării practica Comisiei de a încheia astfel de acorduri internaționale dedicate participării țărilor terțe la programele Uniunii, împiedicând astfel Parlamentul să își exercite prerogativele ce-i revin în cadrul procedurilor de încheiere a acordurilor internaționale ale Uniunii;

7.  solicită insistent Comisiei și Consiliului să respecte pe deplin rolul prevăzut de tratate al Parlamentului atunci când încheie acorduri de asociere conform acestei noi structuri;

8.   subliniază că își vede limitată capacitatea de a aproba acordurile internaționale care vizează în mod specific participarea anumitor țări la programele Uniunii, prin faptul că astfel de acorduri nu prevăd o structură care să garanteze controlul parlamentar în cadrul unei proceduri de aprobare pentru asocierea la un program specific al Uniunii;

Acordurile de cooperare și asociere între Noua Zeelandă și Uniunea Europeană

9.   ia act de legăturile istorice și culturale puternice dintre UE și Noua Zeelandă, precum și situația excelentă a relațiilor bilaterale dintre acestea, care se bazează pe valori democratice comune și pe numeroase interese comune; apreciază excelenta cooperare în domeniul comerțului, al politicii externe, al cercetării și inovării, precum și în forumurile multilaterale;

10.  evidențiază rolul important al Noii Zeelande ca unul dintre principalii parteneri ai UE care împărtășesc o viziune comună în regiunea indo-pacifică, care este deopotrivă dinamică și importantă din punct de vedere strategic și economic; solicită o cooperare mai strânsă în domenii de interes reciproc, în special în domeniul afacerilor externe; subliniază, în acest sens, cooperarea în curs la nivel de securitate dintre UE și Noua Zeelandă, în special în ceea ce privește operațiunile și misiunile din cadrul politicii de securitate și apărare comune a UE; reamintește că Noua Zeelandă a adoptat o poziție identică cu cea a UE față de condamnarea invaziei ilegale a Ucrainei de către Rusia și sprijinirea Ucrainei prin acordarea de asistență și introducerea de sancțiuni împotriva Rusiei;

11.  subliniază totodată că acordul de liber-schimb încheiat recent între UE și Noua Zeelandă, al cărui scop este de a consolida și mai mult relațiile bilaterale și de a liberaliza și facilita comerțul și investițiile, creând beneficii reciproce și oportunități economice importante pentru întreprinderi și consumatori și incluzând angajamente sociale și de mediu ferme și obligatorii legate de Acordul de la Paris privind schimbările climatice; subliniază rolul pe care diaspora europeană din Noua Zeelandă îl poate avea în aprofundarea relațiilor dintre Noua Zeelandă și UE;

12.  menționează aici că UE și Noua Zeelandă au un lung istoric de cooperare în domeniul cercetării; subliniază că Noua Zeelandă are un palmares excelent de participare la programul Orizont 2020, cu 77 de proiecte finanțate, și că cercetătorii din Noua Zeelandă au putut participa la cele două programe-cadru anterioare pentru cercetare și inovare, PC7 și Orizont 2020, ceea ce a demonstrat beneficiile potențiale ale asocierii Noii Zeelande la programul Orizont Europa;

13.  consideră binevenită propunerea de a consolida parteneriatul UE cu Noua Zeelandă prin asocierea Noii Zeelande la programul Orizont Europa, ceea ce va îmbunătăți și mai mult cooperarea în domeniul cercetării și inovării și va face din Noua Zeelandă cel mai important partener regional al UE în domeniul științei și inovării; constată însă lipsa unor dispoziții care să permită un control parlamentar adecvat al viitoarei asocieri a Noii Zeelande la programele Uniunii;

14.  subliniază că, în acordul privind participarea Noii Zeelande la programele Uniunii, Comisia și Consiliul conferă comitetului mixt instituit în temeiul acordului respectiv competența de a adopta protocoale de asociere a Noii Zeelande la orice program al Uniunii, în pofida obiecțiunilor Parlamentului față de această prerogativă, care conferă de facto comitetului mixt competențe de executare cu privire la aspecte esențiale; ia act de faptul că, printre deciziile esențiale delegate comitetului mixt, se numără și domeniul de aplicare al asocierii la programe individuale, precum și dispoziții esențiale privind mecanismul de corecție automată;

15.  regretă că comitetul mixt este împuternicit să modifice orice protocol de asociere în vigoare, ceea ce poate include și dispoziții referitoare la analize, audituri și nereguli financiare, prin protocoale; constată că aceste modificări ar avea loc fără consultarea puterii parlamentare; recunoaște că, prin acordul său, Parlamentul ar da comitetului mixt un cec în alb; subliniază că Consiliul are sarcina de a monitoriza acțiunile Comisiei în acest comitet mixt, dar, de fapt, neglijează adesea această obligație și nu raportează în mod adecvat Parlamentului, ceea ce duce la o lipsă totală de supraveghere și control în astfel de acorduri internaționale;

16.  reiterează poziția sa cu privire la acordurile de asociere legate de programul Orizont Europa, astfel cum a fost adoptată într-o declarație care însoțește adoptarea Regulamentului privind programul Orizont Europa, subliniind că niciun organism instituit prin astfel de acorduri nu ar trebui să eludeze obligația de a solicita aprobarea Parlamentului; consideră că aspectele esențiale ale implicării unei țări terțe în programul Orizont Europa nu ar trebui delegate unui astfel de organism;

17.  își exprimă dezacordul față de această nouă structură pentru acorduri internaționale, care nu permite Parlamentului să își exercite competențele în conformitate cu articolul 218 alineatul (6) litera (a) din TFUE; consideră că acesta este un impediment în exercitarea prerogativelor Parlamentului, dăunător echilibrului instituțional necesar și care, prin urmare, trebuie modificat;

18.  reamintește, în acest sens, că articolul 218 alineatul (10) din TFUE prevede că Parlamentul ar trebui să fie informat de îndată și pe deplin pe parcursul tuturor etapelor procedurii de negociere și încheiere a acordurilor internaționale menționate la articolul respectiv și că, astfel cum a statuat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), această normă este o expresie a principiilor democratice pe care se întemeiază UE; subliniază mai ales că CJUE a afirmat în trecut că implicarea Parlamentului în procesul decizional este reflectarea, la nivelul UE, a principiului democratic fundamental conform căruia cetățenii ar trebui să participe la exercitarea puterii prin reprezentanți aleși(10);

19.  reamintește, în acest context, că acordurile în cauză sunt fără precedent, deoarece permit participarea unui nou tip de țară terță și, pentru prima dată, permit acest lucru printr-un acord general care vizează toate programele Uniunii; subliniază că, în trecut, o astfel de participare era vizată de un acord individual pentru fiecare program al Uniunii și era limitată la un cadru financiar multianual specific; subliniază că, dat fiind caracterul inovator al acestor acorduri, Parlamentul nu dispune de date sau informații relevante pentru a evalua în mod rezonabil impactul lor potențial asupra generației actuale de programe ale Uniunii sau asupra celor viitoare;

20.  consideră, în acest context, că Parlamentul ar trebui să fie în măsură să asigure participarea substanțială a cetățenilor la procesul decizional, având în vedere structura acestor acorduri internaționale, în care decizia privind asocierea, inclusiv domeniul de aplicare al asocierii respective, la un anumit program al unei țări terțe se ia doar în viitor, adesea cu mult timp după ce Parlamentul și-a dat acordul pentru încheierea acordului inițial cu țara terță respectivă;

21.  reamintește că poziția sa cu privire la abordarea favorizată de Comisie nu ar trebui interpretată ca o obiecție la adresa Noii Zeelande sau a cooperării solide și consacrate care a existat întotdeauna între această țară și UE;

Participarea altor țări care împărtășesc aceeași viziune la programele Uniunii

22.  regretă faptul că proiectul de acord privind participarea Insulelor Feroe și acordurile propuse cu Canada, Republica Coreea și Japonia urmează aceeași structură ca proiectul de acord cu Noua Zeelandă; solicită Comisiei să se abțină de la această practică, prin care împiedică Parlamentul să își exercite dreptul de a aproba asocierile la un program al Uniunii și ca acordurile de asociere cu noi parteneri să fie încheiate numai după ce Parlamentul și-a exercita dreptul a aproba respectivele acorduri;

23.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că reducerea automată recent convenită a contribuției Regatului Unit la programul Orizont Europa în cazul unei participări „mai scăzute decât se preconizase” a Regatului Unit la program a condus la neconcordanțe cu dispozițiile Acordului comercial și de cooperare dintre UE și Regatul Unit, aprobat de Parlament;

Evoluții în viitor

24.  reamintește că Parlamentul trebuie informat imediat și amănunțit în toate etapele negocierii și încheierii acordurilor internaționale, după cum o prevede Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană;

25.  invită Comisia să îi transmită periodic rapoarte detaliate despre punerea în aplicare a acordurilor, actualizări privind aspecte precum jaloanele atinse, problemele întâmpinate, ratele de succes ale propunerilor entităților din țări terțe, contribuțiile anuale ale țărilor terțe, execuția bugetului și rezultatele auditurilor;

26.  solicită insistent Comisiei să lanseze negocieri privind un acord interinstituțional care să stabilească principiile generale ale controlului democratic exercitat de Parlament asupra punerii în aplicare a acordurilor vizând participarea țărilor terțe la programele Uniunii;

27.  își exprimă speranța că Comisia va clarifica situația, dând un răspuns pertinent și satisfăcător la întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată de Parlament, pentru ca acesta din urmă să poată aproba acordurile; este dispus să coopereze îndeaproape cu Comisia și cu Consiliul în direcția aprobării;

o
o   o

28.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 170, 12.5.2021, p. 1. (2) Poziția Parlamentului European în primă lectură din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare (JO C 158, 30.4.2021, p. 184). (3) JO L 321, 29.11.2016, p. 3. (4) JO L 182, 19.7.2023, p. 4. (5) JO L 154, 7.6.2022, p. 4. (6) JO L 237, 14.9.2022, p. 17. (7) JO L 144, 5.6.2023, p. 58. (8) JO L 146, 6.6.2023, p. 18. (9) JO L 304, 20.11.2010, p. 47. (10) Hotărârea Curții de Justiție din 29 octombrie 1980, Roquette Frères/Consiliu, cauza C-138/79, ECLI:EU:C:1980:249, punctul 33 și hotărârea Curții de Justiție din 24 iunie 2014, Parlament/Consiliu, cauza C-658/11, ECLI:EU:C:2014:2025, punctul 81.

Rezoluția Parlamentului European din 8 februarie 2024 referitoare la negocierile multilaterale în vederea celei de a 13-a Conferințe ministeriale a OMC de la Abu Dhabi, 26-29 februarie 2024 (2023/2868(RSP))

P9_TA(2024)0078 B9-0090/2024

Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul de la Marrakech din 15 aprilie 1994 privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC),

–  având în vedere Declarația ministerială de la Doha a OMC din 14 noiembrie 2001(1),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la OMC, în special cea din 25 noiembrie 2021 referitoare la negocierile multilaterale în vederea celei de-a 12-a ediții a Conferinței ministeriale a OMC(2), cea din 29 noiembrie 2018 intitulată „OMC: calea de urmat”(3) și cea din 28 noiembrie 2019 privind criza organului de apel al OMC(4),

–  având în vedere documentele finale adoptate prin consens la sesiunile anuale ale Conferinței parlamentare privind OMC din 7 decembrie 2018 de la Geneva(5) și din 10 decembrie 2017 de la Buenos Aires(6),

–  având în vedere rezultatele celei de-a 12-a Conferințe ministeriale a OMC, care a avut loc la Geneva în iunie 2022 (CM12), care includ un document final, o serie de decizii și declarații ministeriale și un acord privind subvențiile pentru pescuit,

–  având în vedere rezultatele celei de-a 11-a Conferințe ministeriale a OMC, care a avut loc la Buenos Aires în decembrie 2017 (CM11), care includ o serie de decizii ministeriale și declarații comune privind comerțul electronic, facilitarea investițiilor, reglementarea serviciilor interne și microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (MIMM),

–  având în vedere Declarația de la Buenos Aires privind comerțul și capacitarea economică a femeilor, aprobată la 12 decembrie 2017, și Grupul de lucru informal privind comerțul și egalitatea de gen instituit la 23 septembrie 2020,

–  având în vedere declarațiile ministeriale ale miniștrilor reprezentând membrii OMC din 10 decembrie 2021 privind poluarea cu materiale plastice și comerțul durabil cu materiale plastice din punctul de vedere al mediului, din 14 decembrie 2021 privind comerțul și durabilitatea mediului și din 14 decembrie 2021 privind subvențiile pentru combustibilii fosili,

–  având în vedere obiectivele ONU de dezvoltare durabilă (ODD),

–  având în vedere Acordul de la Paris al părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), în vigoare din noiembrie 2016,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 18 februarie 2021 intitulată „Revizuirea politicii comerciale - O politică comercială deschisă, durabilă și fermă” și anexa la aceasta, intitulată „Reforma OMC: către un sistem comercial multilateral durabil și eficace” (COM(2021)0066),

–  având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru comerț internațional,

A.  întrucât OMC a fost creată pentru a continua liberalizarea comerțului cu mărfuri și servicii, pentru a întări multilateralismul și a promova un sistem comercial multilateral echitabil, deschis, favorabil includerii, bazat pe norme și nediscriminatoriu, cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții oamenilor din întreaga lume; întrucât obiectivul general al politicii comerciale a UE este de a contribui la dezvoltarea armonioasă a comerțului mondial, la eliminarea treptată a restricțiilor asupra comerțului internațional și a investițiilor străine directe, la reducerea barierelor vamale și de altă natură, precum și la asigurarea stării de bine a oamenilor; întrucât comerțul este esențial și constituie un instrument-cheie pentru sprijinirea și completarea eforturilor de promovare a creșterii sustenabile și de îmbunătățire a nivelului de trai, asigurând ocuparea completă și de mai bună calitate a forței de muncă și un volum mare și în continuă creștere de venituri reale, în conformitate cu obiectivul dezvoltării sustenabile, urmărind atât protejarea și conservarea mediului, cât și consolidarea mijloacelor de realizare a acestui lucru într-un mod compatibil cu nevoile și preocupările respective ale țărilor la nivelurile lor diferite de dezvoltare economică;

B.  întrucât un sistem comercial multilateral puternic, deschis și favorabil includerii ar trebui să joace un rol chiar și mai puternic în atingerea obiectivelor globale privind schimbările climatice și în atingerea obiectivului de zero emisii nete, de exemplu prin schimbul de bunuri, servicii și practici esențiale pentru tehnologiile energetice curate și o economie circulară;

C.  întrucât sistemul comercial multilateral bazat pe norme se află în prezent sub o presiune puternică, fiind supus unor tensiuni geopolitice cauzate de deciziile unor membri ai OMC și unor măsuri unilaterale luate de aceștia, precum și unei încrederi nejustificate în excepția privind securitatea din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) din partea unora dintre membrii săi, ceea ce duce deja la un context mai fragmentat și mai puțin previzibil pentru politica comercială; întrucât 75 % din schimburile comerciale au loc în continuare pe baza taxelor vamale aplicabile națiunii celei mai favorizate (MFN), ceea ce confirmă faptul că OMC este coloana vertebrală a economiei mondiale; întrucât rezultatul CM12 a demonstrat că OMC poate în continuare să încheie acorduri multilaterale și să răspundă situațiilor de urgență;

D.  întrucât Acordul OMC privind subvențiile pentru pescuit, convenit în cadrul CM12, este primul acord comercial multilateral în centrul căruia se află sustenabilitatea mediului, stabilind un set obligatoriu de norme globale pentru a ajuta la reducerea sumei estimate de 22 de miliarde USD pe an în subvenții dăunătoare acordate de guverne sectorului pescuitului, astfel cum se prevede în ODD 14.6; întrucât acordul nu include încă practici privind subvențiile pentru pescuit care contribuie la supracapacitate și la pescuitul excesiv, ce constituie peste jumătate din subvențiile pentru pescuit, în privința cărora negocierile sunt încă în curs;

E.  întrucât cea de-a 12-a Conferință ministerială a OMC (MC12) a adoptat, la 17 iunie 2022, o decizie care oferă flexibilitate în cadrul Acordului privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS) pentru a permite producerea și furnizarea de vaccinuri COVID-19, amânând, totodată, decizia privind extinderea domeniului de aplicare a acestor flexibilități la produsele terapeutice și de diagnosticare aferente COVID-19; întrucât Consiliul TRIPS al OMC poartă negocieri cu privire la prelungirea derogării de la Acordul TRIPS;

F.  întrucât securitatea alimentară continuă să constituie o încercare, 258 de milioane de persoane fiind în criză sau la niveluri mai mari de insecuritate alimentară acută în 2022, față de 193 de milioane în 2021; întrucât Acordul OMC privind agricultura din cadrul Rundei Uruguay ia cunoștință în mod explicit de importanța luării în considerare a securității alimentare în cadrul negocierilor în curs; întrucât comerțul are potențialul de a crește disponibilitatea alimentelor în regiunile în care acestea sunt limitate și poate contribui, de asemenea, la îmbunătățirea accesului economic la alimente prin crearea de oportunități de angajare și prin creșterea veniturilor;

G.  întrucât membrii OMC și-au dovedit angajamentul de a aborda penuria de alimente și de a asigura ajutor alimentar de urgență pentru persoanele cele mai vulnerabile, atât în Declarația ministerială privind răspunsul de urgență la insecuritatea alimentară, cât și în Decizia ministerială privind exceptarea achizițiilor umanitare de alimente în cadrul Programului Alimentar Mondial (PAM) de la interdicțiile sau restricțiile la export convenite în cadrul CM12;

H.  întrucât comerțul sustenabil poate contribui la atenuarea schimbărilor climatice și la combaterea acestora;

I.  întrucât, la 11 decembrie 2019, organul de apel al OMC și-a încetat activitatea, ceea ce a dus la stagnarea procesului de apel funcțional, independent și imparțial; întrucât, la CM12, membrii OMC s-au angajat să poarte discuții pentru a avea un sistem de soluționare a litigiilor care să funcționeze pe deplin și în mod corespunzător, accesibil tuturor membrilor OMC până în 2024;

J.  întrucât Parlamentul European, împreună cu Uniunea Interparlamentară, joacă de peste 20 de ani un rol esențial în stabilirea unei dimensiuni parlamentare a OMC prin intermediul Conferinței parlamentare privind OMC;

K.  întrucât cea de a 13-a Conferință ministerială a OMC (CM13) va avea loc la Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite, în perioada 26-29 februarie 2024;

1.  își reiterează angajamentul deplin față de valoarea solidă a multilateralismului și subliniază că un sistem multilateral modernizat de reglementare a comerțului este esențial; solicită adoptarea unei agende comerciale bazate pe un comerț echitabil și reglementat de norme, în beneficiul tuturor, care să contribuie la dezvoltarea economică sustenabilă, dincolo de definiția îngustă a creșterii PIB-ului și a prosperității, întărind astfel pacea și securitatea; subliniază că OMC ar trebui să promoveze realizarea ODD-urilor, a sănătății, a drepturilor sociale, de mediu și a drepturilor omului, precum și să asigure că normele convenite la nivel multilateral și armonizate sunt aplicate uniform de către toți;

2.  îi îndeamnă pe toți membrii OMC să se angajeze să obțină un rezultat pozitiv al CM13; consideră că CM13 ar trebui să fie punctul de plecare pentru progresul și modernizarea OMC, pentru a se asigura că aceasta poate juca un rol în abordarea provocărilor secolului al XXI-lea, inclusiv în ce privește aspecte precum schimbările climatice, securitatea alimentară, pierderea biodiversității, sănătatea, sustenabilitatea și reducerea sărăciei; îi îndeamnă pe toți membrii OMC să își intensifice eforturile pentru a se concentra pe rezultate tangibile care demonstrează că OMC poate aborda provocările actuale; salută orientările oferite de reuniunea înalților funcționari din 22 și 23 octombrie 2023; îndeosebi, solicită membrilor OMC să încheie a doua etapă a acordului multilateral privind subvențiile pentru pescuit și să depășească obstacolele rămase, astfel încât să adopte în cele din urmă un pachet cuprinzător de reforme instituționale, inclusiv o decizie care să ducă la un sistem pe deplin funcțional de soluționare a litigiilor; reiterează faptul că rolul Secretariatului OMC trebuie întărit în continuare;

3.  consideră că acum este urgent să se treacă la o reformă substanțială a OMC și că acest lucru ar trebui să se reflecte în rezultatul CM13; salută toate activitățile desfășurate în acest sens de la ultima conferință ministerială; îi invită pe membrii OMC să adopte un pachet cuprinzător de reexaminare a funcțiilor OMC de monitorizare, negociere, deliberare și soluționare a litigiilor, în care să se acorde atenția cuvenită și dimensiunii parlamentare a OMC, în vederea creșterii eficacității, includerii, transparenței, credibilității și legitimității OMC;

4.  solicită un angajament mai puternic și chiar mai constructiv din partea tuturor membrilor OMC pentru a restabili cât mai repede posibil un sistem de soluționare a litigiilor pe deplin funcțional, care să abordeze, printre altele, durata excesivă a procedurilor; salută activitatea facilitatorului în coordonarea procesului care ar trebui să conducă la un proiect de text consolidat care să fie prezentat CM13; regretă, cu toate acestea, că până în prezent nu s-au înregistrat progrese substanțiale; îi invită pe membri să se angajeze în discuții constructive și transparente pentru a ajunge la un acord privind sistemul de soluționare a litigiilor la CM13; reamintește că un proces obligatoriu, pe două niveluri și independent ar trebui să rămână obiectivul principal;

5.  pentru a prelungi perioada de timp până la repunerea în funcțiune a unui organism de soluționare a litigiilor pe deplin funcțional la nivelul OMC, îi invită pe membri să ia în considerare posibilitatea de a adera la procedura provizorie multipartită de arbitraj în apel (MPIA) pentru a-și demonstra angajamentul față de un sistem echitabil și funcțional de soluționare a litigiilor;

6.  îi îndeamnă pe toți membrii OMC care nu au făcut încă acest lucru să ratifice rapid Acordul OMC privind subvențiile pentru pescuit, pentru ca acesta să intre în vigoare cât mai curând posibil, lucru pentru care este necesară ratificarea de către două treimi din membri; subliniază importanța crucială a ajungerii, de asemenea, rapid la un acord privind disciplinele referitoare la subvențiile pentru pescuit care contribuie la supracapacitate și la pescuitul excesiv, pentru a evita epuizarea resurselor biologice marine și a permite gestionarea sustenabilă a acestora; respectând în același timp nevoile de tratament special și diferențiat, în conformitate cu ODD 14.6;

7.  subliniază necesitatea de a integra dimensiunea de dezvoltare a OMC, inclusiv prin procesul de reformă a OMC și prin faptul că principiul tratamentului special și diferențiat trebuie să răspundă mai bine nevoilor țărilor în curs de dezvoltare; regretă faptul că OMC nu a îndeplinit încă pe deplin obiectivele Agendei de dezvoltare de la Doha; salută decizia deja luată cu privire la extinderea măsurilor de sprijin pentru a ajuta țările cel mai puțin dezvoltate să depășească statutul de țări cel mai puțin dezvoltate, pentru a asigura o perioadă de tranziție fără probleme și sustenabilă pentru retragerea preferințelor comerciale; își reiterează apelul ca mecanismul de tratament special și diferențiat să fie reexaminat și revizuit cu o implicare corespunzătoare a tuturor membrilor OMC, pentru a reflecta mai bine indicii de dezvoltare umană, protejând în același timp spațiul de decizie politică pentru combaterea comerțului inechitabil și, prin urmare, solicită membrilor OMC să revizuiască sistemul; subliniază, cu toate acestea, că autoafirmarea statutului de dezvoltare ca unic criteriu ar putea duce la un comerț inechitabil;

8.  subliniază necesitatea de a revigora discuțiile privind sprijinul acordat de stat sectoarelor industriale în cadrul OMC, inclusiv o actualizare a Acordului privind subvențiile și măsurile compensatorii (ASMC), în vederea creșterii transparenței și a adaptării cadrului de reglementare al OMC privind subvențiile pentru a răspunde provocărilor actuale, cum ar fi schimbările climatice, pentru a combate practicile neloiale ale anumitor membri ai OMC și a aborda în mod eficace efectele de propagare negative, cum ar fi supracapacitatea și lanțurile de aprovizionare cu emisii ridicate de dioxid de carbon; consideră că CM13 ar trebui să lanseze un program de lucru limitat în timp pentru a permite deliberări privind intervenția statului în sprijinul sectoarelor industriale, cu scopul de a oferi recomandări pentru CM14;

9.  subliniază necesitatea de a înregistra progrese în negocierile privind agricultura pentru a obține rezultate credibile cu privire la aspecte precum o soluție permanentă pentru deținerea de stocuri publice în scopul securității alimentare, sprijinul intern, accesul pe piață, bumbacul, restricțiile la export și concurența la export, precum și întărirea sectorului agricol pentru a răspunde provocărilor contemporane, inclusiv mijloacele de subzistență în mediul rural și sustenabilitatea mediului; subliniază necesitatea de a asigura o concurență loială și condiții de concurență echitabile pentru fermieri; solicită un mai bun schimb de informații și o mai mare transparență în ceea ce privește politicile agricole și subvențiile pentru a contribui la promovarea negocierilor și pentru a sprijini, la nivelul OMC, un mai mare schimb de date privind comerțul cu produse de bază și stocurile private cu Comitetul pentru securitate alimentară mondială; salută semnarea unui memorandum de înțelegere între OMC și FAO în cadrul Conferinței Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP 28) din 2023, care va întări colaborarea privind, printre altele, reforma agricolă, securitatea alimentară și schimbările climatice; subliniază că UE ar trebui să pledeze pentru criterii de sustenabilitate mai ridicate, în conformitate cu obiectivele Pactului verde;

10.  subliniază necesitatea unui rezultat privind securitatea alimentară, inclusiv a unor acțiuni concrete de creștere a rezilienței țărilor cel mai puțin dezvoltate și a țărilor în curs de dezvoltare importatoare nete de alimente în răspunsul lor la instabilitatea alimentară acută;

11.  așteaptă ca reforma OMC să favorizeze o cale mai simplă pentru integrarea acordurilor plurilaterale deschise în arhitectura multilaterală, pentru a asigura progrese în domenii care nu sunt suficient de mature pentru toți membrii; îi invită din nou pe toți membrii OMC să reflecteze asupra unei modalități de dezvoltare a unui nou sistem, cu principii clare și un număr minim de membri care ar trebui să participe la o inițiativă plurilaterală și, pe această bază, să stabilească un mecanism simplu care să permită integrarea acordurilor rezultate în urma acestora în structura OMC;

12.  salută încheierea negocierilor privind Acordul de facilitare a investițiilor pentru dezvoltare în vederea creării unui mediu mai echitabil, mai transparent, mai eficient și mai previzibil pentru facilitarea investițiilor transfrontaliere și a participării țărilor în curs de dezvoltare la fluxurile globale de investiții; sprijină includerea acestui acord în cadrul de reglementare al OMC în anexa 4 privind acordurile comerciale plurilaterale, astfel cum se prevede la articolul X.9 din Acordul OMC, și consideră că acesta poate servi drept model pentru viitoarele acorduri multilaterale;

13.  subliniază importanța normelor multilaterale și plurilaterale privind comerțul digital, deoarece acesta reprezintă în prezent 25 % din comerțul total; încurajează ferm eforturile de a găsi o soluție echitabilă și permanentă pentru transmisiile electronice legate de moratoriu, ținând seama îndeosebi de efectele negative ale nereînnoirii, în special asupra femeilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri); salută și sprijină ampla participare, agenda ambițioasă de negocieri și progresele înregistrate până în prezent în negocierile multilaterale la OMC privind comerțul electronic; subliniază importanța liberei circulații a transmisiilor electronice, care sunt fundamentale pentru comerțul digital și reduc costurile comerciale, cresc bunăstarea consumatorilor, precum și competitivitatea exporturilor și aduc beneficii semnificative, în special pentru IMM-uri și țările în curs de dezvoltare; reamintește poziția sa potrivit căreia un eventual acord trebuie să garanteze un acces echitabil pe piață al bunurilor și serviciilor legate de comerțul electronic în țările terțe, precum și protecția consumatorilor și a drepturilor lucrătorilor și să faciliteze inovarea în afaceri; subliniază că un eventual acord privind comerțul electronic trebuie să respecte atât legislația existentă, cât și cea viitoare a UE și să permită un spațiu politic suficient pentru reglementarea digitală, în special în ceea ce privește aspecte cum ar fi fluxurile de date, localizarea datelor, protecția datelor, inteligența artificială și codul sursă; îi invită pe toți partenerii să se implice pe deplin și să sprijine eforturile de încheiere a negocierilor până la CM13; subliniază necesitatea de a reduce decalajul digital prin schimbul de bune practici și consolidarea capacităților;

14.  reamintește angajamentul OMC față de MIMM-uri și reamintește că MIMM-urile reprezintă o parte substanțială a economiei mondiale și au un potențial neexploatat în lanțurile valorice globale; îi îndeamnă pe membri să continue să identifice soluții care ar ajuta MIMM-urile să își mărească participarea la comerțul mondial, ținând seama, în același timp, de nevoile lor specifice;

15.  consideră că rezultatul CM13 ar trebui să ofere o agendă bazată pe acțiuni pentru politica comercială, care să sprijine ODD-urile pentru 2030 și Acordul de la Paris; îi încurajează ferm pe membrii OMC să ia în considerare toate măsurile posibile pentru a contribui la limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu CCONUSC și cu concluziile COP28, pentru a consolida alinierea la Acordul de la Paris și neutralitatea climatică și a consolida cooperarea în cadrul OMC cu privire la măsurile adoptate pe plan intern; salută discuțiile constructive care au avut loc în cadrul inițiativelor plurilaterale privind reforma subvențiilor pentru combustibilii fosili, dialogul privind poluarea cu materiale plastice și discuțiile structurate privind comerțul și sustenabilitatea mediului (TESSD); solicită relansarea negocierilor referitoare la Acordul privind bunurile de mediu (EGA); încurajează OMC să înlesnească schimbul de informații și cooperarea între membrii OMC cu privire la metodologiile de stabilire a prețului carbonului; subliniază necesitatea de a înregistra progrese în discuțiile privind serviciile și bunurile, inclusiv în ce privește metodele de prelucrare și producție care contribuie la soluționarea problemelor legate de mediu și climă; reamintește că orice măsuri unilaterale luate de membri trebuie să respecte normele OMC, iar decizia de a utiliza excepțiile GATT trebuie analizată cu atenție; îndeamnă UE să sensibilizeze publicul cu privire la legislația sa în materie de sustenabilitate, cum ar fi Directiva privind obligația de diligență în materie de durabilitate a întreprinderilor, mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) și regulamentul privind defrișările, și să explice motivele care stau la baza acestuia pentru a se asigura că este recunoscut ca o încercare reală și nediscriminatorie de a contribui la abordarea obiectivelor globale de mediu și de a face comerțul mai sustenabil, inclusiv prin furnizarea de informații mai practice cu privire la modul în care reglementările se aplică în practică; salută prima „zi a comerțului” din cadrul COP28 și realizările istorice ale COP de a renunța la combustibilii fosili; se așteaptă ca decizia COP să se reflecte în activitatea OMC;

16.  reafirmă legăturile dintre egalitatea între femei și bărbați și dezvoltarea favorabilă includerii, subliniind că capacitarea femeilor este esențială pentru eradicarea sărăciei și că eliminarea simultană a barierelor din calea participării femeilor în schimburile comerciale și contracararea impactului negativ al actualelor norme comerciale asupra femeilor în diferitele roluri pe care acestea le îndeplinesc este esențială pentru dezvoltarea economică; îi încurajează pe toți membrii OMC să semneze Declarația de la Buenos Aires din 2017 privind comerțul și capacitarea economică a femeilor și îi îndeamnă pe semnatari să își îndeplinească angajamentele; salută înființarea Grupului de lucru informal al OMC privind comerțul și egalitatea între femei și bărbați; felicită OMC pentru organizarea Congresului mondial al comerțului pe tema genului în decembrie 2022, prima conferință internațională de cercetare privind comerțul și genul;

17.  ia cunoștință de faptul că membrii OMC au convenit să discute domeniul de aplicare al deciziei TRIPS pentru a cuprinde diagnosticarea și terapiile împotriva COVID-19; invită membrii OMC să ia o decizie în cadrul CM13, ținând seama, în același timp, de stimulentele pentru inovare; invită membrii OMC să își reexamineze legislația și politicile naționale pentru a asigura încorporarea deplină a tuturor flexibilităților pertinente în materie de proprietate intelectuală care protejează accesul la produsele medicale;

18.  invită Comisia și Consiliul să se asigure că Parlamentul va continua să fie implicat îndeaproape în pregătirea CM13, că va fi ținut la curent cu promptitudine și va fi consultat pe perioada Conferinței ministeriale din 2024;

19.  îi invită pe membrii OMC să asigure legitimitatea democratică și transparența prin întărirea dimensiunii parlamentare a OMC și a conferinței parlamentare; laudă activitatea importantă a Conferinței parlamentare comune a Parlamentului European și a Uniunii Interparlamentare (UIP) privind OMC; subliniază că este necesar să se asigure un acces mai bun al parlamentarilor la toate negocierile comerciale și implicarea lor în elaborarea și punerea în aplicare a deciziilor OMC; încurajează liderii să sprijine un nou discurs privind comerțul, prin care comerțul să fie considerat mai degrabă un factor favorizant decât un obstacol în calea realizării sustenabilității, a securității și a includerii;

20.  îi invită pe membrii OMC să intensifice dialogul cu toate părțile interesate, inclusiv cu societatea civilă, sindicatele și organizațiile patronale, precum și cooperarea cu alte organizații internaționale, cum ar fi Organizația Internațională a Muncii, dar și la nivel mai larg în sistemul ONU; se așteaptă din partea liderilor să comunice mai mult la toate nivelurile cu privire la beneficiile comerțului bazat pe norme;

21.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Directorului General al Organizației Mondiale a Comerțului și Uniunii Interparlamentare.

(1) Declarația ministerială de la Doha a OMC (WT/MIN(01)/DEC/1) din 14 noiembrie 2001. (2) JO C 224, 8.6.2022, p. 89. (3) JO C 363, 28.10.2020, p. 113. (4) JO C 232, 16.6.2021, p. 62. (5) https://www.europarl.europa.eu/cmsdata/158345/outcome_document-final-e.pdf. (6) https://www.europarl.europa.eu/cmsdata/231517/2017_PCWTO_outcome_EN.pdf.

Rezoluția Parlamentului European din 8 februarie 2024 referitoare la Russiagate: acuzațiile de ingerință a Rusiei în procesele democratice ale Uniunii Europene (2024/2548(RSP))

P9_TA(2024)0079 RC-B9-0124/2024

Parlamentul European,

–  având în vedere decizia sa din 13 septembrie 2023 privind modificarea Regulamentului de procedură al Parlamentului pentru o mai mare integritate, independență și răspundere(1),

–  având în vedere rezoluția sa din 13 iulie 2023 referitoare la recomandările de reformă a normelor Parlamentului European privind transparența, integritatea, răspunderea și combaterea corupției(2),

–  având în vedere rezoluția sa din 1 iunie 2023 referitoare la ingerințele externe în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv dezinformarea(3),

–  având în vedere rezoluția sa din 9 martie 2022 referitoare la ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv dezinformarea(4),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la relațiile dintre UE și Rusia, în special cea din 23 noiembrie 2022 referitoare la recunoașterea Federației Ruse drept sponsor statal al terorismului(5),

–  având în vedere rezoluția sa din 19 septembrie 2019 referitoare la importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 ianuarie 2024 referitoare la conștiința istorică europeană(7),

–  având în vedere rezoluția sa din 1 martie 2022 referitoare la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei(8),

–  având în vedere raportul Serviciului European de Acțiune Externă din 23 ianuarie 2024 intitulat „2nd EEAS Report on Foreign Information Manipulation and Interference Threats – A Framework for Networked Defence” (Al 2-lea raport al SEAE privind amenințările legate de acțiunile străine de manipulare a informațiilor și de ingerințele străine – Un cadru pentru un sistem de apărare în rețea),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 decembrie 2023 privind apărarea democrației (COM(2023)0630),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 12 decembrie 2023 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unor cerințe armonizate pe piața internă privind transparența reprezentării intereselor desfășurate în numele țărilor terțe și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 (COM(2023)0637),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 decembrie 2020 privind Planul de acțiune pentru democrația europeană (COM(2020)0790),

–  având în vedere principiul juridic al prezumției de nevinovăție,

–  având în vedere Regulamentul său de procedură și Codul de conduită a deputaților în Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluția sa din 16 septembrie 2021 referitoare la consolidarea transparenței și a integrității în instituțiile UE prin crearea unui organism european de etică independent(9),

–  având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât ingerințele externe, manipularea informațiilor și dezinformarea constituie o încălcare gravă a valorilor și principiilor universale pe care se întemeiază Uniunea, cum ar fi demnitatea umană, libertatea, egalitatea, solidaritatea, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, democrația și statul de drept; întrucât încrederea în integritatea Parlamentului și în statul de drept este esențială pentru ca democrația europeană să funcționeze;

B.  întrucât există dovezi ale interferenței Rusiei și ale acțiunilor de manipulare exercitate de aceasta în multe democrații, precum și ale sprijinului practic acordat de Rusia forțelor extremiste și entităților cu gândire radicală pentru a promova destabilizarea Uniunii;

C.  întrucât Comisia specială a Parlamentului privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea a expus în detaliu eforturile și operațiunile Rusiei de a se infiltra în democrațiile și instituțiile UE, de a le influența și de a le perturba; întrucât conduita adoptată de Parlamentul European cu privire la ingerințele externe a devenit mai vigilentă; întrucât, cu toate acestea, trebuie luate și alte măsuri mai solide și trebuie puse în aplicare reforme interne pentru a asigura o protecție eficace împotriva influenței externe nejustificate;

D.  întrucât Rusia utilizează o gamă largă de tactici de război hibrid pentru a-și atinge obiectivele, ca parte a unei strategii mai ample de subminare a bunei funcționări a proceselor democratice europene; întrucât utilizarea ingerințelor străine și a manipulării informațiilor, ca mijloc de a diviza societățile democratice, a fost o etapă premergătoare a războiului neprovocat de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și s-a intensificat de la izbucnirea acestui război; întrucât răspândirea dezinformării de către Rusia atât prin canalele mass-media tradiționale, cât și prin platformele de comunicare socială, capturarea elitelor, acțiunile de piratare care îi vizează pe candidații la alegeri și atacurile cibernetice s-au intensificat până la un nivel fără precedent;

E.  întrucât falsificarea sistematică a istoriei face parte din războiul informațional al Rusiei timp de decenii;

F.  întrucât Kremlinul exploatează în mod sistematic, pe întreg teritoriul UE, o vastă rețea de agenți de influență, care au afectat procesele electorale și politicile legate de aspecte strategice esențiale, cum ar fi infrastructura energetică; întrucât acești agenți de influență vizează în mod activ toate domeniile vieții publice, în special cultura, memoria istorică, mass-media și comunitățile religioase, precum și politicienii și familiile acestora; întrucât, în urma desfășurării a zeci de anchete, au fost puse în evidență legăturile pe care le au diferiți actori politici și publici europeni proeminenți, activi sau pensionați, cu Kremlinul;

G.  întrucât continuă să fie făcute dezvăluiri privind măsuri de finanțare din surse situate în afara UE, în special de către Rusia, a unor activități politice și a unor politicieni din Uniunea Europeană, adoptate atât înainte de 24 februarie 2022, cât și după această dată; întrucât această finanțare prezintă un risc pentru integritatea proceselor democratice din statele membre ale UE și necesită o anchetă amănunțită pentru a trage la răspundere persoanele implicate; întrucât Kremlinul a sponsorizat și a sprijinit o serie de politicieni și de partide de extremă dreaptă și de extremă stânga din Europa și, printre altele, a permis partidului lui Marine Le Pen să primească un împrumut de 9,4 milioane EUR de la o bancă rusă în 2013; întrucât, de atunci, Le Pen și membrii partidului său și-au exprimat în mai multe rânduri o poziție pro-Kremlin;

H.  întrucât Rusia și-a creat legături cu diverse partide, personalități și mișcări pentru a se baza pe actori din instituțiile Uniunii care să legitimeze pozițiile Rusiei, să sprijine mișcări de independență și guverne satelit ale Rusiei și care să facă presiuni pentru relaxarea sancțiunilor împotriva ei și să atenueze consecințele izolării internaționale; întrucât deputații în Parlamentul European din anumite grupuri politice și unii deputați neafiliați au răspândit o propagandă flagrantă pro-Kremlin în Parlament;

I.  întrucât există și politicieni din curentul „Russlandversteher” (înțelegerea rusă) în partidele politice tradiționale; întrucât mai multe personalități publice din statele membre ale UE, inclusiv foști șefi de guvern și foști miniștri, cel mai notabil fiind cazul lui Gerhard Schröder, au ocupat poziții bine plătite în companii din domeniul energiei controlate de Kremlin; întrucât, chiar și după războiul de agresiune la scară largă purtat de Rusia împotriva Ucrainei, unele dintre aceste persoane au decis să nu se retragă și au continuat să primească banii murdari ai Kremlinului, cu complicitatea tăcută a partidelor lor politice; întrucât aceștia continuă să își folosească influența pro-rusă atât pe scena politică internă, cât și pe scena politică europeană;

J.  întrucât relatările ale unor organe de presă independente din 29 ianuarie 2024 au prezentat dovezi concrete potrivit cărora este posibil ca deputata în Parlamentul European Tatjana Ždanoka să fi acționat ca informator al Direcției Cinci din Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB), cel puțin în perioada 2004-2017;

K.  întrucât acțiunile sale au fost descrise ca incluzând promovarea politică în numele Federației Ruse, prin organizarea de evenimente și furnizarea de informații despre funcționarea internă a Parlamentului; întrucât raportul de anchetă sugerează că deputata în cauză a solicitat cel puțin o dată omologilor săi remunerarea serviciilor prestate;

L.  întrucât aceste acuzații se bazează, printre altele, pe ceea ce se descrie ca fiind schimburi de e-mailuri scurse între eurodeputata în cauză și doi responsabili de caz ai Direcției Cinci din FSB, începând din 3 octombrie 2005;

M.  întrucât eurodeputata în cauză era bine-cunoscută pentru poziția sa pro-Rusia și pentru răspândirea constantă a discursurilor antiletone și anti-UE pe tot parcursul mandatului său de deputată în PE, inclusiv opoziția sa față de existența Letoniei ca țară suverană și refuzul său de a condamna invadarea Ucrainei de către Rusia; întrucât este cunoscut și faptul că deputata în PE a dat dovadă de un comportament politic extrem de problematic, printre altele prin participarea la o vizită de observare a referendumului în Crimeea ocupată de Rusia în 2014, o vizită la dictatorul sirian Bashar al-Assad în 2016 și la programe de televiziune de propagandă pro-Kremlin în Moscova; întrucât deputata în Parlamentul European a dat în mod deliberat impresia că aceste călătorii au fost efectuate în numele Parlamentului European sau al UE; întrucât deputata în cauză a organizat și a promovat evenimente în Parlamentul European cu reprezentanți pro-Kremlin din regiunile Donețk și Luhansk înainte de anexarea lor ilegală; întrucât activitățile sale ar fi fost adesea sponsorizate de grupări finanțate de Kremlin, cum ar fi Fundația Russkiy Mir; întrucât deputata în cauză și alți deputați în PE au organizat evenimente publice și au călătorit în Lituania pentru a-și arăta în sprijinul pentru Algirdas Paleckis, cetățean lituanian și fost diplomat și politician care a fost condamnat pentru spionaj în favoarea Rusiei;

N.  întrucât relatările din ziare au evidențiat de mult timp contactele și relațiile personale strânse dintre secesioniști din Catalonia, inclusiv autorități ale guvernului comunității autonome Catalonia, și Kremlin; întrucât jurnaliștii de investigație au relatat că fostul diplomat rus Nikolai Sadovnikov s-a întâlnit cu liderul separatist de atunci, în prezent deputat în Parlamentul European, Carles Puigdemont, la Barcelona, în ajunul referendumului ilegal din Catalonia din octombrie 2017; întrucât, prin cultivarea contactelor și a relațiilor, Rusia urmărește să consolideze influența politică și economică pentru a destabiliza democrația în Uniunea Europeană; întrucât Curtea de Instrucție nr. 1 din Barcelona, care este responsabilă de ancheta în cauza Voloh, care investighează legături ale fostului președinte al Cataloniei și ale anturajului său, printre alții, cu Rusia, a prelungit recent ancheta cu șase luni; întrucât reprezentanți ai unui grup de secesioniști catalani din Spania care au întreținut relații cu personalități apropiate Kremlinului, inclusiv deputatul în cauză din Parlamentul European, solicită să li se acorde amnistie pentru presupusele lor infracțiuni;

O.  întrucât deputata în cauză a fost exclusă din grupul său politic și acum este deputată neafiliată; întrucât deputata în cauză a fost sprijinită de alți deputați în Parlamentul European care au poziții publice similare cu ale sale cu privire la chestiuni internaționale;

P.  întrucât, în urma acestor dezvăluiri, Președinta Parlamentului European a anunțat imediat lansarea unei anchete interne, inclusiv o sesizare a Comitetului consultativ pentru conduita deputaților; întrucât ancheta este în curs de desfășurare; întrucât sancțiunile posibile în temeiul Regulamentului de procedură includ pierderea dreptului la diurnă, suspendarea temporară a participării la toate sau la o parte din activitățile Parlamentului și limitarea dreptului de acces la informații confidențiale sau clasificate; întrucât serviciul de informații leton a anunțat că va desfășura investigații în legătură cu aceste acuzații;

Q.  întrucât deputata în cauză nu este singurul deputat în PE care s-a implicat în activități care includ participarea la false misiuni de observare a alegerilor în teritoriile ocupate de Rusia și favorizarea confuziei cu misiunile oficiale ale Parlamentului European; întrucât mai mulți deputați în Parlamentul European au fost sancționați pentru această abatere în cadrul procedurii Grupului de susținere a democrației și de coordonare a alegerilor; întrucât au avut loc în mod sistematic astfel de vizite în Rusia și în teritoriile ocupate de Rusia;

R.  întrucât au fost raportate cazuri în care deputați în PE au utilizat resursele Parlamentului pentru a susține și a promova activități care sunt legate direct sau indirect de cazuri de ingerințe străine, de exemplu în decembrie 2022, când canalul de propagandă de stat belarus STV a reușit să pătrundă în clădirile Parlamentului și să obțină acces la structura de înregistrări video VoxBox din interiorul Parlamentului și astfel mai mulți eurodeputați au utilizat sediul Parlamentului pentru a crea conținut pro-Kremlin și dezinformare anti-UE;

S.  întrucât, în 2016, partidul de guvernământ al Rusiei, Iedinaia Rossiia (Rusia Unită), a semnat un acord de cooperare cu Partidul Libertății (FPÖ), de extremă dreaptă, din Austria, în care se solicita o cooperare sporită între cele două partide și legături politice și economice mai strânse între Viena și Moscova; întrucât acest acord a fost semnat în prezența unui deputat în Parlamentul European din partea FPÖ, care, de atunci, a cerut în mod repetat o relaxare a sancțiunilor UE împotriva Rusiei și a diseminat conținuturi de dezinformare pro-Kremlin;

T.  întrucât Ministerul Afacerilor Externe din Germania a dezvăluit o campanie masivă de dezinformare, despre care se presupune că ar fi orchestrată de Rusia, pe platforma X, cunoscută anterior sub numele de Twitter, menită să manipuleze opinia publică; întrucât organe de presă germane reputate au dezvăluit faptul că un angajat al unui parlamentar al Bundestagului german din partidul Alternative für Deutschland (AfD) a fost identificat ca persoană de contact cu FSB;

U.  întrucât, de mai mulți ani, unii deputați în Parlamentul European au recrutat și au angajat cetățeni ruși care susțin regimul Putin, ca stagiari, asistenți parlamentari acreditați și consilieri de grup politic și au continuat să facă acest lucru chiar și după începerea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; întrucât, în 2018 și 2019, Elizaveta Peskova, fiica purtătorului de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a lucrat ca stagiară pentru un deputat în Parlamentul European;

V.  întrucât, în urma dezvăluirilor legate de Qatargate, în septembrie 2023, Parlamentul și-a actualizat și a consolidat în mod semnificativ cadrul intern de integritate, printre altele, printr-o revizuire aprofundată a Regulamentului său de procedură, a Codului de conduită a deputaților în Parlamentul European și a deciziilor relevante ale Biroului;

W.  întrucât 2024 este un an electoral crucial și, pe lângă alegerile europene programate în 6-9 iunie 2024, urmează să aibă loc alegeri prezidențiale, naționale, locale și regionale în mai multe state membre; întrucât alegerile europene din 2024 vor fi probabil o țintă specială a campaniilor de dezinformare la nivel local, regional și la nivelul UE,

1.  își exprimă indignarea totală și profunda îngrijorare cu privire la eforturile continue ale Rusiei de a submina democrația europeană; este consternat de relatările credibile care scot în evidență eforturile Rusiei de a crea diviziuni între cetățenii europeni prin recrutarea de deputați în Parlamentul European ca agenți de influență, precum și de eforturile sale de a crea în mod sistematic un sistem de dependențe prin intermediul partidelor politice europene, care acționează apoi ca amplificatori ai propagandei Kremlinului și susțin interesele acestuia; reamintește că, prin aplicarea unei strategii pe termen lung de ingerințe străine, Rusia încearcă să submineze și, în cele din urmă, să distrugă democrația în Europa; atrage atenția asupra eforturilor lui Putin de a desființa complet orice formă de democrație din Rusia și subliniază că acesta trebuie să fie un semnal de avertizare pentru a nu se conforma obiectivelor pe termen lung ale lui Putin și, prin urmare, pentru a aborda aceste tentative de ingerință ale Rusiei ca pe o chestiune de o gravitate extremă; subliniază că aceste tactici trebuie sancționate; face din nou un apel către statele membre să își dezvolte și să își perfecționeze în continuare pachetele de sancțiuni adoptate împotriva Federației Ruse și să elimine lacunele din aplicarea măsurilor restrictive adoptate în prezent;

2.  condamnă fără echivoc eforturile continue ale Rusiei de a exploata și de a denatura memoria istorică a celor mai tragice perioade din Europa, inclusiv a consecințelor pactului Ribbentrop-Molotov și teroarea care a urmat în teritoriile cucerite de Germania nazistă și de Rusia comunistă, pentru a încerca să își justifice actuala agresiune brutală, ilegală și inumană și politica sa expansionistă;

3.  își exprimă profunda îngrijorare despre relatările potrivit cărora este posibil ca deputata în Parlamentul European Tatjana Ždanoka să fi acționat ca informator al Direcției Cinci din FSB, în timp ce își exercita și funcția de deputat în Parlamentul European; evidențiază că un informator al FSB care are acces la avantajele și informațiile unui deputat în Parlamentul European ar reprezenta o amenințare gravă la adresa securității și democrației Uniunii noastre; subliniază că este imperativ ca Parlamentul European și autoritățile letone să investigheze atent această chestiune pentru a stabili, fără întârziere, sancțiunile și procedurile penale adecvate;

4.  subliniază că deputata în cauză a fost exclusă din grupul său politic din cauza pozițiilor sale față de Rusia și Ucraina și, în prezent, este neafiliată; subliniază că marea majoritate a deputaților în Parlamentul European au o opinie diferită de a acestei deputate și au condamnat în mod covârșitor invadarea ilegală a Ucrainei de către Rusia, utilizarea de către aceasta din urmă a tacticilor de război hibrid împotriva democrației europene și alte alegeri strategice agresive și antidemocratice din ultimii ani; constată, cu toate acestea, că un număr mic de deputați în Parlamentul European au participat la acțiuni alături de deputata în cauză, exprimându-și puncte de vedere similare și declarându-se în mod evident de partea Rusiei;

5.  se angajează să ofere sprijin deplin autorităților letone și să coopereze cu acestea în ancheta lor privind conduita deputatei în cauză; invită autoritățile competente să investigheze dacă deputata în cauză este răspunzătoare în fața justiției în temeiul dreptului penal național și își exprimă disponibilitatea de a oferi sprijin și de a coopera pe deplin în acest sens;

6.  salută sesizarea Comitetului de etică în legătură cu deputata în cauză; se angajează să aplice integral cadrul intern de sancțiuni aflat în vigoare; observă că presupusele fapte sunt anterioare adoptării recente a reformei cadrului de integritate al Parlamentului; consideră că existența acestor norme nu ar fi împiedicat presupusul comportament reprobabil al deputatei; rămâne totuși dispus să evalueze și să perfecționeze în continuare funcționarea cadrului de integritate al Parlamentului, care a fost consolidat în urma Qatargate, și sancțiunile pe care le prevede;

7.  sprijină anchetele în curs, dar subliniază că este necesar să se respecte garanțiile procedurale, statul de drept și drepturile fundamentale; reiterează faptul că opțiunile politice nu pot fi incriminate și că deputații în Parlamentul European nu trebuie să se confrunte cu restricții suplimentare în calea exprimării opiniilor lor atunci când își exercită mandatul legitim;

8.  atrage atenția asupra altor cazuri, în care deputați în Parlamentul European deservesc în cunoștință de cauză interesele Rusiei; subliniază că activitățile acestor deputați subminează securitatea, credibilitatea și reziliența democratică a UE; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la legăturile pe care le-a avut deputata în cauză cu alți deputați în Parlamentul European și denunță cu fermitate orice încercare internă coordonată de a promova interesele politice ale Kremlinului în cadrul Parlamentului; consideră că este imperativ să se efectueze imediat o anchetă internă aprofundată pentru a evalua toate cazurile posibile de ingerință străină din partea Rusiei și de alte tipuri de ingerință răuvoitoare în activitatea Parlamentului European;

9.  își exprimă îngrijorarea deosebită cu privire la relatările recente potrivit cărora autoritățile ruse furnizează discursuri specifice partidelor politice și actorilor politici de extremă dreaptă din diferite țări ale UE, în special din Germania și Franța, menite să submineze sprijinul public pentru Ucraina, în urma invaziei pe scară largă declanșată de Rusia în 2022; subliniază gravitatea legăturilor Rusiei cu partide și politicieni din Uniune și amploarea ingerinței sale în mișcările secesioniste din unele părți ale Europei, cum ar fi Catalonia;

10.  își reiterează consternarea cu privire la dezvăluirile periodice privind finanțarea pe scară largă de către Rusia a partidelor politice, a politicienilor, a funcționarilor și a mișcărilor din diferite țări democratice, în încercarea de a interveni în procesele interne ale acestora și de a câștiga influență asupra acestora; atestă faptul că majoritatea covârșitoare a statelor membre au interzis total sau parțial donațiile străine către partidele și candidații politici; își exprimă îngrijorarea cu privire la legăturile Rusiei cu mai multe partide politice și diverși politicieni din UE; reamintește că, chiar și atunci când legea limitează sursele de finanțare politică, actorii ruși au găsit modalități de a o eluda și au oferit sprijin aliaților lor prin contractarea de împrumuturi cu bănci străine (de exemplu, în cazul partidului Frontul Național în 2016), prin acorduri de cumpărare și comerciale (cum ar fi în acuzațiile raportate de Der Spiegel și Süddeutsche Zeitung la 17 mai 2019 cu privire la partidul FPÖ și de Buzzfeeds și L’Espresso la 10 iulie 2019 cu privire la Lega per Salvini Premier) și prin facilitarea activităților financiare (astfel cum a relatat presa britanică cu privire la campania Leave.eu);

11.  este extrem de preocupat de presupusele relații dintre secesioniștii catalani și administrația rusă; ia act de faptul că ingerința Rusiei în Catalonia, dacă se confirmă, ar face parte dintr-o strategie mai amplă a Rusiei de promovare a destabilizării interne și a dezbinării UE; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la campaniile de dezinformare desfășurate la scară largă de Rusia în Catalonia, precum și cu privire la presupusele contacte intense și la numărul de reuniuni dintre agenții responsabili de ingerința Rusiei în mișcarea pro-independență și guvernul regional al comunității autonome Catalonia; invită autoritățile judiciare competente să investigheze în mod eficace legăturile deputaților în Parlamentul European care ar fi asociați Kremlinului și încercările Rusiei de destabilizare și ingerință în UE și în statele sale membre; regretă toate atacurile asupra judecătorilor care investighează activitățile de ingerință; solicită sesizarea Comitetului consultativ pentru Codul de conduită a deputaților în legătură cu cazurile deputaților catalani respectivi;

12.  condamnă cu fermitate incidentul recent din Slovacia, în care serviciul rus de informații externe, pentru a provoca, a publicat o declarație în timpul moratoriului preelectoral care pune sub semnul întrebării integritatea procesului electoral al Republicii Slovace; își exprimă îngrijorarea cu privire la rolul vizibil și direct jucat de diplomația rusă în viața publică și politică slovacă de la alegerile parlamentare din septembrie 2023;

13.  condamnă cu fermitate campania de dezinformare la scară largă demascată de Ministerul Afacerilor Externe din Germania, despre care se presupune că este orchestrată de Rusia pe platforma X, cu intenția de a manipula opinia publică din Germania;

14.  constată cu îngrijorare că X a încetat să respecte codul voluntar de bune practici privind dezinformarea; este preocupat de larga dezinformare și conținutul ilegal de pe această platformă;

15.  reafirmă că caracterul excepțional al ingerințelor externe ale Rusiei necesită eforturi speciale din partea instituțiilor naționale și ale UE, inclusiv din partea Parlamentului European, pentru a identifica, a aborda și a depăși această amenințare specifică;

16.  condamnă cu fermitate dezvăluirea alarmantă a unor canale mass-media germane de renume, care au adus la lumină faptul că un angajat afiliat partidului AfD și asociat cu un membru al Bundestagului german a fost identificat ca persoană de contact pentru FSB, ceea ce dă naștere unor îngrijorări serioase cu privire la o posibilă influență străină în peisajul politic german;

17.  reamintește că ingerințele externe reprezintă o amenințare sistemică care trebuie combătută cu fermitate; subliniază că războiul hibrid și acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine nu sunt doar chestiuni de politică externă și de securitate, ci amenință, de fapt, însuși fundamentul democrațiilor noastre; îndeamnă instituțiile UE să adopte o abordare transversală permanentă pentru a combate mai eficient manipularea informațiilor și ingerințele străine; consideră că ingerințele electorale într-un stat membru afectează întreaga UE, întrucât pot avea un impact asupra componenței instituțiilor UE; consideră că autoritățile naționale nu pot aborda aceste amenințări lucrând izolat, la fel cum autoreglementarea sectorului privat nu le poate înlătura în totalitate; salută activitatea desfășurată de Serviciul European de Acțiune Externă la elaborarea celui de al doilea raport privind amenințările reprezentate de manipularea informațiilor și ingerințele străine, publicat la 23 ianuarie 2024, și recomandă o cooperare mai strânsă cu NATO în acest domeniu; rămâne hotărât să își continue eforturile de combatere a ingerințelor străine în UE în anii următori, printre altele, prin intermediul unui organism parlamentar specializat;

18.  își menține sprijinul ferm pentru eforturile de îmbunătățire și aplicare a normelor care protejează integritatea acestei instituții ca pilon al democrației europene; consideră că acuzațiile referitoare la deputata în cauză evidențiază că este necesar să se consolideze cultura securității în Parlamentul European; solicită să se acorde o atenție politică și administrativă maximă recomandărilor de reformă a normelor Parlamentului European privind transparența, integritatea, răspunderea și combaterea corupției, adoptate la 13 iulie 2023, și solicită punerea în aplicare deplină a măsurilor propuse, inclusiv o formare obligatorie și periodică în materie de securitate și integritate pentru deputați și personal, autorizări de securitate adecvate și verificarea mai strictă a personalului, în special a persoanelor care participă la reuniunile cu ușile închise; solicită un control mai strict al organizării de evenimente, al invitării unor oaspeți externi la sediul Parlamentului și al accesului la platformele de comunicare ale Parlamentului; invită autoritățile naționale să urmeze un calendar și proceduri comune de fiecare dată când li se solicită să acorde autorizări de securitate deputaților și personalului Parlamentului, precum și pentru orice control de securitate legat de instituțiile UE; este ferm convins că resursele Parlamentului, cum ar fi sponsorizarea de evenimente și excursii, acordarea accesului la studiourile de înregistrare video și la alte platforme de comunicare și finanțarea proiectelor de comunicare ale grupurilor politice sau ale deputaților în Parlamentul European, nu trebuie utilizate pentru a submina valorile UE sau pentru a permite unor regimuri autoritare să disemineze informații ostile; solicită din nou norme mai stricte pentru deplasările deputaților în Parlamentul European plătite de țări terțe și entități străine; consideră că ar trebui elaborate norme similare pentru deplasările efectuate de asistenții parlamentari acreditați sau de personalul grupurilor politice;

19.  își reiterează angajamentul ferm de a realiza în continuare reforme serioase și concrete în Parlamentul European pentru a da dovadă de toleranță zero față de corupție și ingerințele politice care corup și pentru a proteja democrația europeană;

20.  își reiterează sprijinul pentru înființarea unui organism de etică independent cât mai curând posibil, în conformitate cu rezoluția sa din 16 septembrie 2021; solicită tuturor instituțiilor UE să dea dovadă de mai multă ambiție în ceea ce privește instituirea acestui organism;

21.  invită secretariatul registrului de transparență al UE să interzică orice entitate care are relații directe sau indirecte cu guvernul Rusiei, în conformitate cu Decizia Consiliului din 3 iunie 2022 privind măsuri restrictive(10);

22.  se așteaptă ca Comisia și Consiliul să aplice pachetul privind apărarea democrației pentru a lua urgent măsuri și a elimina numeroasele lacune din legislația UE privind finanțarea partidelor, a găsi un sistem de reglementare obligatoriu pentru marile platforme și a îmbunătăți apărarea cibernetică a UE împotriva posibilelor atacuri asupra sistemului nostru electoral; îndeamnă instituțiile UE și statele membre să facă investiții semnificative și durabile în întărirea rezilienței noastre democratice și a statului de drept, inclusiv prin măsuri menite să consolideze capacitățile UE în materie de contrainformații; subliniază că anchetele penale privind acuzațiile de spionaj țin de competența statelor membre; evidențiază că, în aproape toate statele membre, au fost descoperite rețele rusești de spionaj; invită statele membre să își consolideze eforturile și cooperarea, inclusiv pentru a neutraliza încercările de a achiziționa tehnologie sensibilă de la întreprinderile din Uniune pentru a alimenta capacitățile militare ale Rusiei; salută faptul că mai multe țări din Uniune au înființat comisii speciale de anchetă dedicate combaterii influenței Rusiei;

23.  condamnă toate tipurile de acaparare a elitelor și tehnica cooptării unor actori precum funcționarii publici de nivel înalt și foștii politicieni din UE, cărora li se oferă, în acest scop, locuri de muncă bine remunerate în întreprinderi legate de guverne ce sunt implicate în mod activ în acțiuni de ingerință împotriva UE; solicită ca deputaților în Parlamentul European să li se interzică să desfășoare activități remunerate în numele organizațiilor sau al persoanelor incluse în registrul de transparență sau în numele țărilor terțe, pentru a limita potențialele conflicte de interese și ingerințele externe;

24.  indică faptul că legile sunt esențiale pentru a combate corupția și comportamentul infracțional, dar nu pot împiedica, singure, acțiunile infracționale și neetice ale deputaților în Parlamentul European; subliniază că toate grupurile politice din Parlamentul European au o anumită responsabilitate de a monitoriza acțiunile membrilor lor și, prin urmare, le reamintește tuturor grupurilor să acționeze rapid în cazul în care sunt informate cu privire la orice comportament care dă naștere la îndoieli cu privire la integritatea oricăruia dintre membrii lor; invită toți deputații în Parlamentul European și toate grupurile să coopereze pe deplin cu autoritățile naționale și ale UE relevante în acest context;

25.  consideră că existența unor alegeri libere și corecte joacă un rol central în procesul democratic și, prin urmare, îndeamnă instituțiile UE și statele membre să ia măsuri decisive pentru a se asigura că autoritatea puterii publice derivă doar din voința poporului, fără ingerințe străine din partea unor actori răuvoitori, acordând o atenție deosebită pregătirilor pentru alegerile europene din 6-9 iunie 2024; solicită statelor membre și instituțiilor UE să implementeze strategii de reziliență pentru alegeri și subliniază necesitatea de a consolida eforturile permanente de monitorizare și de a le pune în aplicare cu mult timp înainte de alegeri, referendumuri și alte procese politice importante din întreaga Europă;

26.  subliniază rolul esențial al jurnalismului de investigație în dezvăluirea tentativelor de ingerințe străine și de activități disimulate; solicită din nou instituțiilor UE și statelor membre să asigure o finanțare suficientă și sustenabilă pentru jurnalismul de investigație;

27.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2023)0316. (2) Texte adoptate, P9_TA(2023)0292. (3) JO C, C/2023/1226, 21.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/1226/oj. (4) JO C 347, 9.9.2022, p. 61. (5) JO C 167, 11.5.2023, p. 18. (6) JO C 171, 6.5.2021, p. 25. (7) Texte adoptate, P9_TA(2024)0030. (8) JO C 125, 18.3.2022, p. 2. (9) JO C 117, 11.3.2022, p. 159. (10) Decizia (PESC) 2022/884 a Consiliului din 3 iunie 2022 de modificare a Deciziei 2014/512/PESC privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina (JO L 153, 3.6.2022, p. 128).

Rezoluția Parlamentului European din 8 februarie 2024 referitoare la continuarea represiunilor împotriva forțelor democratice din Venezuela: atacuri la adresa candidatei la președinție María Corina Machado (2024/2549(RSP))

P9_TA(2024)0080 RC-B9-0097/2024

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Venezuela,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului și alte tratate și instrumente ale ONU în domeniul drepturilor omului,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice,

–  având în vedere declarația Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 29 ianuarie 2024,

–  având în vedere declarația din 28 ianuarie 2024 a Secretariatului General al Organizației Statelor Americane privind evenimentele recente din Venezuela,

–  având în vedere Acordul parțial privind promovarea drepturilor politice și a garanțiilor electorale pentru toți, semnat de guvernul Maduro și de alianța opoziției din Venezuela, Platforma unitară, în octombrie 2023 (Acordul din Barbados),

–  având în vedere primul raport al Misiunii internaționale independente a ONU de stabilire a faptelor cu privire la Republica Bolivariană a Venezuelei, publicat la 16 septembrie 2020,

–  având în vedere Constituția Venezuelei,

–  având în vedere raportul final al misiunii UE de observare a alegerilor (MOA) din Venezuela din 22 februarie 2022 intitulat „Alegerile regionale și municipale din 21 noiembrie 2021” și declarația președintelui Delegației de observare a alegerilor a Parlamentului European, Jordi Cañas, din 23 noiembrie 2021 privind alegerile regionale și locale din Venezuela din 2021,

–  având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât alegerile din 2024 din Venezuela ar putea reprezenta un punct de cotitură, marcând revenirea de la o autocrație coruptă la democrație, dacă sunt respectate toate punctele din Acordul din Barbados; întrucât drepturile civile și politice sunt în continuare încălcate în Venezuela, având drept consecință ani grei de instabilitate și violență; întrucât aproape opt milioane de persoane au fost obligate să plece din țară;

B.  întrucât se restricționează sistematic informarea publicului, libertatea de opinie și de exprimare și dreptul la întrunire pașnică, în special pentru disidenții regimului, sindicaliști, apărătorii drepturilor omului și cei mai vulnerabili membri ai societății;

C.  întrucât la 17 octombrie 2023 în Venezuela guvernul Maduro și alianța partidelor de opoziție Platforma Unitară au semnat două acorduri, cunoscute sub numele de acordurile din Barbados, care vizează aspecte ca promovarea drepturilor politice și a garanțiilor electorale pentru toți și eliberarea deținuților politici; întrucât acest acord tratează subiecte importante, ca autorizarea participării observatorilor internaționali la procesul electoral; întrucât acordul a fost semnat în ideea de a fi un prim pas în procesul de garantare a unor alegeri libere și corecte în Venezuela;

D.  întrucât, la 22 octombrie 2023, candidată la președinție din partea forțelor democratice care se opun regimului a fost selectată María Corina Machado, care a obținut peste 92,35 % din voturi la alegerile primare;

E.  întrucât timp de mai multe luni, María Corina Machado, membri ai echipei sale de campanie, inclusiv Juan Freites, Luis Camacaro și Guillermo López, care au fost deținuți ilegal și de atunci sunt dați dispăruți, organizații ale societății civile, organizații neguvernamentale și alți actori politici din opoziția democratică împotriva regimului au fost ținta unor tentative arbitrare și motivate politic de a-i decădea din dreptul de a exercita o funcție publică; întrucât printre persoanele vizate se numără Henrique Capriles, care a candidat de două ori la funcția de președinte în trecut și a cărui invalidare a fost confirmată și în aceeași declarație din 26 ianuarie 2024;

F.  întrucât în procesul său de repunere în drepturi María Corina Machado nu dispune de elemente de bază, deoarece nu a primit un exemplar al acuzațiilor ce i se aduc, și nici nu i s-a oferit posibilitatea de a răspunde acuzațiilor; întrucât Curtea Supremă de Justiție a regimului (TSJ) a publicat pe pagina sa de internet un rezumat al deciziei sale, care nu are niciun temei juridic; întrucât Constituția Venezuelei prevede că drepturile politice ale persoanelor nu pot fi restricționate prin decizii administrative și nici nu li se poate interzice persoanelor prin astfel de decizii să exercite o funcție publică; întrucât TSJ a regimului nu a putut deci să adopte o hotărâre constituțional valabilă în această chestiune;

G.  întrucât, la 6 decembrie 2023, Roberto Abdul, membru al comisiei de organizare a alegerilor primare ale opoziției, a fost arestat sub acuzația de trădare; întrucât, în același timp, au fost emise mandate de arestare pentru Henry Alviarez, Claudia Macero și Pedro Urruchurtu, membri ai partidului Vente Venezuela, pentru presupuse infracțiuni, inclusiv trădare, conspirație și spălare de bani;

H.  întrucât aceste decizii arbitrare sunt incompatibile cu angajamentul reprezentanților lui Nicolás Maduro de a organiza alegeri prezidențiale competitive în Venezuela în 2024 și contravin recomandărilor făcute de MOA a UE; întrucât decizia arbitrară a autorităților administrative de a-i decădea din drepturi pe candidații la alegeri din partea opoziției limitează grav dreptul venezuelenilor de a-și alege reprezentanții;

I.  întrucât, în rezoluția sa din 13 iulie 2023 referitoare la invalidările politice din Venezuela(1), Parlamentul a condamnat deja în termeni duri decăderea din drepturi din motive politice a candidaților impusă de regimul venezuelean; întrucât în această rezoluție a fost condamnată explicit suspendarea arbitrară și neconstituțională pe 15 ani a Maríei Corina Machado și a altor personalități politice importante și s-a exprimat regretul că au fost ignorate cu desăvârșire recomandările ultimei misiuni MOA a UE;

J.  întrucât regimul Maduro i-a interzis observatorului-șef al misiunii UE de observare a alegerilor să intre în Venezuela pentru a prezenta raportul final privind alegerile regionale și municipale din 2021, deoarece MOA a UE fusese expulzată din țară;

K.  întrucât pe 22 ianuarie, prin intermediul procurorului general, regimul a emis 14 mandate de arestare împotriva mai multor persoane, printre care apărătoarea drepturilor omului Tamara Sujú, jurnalista Sebastiana Barráez, fostul primar al capitalei Caracas Antonio Ledezma, liderul politic Leopoldo López, fostul președinte interimar al Venezuelei Juan Guaidó și fostul primar David Smolansky, sub acuzații inventate de trădare, magnicid, și pentru simplul fapt că și-au exercitat libertatea de a-și exprima opoziția față de regim,

L.  întrucât parlamentul venezuelean, controlat de regimul Maduro, pregătește o nouă lege privind finanțarea și activitatea ONG-urilor, pentru a limita capacitatea societății civile de a se organiza și de a-și apăra drepturile;

M.  întrucât, la 31 ianuarie, Maduro a susținut un apel din partea Adunării Naționale, care este controlată de regim, de a elabora o propunere, începând cu 5 februarie și în dialog cu diferite sectoare, de calendar electoral pentru alegerile prezidențiale, planificate în a doua jumătate a anului 2024, dar fără o dată precisă;

N.  întrucât foaia de parcurs cuprinsă în Acordul din Barbados rămâne o ocazie de a găsi o soluție la crizele politice, economice și umanitare care se țin lanț în Venezuela și de a derula alegeri competitive, libere și incluzive în Venezuela; întrucât persecutarea candidaților opoziției practicată de regimul venezuelean încalcă grav drepturile politice și garanțiile electorale prevăzute în Acordul din Barbados;

O.  întrucât regimul a făcut, de asemenea, modificări în componența Consiliului Electoral Național (CNE) pentru a împiedica procesul electoral și pentru a înăbuși în fașă orice perspectivă de întoarcere la democrație; întrucât în iunie 2023 și-au dat demisia trei rectori principali ai Consiliului Electoral Național, ceea ce i-a obligat și pe ceilalți doi rectori să demisioneze; întrucât Adunarea Națională, controlată de regim, a numit o comisie specială, alcătuită din reprezentanți ai regimului, inclusiv soția lui Nicolás Maduro, care să îi aleagă pe noii rectori dintre oamenii apropiați regimului,

1.  condamnă în termeni duri încercările de a-i suspenda candidatei la funcția de președinte a forțelor democratice care se opun regimului, María Corina Machado, dar și altor persoane, precum Henrique Capriles, dreptul de a exercita o funcție publică; reamintește că procesul de repunere în drepturi a Maríei Corina Machado nu dispune de elementele de bază, deoarece ea nu a primit o copie a acuzațiilor ce i se aduc, și nici nu i s-a oferit posibilitatea de a răspunde acuzațiilor;

2.  condamnă cu fermitate atacurile, presupusele dispariții forțate, arestările și mandatele de arestare ce îi vizează pe membrii echipei Maríei Corina Machado și pe alți reprezentanți ai opoziției și ai societății civile, precum și pe unii apărători ai drepturilor omului și jurnaliști; condamnă în termeni duri ingerința regimului Maduro în procesul electoral;

3.  cere să fie eliberați imediat și necondiționat toți liderii politici și sociali arestați arbitrar, inclusiv trei membri ai personalului de campanie al candidatei la președinție a opoziției María Corina Machado, adică Juan Freites, Luis Camacaro și Guillermo López;

4.  reamintește că acțiunile lui Nicolás Maduro și ale reprezentanților săi, inclusiv persecutarea membrilor opoziției democratice la regim și tentativele de a-i împiedica pe candidați să concureze la alegerile prezidențiale din acest an, încalcă grosolan Acordul din Barbados, semnat de reprezentanții guvernului lui Nicolás Maduro și de Platforma unitară cu scopul de a organiza în 2024 în Venezuela alegeri prezidențiale competitive;

5.  subliniază că declarația TSJ a regimului este neconstituțională și ilegală, deoarece se bazează pe acuzații arbitrare și motivate politic, și că procedura urmată nu a respectat legea; consideră, prin urmare, că decizia TSJ numit de regim nu are niciun temei juridic și nu este valabilă și că María Corina Machado este în continuare eligibilă să candideze la alegeri;

6.  consideră că aceste acțiuni constituie o încercare clară de persecuție politică de tip dictatorial, care încalcă drepturile civile și politice ale poporului venezuelean, și că aceste acțiuni care erau de așteptat, mai ales având în vedere „bunele obiceiuri” ale regimului, zguduie încă o dată din temelii orice perspectivă de a se organiza alegeri libere și corecte;

7.  recunoaște eforturile opozanților regimului de a organiza alegeri primare, ca o soluție democratică pentru cetățenii venezueleni din țară și de peste hotare; îndeamnă autoritățile venezuelene să asigure condițiile necesare pentru a se putea ține alegeri corecte, libere, incluzive și transparente;

8.  îndeamnă regimul din Venezuela să înceteze imediat persecutarea câștigătoarei la alegerile primare ale opoziției care devine astfel candidata perfect legitimă, Maria Corina Machado, și altor politicieni din opoziție și să înceapă să pună în practică Acordul din Barbados, inclusiv prin respectarea principiilor foii de parcurs electorale și a punctului unu din acord, în virtutea căruia părțile sunt obligate „să recunoască și să respecte dreptul fiecărui actor politic de a-și alege liber candidatul la alegerile prezidențiale”, ceea ce ar însemna să i se garanteze liderei opoziției, María Corina Machado, că poate participa liber în 2024 la alegeri prezidențiale competitive și cu adevărat democratice;

9.  reamintește condițiile sociale, economice și umanitare îngrozitoare care predomină de mai mulți ani în Venezuela și din cauza cărora venezuelenii îndură vicisitudini de prea mult timp; condamnă în termenii cei mai fermi asasinatele, represiunile constante, tortura sistematică și faptul că se încalcă drepturile omului și drepturile civile și politice ale poporului venezuelean și ale apărătorilor drepturilor omului; îndeamnă regimul venezuelean să înceteze imediat persecutarea, reprimarea și încălcarea drepturilor civile și politice ale oponenților săi politici și ale poporului venezuelean și să revoce mandatele de arestare ce îi vizează pe opozanții politici și să elibereze deținuții politici;

10.  condamnă aplicarea abuzivă a cadrului juridic pentru a limita apărarea drepturilor omului și libertatea de asociere și este deosebit de preocupat de proiectul de lege privind controlul, regularizarea, activitățile și finanțarea organizațiilor neguvernamentale și a organizațiilor conexe;

11.  observă cât de important este să li să permită tuturor venezuelenilor, atât celor din Venezuela, cât și celor aflați în străinătate, să participe la alegeri prin actualizarea registrului electoral permanent și a registrului electoral din străinătate, așa cum se prevede la punctul 3 alineatul (2) litera (e) din Acordul din Barbados;

12.  condamnă cu fermitate ingerința în desemnarea membrilor CNE și solicită ca noii membri ai CNE să fie numiți printr-o procedură independentă;

13.  sprijinul din toată inima anchetele Curții Penale Internaționale și ale misiunii independente a ONU referitoare la crimele și actele de represiune de proporții ale regimului venezuelean și solicită UE să sprijine anchetele privind presupusele crime împotriva umanității comise, judecate în prezent în temeiul Statutului de la Roma, cu scopul de a-i trage la răspundere pe autorii lor;

14.  își menține angajamentul ferm de a sprijini dialogul dintre părți și aspirațiile poporului venezuelean la un viitor democratic; roagă UE să colaboreze cu comunitatea internațională și cu toate părțile democratice pașnice din întregul spectru politic din Venezuela și să valorifice toate mecanismele de care dispune pentru a încuraja revenirea la principiile Acordului din Barbados;

15.  îndeamnă statele membre să mențină sancțiunile impuse regimului Maduro; insistă pe ideea că sancțiunile ar trebui intensificate până când va exista o voință clară și permanentă, în ton cu Acordul din Barbados, de a respecta standardele democratice de bază, statul de drept și drepturile omului; cere să se aplice sancțiuni focalizate suplimentare prin intermediul regimului mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului (Legea Magnițki a UE) împotriva judecătorilor Curții Supreme a Venezuelei implicați în încercări de a-i interzice Maríei Corina Machado să dețină funcții publice și împotriva membrilor forțelor de securitate venezuelene implicați în abuzurile sistematice comise împotriva opozanților guvernului;

16.  invită Serviciul European de Acțiune Externă, Delegația UE în Venezuela, statele membre și comunitatea internațională să monitorizeze și pe mai departe situația din această țară și să joace un rol mai activ și mai vizibil;

17.  stăruie asupra ideii că UE nu trebuie să se gândească să trimită o misiune de observare a alegerilor în Venezuela până când nu există garanții clare și credibile că Acordul din Barbados și foaia de parcurs electorală sunt respectate în întregime, până când politicienilor din opoziție care au fost decăzuți din dreptul de a exercita o funcție publică nu li se permite să participe la alegeri, până când María Corina Machado nu este lăsată să participe la alegeri și până când nu se dă curs în mod serios recomandărilor din 2021 ale misiunii UE de observare a alegerilor;

18.  subliniază că alegerile și rezultatele alegerilor nu vor fi recunoscute dacă nu sunt îndeplinite aceste condiții;

19.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, participanților la summitul dintre UE și Comunitatea Statelor Latinoamericane și Caraibiene, Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane, Organizației Statelor Americane, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite și regimului venezuelean.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2023)0288.