(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2023)0228),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 53 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9‑0133/2023),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 5 iulie 2023(1),

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0154/2024),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 307, 31.8.2023, p. 19.

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 53 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(2),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(3),

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene(4),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)  În conformitate cu articolul 19 alineatele (5) și (6) din Directiva 2014/49/UE a Parlamentului European și a Consiliului(5), Comisia a examinat aplicarea și domeniul de aplicare al directivei respective și a concluzionat că obiectivul de protecție a deponenților în Uniune prin instituirea unor scheme de garantare a depozitelor (SGD-uri) a fost îndeplinit în cea mai mare parte. Cu toate acestea, Comisia a ajuns și la concluzia că trebuie rezolvate lacunele rămase în protecția deponenților și să se ameliorată funcționarea SGD-urilor, armonizând în același timp normele pentru intervențiile SGD-urilor, în afară de procedurile de rambursare.

(1a)  În prezent, uniunea bancară se bazează doar pe doi dintre cei trei piloni planificați inițial, și anume mecanismul unic de supraveghere (MUS) și mecanismul unic de rezoluție (MUR). Ea este deci incompletă pentru că lipsește cel de-al treilea pilon, sistemul european de asigurare a depozitelor (EDIS). Revizuirea în curs a cadrului Uniunii de gestionare a crizelor și de asigurare a depozitelor vizează să pregătească terenul pentru finalizarea de mult așteptată a uniunii bancare, inclusiv pentru crearea EDIS. Finalizarea uniunii bancare face parte integrantă din uniunea economică și monetară și din mecanismul de stabilitate financiară, în special prin reducerea riscurilor legate de așa-numitul „cerc vicios” care apar ca urmare a legăturii dintre bănci și datoriile suverane.

(1b)  Pentru a asigura o tranziție fără probleme către finalizarea uniunii bancare, este necesar să se armonizeze funcțiile pe care le pot îndeplini SGD-urile. Prin urmare, ar trebui limitate o serie de marje de apreciere prevăzute de legislația națională incluse în Directiva 2014/49/UE și toate SGD-urile ar trebui să fie în măsură să finanțeze măsuri de rezoluție, măsuri preventive și alte măsuri alternative la rambursarea deponenților.

(1c)  Cadrul Uniunii de gestionare a crizelor ar trebui să garanteze în permanență că pierderile nu sunt socializate și că resursele contribuabililor nu sunt utilizate pentru a ajuta sau a salva instituțiile de credit aflate în dificultate.

(2)  Nerespectarea obligațiilor de plată a contribuțiilor către SGD-uri sau de furnizare de informații deponenților și SGD-urilor ar putea submina obiectivul de protecție a deponenților. SGD-urile sau, după caz, autoritățile desemnate pot aplica sancțiuni pecuniare pentru plata cu întârziere a contribuțiilor. Este important să se îmbunătățească coordonarea dintre SGD-uri, autoritățile desemnate și autoritățile competente pentru a lua măsuri de executare împotriva unei instituții de credit care nu își respectă obligațiile. Deși aplicarea măsurilor de supraveghere și de executare de către autoritățile competente împotriva instituțiilor de credit este reglementată de legislația națională și de Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului(6), este necesar să se asigure că autoritățile desemnate informează în timp util autoritățile competente cu privire la orice încălcare a obligațiilor care le revin instituțiilor de credit în temeiul normelor de protecție a depozitelor.

(3)  Pentru a sprijini o mai mare convergență a practicilor SGD-urilor și pentru a ajuta SGD-urile să își testeze reziliența, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) ar trebui să întocmească proiecte de standarde de reglementare privind efectuarea simulărilor de criză ale sistemelor SGD.

(4)  În temeiul articolului 5 alineatul (1) litera (d) din Directiva 2014/49/UE, depozitele anumitor instituții financiare, inclusiv ale firmelor de investiții, sunt excluse de la acoperirea de către SGD. Cu toate acestea, fondurile pe care aceste instituții financiare le primesc de la clienții lor și pe care le depun la o instituție de credit în numele clienților lor, în exercitarea serviciilor pe care le oferă, ar trebui să fie protejate în anumite condiții.

(5)  Gama de deponenți care sunt în prezent protejați prin rambursare de către SGD este motivată de dorința de a proteja investitorii neprofesionali, considerându-se că investitorii profesionali nu au nevoie de o astfel de protecție. Din acest motiv, autoritățile publice au fost excluse din sfera acoperirii. Cu toate acestea, majoritatea autorităților publice (care, în unele state membre, includ școli și spitale) nu pot fi considerate investitori profesionali. Prin urmare, este necesar să se asigure faptul că depozitele tuturor investitorilor neprofesionali, inclusiv ale autorităților publice, pot beneficia de protecția oferită de o SGD.

(6)  Depozitele care rezultă în urma anumitor evenimente, inclusiv tranzacțiile imobiliare referitoare la bunuri imobile locative private sau plata anumitor indemnizații de asigurare, pot conduce temporar la depozite mari. Din acest motiv, articolul 6 alineatul (2) din Directiva 2014/49/UE impune în prezent obligația ca statele membre să se asigure că depozitele rezultate în urma acestor evenimente sunt protejate peste plafonul de 100 000 EUR timp de minimum trei luni, dar nu mai mult de 12 luni din momentul în care suma a fost creditată sau din momentul în care depozitele respective pot fi transferate legal. Pentru a armoniza protecția deponenților în Uniune și pentru a reduce complexitatea administrativă și incertitudinea juridică legate de domeniul de aplicare al protecției acestor depozite, este necesar să se alinieze protecția acestor deponenți la o sumă minimă de cel puțin 500 000 EUR și de maximum 2 500 000 EUR pentru o durată armonizată de șase luni, în plus față de nivelul de acoperire de 100 000 EUR. După ce statele membre transpun aceste sume, Comisia ar trebui să analizeze sumele protejate, pentru a stabili dacă nu cumva suma maximă ar trebui redusă, apreciind dacă sumele care sunt protejate sunt proporționale și asigură condiții de concurență onestă în întreaga Uniune.

(7)  În cursul unei tranzacții imobiliare, fondurile pot tranzita diferite conturi înainte de decontarea efectivă a tranzacției. Prin urmare, pentru a proteja deponenții care efectuează tranzacții imobiliare într-un mod omogen, protecția soldurilor temporar ridicate ar trebui să se aplice veniturilor dintr-o vânzare, precum și fondurilor depuse pentru achiziționarea unui bun imobil locativ privat într-o perioadă scurtă predefinită.

(8)  Pentru a asigura plata la timp a cuantumului care trebuie să fie rambursat de către o SGD și pentru a simplifica normele administrative și de calcul, ar trebui eliminată competența discreționară de a lua în considerare datoriile scadente la calcularea cuantumului rambursabil.

(9)  Este necesar să se optimizeze capacitățile operaționale ale SGD-urilor și să se reducă sarcina administrativă a acestora. Din acest motiv, ar trebui să se stabilească faptul că, în ceea ce privește identificarea deponenților care au dreptul la depozite în conturile beneficiarilor sau evaluarea eligibilității deponenților pentru a beneficia de mecanisme de siguranță legate de solduri temporar ridicate, deponenții și titularii de conturi au responsabilitatea de a-și demonstra, prin mijloace proprii, dreptul la plată.

(10)  Anumite depozite pot face obiectul unei perioade de rambursare mai lungi, deoarece acestea impun ca SGD-urile să verifice cererea de rambursare. Pentru a armoniza normele în întreaga Uniune, perioada de rambursare ar trebui să fie limitată la 20 de zile lucrătoare de la primirea documentației relevante.

(11)  Costurile administrative legate de rambursarea sumelor mici din conturile inactive pot fi mai mari decât beneficiile pentru deponent. Prin urmare, este necesar să se precizeze că SGD-urile nu ar trebui să aibă obligația de a efectua demersuri active pentru a rambursa depozitele deținute în astfel de conturi sub anumite praguri care ar trebui stabilite la nivel național. Cu toate acestea, ar trebui să se păstreze dreptul deponenților de a solicita o astfel de sumă. În plus, în cazul în care același deponent are și alte conturi active, SGD-urile ar trebui să includă suma respectivă în calculul sumei care trebuie rambursată.

(12)  SGD-urile dispun de metode diferite de efectuare a rambursărilor către deponenți, de la plăți în numerar la transferuri electronice. Cu toate acestea, pentru a asigura trasabilitatea procesului de rambursare de la SGD-uri și pentru a respecta obiectivele cadrului Uniunii privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, rambursările efectuate către deponenți prin transferuri de credit ar trebui să fie metoda de plată implicită atunci când rambursarea depășește suma de 10 000 EUR.

(13)  Instituțiile financiare sunt excluse de la protecția depozitelor. Cu toate acestea, anumite instituții financiare, inclusiv instituții emitente de monedă electronică, instituții de plată și firme de investiții, depun, de asemenea, fondurile primite de la clienții lor în conturi bancare, adesea temporar, pentru a se conforma obligațiilor de protejare a fondurilor în conformitate cu legislația sectorială, inclusiv Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului(7), Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului(8) și Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului(9). Având în vedere rolul tot mai important al acestor instituții financiare, SGD-urile ar trebui să protejeze aceste depozite în condițiile în care respectivii clienți sunt identificați sau pot fi identificați.

(14)  Clienții instituțiilor financiare nu cunosc întotdeauna care este instituția de credit pe care instituția financiară a ales-o pentru a le depune fondurile. Prin urmare, SGD-urile nu ar trebui să agrege aceste depozite cu un depozit pe care aceiași clienți l-ar putea avea la aceeași instituție de credit la care instituția financiară le-a plasat depozitele. Este posibil ca instituțiile de credit să nu cunoască clienții care au dreptul la suma deținută în conturile clienților sau să nu fie în măsură să verifice și să înregistreze datele individuale ale clienților respectivi. ▌

(15)  Atunci când efectuează rambursări către deponenți, SGD-urile se pot confrunta cu situații care ridică probleme legate de spălarea banilor. Prin urmare, SGD-urile ar trebui să amâne efectuarea rambursării către un deponent atunci când sunt notificate că o unitate de informații financiare a suspendat un cont bancar sau de plăți în conformitate cu normele aplicabile în materie de combatere a spălării banilor.

(16)  În conformitate cu articolul 9 din Directiva 2014/49/UE, în cazul în care o SGD efectuează plăți în contextul unei proceduri de rezoluție, SGD ar trebui să aibă o creanță împotriva instituției de credit în cauză într-un cuantum egal cu plățile efectuate, iar creanța respectivă ar trebui să fie de același rang ca și depozitele acoperite. Această dispoziție nu face distincție între contribuția SGD atunci când se utilizează un instrument de recapitalizare internă în regim bancar deschis și contribuția SGD la finanțarea unei strategii de transfer (instrumentul de vânzare a activității sau instrumentul instituției-punte) urmată de lichidarea entității reziduale. Pentru a asigura claritatea și securitatea juridică în ceea ce privește existența și cuantumul unei creanțe a SGD în diferite scenarii, este necesar să se precizeze că, atunci când SGD contribuie la sprijinirea aplicării instrumentului de vânzare a activității sau a instrumentului instituției-punte ori a măsurilor alternative, prin care un set de active, drepturi și datorii, inclusiv depozite, ale instituției de credit sunt transferate unui destinatar, SGD ar trebui să aibă o creanță împotriva entității reziduale în cadrul procedurilor sale de lichidare ulterioare în temeiul dreptului intern. Pentru a se asigura că acționarii și creditorii instituției de credit rămași în entitatea reziduală absorb efectiv pierderile instituției de credit respective și pentru a îmbunătăți posibilitatea de rambursare în caz de insolvență către SGD, creanța SGD ar trebui să fie de același rang ca și depozitele acoperite. În cazul în care se aplică instrumentul de recapitalizare internă în regim bancar deschis (și anume instituția de credit își continuă activitatea), SGD contribuie cu suma cu care depozitele acoperite ar fi fost reduse sau convertite pentru a absorbi pierderile instituției de credit respective, dacă depozitele acoperite ar fi fost incluse în domeniul de aplicare al recapitalizării interne. Prin urmare, contribuția SGD nu ar trebui să genereze o creanță împotriva instituției aflate în rezoluție, deoarece aceasta ar elimina scopul contribuției SGD.

(17)  Pentru a asigura convergența practicilor SGD și securitatea juridică pentru deponenți în ceea ce privește revendicarea depozitelor lor și pentru a evita obstacolele operaționale pentru SGD-uri, este important să se stabilească o perioadă suficient de lungă în care deponenții să poată solicita rambursarea depozitelor lor, în cazurile în care SGD nu a efectuat rambursări către deponenți în termenele prevăzute la articolul 8 din Directiva 2014/49/UE în cazul unei rambursări.

(18)  În conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din Directiva 2014/49/UE, statele membre se asigură că, până la 3 iulie 2024, resursele financiare disponibile ale SGD ating cel puțin un nivel-țintă de 0,8 % din cuantumul depozitelor acoperite ale membrilor lor. Pentru a evalua în mod obiectiv dacă SGD-urile îndeplinesc cerința respectivă, ar trebui să se stabilească o perioadă de referință clară pentru a determina cuantumul depozitelor acoperite și resursele financiare disponibile ale SGD-urilor. Înainte de a se lua decizia de a extinde sfera de utilizare a SGD-urilor, ar trebui să se monitorizeze și să se evalueze cu atenție dacă nivelul-țintă de 0,8% este adecvat.

(19)  Pentru a asigura reziliența SGD-urilor, fondurile acestora ar trebui să provină din contribuții stabile și irevocabile. Anumite surse de finanțare a SGD, inclusiv împrumuturile și recuperările preconizate, sunt prea contingente pentru a fi contabilizate drept contribuții pentru atingerea nivelului-țintă al SGD. Pentru a armoniza condițiile SGD-urilor pentru îndeplinirea nivelului-țintă și pentru a se asigura că resursele financiare disponibile ale SGD-urilor sunt finanțate prin contribuții din partea sectorului, ar trebui să se facă distincție între fondurile care se califică pentru atingerea nivelului-țintă și fondurile care sunt considerate surse complementare de finanțare. Ieșirile de fonduri ale SGD, inclusiv rambursările de împrumuturi previzibile, pot fi planificate și integrate în contribuțiile periodice ale membrilor SGD și, prin urmare, nu ar trebui să conducă la o scădere a resurselor financiare disponibile sub nivelul-țintă. Prin urmare, este necesar să se precizeze că, după atingerea pentru prima dată a nivelului-țintă, numai un deficit al resurselor financiare disponibile ale SGD cauzat de o intervenție a SGD (efectuarea rambursărilor sau măsuri preventive, de rezoluție sau alternative) ar trebui să declanșeze o perioadă de realimentare de patru ani. În cazul în care, după o astfel de intervenție a SGD, mijloacele financiare disponibile s-au redus cu mai puțin de o treime, perioada de realimentare ar trebui să fie de doi ani. Pentru a asigura o aplicare consecventă, ABE ar trebui să elaboreze proiecte de standarde tehnice de reglementare care să precizeze metodologia de calcul al nivelului-țintă de către SGD-uri.

(20)  Resursele financiare disponibile ale unei SGD ar trebui să poată fi utilizate imediat pentru a face față unor evenimente neprevăzute de plată a rambursărilor sau altor intervenții. Având în vedere diferitele practici din întreaga Uniune, este oportun să se stabilească cerințe privind strategia de investiții a fondurilor SGD-urilor pentru a atenua orice impact negativ asupra capacității unei SGD de a-și îndeplini obligațiile. În cazul în care SGD nu are competența de a stabili strategia de investiții, autoritatea sau organismul ori entitatea din statul membru care este responsabil(ă) cu stabilirea strategiei de investiții ar trebui, atunci când stabilește strategia de investiții respectivă, să respecte, de asemenea, principiile privind diversificarea și investițiile în active lichide și cu grad scăzut de risc. Pentru a menține independența operațională deplină și flexibilitatea SGD în ceea ce privește accesul la fondurile sale, în cazul în care fondurile SGD sunt depuse la trezorerie, fondurile respective ar trebui alocate și plasate într-un cont segregat.

(21)  Opțiunea de a obține resursele financiare disponibile ale unei SGD prin contribuțiile obligatorii plătite de instituțiile membre la schemele existente de contribuții obligatorii instituite de un stat membru pentru a acoperi costurile legate de riscul sistemic nu a fost niciodată utilizată și, prin urmare, ar trebui eliminată.

(22)  Este necesar să se consolideze protecția deponenților, evitându-se, în același timp, necesitatea unei vânzări în regim de urgență a activelor SGD și limitându-se posibilele efecte prociclice negative asupra sectorului bancar cauzate de colectarea contribuțiilor extraordinare. Prin urmare, SGD-urile ar trebui să poată să utilizeze mecanisme de finanțare alternative care să le permită să obțină în orice moment finanțare pe termen scurt din alte surse decât contribuțiile, inclusiv înainte de a-și utiliza resursele financiare disponibile și fondurile colectate prin contribuții extraordinare. Întrucât instituțiile de credit ar trebui să suporte în primul rând costurile și responsabilitatea pentru finanțarea SGD-urilor, mecanismele de finanțare alternative din fonduri publice nu ar trebui să fie permise.

(23)  Pentru a asigura o diversificare adecvată a investițiilor fondurilor SGD și practici convergente, ABE ar trebui să emită orientări pentru a oferi SGD-urilor îndrumări în acest sens.

(24)  În timp ce rolul principal al SGD-urilor este efectuarea rambursărilor către deponenții care beneficiază de acoperire, intervențiile în afara efectuării rambursărilor se pot dovedi mai eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru SGD-uri și pot asigura un acces neîntrerupt la depozite prin facilitarea strategiilor de transfer. Se poate impune SGD-urilor obligația de a contribui la rezoluția instituțiilor de credit. În plus, în unele state membre, SGD-urile pot finanța măsuri preventive pentru restabilirea viabilității pe termen lung a instituțiilor de credit sau măsuri alternative în caz de insolvență. Deși aceste măsuri preventive și alternative pot îmbunătăți în mod semnificativ protecția depozitelor, este necesar ca astfel de măsuri să facă obiectul unor mecanisme de siguranță adecvate, inclusiv sub forma unui test armonizat al celui mai mic cost, pentru a asigura condiții de concurență echitabile, precum și eficacitatea și eficiența acestor măsuri din punctul de vedere al costurilor. Aceste mecanisme de siguranță ar trebui să se aplice numai intervențiilor finanțate prin resursele financiare disponibile ale SGD reglementate în temeiul prezentei directive.

(24a)  Este esențial ca orice implicare a SGD în orice scenariu să se facă cu accent pe operativitate și transparență. Această abordare este esențială pentru a evita denaturarea condițiilor de concurență loială și pentru a se asigura că nu conferă avantaje neloiale anumitor participanți la piață. Transparența și reducerea costurilor sunt principii fundamentale care stau la baza integrității și a funcționării echitabile a SGD.

(25)  Măsurile de prevenire a intrării în dificultate a unei instituții de credit prin intervenții suficient de timpurii pot avea un rol eficace în gama de instrumente de gestionare a crizelor în scopul de a menține încrederea deponenților și stabilitatea financiară. Aceste măsuri pot lua diverse forme – măsuri de sprijin sub formă de capital prin instrumente de fonduri proprii (inclusiv instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază) sau alte instrumente de capital, garanții sau împrumuturi. SGD-urile au recurs în mod eterogen la aceste măsuri. Pentru a asigura gama completă de instrumente de gestionare a crizelor și recurgerea la măsuri preventive în conformitate cu cadrul de rezoluție și cu normele privind ajutoarele de stat, este necesar să se specifice calendarul și condițiile de aplicare a acestora. Măsurile preventive nu sunt adecvate pentru absorbția pierderilor suferite atunci când instituția de credit este deja în curs de a intra în dificultate sau este susceptibilă de a intra în dificultate și ar trebui adoptate rapid pentru a preveni deteriorarea situației financiare a băncii. Prin urmare, autoritățile desemnate ar trebui să verifice dacă au fost îndeplinite condițiile pentru o astfel de intervenție a SGD. În fine, condițiile respective pentru utilizarea resurselor financiare disponibile ale SGD nu ar trebui să aducă atingere evaluării de către autoritatea competentă a măsurii în care un SIP îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 113 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(10).

(26)  Pentru a se asigura că măsurile preventive își ating obiectivul, instituțiile de credit ar trebui să aibă obligația de a prezenta autorităților competente o notă în care să schițeze măsurile pe care se angajează să le ia. Această notă ar trebui să conțină toate elementele care vizează prevenirea ieșirilor de fonduri și consolidarea poziției de capital și de lichiditate a instituției de credit, permițând instituției de credit să respecte toate cerințele prudențiale și alte cerințe de reglementare relevante în mod prospectiv. Prin urmare, o astfel de notă ar trebui să conțină măsuri de atragere de capital, inclusiv norme privind emiterea de drepturi, conversia voluntară a instrumentelor de datorie subordonate, exerciții de gestionare a datoriilor, vânzări de active generatoare de capital, securitizarea portofoliilor și reținerea profiturilor, inclusiv interdicții privind dividendele și interdicții privind achiziționarea de participații în întreprinderi. În plus, nota ar trebui să ofere informații detaliate despre deficitul inițial de capital al instituției de credit, măsurile de atragere de capital introduse și măsurile de siguranță luate pentru a preveni ieșirea de fonduri. Din același motiv, pe parcursul punerii în aplicare a măsurilor prevăzute în notă, instituțiile de credit ar trebui, de asemenea, să își consolideze pozițiile de lichiditate și să se abțină de la practici comerciale agresive, precum și de la distribuirea dividendelor, de la plata unei remunerații variabile sau de la răscumpărarea acțiunilor proprii sau de la răscumpărarea instrumentelor de capital hibride. O astfel de notă ar trebui să conțină, de asemenea, o strategie de ieșire pentru orice măsură de sprijin primită. Într-un interval de timp rezonabil, instituția de credit ar trebui să transmită autorității competente un plan de reorganizare a activității menit să asigure viabilitatea pe termen lung. Măsurile preventive acordate unei instituții de credit ar trebui suspendate dacă autoritatea competentă nu este convinsă că planul de reorganizare a activității este credibil și fezabil pentru a asigura viabilitatea pe termen lung. În cazul în care instituția de credit este membră a unui SIP menționat la articolul 1 alineatul (2) litera (c), SIP ar trebui să aprobe planul de reorganizare a activității, după ce se consultă cu autoritatea competentă. Dacă nu este mulțumită de planul de reorganizare a activității, autoritatea competentă ar trebui să pună în aplicare măsuri judicioase pentru a asigura viabilitatea pe termen lung. Autoritățile competente și autoritățile de rezoluție sunt cele mai în măsură să evalueze relevanța și credibilitatea măsurilor avute în vedere în planul de reorganizare a activității. Pentru a se asigura că autoritățile desemnate ale SGD căreia i se solicită finanțarea unei măsuri preventive de către instituția de credit pot evalua dacă sunt îndeplinite toate condițiile pentru măsurile preventive, autoritățile competente ar trebui să coopereze cu autoritățile desemnate. Pentru a asigura o abordare coerentă a aplicării măsurilor preventive în întreaga Uniune, ABE ar trebui să publice orientări pentru a ajuta instituțiile de credit să elaboreze un asemenea plan de reorganizare a activității.

(26a)  Pentru a atenua hazardul moral, în funcție de situație, instituția de credit care primește sprijin de la SGD-uri sub formă de măsuri preventive, acționarii săi, creditorii săi sau grupul de întreprinderi din care face parte ar trebui să contribuie la restructurare din resurse proprii și să asigure o remunerație adecvată pentru măsura preventivă acordată de SGD.

(27)  Pentru a se asigura că instituțiile de credit care beneficiază de sprijin din partea SGD-urilor sub forma unor măsuri preventive își îndeplinesc angajamentele, autoritățile competente ar trebui să solicite instituțiilor de credit care nu și-au îndeplinit angajamentele să întocmească un plan de remediere, să înapoieze suma cu care au fost ajutate în cadrul măsurilor preventive sau să acționeze în conformitate cu strategia de ieșire. În cazul în care o autoritate competentă consideră că măsurile din planul de remediere nu sunt de natură să asigure viabilitatea pe termen lung a instituției, SGD nu ar trebui să mai acorde niciun sprijin preventiv instituției de credit, iar autoritățile competente ar trebui să evalueze dacă instituția a intrat sau este susceptibilă de a intra în dificultate, în conformitate cu articolul 32 din Directiva 2014/59/UE. Aceleași consecințe ar trebui să se aplice și în cazurile în care instituția de credit nu respectă planul de remediere. Pentru a asigura o abordare coerentă a aplicării măsurilor preventive în întreaga Uniune, ABE ar trebui să emită orientări pentru a ajuta instituțiile de credit să elaboreze acest plan de remediere.

(28)  Pentru a evita efectele negative asupra concurenței și asupra pieței interne, este necesar să se prevadă că, în cazul măsurilor alternative în caz de insolvență, organismele relevante care reprezintă o instituție de credit în contextul procedurilor naționale de insolvență (lichidator, administrator judiciar, administrator sau alții) ar trebui să ia măsurile necesare pentru scoaterea pe piață a activității instituției de credit sau a unei părți a acesteia în cadrul unui proces deschis, transparent și nediscriminatoriu, încercând în același timp să obțină prețul maxim de vânzare. Instituția de credit sau orice intermediar care acționează în numele instituției de credit ar trebui să aplice norme adecvate pentru scoaterea pe piață a activelor, a drepturilor și a pasivelor care urmează să fie transferate potențialilor cumpărători. În orice caz, utilizarea resurselor de stat ar trebui să facă în continuare obiectul normelor relevante privind ajutoarele de stat în temeiul tratatului, după caz.

(29)  Întrucât scopul principal al SGD-urilor este de a proteja depozitele acoperite, SGDurile ar trebui să fie autorizate să finanțeze alte intervenții decât efectuarea rambursărilor numai în cazul în care aceste intervenții sunt mai puțin costisitoare decât efectuarea rambursărilor. Experiența dobândită în aplicarea acestei reguli („testul celui mai mic cost”) a evidențiat mai multe deficiențe, întrucât cadrul actual nu detaliază modul de stabilire a costului acestor intervenții și nici a costului rambursării. Pentru a asigura o aplicare consecventă în întreaga Uniune a testului celui mai mic cost, este necesar să se specifice modul de calcul al acestor costuri. În același timp, este necesar să se evite condițiile excesiv de stricte care ar exclude de facto utilizarea fondurilor SGD pentru alte intervenții decât efectuarea rambursărilor. Atunci când efectuează evaluarea celui mai mic cost, SGD-urile trebuie să verifice mai întâi dacă costul de finanțare a măsurii selectate este mai mic decât costul rambursării depozitelor acoperite. Metodologia de evaluare a celui mai mic cost ar trebui să țină seama de valoarea-timp a banilor.

(30)  Lichidarea poate fi un proces de lungă durată, a cărui eficiență depinde de eficiența autorității judiciare naționale, de regimurile de insolvență, de caracteristicile fiecărei bănci în parte și de circumstanțele intrării în dificultate. În ceea ce privește intervențiile SGD ca parte a măsurilor alternative, testul celui mai mic cost ar trebui să aibă la bază evaluarea activelor și pasivelor instituției de credit, prevăzută la articolul 36 alineatul (1) din Directiva 2014/59/UE, precum și estimarea prevăzută la articolul 36 alineatul (8) din directiva menționată. Cu toate acestea, evaluarea precisă a recuperărilor din lichidare poate fi dificilă în contextul testului celui mai mic cost pentru măsurile preventive, care se presupune că au loc cu mult timp înainte de orice lichidare previzibilă. Prin urmare, scenariul contrafactual pentru testul celui mai mic cost în cazul măsurilor preventive ar trebui ajustat în consecință și, în orice caz, recuperările preconizate ar trebui să fie limitate la o sumă rezonabilă bazată pe recuperările din evenimente de plată anterioare.

(31)  Autoritățile desemnate ar trebui să estimeze costul măsurii pentru SGD, inclusiv după rambursarea unui împrumut, o injecție de capital sau utilizarea unei garanții, excluzând veniturile preconizate, cheltuielile operaționale și pierderile potențiale, în raport cu un scenariu contrafactual bazat pe o pierdere finală ipotetică la sfârșitul procedurii de insolvență, care ar trebui să ia în considerare recuperările de la SGD în cadrul procedurii de lichidare a unei bănci. În plus, scenariul contrafactual ar trebui să țină seama de posibilul cost pentru SGD al instabilității economice și financiare, inclusiv de necesitatea de a mobiliza fonduri suplimentare, în cadrul mandatului SGD, pentru a-i proteja pe deponenți și stabilitatea financiară și a preveni contagiunea. Pentru a oferi o imagine corectă și mai cuprinzătoare a costului real al rambursărilor efectuate către deponenți, estimarea pierderii suferite ca urmare a rambursării depozitelor acoperite ar trebui să includă costurile legate indirect de rambursările efectuate către deponenți. Aceste costuri ar trebui să includă ▌costul pe care SGD l-ar putea suporta ca urmare a recurgerii la finanțare alternativă. Pentru a asigura aplicarea coerentă a testului celui mai mic cost, ABE ar trebui să elaboreze proiecte de standarde tehnice de reglementare privind metodologia de calcul al costului diferitelor intervenții ale SGD. Pentru a asigura coerența metodologiei de evaluare a celui mai mic cost cu obligațiile legale sau contractuale ale SGD▌, ABE ar trebui să elaboreze proiecte de standarde tehnice de reglementare▌.

(32)  Pentru a spori protecția armonizată a deponenților și a specifica responsabilitățile respective în întreaga Uniune, SGD din statul membru de origine ar trebui să asigure efectuarea rambursărilor către deponenți situați în state membre în care instituțiile de credit care sunt membre ale SGD acceptă depozite și alte fonduri rambursabile oferind servicii de depozit la nivel transfrontalier, fără a fi stabilite în statul membru gazdă. Pentru a facilita operațiunile de rambursare și furnizarea de informații către deponenți, SGD din statul membru gazdă ar trebui să aibă posibilitatea de a funcționa ca punct de contact pentru deponenți la instituțiile de credit care își exercită libertatea de a presta servicii.

(33)  Cooperarea dintre SGD-urile din întreaga Uniune este esențială pentru a asigura rambursarea rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor către deponenți în cazul în care instituțiile de credit prestează servicii bancare prin intermediul sucursalelor din alte state membre. Având în vedere progresele tehnologice care promovează utilizarea transferurilor transfrontaliere și identificarea la distanță, SGD din statul membru de origine ar trebui să poată să efectueze rambursările direct către deponenții de la sucursalele situate în alt stat membru, cu condiția ca sarcina administrativă și costurile să fie mai mici decât în cazul în care rambursarea ar fi efectuată de către SGD din statul membru gazdă. Această flexibilitate ar trebui să completeze actualul mecanism de cooperare, care prevede ca SGD din statul membru gazdă să efectueze rambursările către deponenții de la sucursale în numele SGD din statul membru de origine. Pentru a păstra încrederea deponenților atât în statul membru gazdă, cât și în statul membru de origine, ABE ar trebui să emită orientări pentru a sprijini SGD-urile în cadrul acestei cooperări, sugerând printre altele o listă de condiții în care o SGD din statul membru de origine ar putea decide să efectueze rambursări către deponenții de la sucursalele situate în statul membru gazdă.

(34)  Instituțiile de credit își pot schimba afilierea la o SGD deoarece își mută sediul central într-un alt stat membru sau își pot converti filiala într-o sucursală sau viceversa. Conform articolului 14 alineatul (3) din Directiva 2014/49/UE, contribuțiile plătite de instituția de credit respectivă în cele 12 luni care precedă transferul sunt transferate celeilalte SGD proporțional cu cuantumul depozitelor acoperite transferate. Pentru a se asigura că transferul contribuțiilor către SGD destinatară nu depinde de norme naționale divergente privind facturarea sau data efectivă de plată a contribuțiilor, SGD de origine ar trebui să calculeze suma care urmează să fie transferată pe baza datoriilor potențiale suportate de SGD destinatară ca urmare a transferului. ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a specifica metodologia de calculare a sumei care trebuie transferată, astfel încât să asigure un impact neutru al transferului, atât asupra situației financiare a SGD-ului beneficiar, cât și a SGD-ului de origine în raport cu riscurile pe care le acoperă.

(35)  Este necesar să se asigure o protecție egală a deponenților în întreaga Uniune, care nu poate fi pe deplin garantată de un regim de evaluare a echivalenței protecției deponenților în țările terțe. Din acest motiv, sucursalele din Uniune ale unei instituții de credit care are sediul într-o țară terță ar trebui să adere la o SGD din statul membru în care își desfășoară activitatea de acceptare de depozite. Această cerință ar asigura, de asemenea, coerența cu Directivele 2013/36/UE și 2014/59/UE, care vizează introducerea unui cadru prudențial și a unui cadru de rezoluție mai solide pentru grupurile din țări terțe care furnizează servicii bancare în Uniune. În schimb, ar trebui să se evite expunerea SGD-urilor la riscurile economice și financiare ale țărilor terțe. Prin urmare, depozitele constituite la sucursale care sunt stabilite în țări terțe de către instituțiile de credit din Uniune nu ar trebui să fie protejate.

(36)  Prezentarea standardizată și periodică a informațiilor sporește gradul de conștientizare a deponenților cu privire la protecția depozitelor. Pentru a alinia cerințele de prezentare a informațiilor la evoluțiile tehnologice, aceste cerințe ar trebui să țină seama de noile canale de comunicare digitală prin care instituțiile de credit interacționează cu deponenții. Deponenții ar trebui să obțină informații clare și omogene care să explice protecția depozitelor lor, limitând în același timp sarcina administrativă aferentă pentru instituțiile de credit sau SGD-uri. ABE ar trebui să fie mandatată să elaboreze proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a preciza, pe de o parte, conținutul și formatul fișei de informare a deponenților care trebuie să fie comunicată anual deponenților și, pe de altă parte, modelul de informații pe care SGD-urile sau instituțiile de credit trebuie să le comunice deponenților în anumite situații, inclusiv fuziuni ale instituțiilor de credit, constatarea indisponibilității depozitelor sau rambursarea depozitelor de fonduri ale clienților.

(37)  Fuziunea unei instituții de credit sau conversia unei filiale în sucursală sau viceversa ar putea afecta principalele caracteristici ale protecției deponenților. Pentru a evita impactul negativ asupra deponenților care ar avea depozite în ambele bănci care fuzionează și al căror drept de acoperire a depozitelor ar fi redus din cauza modificărilor aduse afilierii la SGD, toți deponenții ar trebui să fie informați cu privire la aceste modificări și ar trebui să aibă dreptul de a-și retrage fondurile fără a suporta vreo penalizare până la concurența unei sume egale cu acoperirea pierdută a depozitelor.

(38)  Pentru a menține stabilitatea financiară, a evita contagiunea și a permite deponenților să își exercite drepturile de revendicare a depozitelor atunci când este cazul, autoritățile desemnate, SGD-urile și instituțiile de credit în cauză ar trebui să informeze deponenții cu privire la indisponibilitatea depozitelor.

(39)  Pentru a spori transparența pentru deponenți și pentru a promova soliditatea financiară și încrederea în rândul SGD-urilor atunci când își îndeplinesc obligațiile, ar trebui îmbunătățite cerințele actuale de raportare. Pe baza cerințelor actuale care permit SGD-urilor să solicite toate informațiile necesare de la instituțiile lor membre pentru a pregăti rambursările, SGD-urile ar trebui, de asemenea, să poată solicita informațiile necesare pentru a pregăti rambursarea în contextul cooperării transfrontaliere. La cererea unei SGD, instituțiile membre ar trebui să aibă obligația de a furniza informații generale cu privire la orice activitate transfrontalieră semnificativă din alte state membre. De asemenea, pentru a furniza ABE o gamă adecvată de informații cu privire la evoluția resurselor financiare disponibile ale SGD-urilor și la utilizarea acestor resurse, statele membre ar trebui să se asigure că SGD-urile informează anual ABE cu privire la cuantumul depozitelor acoperite și la resursele financiare disponibile și notifică ABE cu privire la circumstanțele care au condus la utilizarea fondurilor SGD fie pentru rambursări, fie pentru alte măsuri. În fine, pentru a reflecta rolul mai important al SGD-urilor în gestionarea crizelor bancare, care vizează facilitarea utilizării fondurilor SGD în cadrul procedurii de rezoluție, SGD-urile ar trebui să aibă dreptul de a primi anual rezumatul planurilor de rezoluție ale instituțiilor de credit pentru a fi în general mai pregătite să pună la dispoziție fondurile.

(40)  Standardele tehnice în domeniul serviciilor financiare ar trebui să faciliteze o armonizare consecventă și o protecție adecvată a deponenților din întreaga Uniune. Este eficient și oportun să se încredințeze ABE, în calitate de organism cu înaltă specializare, sarcina de a elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare și de punere în aplicare care nu implică alegeri strategice și care urmează să fie adoptate de Comisie.

(41)  În cazurile prevăzute de prezenta directivă, Comisia ar trebui să adopte proiectele de standarde tehnice de reglementare elaborate de ABE prin intermediul actelor delegate, în temeiul articolului 290 din TFUE și în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului(11), pentru a preciza următoarele: (a) detaliile tehnice legate de identificarea clienților instituțiilor financiare în scopul efectuării rambursărilor aferente depozitelor de fonduri ale clienților, criteriile de rambursare către titularul contului în beneficiul fiecărui client sau către client în mod direct, precum și normele de evitare a cererilor multiple de efectuare de rambursări către același beneficiar; (b) metodologia testului celui mai mic cost și (c) metodologia de calcul al resurselor financiare disponibile care se califică pentru nivelul-țintă.

(42)  În cazurile prevăzute de prezenta directivă, Comisia ar trebui să adopte proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare elaborate de ABE prin intermediul actelor de punere în aplicare în temeiul articolului 291 din TFUE și în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, care să precizeze: (a) conținutul și formatul fișei de informare a deponenților, modelul pentru informațiile pe care SGDurile sau instituțiile de credit ar trebui să le comunice deponenților; (b) procedurile care trebuie urmate atunci când instituțiile de credit furnizează informații SGD-urilor lor și atunci când SGD-urile și autoritățile desemnate furnizează informații ABE, precum și modelele pentru furnizarea acestor informații.

(43)  Prin urmare, Directiva 2014/49/UE ar trebui modificată în consecință.

(44)  Pentru a permite sucursalelor instituțiilor de credit cu sediul în afara Uniunii care nu sunt membre ale unei SGD stabilite în Uniune să adere la o SGD din Uniune, sucursalelor respective ar trebui să li se acorde o perioadă de timp suficientă pentru a lua măsurile necesare în vederea respectării cerinței respective.

(45)  Directiva 2014/49/UE permite statelor membre să recunoască un SIP drept SGD dacă îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 113 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și respectă Directiva 2014/49/UE. Pentru a ține seama de modelul de afaceri specific al acestor SIP-uri, în special de relevanța funcțiilor aflate în centrul mandatului lor pe care le îndeplinesc în plus față de cele reglementate de prezenta directivă, este oportun să se prevadă posibilitatea ca statele membre să permită SIP-urilor să îndeplinească în continuare astfel de funcții. În plus, pentru a le acorda suficient timp pentru a se adapta la noile dispoziții, în special la mecanismele de siguranță pentru aplicarea măsurilor preventive, SIP-urilor ar trebui să li se acorde o perioadă de tranziție de trei ani. ▌Pentru a asigura condiții de concurență onestă și a menține un nivel ridicat de protecție a deponenților, funcțiile și sarcinile îndeplinite în plus față de cele reglementate de prezenta directivă ar trebui finanțate prin resurse financiare suplimentare, în plus față de nivelul-țintă. SIP ar trebui să creeze un fond segregat în scopuri SIP, altele decât funcțiile reglementate de prezenta directivă, astfel cum s-a convenit între Banca Centrală Europeană, autoritatea națională competentă și SIP-urile relevante.

(46)  Pentru a permite SGD-urilor și autorităților desemnate să constituie capacitatea operațională necesară pentru a aplica noile norme privind utilizarea măsurilor preventive, este oportun să se prevadă o aplicare amânată a acestor noi norme.

(47)  Deoarece obiectivele prezentei directive, și anume asigurarea unei protecții uniforme a deponenților în Uniune, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre din cauza riscurilor pe care abordările naționale divergente le-ar putea implica pentru integritatea pieței unice, ci pot fi mai degrabă realizate mai bine la nivelul Uniunii, prin modificarea normelor care sunt deja stabilite la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor menționate,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Modificări ale Directivei 2014/49/UE

Directiva 2014/49/UE se modifică după cum urmează:

1.  Articolul 1 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Prezenta directivă stabilește norme și proceduri privind instituirea și funcționarea schemelor de garantare a depozitelor (SGD-uri), acoperirea și rambursarea depozitelor, precum și utilizarea fondurilor SGD pentru măsuri care vizează asigurarea accesului deponenților la depozitele lor.”;

(b)  la alineatul (2), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:"

„(d) instituțiilor de credit și sucursalelor instituțiilor de credit cu sediul în afara Uniunii, care sunt afiliate schemelor menționate la litera (a), (b) sau (c) de la prezentul alineat.”

2.  La articolul 2, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a)  la punctul 3, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:"

„3. «depozit» înseamnă un sold creditor rezultat din fondurile rămase într-un cont sau din situații temporare care derivă din tranzacții bancare normale efectuate în mod obișnuit de instituțiile de credit în cursul activității lor și pe care o instituție de credit are obligația să îl ramburseze în conformitate cu condițiile legale și contractuale aplicabile, inclusiv depozitele la termen și depozitele de economii, cu excepția unui sold creditor în cazul în care:”;

(b)  la punctul 13, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:"

„13. «angajament de plată» înseamnă o obligație irevocabilă, integral garantată, a unei instituții de credit de a plăti către o SGD o valoare monetară atunci când este solicitată de SGD respectivă și în cazul în care garanțiile reale:”;

(c)  se adaugă următoarele puncte 19-23:"

(d)  alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:"

„(3) Acțiunile la societățile de credit ipotecar (de tip „building society”) din Irlanda, cu excepția celor de tipul instituțiilor de credit cuprinse în articolul 5 alineatul (1) litera (b), sunt considerate depozite.

____________________________________________

* [A se introduce referința completă – Propunere de regulament privind combaterea spălării banilor – COM(2021)0420].

** [A se introduce referința completă – Propunere de regulament privind combaterea spălării banilor – COM(2021)0420].”

3.  Articolul 4 se modifică după cum urmează:

(-a)  Alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:"

„(2) O schemă contractuală astfel cum este menționată la articolul 1 alineatul (2) litera (b) din prezenta directivă poate fi recunoscută oficial drept SGD dacă respectă prezenta directivă.

Un SIP poate fi recunoscut oficial drept SGD dacă îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 113 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și respectă prezenta directivă.

Statele membre se asigură că, până la ... [36 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive de modificare], un SIP care este recunoscut ca SGD în temeiul prezentului alineat separă mijloacele sale financiare disponibile care fac obiectul unui nivel-țintă în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din prezenta directivă de mijloacele financiare suplimentare necesare pentru a îndeplini alte mandate decât cele reglementate în temeiul prezentei directive.”;

(a)  alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:"

„(4) Statele membre se asigură că, în cazul în care o instituție de credit nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în calitate de membru al unei SGD, SGD respectivă notifică imediat acest lucru autorității desemnate și autorității competente a instituției de credit respective.

Statele membre se asigură că autoritatea competentă, în cooperare cu autoritatea desemnată, ia cu promptitudine toate măsurile adecvate, inclusiv, dacă este necesar, impunerea de sancțiuni, pentru a se asigura că instituțiile de credit își respectă obligațiile care le revin în calitate de membre ale unei SGD. ▌

Statele membre stabilesc norme privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării de către instituțiile de credit a obligațiilor care le revin în calitate de membre ale unei SGD. Sancțiunile respective sunt eficace, proporționale și disuasive.”;

(b)  se introduce alineatul (4a) cu următorul text:"

„(4a) Statele membre se asigură că, în cazul în care o instituție de credit nu plătește contribuțiile menționate la articolul 10 și la articolul 11 alineatul (4) în intervalul de timp specificat de SGD, SGD respectivă percepe, pentru perioada de întârziere, rata dobânzii legale la suma datorată.”;

(c)  alineatele (5) și (6) se înlocuiesc cu următorul text:"

„(5) Statele membre se asigură că SGD informează autoritatea desemnată în cazul în care măsurile menționate la alineatele (4) și (4a) nu restabilesc conformitatea instituției de credit. Statele membre se asigură că autoritatea desemnată evaluează dacă instituția îndeplinește în continuare condițiile pentru menținerea calității de membru al SGD și informează autoritatea competentă cu privire la rezultatul evaluării respective.

(6)  Statele membre se asigură că, în cazul în care autoritatea competentă decide să retragă autorizația în conformitate cu articolul 18 din Directiva 2013/36/UE, instituția de credit încetează să mai fie membră a SGD. Statele membre se asigură că depozitele deținute la data la care o instituție de credit a încetat să mai fie membră a SGD continuă să fie garantate de SGD respectivă timp de maximum șase luni.”;

(ca)  la alineatul (7) se adaugă următorul paragraf:"

„Autoritățile desemnate dispun de competențele necesare de impunere a respectării legii, inclusiv de competența de a impune sancțiuni sau alte măsuri administrative, pentru a remedia cazurile de încălcare a prezentei directive.”;

(d)  alineatul (8) se elimină;

(e)  se adaugă alineatul (13) cu următorul text:"

„(13) ▌ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare privind domeniul de aplicare, conținutul și procedurile simulărilor de criză menționate la alineatul (10).

ABE înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la ... [24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive de modificare].

Comisiei i se deleagă competența de a completa prezenta directivă prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.”;

4.  Articolul 5 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)  teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Următoarele sunt excluse de la rambursare de către SGD:”

(ii)  litera (c) se înlocuiește cu următorul text:"

„(c) depozitele rezultate din operațiuni în legătură cu care a existat o condamnare penală pentru spălare de bani și finanțarea terorismului;”;

▌

(iv)  litera (f) se înlocuiește cu următorul text:"

„(f) depozitele al căror titular nu a fost niciodată identificat în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) …. [a se introduce referința scurtă – Propunere de regulament privind combaterea spălării banilor – COM(2021)0420], în cazul în care depozitele respective au devenit indisponibile, cu excepția cazului în care titularul solicită efectuarea unei rambursări și dovedește că lipsa identificării nu a fost cauzată de acțiunea sa;”;

(v)  litera (j) se elimină;

(va)  se adaugă următoarea literă:"

„(ka) depozitele constituite de persoane fizice sau juridice care fac obiectul unor sancțiuni financiare focalizate adoptate de Uniune.”;

(b)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:"

„(2) Prin derogare de la alineatul (1) punctul (i), statele membre pot decide ca depozitele deținute de sisteme de pensii personale și sisteme de pensii ocupaționale ale întreprinderilor mici sau mijlocii să fie incluse în limita nivelului de acoperire stabilit la articolul 6 alineatul (1).”

5.  Articolul 6 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(i)  teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:"

„În plus față de alineatul (1), statele membre se asigură că următoarele depozite sunt protejate până la suma minimă de 500 000 EUR și până la suma maximă de timp de 2 500 000 EUR șase luni de la data la care această sumă a fost creditată sau de la data la care depozitele respective pot fi transferate legal:”;

(ii)  litera (a) se înlocuiește cu următorul text:"

„(a) depozitele care rezultă în urma tranzacțiilor imobiliare referitoare la bunuri imobile locative private și depozitele destinate unor astfel de tranzacții, cu condiția ca tranzacțiile respective să fie încheiate într-un interval de timp de patru luni de către o persoană fizică și cu condiția ca persoana fizică respectivă să poată furniza documente care să ateste o astfel de tranzacție;

(iia)  se adaugă paragraful următor:"

„Până la ... [36 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive de modificare], Comisia reanalizează sumele protejate menționate la primul paragraf și transpuse de statele membre, pentru a stabili dacă nu cumva suma maximă menționată la paragraful respectiv ar trebui redusă, apreciind dacă sumele care sunt protejate sunt proporționale și asigură condiții de concurență onestă în întreaga Uniune. Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.”;

(b)  se introduce următorul alineat (2a):"

„(2a) Statele membre se asigură că nivelul de acoperire prevăzut la alineatul (2) completează nivelul de acoperire prevăzut la alineatul (1).”

6.  Articolul 7 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (5) se elimină;

(aa)  alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:"

„(6) Statele membre se asigură că instituțiile de credit comunică SGD-urilor lor, cel puțin o dată pe an, cuantumul agregat al depozitelor eligibile. Statele membre iau măsuri pentru ca SGD-urile să poată solicita în orice moment instituțiilor de credit informații despre suma agregată a depozitelor eligibile ale fiecărui deponent.”

(b)  alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:"

„(7) Statele membre se asigură că SGD rambursează dobânda la depozite care a fost acumulată, dar nu a fost creditată sau debitată la data la care autoritatea administrativă relevantă face o constatare în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) punctul 8 litera (a) sau la data la care autoritatea judiciară pronunță o hotărâre în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) punctul 8 litera (b). Nu se depășește nivelul de acoperire prevăzut la articolul 6 alineatul (1) sau, în situațiile menționate la articolul 6 alineatul (2), nivelul de acoperire prevăzut la alineatul respectiv.

În cazurile în care ratele dobânzii la anumite depozite depășesc semnificativ rata dobânzii predominante pe piață la momentul respectiv, astfel cum a fost stabilită și determinată pe baza unor date transparente și puse la dispoziția publicului, SGD are competența de a ajusta dobânda rambursată pentru a reflecta rata predominantă de pe piață la momentul când a fost stabilită de autoritatea administrativă de resort sau prin decizia autorității judiciare. Această ajustare se face pentru a preveni hazardul moral. Criteriile și metodologia aplicate pentru a defini ce înseamnă „depășire semnificativă” și pentru ajustare se stabilesc în mod transparent, în conformitate cu orientările elaborate de ABE și sub rezerva aprobării de autoritatea competentă.

7.  Se introduce următorul articol 7a:"

„Articolul 7a

Sarcina probei privind eligibilitatea depozitelor și dreptul la acestea

Statele membre se asigură că, în cazurile menționate la articolul 6 alineatul (2) și la articolul 7 alineatul (3), un deponent sau, după caz, un titular de cont dovedește fie că depozitele în cauză îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 6 alineatul (2), fie că are dreptul la depozite în circumstanțele menționate la articolul 7 alineatul (3).”

8.  Articolul 8 se modifică după cum urmează:

(-a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) SGD-urile se asigură că suma rambursabilă este disponibilă cât mai curând posibil și, în orice caz, în mai puțin de șapte zile lucrătoare de la data la care autoritatea administrativă de resort face o constatare în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) punctul 1 litera (a) sau de la data la care o autoritate judiciară pronunță o hotărâre în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) punctul 8 litera (b).”

(-aa)  alineatul (2) se elimină;

(a)  alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:"

„(3) Prin derogare de la alineatul (1), statele membre permit SGD-urilor să aplice o perioadă ▌mai lungă pentru a rambursa depozitele menționate la articolul 6 alineatul (2), la articolul 7 alineatul (3) și la articolul 8b, care nu trebuie să depășească 20 de zile lucrătoare de la data la care SGD-urile respective au primit documentația completă pe care au solicitat-o de la un deponent sau, dacă este cazul, de la un titular de cont, pentru a examina creanțele și a verifica dacă sunt îndeplinite condițiile de rambursare. În ceea ce privește depozitele menționate la articolul 6 alineatul (2) și la articolul 7 alineatul (3), în cazul în care nu sunt în măsură să pună la dispoziție suma rambursabilă în mai puțin de șapte zile lucrătoare, SGD-urile se asigură că deponenții au acces la un cuantum adecvat din depozitele lor garantate pentru a acoperi costul vieții în termen de cinci zile lucrătoare de la depunerea unei cereri pentru cuantumul respectiv.

(aa)  alineatul (4) se elimină;

(b)  alineatul (5) se modifică după cum urmează:

(i)  litera (c) se înlocuiește cu următorul text:"

„(c) prin derogare de la alineatul (9), nu au avut loc tranzacții legate de depozit în ultimele 24 de luni (contul este inactiv), cu excepția cazului în care un deponent are, de asemenea, depozite într-un alt cont care nu este inactiv;”;

(ii)  litera (d) se elimină;

(c)  alineatul (8) se elimină;

(d)  alineatul (9) se înlocuiește cu următorul text:"

„(9) Statele membre se asigură că, în cazul în care nu a avut loc nicio tranzacție legată de depozit în ultimele 24 de luni, SGD-urile pot stabili un prag privind costurile administrative care ar fi suportate de SGD-urile respective pentru efectuarea unei astfel de rambursări. SGD-urile nu au obligația de a întreprinde demersuri active pentru a efectua rambursări către deponenți sub acest prag. Statele membre se asigură că SGD-urile efectuează rambursări către deponenți sub acest prag, în cazul în care deponenții respectivi solicită acest lucru.”

9.  Se introduc articolele 8a, 8b și 8c după cum urmează:"

„Articolul 8a

Rambursarea depozitelor care depășesc 10 000 EUR

Statele membre se asigură că, atunci când sumele care trebuie rambursate depășesc 10 000 EUR, SGD-urile efectuează rambursările către deponenți prin transfer credit, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 20 din Directiva 2014/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului*.

Articolul 8b

Acoperirea depozitelor de fonduri ale clienților

(1)  Statele membre se asigură că depozitele de fonduri ale clienților sunt acoperite de SGD-uri în cazul în care se aplică toate condițiile următoare:

(2)  Statele membre se asigură că nivelul de acoperire menționat la articolul 6 alineatul (1) se aplică fiecăruia dintre clienții care îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul (1) litera (c) de la prezentul articol. Prin derogare de la articolul 7 alineatul (1), atunci când stabilește cuantumul rambursabil pentru un client individual, SGD nu ia în considerare depozitele agregate de fonduri constituite de clientul respectiv la aceeași instituție de credit.

(3)  Statele membre se asigură că SGD-urile fac rambursările depozitelor acoperite direct în contul clientului.

(4)  ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care să precizeze:

ABE transmite Comisiei respectivele proiecte de standarde tehnice de reglementare până la … [OP: a se introduce data = 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive].

Comisiei îi este delegată competența de a completa prezenta directivă prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Articolul 8c

Suspendarea rambursărilor în caz de preocupări legate de spălarea banilor sau finanțarea terorismului

(1)  Statele membre se asigură că autoritatea desemnată informează SGD în termen de 24 de ore de la momentul în care autoritatea desemnată a primit informațiile menționate la articolul 48 alineatul (4) din [a se introduce referința – Propunere de directivă privind combaterea spălării banilor de abrogare a Directivei (UE) 2015/849 – COM(2021)0423] cu privire la rezultatul măsurilor de precauție privind clientela menționate la articolul 15 alineatul (4) din Regulamentul (UE) …. [a se introduce referința scurtă – Propunere de regulament privind combaterea spălării banilor – COM(2021)0420]. Statele membre se asigură că schimbul de informații dintre autoritatea desemnată și SGD se limitează la informațiile strict necesare pentru exercitarea sarcinilor și responsabilităților SGD în temeiul prezentei directive și că un astfel de schimb de informații respectă cerințele prevăzute în Directiva 96/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului**.

(2)  Statele membre se asigură că SGD-urile suspendă rambursarea menționată la articolul 8 alineatul (1) în cazul în care un deponent sau orice persoană care are dreptul la sumele aflate în contul său a fost acuzată de o infracțiune decurgând din sau având legătură cu spălarea banilor sau finanțarea terorismului, până la pronunțarea hotărârii judecătorești.

(3)  Statele membre se asigură că SGD-urile suspendă rambursarea menționată la articolul 8 alineatul (1) pentru aceeași durată ca cea prevăzută la articolul 20 din [a se introduce referința scurtă – Propunere de directivă privind combaterea spălării banilor de abrogare a Directivei (UE) 2015/849 – COM(2021)0423] în cazul în care sunt notificate de către unitatea de informații financiare menționată la articolul 32 din Directiva (UE) [a se introduce referința – Propunere de directivă privind combaterea spălării banilor de abrogare a Directivei (UE) 2015/849 – COM(2021)0423] cu privire la faptul că unitatea respectivă a decis să suspende o tranzacție sau să refuze să își dea consimțământul pentru efectuarea unei astfel de tranzacții sau să suspende un cont bancar sau un cont de plăți în conformitate cu articolul 20 alineatul (1) sau (2) din Directiva (UE) [a se introduce referința – Propunere de directivă privind combaterea spălării banilor de abrogare a Directivei (UE) 2015/849 – COM(2021)0423].

(4)  Statele membre se asigură că SGD-urile nu sunt trase la răspundere pentru nicio măsură luată în conformitate cu instrucțiunile unității de informații financiare. SGD-urile utilizează orice informații primite de la unitatea de informații financiare numai în sensul prezentei directive.

_________________

* Directiva 2014/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază (JO L 257, 28.8.2014, p. 214).

** Directiva 96/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 1996 privind protecția juridică a bazelor de date (JO L 77, 27.3.1996, p. 20).”

10.  La articolul 9, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:"

„(2) Fără a aduce atingere drepturilor pe care le pot avea în conformitate cu dreptul intern, SGD-urile care efectuează plăți garantate într-un cadru național au dreptul de subrogare în drepturile deponenților în cadrul procedurii de lichidare sau de reorganizare, până la concurența unei sume egale cu plățile efectuate de SGD-uri către deponenți. SGD-urile care aduc o contribuție în contextul instrumentelor de rezoluție menționate la articolul 37 alineatul (3) litera (a) sau (b) din Directiva 2014/59/UE sau în contextul măsurilor luate în conformitate cu articolul 11 alineatul (5) din prezenta directivă au o creanță împotriva instituției de credit reziduale pentru orice pierdere suferită ca urmare a oricăror contribuții aduse rezoluției în temeiul articolului 109 din Directiva 2014/59/UE sau transferului efectuat în temeiul articolului 11 alineatul (5) din prezenta directivă pentru o sumă egală cu contribuția lor, cu condiția ca instituția de credit reziduală să fie lichidată. Creanța respectivă este de același rang ca și depozitele acoperite în temeiul dreptului intern care reglementează procedurile obișnuite de insolvență.

(3)  Statele membre se asigură că deponenții ale căror depozite nu au fost rambursate sau recunoscute de SGD în termenele prevăzute la articolul 8 alineatele (1) și (3) pot pretinde rambursarea depozitelor lor în termen de cinci ani.”

11.  Articolul 10 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(i)  după primul paragraf se introduc următoarele paragrafe:"

„Pentru calcularea nivelului-țintă menționat la primul paragraf, perioada de referință este cuprinsă între data de 31 decembrie care precedă data până la care trebuie atins nivelul-țintă și data respectivă.

Atunci când stabilesc dacă SGD a atins acest nivel-țintă, statele membre iau în considerare numai resursele financiare disponibile cu care membrii au contribuit direct la SGD sau care au fost recuperate de la aceștia, excluzând taxele și comisioanele administrative. Aceste resurse financiare disponibile includ veniturile din investiții provenite din fondurile cu care membrii au contribuit la SGD, dar exclud rambursările care nu au fost solicitate de deponenții eligibili în cursul procedurilor de efectuare a rambursărilor, orice datorii acumulate de SGD, inclusiv împrumuturile de la alte SGD și mecanismele de finanțare alternative, astfel cum sunt menționate la articolul 10 alineatul (9). Sumele de rambursat datorate unei alte SGD în temeiul articolului 12 se tratează ca active ale SGD care a acordat împrumutul și pot fi luate în considerare la atingerea nivelului-țintă aferent SGD respectiv.”;

(ii)  al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

„În cazul în care, după ce s-a atins pentru prima dată nivelul-țintă menționat la primul paragraf și resursele financiare disponibile, în urma unei plăți din fondurile SGD în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) și cu articolul 11 alineatele (2), (3) și (5), s-au redus la o valoare mai mică de două treimi din nivelul-țintă, SGD-urile stabilesc contribuția periodică la un nivel care să permită atingerea nivelului-țintă în termen de patru ani.

În cazul în care, după ce s-a atins pentru prima dată nivelul-țintă menționat la primul paragraf și resursele financiare disponibile, în urma unei plăți din fondurile SGD în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) și cu articolul 11 alineatele (2), (3) și (5), au fost reduse cu o valoare mai mică de o treime din nivelul-țintă, SGD-urile stabilesc contribuția periodică la un nivel care să permită atingerea nivelului-țintă în termen de doi ani.”;

(iia)  al cincilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

”Statele membre pot prelungi perioada inițială menționată la primul paragraf cu maximum patru ani, în cazul în care SGD a efectuat plăți cumulate care depășesc 0,8 % din depozitele acoperite pentru a rambursa deponenții.”;

(b)  alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:"

„(3) Resursele financiare disponibile pe care SGD le ia în considerare în vederea atingerii nivelului-țintă menționat la alineatul (2) pot include angajamentele de plată, plătibile în termen de 48 de ore la cererea SGD. Ponderea totală a acestor angajamente de plată nu trebuie să depășească 30 % din cuantumul total al resurselor financiare disponibile obținute în conformitate cu alineatul (2).

ABE emite orientări privind angajamentele de plată care stabilesc criteriile de admisibilitate a angajamentelor respective;”

(c)  alineatul (4) se elimină;

(d)  alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:"

„(7) Statele membre se asigură că SGD-urile, autoritățile desemnate sau autoritățile competente stabilesc strategia de investiții pentru resursele financiare disponibile ale SGD-urilor și că respectiva strategie de investiții respectă principiul diversificării și al investițiilor în active cu grad scăzut de risc și lichide.

Statele membre se asigură că strategia de investiții menționată la primul paragraf de la prezentul alineat respectă principiile stabilite la articolele 4, 8 și 10 din Regulamentul delegat (UE) 2016/451 al Comisiei*.

_______________

* Regulamentul delegat (UE) 2016/451 al Comisiei din 16 decembrie 2015 de stabilire a principiilor și a criteriilor generale pentru strategia de investiții, precum și a normelor pentru administrarea Fondului unic de rezoluție (JO L 79, 30.3.2016, p. 2).”;

(e)  se introduce următorul alineat (7a):"

„(7a) Statele membre se asigură că SGD-urile își pot plasa integral sau parțial resursele financiare disponibile la banca lor centrală națională sau la trezoreria națională, cu condiția ca această decizie să fie eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru SGD-uri și ca respectivele resurse financiare disponibile să fie păstrate într-un cont segregat, astfel încât acestea să fie ușor disponibile pentru a fi utilizate de către SGD în conformitate cu articolele 11 și 12.

(ea)  alineatul (9) se înlocuiește cu următorul text:"

„(9) Statele membre se asigură că SGD-urile dispun de mecanisme de finanțare alternative adecvate, care le permit să obțină finanțare pe termen scurt pentru a satisface creanțele împotriva respectivelor SGD-uri. Statele membre se asigură că mecanismele alternative de finanțare ale SGD-urilor nu sunt finanțate din fonduri publice.”

(f)  alineatul (10) se elimină;

(g)  se introduc următoarele alineate (11), (12) și (13):"

„(11) Statele membre se asigură că, în contextul măsurilor menționate la articolul 11 alineatele (1), (2), (3) și (5), SGD-urile pot utiliza fondurile provenite din mecanismele de finanțare alternative menționate la articolul 10 alineatul (9) ▌, înainte de a utiliza resursele financiare disponibile și de a colecta contribuțiile extraordinare menționate la articolul 10 alineatul (8). ▌

(12)  ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care să precizeze:

ABE transmite Comisiei respectivele proiecte de standarde tehnice de reglementare până la … [OP: a se introduce data = 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive].

Se deleagă Comisiei competența de a completa prezenta directivă prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

(13)  Până la… [OP: a se introduce data = 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive], ABE elaborează orientări pentru a sprijini SGD-urile să își diversifice resursele financiare disponibile și cu privire la modul în care SGD-urile ar putea investi în active cu grad scăzut de risc, aplicabile resurselor financiare disponibile ale SGD-urilor.”

12.  Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 11

Utilizarea fondurilor

(1)  Statele membre se asigură că SGD-urile utilizează resursele financiare disponibile menționate la articolul 10 în primul rând pentru a garanta efectuarea de rambursări către deponenți în conformitate cu articolul 8 ▌.

(2)  Statele membre se asigură că SGD-urile utilizează resursele financiare disponibile pentru a finanța rezoluția instituțiilor de credit în conformitate cu articolul 109 din Directiva 2014/59/UE. Statele membre se asigură că autoritățile de rezoluție stabilesc suma cu care o SGD trebuie să contribuie la finanțarea rezoluției instituțiilor de credit, după ce autoritățile de rezoluție respective au consultat SGD cu privire la rezultatele testului celui mai mic cost menționat la articolul 11e din prezenta directivă. Statele membre se asigură că SGD-urile răspund, fără întârziere, la consultarea respectivă.

(3)  Statele membre permit SGD-urilor să utilizeze resursele financiare disponibile pentru măsurile preventive menționate la articolul 11a în beneficiul unei instituții de credit, în cazul în care se aplică toate condițiile următoare:

(4)  În cazul în care se utilizează resursele financiare disponibile pentru măsurile preventive sau măsurile alternative menționate la alineatele (3) și (5), instituțiile de credit afiliate furnizează fără întârziere SGD resursele folosite pentru aceste măsuri, dacă este necesar, sub formă de contribuții extraordinare, atunci când se aplică oricare dintre următoarele:

(5)  În cazul în care o instituție de credit este lichidată în conformitate cu articolul 32b din Directiva 2014/59/UE în vederea ieșirii de pe piață sau a încetării activității sale bancare, statele membre permit SGD-urilor să utilizeze resursele financiare disponibile pentru măsuri alternative care să mențină accesul deponenților la depozitele lor, inclusiv transferul de active și pasive și transferul depozitelor dintr-un cont în altul, dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

13.  Se introduc următoarele articole 11a-11e:"

„Articolul 11a

Măsuri preventive

(1)  ▌Statele membre se asigură că SGD-urile utilizează resursele financiare disponibile pentru măsurile preventive menționate la articolul 11 alineatul (3), dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(2)  Statele membre se asigură că SGD-urile dispun de sisteme de monitorizare și de proceduri decizionale adecvate pentru selectarea și punerea în aplicare a unor măsuri preventive și pentru monitorizarea riscurilor aferente.

(3)  Statele membre se asigură că SGD-urile pot pune în aplicare măsuri preventive numai în cazul în care autoritatea desemnată a confirmat că au fost îndeplinite toate condițiile prevăzute la alineatul (1). Autoritatea desemnată notifică autoritatea competentă și autoritatea de rezoluție.

În cazul în care instituția beneficiară aparține unui SIP, astfel cum se menționează la articolul 1 alineatul (2) litera (c), respectivul SIP stabilește, pe baza rezultatelor testului celui mai mic cost menționat la articolul 11e, cuantumul resurselor financiare disponibile pentru măsurile preventive care sunt notificate autorității desemnate.

(4)  Statele membre se asigură că SGD ▌își utilizează resursele financiare disponibile pentru măsuri de sprijin sub formă de capital, inclusiv recapitalizări, măsuri legate de deprecierea activelor și garanții ale activelor, numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 11b.

Statele membre se asigură că SGD își transferă deținerile de acțiuni sau alte instrumente de capital deținute la instituția de credit care beneficiază de sprijin ▌de îndată ce situația comercială și financiară o permite.

(4a)  ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza următoarele:

EBA transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la ... [un an de la data intrării în vigoare a prezentei directive de modificare].

Comisiei îi este delegată competența de a completa prezenta directivă prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Articolul 11b

Cerințe pentru finanțarea măsurilor preventive

(1)  Statele membre se asigură că instituțiile de credit care solicită unei SGD să finanțeze măsuri preventive în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) prezintă autorității competente ▌o notă cu măsurile pe care instituțiile de credit respective se angajează să le întreprindă pentru a garanta conformitatea cu cerințele de supraveghere aplicabile ▌prevăzute în conformitate cu Directiva 2013/36/UE și ▌Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

(2)  Nota menționată la alineatul (1) stabilește măsuri de atenuare a riscului de deteriorare a solidității financiare și de consolidare a poziției de capital și de lichiditate a instituției de credit.

(2a)  Dacă resursele financiare ale unei SGD sunt utilizate pentru măsuri preventive în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din prezenta directivă, autoritatea competentă solicită instituției de credit beneficiare să actualizeze, după caz, planul de redresare, astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (1) punctul 32 din Directiva 2014/59/UE, sau planul de redresare a grupului, astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (1) punctul 33 din respectiva directivă. Autoritatea competentă dispune instituției de credit care beneficiază de sprijin să pună în aplicare măsurile menționate la articolul 6 alineatul (6) al treilea paragraf din Directiva 2014/59/UE, dacă sunt îndeplinite condițiile de la articolul 6 alineatul (6) din respectiva directivă.

(3)  Statele membre se asigură că, în cazul unei măsuri de sprijin sub formă de capital în temeiul alineatului (1), resursele financiare disponibile ale unei SGD acoperă numai deficitul de capital pe baza următoarelor elemente, astfel cum se precizează în notă:

Atunci când determină deficitul de capital, SGD poate lua în considerare, de asemenea, orice evaluare prospectivă a adecvării capitalului, inclusiv planul de conservare a capitalului menționat la articolul 142 din Directiva 2013/36/UE.

Statele membre se asigură că, în cazul în care o instituție de credit este membră a unui SIP, astfel cum se menționează la articolul 1 alineatul (2) litera (c), deficitul de capital este determinat de SIP.

Atunci când stabilește deficitul de capital, SGD transmite o notificare autorității competente.

(4)  Statele membre se asigură că ▌nota menționată la alineatul (1) prevede o strategie de ieșire din măsurile preventive, inclusiv un calendar clar specificat de rambursare de către instituția de credit a oricăror fonduri rambursabile primite în cadrul măsurilor preventive. Aceste informații nu se divulgă decât după un an de la finalizarea strategiei de ieșire sau de la punerea în aplicare a planului de remediere sau de la încheierea evaluării în temeiul articolului 11c alineatul (3).

(5)  Statele membre se asigură că nu se plătesc dividende, răscumpărări de acțiuni sau remunerații variabile și că instituția de credit care beneficiază de sprijin nu își asumă niciun angajament irevocabil de a plăti dividende, răscumpărări de acțiuni sau remunerații variabile. Autoritatea competentă poate restricționa parțial, în mod excepțional, această interdicție în cazul în care instituția de credit demonstrează, într-un mod considerat satisfăcător de autoritatea competentă, că este obligată din punct de vedere juridic să plătească dividendele. ▌Statele membre se asigură că restricțiile în temeiul prezentului alineat rămân în vigoare până când instituția de credit care beneficiază de sprijin rambursează SGD suma utilizată pentru măsurile preventive.

(5a)  Statele membre se asigură că, în termen de șase luni de la furnizarea sprijinului financiar inițial, instituția de credit beneficiară prezintă autorității competente un plan de reorganizare a activității. În cazul în care autoritatea competentă nu are convingerea că planul de reorganizare a activității este credibil și fezabil pentru a garanta viabilitatea pe termen lung, măsurile preventive pentru instituția de credit în cauză se suspendă, iar autoritatea competentă pune în aplicare măsuri adecvate pentru a asigura că viabilitatea pe termen lung este garantată.

Prin derogare de la primul paragraf de la prezentul alineat, în cazul în care o instituție de credit aparține unui SIP, astfel cum se menționează la articolul 1 alineatul (2) litera (c), planul de reorganizare a activității este aprobat de SIP, după consultarea autorității competente.

(6)  ▌Statele membre se asigură că măsurile avute în vedere în planul de reorganizare a activității menționat la alineatul (5a) sunt compatibile cu planul de restructurare al instituției de credit cerut de Comisie, în conformitate cu cadrul Uniunii privind ajutoarele de stat.

(6a)  Autoritatea competentă transmite planul de reorganizare a activității autorității de rezoluție. Autoritatea de rezoluție poate examina planul de reorganizare a activității pentru a identifica orice acțiune care ar putea avea un impact negativ asupra posibilității de rezoluție a instituției și poate face recomandări autorității competente cu privire la aceste aspecte. Autoritatea de rezoluție își comunică evaluarea și recomandările în termenul stabilit de autoritatea competentă.

Articolul 11c

Planul de remediere

(1)  Statele membre se asigură că, în cazul în care instituția de credit nu își îndeplinește angajamentele prezentate în nota menționată la articolul 11b alineatul (1) ori în planul de reorganizare a activității menționat la articolul 11b alineatul (5a) primul paragraf sau nu rambursează la scadență cuantumul plătit cu titlu de contribuție în cadrul măsurilor preventive sau nu respectă strategia de ieșire în temeiul articolului 11b alineatul (4), SGD informează fără întârziere autoritatea competentă în acest sens.

(2)  În situația menționată la alineatul (1), statele membre se asigură că autoritatea competentă solicită instituției de credit să prezinte un plan de remediere punctual autorității desemnate și SGD care să descrie măsurile pe care le va lua instituția de credit pentru a garanta conformitatea cu cerințele de supraveghere, pentru a asigura viabilitatea sa pe termen lung și pentru a rambursa cuantumul datorat plătit cu titlu de contribuție de SGD la măsura preventivă, precum și calendarul aferent. Autoritatea desemnată și SGD consultă autoritatea competentă în ceea ce privește măsurile avute în vedere în planul de remediere.

(3)  În cazul în care autoritatea competentă nu are convingerea că planul de remediere este credibil sau fezabil sau în cazul în care instituția de credit nu respectă planul de remediere, SGD nu mai acordă nicio măsură preventivă instituției de credit respective, iar autoritățile relevante efectuează o evaluare pentru a stabili dacă instituția este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibilă de a intra în dificultate, în conformitate cu articolul 32 din Directiva 2014/59/UE.

(4)  Până la … [OP: a se introduce data = 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive], ABE emite orientări de stabilire a elementelor planului de reorganizare a activității care însoțește măsurile preventive menționate la articolul 11b alineatele (3)-(5a) și ale planului de remediere menționat la alineatul (1) de la prezentul articol.

Articolul 11d

Măsuri alternative

(1)  ▌Statele membre permit utilizarea fondurilor SGD pentru măsurile alternative menționate la articolul 11 alineatul (5). Statele membre se asigură că, atunci când SGD-urile finanțează astfel de măsuri, instituțiile de credit scot pe piață sau iau măsuri pentru a scoate pe piață activele, drepturile și pasivele pe care instituțiile de credit respective intenționează să le transfere. Fără a aduce atingere cadrului Uniunii privind ajutoarele de stat, această scoatere pe piață trebuie să respecte toate condițiile următoare:

(1a)  Statele membre se asigură că, în cazul în care se recurge la SGD în conformitate cu articolul 11 alineatul (5) în ceea ce privește o instituție de credit și cu condiția ca o astfel de acțiune să garanteze că persoanele fizice și microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii continuă să aibă acces la depozitele lor, pentru a evita situația în care acestea trebuie să suporte pierderi, SGD la care este afiliată instituția de credit respectivă contribuie cu următoarele sume:

Articolul 11e

Testul celui mai mic cost

(1)  Atunci când au în vedere utilizarea fondurilor SGD pentru măsurile menționate la articolul 11 alineatul (2), (3) sau (5), statele membre se asigură că SGD-urile fac o comparație între următoarele:

(2)  Pentru comparația menționată la alineatul (1), se aplică următoarele dispoziții:

(3)  Statele membre se asigură că suma utilizată pentru finanțarea rezoluției instituțiilor de credit, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (2), pentru măsurile preventive menționate la articolul 11 alineatul (3) sau pentru măsurile alternative menționate la articolul 11 alineatul (5) nu depășește cuantumul depozitelor acoperite la instituția de credit.

(4)  Statele membre se asigură că autoritățile competente și autoritățile de rezoluție furnizează SGD toate informațiile necesare pentru comparația menționată la alineatul (1). Statele membre se asigură că autoritatea de rezoluție furnizează SGD costul estimat al contribuției SGD la rezoluția unei instituții de credit, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (2).

(4a)  Cât mai curând posibil după aplicarea măsurilor alternative, statele membre se asigură că SGD transmite autorității competente, autorității de rezoluție și autorității desemnate un rezumat al elementelor principale ale calculului efectuat în conformitate cu prezentul articol. Rezumatul cuprinde în special rata netă de recuperare derivată din costul estimat al efectuării rambursărilor către deponenți pentru SGD și o justificare pe larg a ipotezelor subiacente aferente.

(5)  Ținând seama de standardele tehnice de reglementare adoptate în conformitate cu articolul 36 alineatul (16) din Directiva 2014/59/UE, ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care să precizeze:

Pentru calcularea costului estimat al efectuării rambursărilor către deponenți, astfel cum se menționează la alineatul (1) litera (b), în cazul măsurilor menționate la articolul 11 alineatul (2), (3) sau (5), metodologia menționată la litera (b) ține seama de efectele de contagiune, riscurile economice și financiare și orice prejudiciere a reputației sistemului bancar, inclusiv, după caz, protejarea mărcii comerciale comune și importanța măsurilor preventive pentru obligațiile legale sau contractuale ale SGD, inclusiv pentru SIP-urile menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (c).

ABE transmite Comisiei respectivele proiecte de standarde tehnice de reglementare până la … [OP: a se introduce data = 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive].

Se deleagă Comisiei competența de a completa prezenta directivă prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.”

13a.  Articolul 13 se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Contribuțiile la SGD-urile menționate la articolul 10 se stabilesc pe baza cuantumului depozitelor acoperite și al gradului de risc asumat de către membrii fiecărei SGD.

Statele membre pot să prevadă contribuții mai mici din partea sectoarelor cu grad scăzut de risc ale instituțiilor de credit afiliate unei SGD, reglementate prin dreptul intern.

Statele membre pot decide dacă membrii unui SIP plătesc contribuții mai mici la SGD.

Statele membre pot permite ca pentru casa centrală și toate instituțiile de credit afiliate în mod permanent unei case centrale, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, să se aplice în bloc ponderea la risc determinată pentru casa centrală și instituțiile sale afiliate, pe bază consolidată.

Statele membre pot decide ca instituțiile de credit să plătească o contribuție minimă, indiferent de valoarea depozitelor lor acoperite.

(2)   SGD-urile își pot utiliza propriile lor metode bazate pe profilul de risc pentru stabilirea și calcularea contribuțiilor în funcție de riscuri ale membrilor lor. Calcularea contribuțiilor se face în mod proporțional cu riscul prezentat de membri și reflectă în mod corespunzător profilul de risc al diferitelor modele de afaceri. Aceste metode pot, de asemenea, să ia în considerare activele din bilanț și anumiți indicatori de risc, precum adecvarea capitalului, calitatea activelor și lichiditatea.

Fiecare metodă este aprobată de către autoritatea competentă, în cooperare cu autoritatea desemnată. ABE este informată cu privire la metodele aprobate.

(3)  Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentei directive, ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza metodele de calculare a contribuțiilor la SGD-uri, în conformitate cu alineatele (1) și (2) de la prezentul articol.

ABE înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la ... [12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive de modificare].

Se deleagă Comisiei competența de a completa prezenta directivă prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.”;

14.  Articolul 14 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Statele membre se asigură că SGD-urile acoperă deponenții de la sucursalele înființate de instituțiile de credit membre în alte state membre și deponenții situați în statele membre în care instituțiile de credit membre își exercită libertatea de a presta servicii, astfel cum se menționează în titlul V capitolul 3 din Directiva 2013/36/UE.”;

(b)  la alineatul (2) se adaugă următorul paragraf:"

(c)  se introduc următoarele alineate (2a) și (2b):"

„(2a) Statele membre se asigură că o SGD dintr-un stat membru gazdă poate, sub rezerva unui acord cu o SGD dintr-un stat membru de origine, să acționeze ca punct de contact pentru deponenți la instituțiile de credit care își exercită libertatea de a presta servicii, astfel cum se menționează în titlul V capitolul 3 din Directiva 2013/36/UE, și primește compensații pentru costurile suportate.

(2b)  În cazurile menționate la alineatele (2) și (2a), statele membre se asigură că SGD din statul membru de origine și SGD din statul membru gazdă în cauză au încheiat un acord privind termenele și condițiile efectuării rambursărilor, inclusiv privind compensarea oricăror costuri suportate, punctul de contact pentru deponenți, calendarul și metoda de plată. SGD dintr-un stat membru de origine furnizează SGD din statul membru gazdă informații privind numărul deponenților, cuantumul depozitelor garantate și eventualele modificări pertinente ale acestora.”;

(d)  alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:"

„(3) Statele membre se asigură că, în cazul în care o instituție de credit încetează să mai fie membră a unei SGD și aderă la o SGD dintr-un alt stat membru sau în cazul în care o parte din activitățile instituției de credit sunt transferate unei SGD dintr-un alt stat membru, SGD de origine transferă SGD destinatară o sumă care reflectă datoriile potențiale suplimentare suportate de SGD destinatară ca urmare a transferului, ținând seama de impactul transferului asupra situației financiare atât a SGD destinatară, cât și a SGD-urilor de origine în raport cu riscurile pe care le acoperă. ▌

ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a specifica metodologia de calculare a sumei care trebuie transferată, pentru a asigura un impact neutru al transferului asupra situației financiare a ambelor SGD-uri în raport cu riscurile pe care le acoperă.

EBA transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la ... [12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive de modificare].

Se deleagă Comisiei competența de a completa prezenta directivă prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la prezentul alineat al doilea paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului.”;

(e)  se introduce următorul alineat (3a):"

„(3a) În sensul alineatului (3), statele membre se asigură că SGD de origine transferă suma menționată la alineatul respectiv în termen de o lună de la modificarea afilierii la SGD.”;

(f)  se adaugă alineatul (9) cu următorul text:"

„(9) Până la ... [24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive de modificare], ABE emite orientări cu privire la ▌rolul SGD din statul membru de origine și, respectiv, rolul SGD din statul membru gazdă, astfel cum se menționează la alineatul (2) ▌, incluzând o listă a circumstanțelor și condițiilor în care o SGD din statul membru de origine efectuează rambursări către deponenții de la sucursalele situate într-un alt stat membru, astfel cum se prevede la alineatul (2) al treilea paragraf.”

15.  articolul 15 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 15

Sucursale ale instituțiilor de credit stabilite în țări terțe

Statele membre impun obligația ca sucursalele instituțiilor de credit cu sediul în afara Uniunii să adere la o SGD de pe teritoriul lor înainte de a permite sucursalelor respective să accepte depozite eligibile în statele membre respective.

Statele membre se asigură că aceste sucursale contribuie la SGD, în conformitate cu articolul 13.”;

16.  Se introduce articolul 15a cu următorul text:"

„Articolul 15a

Instituții de credit membre care au sucursale în țări terțe

Statele membre se asigură că SGD-urile nu acoperă deponenții de la sucursalele înființate în țări terțe de către instituțiile de credit membre, cu excepția cazului în care, sub rezerva aprobării de către autoritatea desemnată, SGD-urile respective colectează contribuții corespunzătoare de la instituțiile de credit în cauză.

ABE emite orientări în care precizează circumstanțele în care autoritățile desemnate ar trebui să aprobe acoperirea deponenților la sucursalele înființate în țări terțe de către instituțiile de credit membre ale SGD-urilor.”;

17.  Articolul 16 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Statele membre se asigură că instituțiile de credit pun la dispoziția deponenților existenți și potențiali informațiile de care respectivii deponenți au nevoie pentru a identifica SGD-urile la care sunt afiliate instituția de credit și sucursalele sale din interiorul Uniunii. Instituțiile de credit furnizează aceste informații sub forma unei fișe informative elaborate într-un format care permite extragerea de date, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 3 din Regulamentul (UE) XX/XXXX al Parlamentului European și al Consiliului [Regulamentul privind ESAP]***.

_______________________________________________

*** Regulamentul (UE) XX/XXX al Parlamentului European și al Consiliului din zz ll aa de instituire a unui punct unic de acces european care oferă acces centralizat la informațiile puse la dispoziția publicului, relevante pentru serviciile financiare, pentru piețele de capital și pentru durabilitate.”;

(b)  se introduce următorul alineat (1a):"

(c)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:"

„(2) Statele membre se asigură că instituțiile de credit furnizează fișa informativă menționată la alineatul (1) înainte de a încheia un contract privind acceptarea de depozite și, ulterior, ori de câte ori intervine o modificare a informațiilor furnizate. Deponenții confirmă primirea fișei informative respective, în afara cazului în care informațiile sunt puse la dispoziția publicului.”;

(d)  la alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

„Statele membre se asigură că instituțiile de credit confirmă în extrasele de cont ale deponenților că depozitele sunt depozite eligibile, incluzând o trimitere la fișa informativă menționată la alineatul (1).”;

(e)  alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:"

„(4) Statele membre se asigură că instituțiile de credit pun la dispoziție informațiile menționate la alineatul (1) în limba asupra căreia deponentul și instituția de credit au convenit la deschiderea contului ori în limba sau limbile oficiale ale statului membru în care este stabilită sucursala.”;

(f)  alineatele (6) și (7) se înlocuiesc cu următorul text:"

„(6) Statele membre se asigură că, în caz de fuziune a instituțiilor de credit, de conversie a filialelor unei instituții de credit în sucursale sau de operațiuni similare, instituțiile de credit notifică acest fapt deponenților lor cu cel puțin o lună înainte ca operațiunea respectivă să producă efecte juridice, cu excepția cazului în care autoritatea competentă permite un termen mai scurt din motive de secret comercial sau de stabilitate financiară. În notificarea respectivă trebuie să se explice impactul operațiunii asupra protecției deponenților.

Statele membre se asigură că, în cazul în care, ca urmare a operațiunilor menționate la primul paragraf, deponenții cu depozite la aceste instituții de credit vor fi afectați de protecția redusă a depozitelor, instituțiile de credit în cauză notifică deponenților în cauză că își pot retrage sau transfera către o altă instituție de credit depozitele eligibile, inclusiv toate dobânzile și beneficiile acumulate, fără a suporta nicio penalizare până la concurența unei sume egale cu acoperirea pierdută a depozitelor lor în termen de trei luni de la notificarea menționată la primul paragraf.

(7)  Statele membre se asigură că instituțiile de credit care încetează să mai fie membre ale unei SGD își informează deponenții în acest sens cu cel puțin o lună înainte de încetarea respectivă. Aceste informații includ o explicație a impactului pe care încetarea calității de membru îl are asupra protecției deponenților. Statele membre se asigură că deponenții unei instituții de credit care a încetat să mai fie membră a unei SGD își pot transfera depozitele către o altă instituție membră a aceleiași SGD fără a suporta vreun cost de transfer.”;

(g)  se introduce următorul alineat (7a):"

„(7a) Statele membre se asigură că autoritățile desemnate, SGD-urile și instituțiile de credit în cauză informează deponenții, inclusiv printr-o publicare pe site-urile lor web, cu privire la faptul că o autoritate administrativă relevantă a făcut o constatare în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) punctul 8 litera (a) sau că o autoritate judiciară a pronunțat o hotărâre în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) punctul 8 litera (b).”;

(h)  alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:"

„(8) Statele membre se asigură că, în cazul în care un deponent folosește servicii bancare electronice, instituțiile de credit furnizează prin mijloace electronice informațiile pe care trebuie să le furnizeze deponenților lor în temeiul prezentei directive, cu excepția cazului în care deponentul solicită să primească informațiile respective pe suport de hârtie.”;

(i)  se adaugă alineatul (9) cu următorul text:"

ABE transmite Comisiei respectivele proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la … [OP: a se introduce data = 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.”

18.  Se introduce articolul 16a cu următorul text:"

„Articolul 16a

Schimbul de informații între instituțiile de credit și SGD și raportarea de către autorități

(1)  Statele membre se asigură că SGD-urile primesc de la instituțiile lor de credit afiliate cel puțin anual și în orice moment ▌, la cerere, toate informațiile necesare pentru a pregăti rambursările către deponenți, în conformitate cu cerința de identificare prevăzută la articolul 5 alineatul (4), inclusiv informațiile în sensul articolului 8 alineatul (5) și al articolelor 8b și 8c.

(2)  Statele membre se asigură că instituțiile de credit ▌furnizează SGD la care sunt afiliate, cel puțin anual și în orice moment, la cerere, informații cu privire la:

Informațiile menționate la literele (a) și (b) trebuie să indice statele membre în care sunt situate sucursalele sau deponenții respectivi.

(3)  Statele membre se asigură că, până la data de 31 martie a fiecărui an, SGD-urile informează ABE cu privire la cuantumul depozitelor acoperite în statul lor membru la data de 31 decembrie a anului precedent. Până la aceeași dată, SGD-urile raportează ABE, de asemenea, cuantumul resurselor lor financiare disponibile, inclusiv ponderea resurselor împrumutate, angajamentele de plată și calendarul pentru atingerea nivelului-țintă în urma unei plăți din fondurile SGD menționate la articolul 10 alineatul (2).

(4)  Statele membre se asigură că autoritățile desemnate notifică ABE și SRB, fără întârzieri nejustificate, toate elementele următoare:

(5)  ABE publică fără întârzieri nejustificate informațiile primite în conformitate cu alineatele (2) și (3) și rezumatul menționat la alineatul (4).

(6)  Statele membre se asigură că autoritățile de rezoluție ale instituțiilor de credit care sunt membre ale unei SGD furnizează anual SGD respective ▌rezumatul elementelor-cheie ale planurilor de rezoluție menționate la articolul 10 alineatul (7) litera (a) din Directiva 2014/59/UE ▌.

(7)  ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a preciza procedurile care trebuie urmate atunci când se furnizează informațiile menționate la alineatele (1)-(4) și modelele pentru furnizarea acestor informații, precum și pentru a preciza mai detaliat conținutul informațiilor respective, ținând seama de tipurile de deponenți.

ABE prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la …. [OP: a se introduce data = 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.”

19.  Anexa I se elimină.

Articolul 2

Dispoziții tranzitorii

(1)  Statele membre se asigură că sucursalele instituțiilor de credit care au sediul în afara Uniunii și acceptă depozite eligibile într-un stat membru la … [OP: a se introduce data = data intrării în vigoare] și care nu sunt membre ale unei SGD la data respectivă aderă la o SGD care funcționează pe teritoriul lor până la [OP: a se introduce data = trei luni de la intrarea în vigoare]. Articolul 1 punctul 15 nu se aplică sucursalelor respective până la [OP: a se introduce data = trei luni de la intrarea în vigoare].

(2)  Prin derogare de la articolul 11 alineatul (3) din Directiva 2014/49/UE, astfel cum a fost modificată prin prezenta directivă, și de la articolele 11a, 11b, 11c și 11e în ceea ce privește măsurile preventive, până la [OP: a se introduce data = 36 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive], statele membre pot permite SIP menționat la articolul 1 alineatul (1) litera (c) să respecte dispozițiile naționale de punere în aplicare a articolului 11 alineatul (3) din Directiva 2014/49/UE, astfel cum se aplică la [OP: a se introduce data intrării în vigoare a prezentei directive].

Articolul 3

Transpunere

(1)  Statele membre adoptă și publică, cel târziu până la … [OP: a se introduce data = 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive], actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.

Statele membre aplică aceste acte începând cu … [OP: a se introduce data = 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive]. Cu toate acestea, statele membre aplică actele necesare pentru a se conforma articolului 11 alineatul (3), astfel cum a fost modificat prin prezenta directivă, și articolelor 11a, 11b, 11c și 11e în ceea ce privește măsurile preventive începând cu … [OP: a se introduce data = 36 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive].

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)  Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 4

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 5

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la …,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președinta Președintele

(1) * Modificările din întregul text decurg din adoptarea amendamentului 1. Textul nou sau modificat este marcat cu caractere cursive aldine; textul eliminat este marcat prin simbolul ▌. (2) JO C , , p. . (3) JO C , , p. . (4) JO C , , p. . (5) Directiva 2014/49/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind schemele de garantare a depozitelor (reformare) (JO L 173, 12.6.2014, p. 149). (6) Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338). (7) Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind accesul la activitate, desfășurarea și supravegherea prudențială a activității instituțiilor emitente de monedă electronică, de modificare a Directivelor 2005/60/CE și 2006/48/CE și de abrogare a Directivei 2000/46/CE (JO L 267, 10.10.2009, p. 7). (8) Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, și de abrogare a Directivei 2007/64/CE (JO L 337, 23.12.2015, p. 35). (9) Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (reformare) (JO L 173, 12.6.2014, p. 349). (10) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1). (11) Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea Bancară Europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).