Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia și Ucraina,

–  având în vedere Constituția Federației Ruse și obligațiile internaționale în domeniul drepturilor omului pe care Rusia și le-a asumat ca membră a Consiliului Europei și a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE),

–  având în vedere Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice,

–  având în vedere Documentul de la Copenhaga din 1990,

–  având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale,

–  având în vedere rezoluția Adunării Generale a ONU ES-11/4 din 12 octombrie 2022 intitulată „Integritatea teritorială a Ucrainei: respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite” și rezoluția Adunării Generale a ONU 68/262 din 27 martie 2014 intitulată „Integritatea teritorială a Ucrainei”,

–  având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă din 17 iunie 2023 privind intențiile de a organiza „alegeri” în teritoriile ocupate ale Ucrainei,

–  având în vedere declarația din 29 ianuarie 2024 a Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) privind decizia Federației Ruse de a nu invita OSCE să observe alegerile prezidențiale din Rusia,

–  având în vedere declarația făcută la 18 martie 2024 în numele UE de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate referitoare la alegerile prezidențiale din Rusia și neaplicabilitatea lor pe teritoriul Ucrainei,

–  având în vedere declarația din 18 martie 2024 a Președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Theodoros Rousopoulos, privind „alegerile” prezidențiale din Rusia,

–  având în vedere raportul din 15 septembrie 2023 al raportoarei speciale a ONU pentru situația drepturilor omului în Federația Rusă, Mariana Katzarova, intitulat „Situația drepturilor omului în Federația Rusă”,

–  având în vedere Avizul nr. 992/2020 din 23 martie 2021 al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) privind modificările constituționale din Federația Rusă și procedura de adoptare a acestora,

–  având în vedere Rezoluția 2519 (2023) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 13 octombrie 2023 intitulată „Examinarea legitimității și legalității derogării ad hominem de la numărul maxim de mandate ce pot fi deținute de președintele în exercițiu al Federației Ruse”, precum și raportul său nr. 15827 din 22 septembrie 2023, cu același titlu, care s-a aflat la baza rezoluției,

–  având în vedere Rezoluția 2540 (2024) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 17 aprilie 2024 intitulată „Moartea lui Alexei Navalnîi și necesitatea de a contracara regimul totalitar al lui Vladimir Putin și războiul său împotriva democrației”,

–  având în vedere raportul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene din 11 iulie 2023 intitulat „Protejarea apărătorilor drepturilor omului aflați în pericol: intrarea și șederea în UE și sprijinul Uniunii”,

–  având în vedere articolul 28 al Convenției ONU privind statutul apatrizilor,

–  având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât toate statele participante la OSCE, inclusiv Federația Rusă, au convenit că voința poporului, exprimată în mod liber și echitabil prin alegeri reale și periodice, reprezintă baza autorității și legitimității statului;

B.  întrucât statele participante ale OSCE s-au angajat să respecte o serie de principii, cum ar fi cele definite în Documentul de la Copenhaga din 1990, pentru a garanta, printre altele, că campaniile electorale se pot desfășura într-o atmosferă deschisă și corectă, fără violență, intimidare sau teamă de represalii împotriva candidaților, partidelor sau alegătorilor, precum și pentru a se garanta că voturile sunt exprimate prin vot secret și sunt numărate și raportate în mod corect;

C.  întrucât așa-numitele alegeri prezidențiale organizate de Rusia în perioada 15-17 martie 2024 s-au desfășurat fără nicio competiție politică, într-un context marcat de restricții foarte mari, de represiune sistemică și gravă și în timpul războiului ilegal de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei; întrucât s-au raportat cazuri de intimidare a alegătorilor, de refuzare a dreptului lor de a vota, urnele de vot fiind umplute, de falsificare masivă a proceselor-verbale din secțiile de votare și de reținere a observatorilor electorali naționali independenți; întrucât Rusia a organizat în mod ilegal votul în teritoriile ucrainene ocupate din Crimeea, Donețk, Herson, Luhansk și Zaporijia, uneori în mijlocul violenței și al amenințărilor soldaților ruși înarmați; întrucât Rusia a mai organizat în trecut alegeri ilegale în Abhazia și Osetia de Sud și în Transnistria, împotriva voinței autorităților din Georgia și Moldova;

D.  întrucât autoritățile ruse nu au invitat OSCE/ODIHR să trimită observatori la alegerile sale, ceea ce contravine angajamentelor și obligațiilor Rusiei în calitate de stat participant la OSCE; întrucât aceasta a fost cea de-a doua rundă de alegeri din Rusia care au avut loc fără prezența în țară a unor observatori electorali internaționali imparțiali și independenți;

E.  întrucât Comisia Electorală Centrală din Federația Rusă a refuzat în mod nejustificat să înregistreze candidatura politicienilor care au exprimat critici la adresa regimului sau cu privire la războiul de agresiune, inclusiv a unor politicieni care, potrivit relatărilor, au adunat peste 100 000 de semnături, așa cum prevede legislația națională;

F.  întrucât Alexei Navalnîi, cea mai puternică figură a opoziției democratice și laureatul Premiului Saharov pentru libertatea de gândire, ediția 2021, a fost ucis într-o colonie penitenciară din Siberia, la 16 februarie 2024, doar cu câteva săptămâni înaintea așa-numitelor alegeri prezidențiale; întrucât Navalnîi executa o pedeapsă cu închisoarea nejustificată și motivată politic; întrucât întreaga responsabilitate pentru acest asasinat îi revine statului rus și îndeosebi președintelui acestuia, Vladimir Putin;

G.  întrucât Constituția Rusiei din 1993 limita deținerea președinției la două mandate consecutive, însă Vladimir Putin se află în permanență la putere din anul 2000, găsind diferite modalități de a eluda această limită; întrucât simulacrul de referendum din 2020 nu poate fi considerat valabil și a fost adoptat cu încălcarea legilor și a angajamentelor internaționale ale Federației Ruse; întrucât mandatul reînnoit de președinte al lui Vladimir Putin este considerat ca fiind neconstituțional de numeroși experți; întrucât, din 2022, regimul de la Kremlin a pus în aplicare diverse legi restrictive de monitorizare a alegerilor, în timp ce susținătorii partidelor de opoziție sunt vizați, deținuți și adesea acuzați, în mare parte în temeiul noii legi adoptate în februarie 2024, care permite confiscarea bunurilor și a activelor oricărei persoane care critică războiul din Ucraina;

H.  întrucât regimul autoritar din Rusia a recurs timp de decenii la așa-numite alegeri din ce în ce mai frauduloase și care sunt o adevărată farsă pentru a oferi o aparență de democrație, cu scopul de a continua să concentreze toată puterea în mâinile lui Vladimir Putin; întrucât guvernul suprimă orice disidență cu sprijinul forțelor de securitate loiale, al unui sistem judiciar aservit, al unei mass-medii controlate de stat care asigură un flux constant de propagandă și dezinformare și al unui legislativ format dintr-un partid de guvernământ și facțiuni influențabile ale opoziției;

I.  întrucât ceilalți candidați care au participat la acest simulacru de alegeri au fost reprezentanți ai Partidului Comunist din Federația Rusă (PCFR), ai Partidului „Noul Popor” și ai Partidului Liberal Democrat din Rusia (PLDR), care sunt supuse în prezent sancțiunilor UE și SUA, deoarece susțin războiul în Ucraina;

J.  întrucât „victoria electorală” a lui Putin cu 87 % din voturi, un număr evident de neconceput pentru alegeri libere și corecte, este rodul manipulării clare a rezultatelor de la secțiile de votare din Rusia, de la Adîgheia până în Iamalo-Neneția; întrucât acest lucru arată nepăsarea și modul flagrant în care regimul lui Putin manipulează alegerile pentru a rămâne la putere după 24 de ani;

K.  întrucât, de la începutul invaziei masive a Ucrainei de către Rusia în 2022, autoritățile ruse și-au intensificat represiunile împotriva opoziției politice, a mass-mediei, a societății civile și a comunității LGBTIQ, limitând și mai mult drepturile și libertățile individuale pentru a înăbuși opoziția internă;

L.  întrucât mulți alegători ruși și-au exprimat cu curaj furia și opoziția față de regimul de la Kremlin și față de farsa alegerilor, implicându-se în acțiuni de rezistență în secțiile de votare; întrucât la secțiile de votare, la ora prânzului din ultima zi a așa-numitelor alegeri, s-au adunat mulțimi de oameni pentru a sprijini demonstrația „amiaza împotriva lui Putin”, pe care a convocat-o și Alexei Navalnîi înainte de a fi asasinat în închisoare după ce fusese supus torturii și unui tratament inuman;

M.  întrucât regimul de la Kremlin a decimat o generație a societății civile ruse, opoziția politică democratică și organizații pentru drepturile omului, printre care „Memorial” și Grupul Helsinki din Moscova; întrucât numărul prizonierilor politici din Rusia, estimat la cel puțin 1 000, depășește nivelurile observate chiar și în ultima perioadă a regimului sovietic și s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de persoane deținute pentru că au criticat politicile lui Putin, mai ales pe cele legate de războiul din Ucraina; întrucât, potrivit Comitetului pentru protecția jurnaliștilor, Rusia ține în închisoare cel puțin 22 de jurnaliști;

N.  întrucât UE și-a exprimat frecvent solidaritatea fără echivoc cu toți dizidenții respectivi și cu poporul rus, care, în ciuda amenințării la adresa libertății și a vieții lor și în ciuda presiunii exercitate de Kremlin și de autoritățile ruse, continuă să lupte pentru libertate, drepturile omului și democrație; întrucât UE găzduiește diverși disidenți ruși și reprezentanți ai mass-mediei și ai societății civile care au fost forțați să părăsească Rusia, deoarece criticile lor față de guvern îi expuneau unui risc însemnat de represalii din partea autorităților;

O.  întrucât raportoarea specială a ONU pentru situația drepturilor omului în Federația Rusă a concluzionat că nu mai există un spațiu sigur pentru acțiuni civice sau opoziție politică în Rusia;

P.  întrucât, în Avizul său nr. 992/2020, Comisia de la Veneția a constatat că elaborarea modificărilor constituționale din 2020 a avut loc în mod clar extrem de rapid, că modificările din 2020 la Constituția Rusiei, adoptate în grabă, au consolidat în mod disproporționat poziția președintelui și că derogarea ad hominem de la respectarea numărului maxim de mandate prezidențiale acordată președintelui actual și celui anteriori contrazice însăși logica modificărilor adoptate, care limitează exercitarea președinției la două mandate;

Q.  întrucât, în rezoluțiile sale 2519 (2023) și 2540 (2024), Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a solicitat guvernelor europene să îl recunoască pe Vladimir Putin ca nelegitim după încheierea actualului său mandat prezidențial și să înceteze orice contact cu acesta, cu excepția contactelor umanitare și a celor ce urmăresc restabilirea păcii;

R.  întrucât, în recomandarea sa din 2021 privind direcția relațiilor politice dintre UE și Rusia(1), Parlamentul a constatat că modificările constituționale puse în aplicare în iunie 2020 erau ilegale, la fel cum a constatat și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în Rezoluția sa din 2519 (2023);

S.  întrucât Federația Rusă desfășoară, începând cu 24 februarie 2022, un război de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei; întrucât acest război de agresiune constituie o încălcare evidentă și flagrantă a Cartei ONU și a principiilor fundamentale ale dreptului internațional;

T.  întrucât, la 17 martie 2023, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, având în vedere responsabilitatea acestuia pentru crima de război legată de deportarea ilegală și transferul ilegal al copiilor ucraineni în timpul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei,

1.  denunță cu fermitate toate încălcările regulilor electorale comise de regimul lui Vladimir Putin în timpul așa-numitelor alegeri prezidențiale din Rusia din perioada 15-17 martie 2024, precum și represiunile și încălcările sistemice și de lungă durată ale drepturilor civice și politice; subliniază că așa-numitele alegeri prezidențiale din Rusia au avut loc într-un climat de teamă și represiune și în contextul unui război de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei; observă că în timpul așa-numitelor alegeri prezidențiale nu au existat candidați alternativi veritabili, nici o mass-media liberă, nici observatori credibili și nici libertate politică; conchide că așa-numitele alegeri prezidențiale din Rusia au fost nelegitime și nedemocratice;

2.  constată că această farsă a autorităților ruse a urmărit singurul scop de a crea aparența unei legitimități electorale pentru Vladimir Putin, pentru politica sa de represiune internă nestăvilită și, mai ales, pentru războiul de agresiune împotriva Ucrainei;

3.  condamnă fără echivoc așa-numitele alegeri ilegale desfășurate pe teritoriile Ucrainei pe care Rusia le ocupă temporar, și anume în Republica Autonomă Crimeea, în orașul Sevastopol și în unele teritorii din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporijia și Herson; subliniază că organizarea alegerilor în aceste teritorii constituie o încălcare clară a suveranității Ucrainei și o încălcare explicită a dreptului internațional, în special a Cartei ONU; regretă utilizarea de către autoritățile ruse a amenințării cu violența, dat fiind că populația a fost forțată să voteze în prezența soldaților ruși înarmați; reiterează faptul că UE nu va recunoaște organizarea acestor așa-numite alegeri pe teritoriile Ucrainei și nici rezultatul acestora, după cum a afirmat Înaltul Reprezentant în numele UE; solicită UE să ia măsuri restrictive împotriva celor implicați în organizarea și desfășurarea alegerilor ilegale;

4.  subliniază că refuzul de a permite observarea internațională independentă a alegerilor prezidențiale din Rusia, în conformitate cu angajamentele internaționale ale Rusiei în calitate de stat-participant la OSCE, indică un grad fără precedent de regres democratic și o lipsă critică de voință din partea Rusiei de a-și onora angajamentele internaționale și de a respecta principiile consacrate ale cooperării în cadrul instituțiilor internaționale; subliniază că decizia autorităților din Rusia de a nu invita misiunea OSCE/ODIHR de observare a alegerilor să observe alegerile arată că acestea doresc să lipsească alegătorii de o evaluare imparțială și independentă a alegerilor;

5.  îndeamnă statele membre ale Uniunii Europene și comunitatea internațională să nu recunoască rezultatul alegerilor prezidențiale din Rusia ca fiind legitim, deoarece acestea au avut loc în teritoriile Ucrainei ocupate ilegal, dar nici în Rusia alegerile nu au fost nici libere, nici echitabile, nu au respectat standardele electorale internaționale de bază și, prin urmare, nu a avut legitimitate democratică; îndeamnă, așadar, să se limiteze relațiile cu Putin la chestiunile necesare pentru instaurarea păcii în regiune, precum și în scopuri umanitare și legate de drepturile omului, cum ar fi schimburile de prizonieri, returnarea în Ucraina a copiilor deportați sau obținerea eliberării prizonierilor politici;

6.  salută curajul miilor de persoane din Rusia care protestează împotriva regimului lui Putin și încearcă să își transforme țara într-o democrație, inclusiv prin acte de rezistență în timpul așa-numitelor alegeri, cum ar fi protestele care au inundat secțiile de votare din Rusia și din străinătate duminică, 17 martie 2024, la prânz;

7.  repetă că regimul de la Kremlin și Vladimir Putin personal poartă răspunderea penală și politică pentru moartea celui mai proeminent opozant al lor, Alexei Navalnîi; solicită o anchetă internațională privind circumstanțele în care acesta a decedat, cu scopul de a-i trage la răspundere pe cei responsabili;

8.  solicită în continuare eliberarea imediată și necondiționată și despăgubirea tuturor prizonierilor politici, inclusiv a lui Vladimir Kara-Murza, Oleg Orlov, Alexei Gorinov, Alexandra Skocilenko, Dmitri Ivanov, Ioan Kurmoiarov, Viktoria Petrova, Maria Ponomarenko, Dmitri Talantov, Iuri Dmitriev, Lilia Ceanîșeva, Ksenia Fadeeva, Ivan Safronov și Ilia Iașîn, a jurnaliștilor încarcerați pe nedrept, inclusiv Alsu Kurmașeva și Evan Gershkovich, și a familiilor acestora, precum și restabilirea libertății de exprimare și de asociere în Rusia și intensificarea controlului și monitorizării internaționale a încălcărilor drepturilor omului în Rusia;

9.  cere insistent autorităților ruse să le asigure imediat prizonierilor politici a căror stare de sănătate este critică, în special lui Vladimir Kara-Murza, acces la asistență medicală cuprinzătoare; reamintește Rusiei să își respecte obligațiile internaționale privind drepturile deținuților;

10.  invită autoritățile ruse să acorde funcționarilor consulari acces la deținuții cu dublă cetățenie;

11.  reafirmă că UE ar trebui să fie pe deplin solidară cu societatea civilă din Rusia care aderă la valorile democratice universale și respinge imperialismul și să utilizeze regimul european de sancțiuni în cazul încălcării drepturilor omului pentru a-i sancționa pe autorii încălcărilor drepturilor omului; denunță agravarea încălcărilor drepturilor omului comise de regimul de la Kremlin și condamnă reprimarea continuă a criticilor guvernului, a apărătorilor drepturilor omului, a activiștilor care se opun războiului, a jurnaliștilor independenți, a juriștilor și a istoricilor care cercetează crimele sovietice, precum și represiunile tot mai intense împotriva activiștilor LGBTIQ;

12.  invită UE și statele sale membre să colaboreze cu partenerii și organizațiile internaționale pentru a acorda sprijin prizonierilor politici, în special asistență medicală și juridică, care le este acordată în măsură limitată sau le este refuzată, și pentru a căuta modalități de a asigura eliberarea lor; își reiterează apelul adresat reprezentanțelor diplomatice ale UE și ale statelor sale membre de a monitoriza în continuare și îndeaproape procedurile judiciare împotriva membrilor opoziției politice din Rusia și condițiile de detenție a acestora; solicită UE și statelor sale membre să sensibilizeze în continuare publicul cu privire la deteriorarea situației drepturilor omului în Rusia și să exercite presiuni asupra guvernului rus ca acesta să-și respecte obligațiile internaționale;

13.  invită UE și statele sale membre să continue să sprijine în mod activ organizațiile independente ale societății civile din Rusia, canalele de mass-media independente și apărătorii drepturilor omului; invită UE și statele sale membre să comunice activ cu opoziția democratică rusă care se opune războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și să-i ofere sprijin;

14.  îndeamnă statele membre să acorde vize umanitare și alte tipuri de sprijin disidenților din Rusia, inclusiv juriștilor, care pot să fie supuși persecuției politice; solicită din nou să fie instituit la nivelul UE un sistem de vize cu intrări multiple pentru apărătorii drepturilor omului și persoanele persecutate politic, și să se folosească flexibilitatea existentă pentru a umple lacunele din legislație, așa cum a propus Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene în raportul său din 2023 intitulat „Protecția apărătorilor drepturilor omului aflați în situații de risc: intrarea și șederea în UE și sprijinul Uniunii”; subliniază, în această privință, că aceste sisteme se pot extinde și la liderii opoziției, activiștii societății civile și la alte persoane persecutate din motive politice;

15.  îndeamnă instituțiile UE și statele membre să se pregătească pentru situația în care Rusia, la fel ca Belarus, încetează să mai elibereze pașapoarte în consulatele sale, caz în care ar putea fi necesar ca UE și toate statele sale membre să recunoască apatridia de facto și să elibereze documente de călătorie, astfel cum se prevede la articolul 28 din Convenția ONU privind statutul apatrizilor;

16.  cere să se simplifice procesele prin care disidenții ruși din UE pot înregistra organizații și entități, deschide conturi bancare și îndeplini alte sarcini administrative, pentru a le permite să își continue activitatea în exil;

17.  regretă faptul că prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a acționat contrar altor lideri din UE și l-a felicitat pe Vladimir Putin pentru realegerea sa fictivă;

18.  își exprimă sprijinul pentru activitatea raportoarei speciale a ONU pentru situația drepturilor omului în Federația Rusă, Mariana Kațarova, și invită statele membre să se asigure că Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU îi prelungește din nou mandatul în 2024;

19.  își reafirmă solidaritatea de neclintit cu poporul ucrainean și sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional; își reiterează, prin urmare, condamnarea fermă a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și cere Rusei și forțelor care acționează în numele ei să înceteze orice acțiune militară, atacurile împotriva zonelor rezidențiale și a infrastructurii civile, să-și retragă toate forțele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei recunoscut la nivel internațional, să pună capăt deportărilor forțate ale civililor ucraineni, să elibereze toți deținuții ucraineni, în special copiii, și să înceteze definitiv încălcarea sau amenințările la adresa suveranității, a independenței și a integrității teritoriale a Ucrainei;

20.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului reprezentant al Uniunii pentru politica externă și de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și autorităților din Rusia.

(1) Recomandarea Parlamentului European din 16 septembrie 2021 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind direcția relațiilor politice dintre UE și Rusia (JO C 117, 11.3.2022, p. 170).