Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluția sa din 8 februarie 2024 intitulată „Russiagate: acuzațiile de ingerință a Rusiei în procesele democratice ale Uniunii Europene”(1),

–  având în vedere rezoluția sa din 13 iulie 2023 referitoare la recomandările de reformare a normelor Parlamentului European privind transparența, integritatea, răspunderea și combaterea corupției(2),

–  având în vedere rezoluția sa din 1 iunie 2023 referitoare la ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv dezinformarea(3),

–  având în vedere rezoluția sa din 9 martie 2022 referitoare la ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv dezinformarea(4),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la relațiile dintre UE și Rusia, în special cea din 23 noiembrie 2022 referitoare la recunoașterea Federației Ruse drept sponsor statal al terorismului(5),

–  având în vedere raportul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) din 23 ianuarie 2024 intitulat „2nd EEAS Report on Foreign Information Manipulation and Interference Threats – A Framework for Networked Defence” (Al doilea raport al SEAE privind amenințările legate de acțiunile străine de manipulare a informațiilor și de ingerințele străine – Un cadru pentru un sistem de apărare în rețea),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 12 decembrie 2023 privind apărarea democrației (COM(2023)0630) și propunerile pentru pachetul privind apărarea democrației conținute în aceasta,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 17 aprilie 2024,

–  având în vedere rezoluția sa din 1 martie 2022 referitoare la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei(6),

–  având în vedere Regulamentul său de procedură și Codul de conduită a deputaților în Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât există relatări cu privire la tot mai multe încercări din partea unor actori statali și nestatali din țări terțe de a interveni direct sau indirect în procesul democratic de luare a deciziilor și în procesele electorale din Uniune și din statele sale membre; întrucât există dovezi clare ale unor astfel de încercări ale Rusiei de a interveni în procesele electorale și în procesul de elaborare a politicilor la nivel mondial și, în special, împotriva UE și a statelor sale membre, printr-o gamă largă de metode diferite de război hibrid, integrate într-o strategie mai amplă vizând subminarea bunei funcționări a proceselor democratice și a procedurilor legislative europene; întrucât aceste metode includ, dar nu se limitează la, atacuri cibernetice, inclusiv asupra Parlamentului European, acapararea unor elite precum factori de decizie europeni, ingerințe în alegeri, precum și finanțarea unor mișcări și a unor lobby-uri;

B.  întrucât noile studii și informări arată că, în ultimele luni, rețele bine-cunoscute de dezinformare și-au intensificat operațiunile menite să disemineze discursuri pro-Kremlin pe rețelele de socializare, în special pe rețele precum X (fostul Twitter) și TikTok; întrucât există dovezi că rețelele de influență ruse au utilizat IA și boții pe rețelele de socializare și s-au bazat pe publicarea pe scară largă a materialelor publicitare politice achiziționate prin intermediul unor conturi false; întrucât canalele mass-media tradiționale au fost, de asemenea, utilizate pentru a promova interesele lor pe agenda politică; întrucât acest război hibrid a precedat războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, pe care îl sprijină în continuare; întrucât această ingerință străină constituie o formă de presiune externă care poate submina efectiv exercitarea suveranității UE și a statelor membre;

C.  întrucât Rusia a întreținut un contact permanent cu partide de extremă-dreaptă și de extremă-stângă, și cu alte personalități și mișcări pentru a obține sprijin din partea actorilor instituționali din Uniune în a-și legitima acțiunile ilegale și infracționale; întrucât analiza modelelor de vot și a discursurilor din Parlamentul European a demonstrat că aceste partide au fost cele mai favorabile Rusiei, inclusiv apeluri extreme ca cele făcute în public în ianuarie 2024 de către deputatul european Miroslav Radačovský – care a fost, de asemenea, plătit de surse ruse pentru a observa alegerile parlamentare din Rusia din 2021 – pentru distrugerea Europei; întrucât partidul Fidesz din Ungaria a răspândit mesaje și propagandă pro-Kremlin;

D.  întrucât există și politicieni care simpatizează cu Rusia („Russlandversteher”) în partidele politice tradiționale; întrucât mai multe personalități publice din statele membre ale UE, inclusiv foști șefi de guvern și foști miniștri, cel mai notabil fiind cazul lui Gerhard Schröder, au ocupat poziții bine plătite în companii din domeniul energiei controlate de Kremlin; întrucât, chiar și după războiul de agresiune la scară largă purtat de Rusia împotriva Ucrainei, unele dintre aceste persoane au decis să nu se retragă și au continuat să primească banii murdari ai Kremlinului, cu complicitatea tăcută a partidelor lor politice; întrucât aceștia continuă să își folosească influența pro-rusă atât pe scena politică internă, cât și pe scena politică europeană;

E.  întrucât, sub conducerea președintelui Putin, Rusia a identificat democrația, drepturile omului și modul de viață european ca fiind o amenințare la adresa guvernului său dictatorial și, prin urmare, de ani de zile urmărește o strategie de a încerca în mod sistematic să slăbească și, în cele din urmă, să distrugă democrațiile, atât în UE, cât și în țările candidate, cum ar fi Ucraina, Georgia, Moldova, Balcanii de Vest și alte țări vecine, cum ar fi Armenia;

F.  întrucât, potrivit relatărilor din mass-media confirmate de serviciile de securitate poloneze, cehe și belgiene, precum și de prim-miniștrii Belgiei și Cehiei, anumiți deputați în Parlamentul European și candidați la viitoarele alegeri europene au primit plăți din partea guvernului Rusiei sau a reprezentanților acestuia pentru a răspândi propagandă și dezinformare, precum și pentru a influența alegerile pentru Parlamentul European în diferite țări europene;

G.  întrucât, la 27 martie 2024, după ce a descoperit o rețea pro-rusă care încerca să desfășoare operațiuni de influență cu implicații pentru Cehia și UE prin intermediul site-ului de știri Vocea Europei („Voice of Europe”), cu sediul la Praga, ministerul Afacerilor externe al Cehiei a anunțat că l-a sancționat pe oligarhul ucrainean Viktor Medvedciuk, aliat al președintelui rus Vladimir Putin, pentru desfășurarea unei operațiuni de influență rusă de pe teritoriul ceh utilizând acest site de știri, împreună cu un intermediar numit Artiom Marcievskii, pentru activitățile sale desfășurate cu scopul de a submina sprijinul european pentru Ucraina și a influența alegerile pentru Parlamentul European din 2024, prezentând UE ca entitate beligerantă și descriind Ucraina ca o țară coruptă în mod iremediabil; întrucât, la scurt timp după această dezvăluire, site-ul a fost scos din funcțiune de către autorități, dar a fost din nou online la 11 aprilie 2024, funcționând de pe un site web găzduit de un furnizor de servicii cloud și de servicii web cu sediul în Kazahstan;

H.  întrucât, la 28 martie 2024, prim-ministrul Belgiei, Alexander De Croo, a declarat, în cursul unei dezbateri în parlamentul federal belgian, că, pe baza anchetelor efectuate de serviciile de informații belgiene în colaborare cu omologii lor cehi, este evident că Rusia a i-a abordat pe unii parlamentari europeni și i-a plătit pe unii dintre ei pentru a promova propaganda rusă; întrucât, la 12 aprilie 2024, prim-ministrul De Croo a anunțat, de asemenea, deschiderea urmăririi penale și a solicitat o reuniune urgentă a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust), și a solicitat extinderea mandatului Oficiului European de Luptă Antifraudă și al Parchetului European;

I.  întrucât, la 28 martie 2024, Agenția de securitate internă a Poloniei a anunțat că a efectuat percheziții în cadrul unei anchete de colaborare cu alte servicii europene de securitate cu privire la presupusele activități de spionaj ale Rusiei legate de „Vocea Europei”, în urma cărora s-au găsit mari sume de bani lichizi și s-au formulat acuzații împotriva unui cetățean polonez suspectat de spionaj în favoarea Rusiei; întrucât, potrivit Agenției de securitate internă, se consideră că această persoană a fost implantată în cercurile parlamentare poloneze și ale UE, îndeplinind sarcini comandate și finanțate de omologi din serviciile de informații ruse;

J.  întrucât, la 29 martie 2024, autoritățile austriece au arestat un fost ofițer de informații austriac pe baza mai multor acuzații, inclusiv presupusa furnizare de date din telefoanele mobile ale unor foști funcționari austrieci de rang înalt către serviciile de informații ruse, implicarea în planificarea unei spargeri la un apartament al unui jurnalist proeminent și elaborarea de „sugestii de îmbunătățire” în urma unei ucideri comandate de Rusia în Germania; întrucât fostul ofițer austriac de informații arestat era în strânsă legătură cu politicieni de extremă dreaptă din rândurile Partidului Libertății din Austria (FPÖ) din parlamentul și guvernul țării;

K.  întrucât, la 16 aprilie 2024, presa relata că Biroul Federal de Investigații al SUA (FBI) l-a interogat pe deputatul german în Parlamentul European Maximilian Krah, candidatul cap de listă al partidului Alternativa pentru Germania (AfD) la alegerile europene și membru al Comisiei pentru comerț internațional și al Subcomisiei pentru securitate și apărare din cadrul Parlamentului, în luna decembrie a anului trecut, la New York, cu privire la suspiciuni că primea bani de la agenți ai Kremlinului; întrucât, la 23 aprilie 2024, articole de presă au indicat că un asistent al deputatului Maximilian Krah a fost arestat din cauza unor suspiciuni de spionaj în favoarea Chinei, demonstrând o tendință de a coopera cu actori străini răuvoitori care încearcă să submineze valorile și procesele democratice europene;

L.  întrucât, la 18 aprilie 2024, autoritățile germane au arestat doi presupuși sabotori în statul german Bavaria, care ar fi spionat infrastructuri militare în vederea unor posibile atacuri cu bombă sau incendiere în numele unui serviciu de informații rus pentru a sabota, potrivit bănuielilor, sprijinul Germaniei pentru Ucraina în războiul împotriva Rusiei; întrucât arestările indică faptul că serviciile secrete ale Rusiei intră în mod evident în noi dimensiuni, printre care se numără atacuri asupra unor infrastructuri militare, pe lângă campanii de dezinformare și atacuri cibernetice;

M.  întrucât un canal ceh de mass-media susține că serviciile secrete cehe dispun de înregistrări audio care confirmă plata unor bani din surse ruse către Petr Bystron, candidat la alegerile europene, membru al Bundestagului Germaniei și responsabil cu politica externă al AfD; întrucât, potrivit ziarului german Der Spiegel, banii au fost acordați fie în numerar la reuniunile sub acoperire de la Praga, fie prin criptomonede; întrucât prestigioase canale germane de mass-media au dezvăluit recent, de asemenea, că un angajat al unui deputat în Bundestagul Germaniei din partea partidului AfD a fost identificat ca persoană de contact pentru Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB); întrucât, potrivit relatărilor din presă, aceeași persoană a fost verificată de două ori de către autoritățile germane la revenirea în Germania din Rusia și transporta sume în numerar în valoare de 9 000 EUR;

N.  întrucât, la 12 februarie 2024, VIGINUM, agenția guvernamentală franceză responsabilă de identificarea ingerințelor digitale străine, a publicat un raport în care detaliază o vastă campanie rusă de dezinformare numită „Portal Kombat”, constând în 193 de site-uri care au sarcina de a disemina discursuri pro-ruse în rândul populațiilor vorbitoare de limbă rusă și europene din Europa și din Statele Unite; întrucât, la sfârșitul anului 2023, autoritățile franceze au indicat că Stelele lui David descoperite pictate în mai multe locuri din Paris făceau parte dintr-o operațiune de destabilizare legată de un om de afaceri pro-rus din Republica Moldova;

O.  întrucât, potrivit analizelor mass-media, din august 2023, 16 deputați de extremă dreaptă în Parlamentul European din Germania, Franța, Țările de Jos, Italia, Slovacia, Estonia, Spania, Croația, Danemarca și Belgia au participat la dezbateri și interviuri organizate de „Vocea Europei”; întrucât marea majoritate a acestor politicieni tind să normalizeze manifestările de ură și intoleranță bazate pe rasă, origine națională sau orientare sexuală și să proiecteze o viziune a Rusiei ca deținătoare autentică a valorilor familiale tradiționale; întrucât discursul public al acestor politicieni duce la diviziuni periculoase în societate în ansamblu și reprezintă o amenințare la adresa democrației;

P.  întrucât jurnaliști de investigație au revelat un addendum clasificat la „Conceptul oficial de politică externă al Federației Ruse”, în care Ministerul Afacerilor Externe din Rusia solicită o „campanie de informare ofensivă” și alte măsuri care să acopere „sferele militar-politice, economice, comerciale și psihologice informaționale” împotriva unei „coaliții de țări neprietene” conduse de Statele Unite, remarcând că „este important să se creeze un mecanism de identificare a punctelor vulnerabile ale politicilor lor externe și interne, cu scopul de a dezvolta măsuri practice de slăbire a opozanților Rusiei” și că rezultatul războiului Rusiei împotriva Ucrainei va determina „în mare măsură contururile viitoarei ordini mondiale”;

Q.  întrucât un studiu recent al Comisiei(7) a constatat că, în primul an al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, platformele online „au permis Kremlinului să desfășoare o campanie de dezinformare la scară largă care a vizat Uniunea Europeană și aliații săi, ajungând la un public total de cel puțin 165 de milioane de persoane și generând cel puțin 16 miliarde de vizualizări”; întrucât finanțarea de către Rusia a unor activități politice și politicieni din Uniunea Europeană sprijină, de asemenea, o creștere a răspândirii propagandei pro-Kremlin, contribuind la un impact negativ disproporționat asupra discursului civic online;

R.  întrucât, prin cultivarea contactelor și a relațiilor, Rusia urmărește să consolideze influența politică și economică pentru a destabiliza democrația în Uniunea Europeană; întrucât relatări din presă au evidențiat contacte ale unor secesioniști din Catalonia, mergând până la organizarea unei reuniuni între fostul diplomat rus Nikolai Sadovnikov și liderul separatist de atunci și fostul președinte al Cataloniei, Carles Puigdemont, în prezent deputat în Parlamentul European, la Barcelona, în ajunul referendumului ilegal din Catalonia din octombrie 2017; întrucât unii deputați în Parlamentul European și membri ai parlamentelor naționale și regionale au exprimat constant sentimente care pot fi considerate pro-ruse, de exemplu atribuind Ucrainei declanșarea conflictului, participând în calitate de observatori neoficiali la alegerile din Crimeea și manifestându-și dorința ca Ucraina să fie învinsă în război, minimalizând posibilitatea aderării Ucrainei la UE, opunându-se continuării livrărilor de arme către Ucraina și susținând concesii teritoriale din partea guvernului de la Kiev; întrucât, în martie, o delegație de deputați AfD din parlamentul regional bavarez a fost invitată să observe așa-zisele alegeri prezidențiale din Rusia și, ulterior, a apreciat că acestea au fost deschise, democratice și libere în declarații publice;

S.  întrucât Kremlinul a sponsorizat și a sprijinit o serie de partide de extremă dreaptă din Europa și, printre altele, a acordat partidului lui Marine Le Pen un împrumut de 9,4 milioane EUR în 2013; întrucât, de atunci, Le Pen și membrii partidului său au o poziție pro-Kremlin și mai accentuată, participând la evenimente politice în Rusia, inclusiv la misiuni frauduloase de observare a alegerilor regionale sau naționale;

T.  întrucât mai multe anchete au arătat că, din cauza ingerinței Rusiei, normele electorale au fost încălcate sau eludate, în special dispozițiile în vigoare privind transparența finanțării campaniilor electorale, formulându-se acuzații de finanțare disimulată din surse din afara UE, în special din Rusia;

U.  întrucât există dovezi credibile că, în 2020, Peter Pelligrini, pe atunci prim-ministrul Slovaciei, a solicitat ajutorul prim-ministrului ungar Viktor Orban pentru a obține sprijin din partea Kremlinului înainte de alegerile parlamentare din Slovacia din 2020; întrucât acest lucru a dus la o vizită a prim-ministrului Pelligrini în Rusia în februarie 2020, cu trei zile înainte de alegeri; întrucât alegerile parlamentare din 2023 au fost vizate de noi campanii rusești de ingerință și dezinformare; întrucât Peter Pelligrini este în prezent președintele-ales al Slovaciei și urmează să își preia mandatul în iunie 2024;

V.  întrucât, ulterior informațiilor potrivit cărora o deputată letonă în Parlamentul European oferă asistență amplă serviciilor de informații ale Rusiei, Parlamentul a lansat propria anchetă administrativă, în urma căreia Președinta Metsola a impus sancțiuni deputatei, inclusiv o amendă echivalentă cu cinci zile din indemnizația sa zilnică, în valoare de 1 750 EUR, și interzicerea anumitor roluri de reprezentare a Parlamentului până la sfârșitul acestei legislaturi în iulie;

W.  întrucât Comisia specială a Parlamentului European privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea (INGE și ING2) a prezentat în detaliu eforturile și operațiunile conduse de Rusia pentru a se infiltra în democrațiile și instituțiile europene, pentru a le influența și a le perturba;

X.  întrucât unele grupuri politice au încercat fără succes să se opună ultimei extinderi a mandatului ING2 pentru a aborda toate formele de corupție și ingerințe străine în Parlamentul European, pledând, în schimb, pentru o comisie de anchetă axată numai pe Qatargate;

Y.  întrucât, deși deputații au fost în mod regulat ținta unor programe-spion, așa cum au arătat recentele dezvăluiri referitoare la vizarea în trecut a doi deputați și a unui membru al personalului Subcomisiei pentru securitate și apărare din cadrul Parlamentului, a crescut brusc numărul atacurilor cibernetice și al ingerințelor străine care vizează activitatea Parlamentului European în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European;

Z.  întrucât, în septembrie 2023, în urma dezvăluirilor legate de Qatargate, Parlamentul European și-a actualizat și întărit în mod semnificativ cadrul intern de integritate, printre altele, printr-o revizuire aprofundată a Regulamentului său de procedură, a Codului de conduită a deputaților în Parlamentul European și a deciziilor relevante ale Biroului; întrucât Codul de conduită revizuit stabilește că orice deputat ales care încalcă normele de transparență poate fi sancționat de Președintele Parlamentului European;

AA.  întrucât este extrem de important să se combată proliferarea dezinformării și a ingerințelor străine în democrația europeană și să se ia măsuri suplimentare pentru a proteja dreptul cetățenilor europeni la surse de știri corecte și de încredere, precum și pentru a proteja peisajul informațional european împotriva manipulării de către regimurile autoritare; întrucât organizația Reporteri fără Frontiere a prezentat recent 12 propuneri pentru un nou acord privind dreptul la informare;

AB.  întrucât, în reuniunea sa din 17 aprilie 2024, Consiliul European a concluzionat că „[î]n contextul viitoarelor alegeri europene, Consiliul European subliniază hotărârea Uniunii și a statelor sale membre de a monitoriza îndeaproape și de a limita orice riscuri care rezultă din dezinformare, inclusiv prin intermediul inteligenței artificiale, precum și din acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine în procesele electorale. Consiliul European invită instituțiile UE și autoritățile naționale să coopereze cu privire la aceste chestiuni”;

AC.  întrucât unii deputați în Parlamentul European au cerut Președintei Metsola să solicite o anchetă urgentă cu privire la tentativele de ingerință ale Rusiei înainte de următoarele alegeri europene; întrucât, până în prezent, nu s-a primit niciun răspuns,

1.  este consternat de acuzațiile credibile potrivit cărora unii deputați în Parlamentul European au fost plătiți pentru a răspândi propaganda rusă, precum și pentru a sprijini eforturile Rusiei de a crea în mod sistematic o rețea de dependențe prin intermediul unor partide politice europene care acționează apoi ca portavoce a propagandei Kremlinului;

2.  își exprimă indignarea față de participarea unor deputați în Parlamentul European la un canal de mass-media pro-rus, „Vocea Europei”, în timp ce Rusia duce războiul său ilegal de agresiune împotriva Ucrainei; subliniază că majoritatea opiniilor propagate de unii deputați în Parlamentul European la „Vocea Europei” nu reflectă poziția marii majorități a deputaților în Parlamentul European, care denunță în mod covârșitor invadarea ilegală a Ucrainei de către Rusia, utilizarea de către Rusia de tactici de război hibrid împotriva democrației europene, precum și celelalte decizii politice agresive și antidemocratice luate de această țară în ultimii ani;

3.  denunță cu fermitate toate încercările, în special ale Federației Ruse, de a submina funcționarea proceselor democratice europene și evidențiază că aceste tactici trebuie sancționate; invită conducerea politică a UE și a statelor sale membre să abordeze în sfârșit aceste eforturi ale Rusiei cu rapiditatea și hotărârea necesare; își reiterează invitația adresată statelor membre de a-și dezvolta și perfecționa în continuare pachetele de sancțiuni adoptate împotriva Federației Ruse pentru a-i limita mai eficient capacitatea de a purta războiul său de agresiune și pentru a elimina lacunele din aplicarea măsurilor restrictive în prezent în vigoare; își reiterează apelul de a introduce un regim de sancțiuni împotriva autorilor implicați în acțiuni străine răuvoitoare de manipulare a informațiilor și de ingerință;

4.  se declară consternat de relatările credibile recente potrivit cărora Petr Bystron, unul dintre liderii AfD (Grupul ID) și deputat în Bundestagul Germaniei, a acceptat plăți de până la 25 000 EUR pentru răspândirea de propagandă pro-rusă;

5.  în plus, își exprimă îngrijorarea cu privire la recenta interogare de către FBI a lui Maximilian Krah, deputat al AfD în Parlamentul European, și solicită AfD să declare public, fără întârziere, relațiile sale financiare cu Kremlinul și să facă publice scopul și cuantumul exact al tuturor plăților provenite din surse legate de Kremlin; își exprimă, de asemenea, profunda îngrijorare cu privire la arestarea asistentului deputatului Krah la 23 aprilie 2024, în urma unor acuzații grave de spionaj în favoarea Chinei;

6.  se declară extrem de îngrijorat de relatările recente, din 17 aprilie 2024, referitoare la doi presupuși spioni ruși cu dublă cetățenie germano-rusă, arestați în Bavaria după ce au fost acuzați de căutarea unor ținte pentru potențiale atacuri și operațiuni de sabotaj, inclusiv de vizarea unor obiective militare; își reiterează profunda îngrijorare cu privire la amploarea activităților rusești de spionaj în Germania și în alte țări, cum ar fi Polonia, unde au fost demascate activități similare în martie 2023, și își reiterează apelul ferm pentru un răspuns hotărât la amenințarea reprezentată de agenții ruși care își desfășoară activitatea în Germania și nu numai;

7.  condamnă cu fermitate practica rusă de instrumentalizare a imigranților ilegali prin împingerea acestora pe teritoriul UE pentru a destabiliza statele membre învecinate, în special Polonia, Lituania, Letonia și Finlanda;

8.  se declară totodată preocupat de arestarea, la 22 aprilie 2024, a trei cetățeni germani arestați și acuzați că au colaborat cu serviciile de securitate chineze pentru a le transfera tehnologii care ar putea fi utilizate în scopuri militare; reiterează solicitările sale mai vechi adresate statelor membre de a combate mai eficient toate elementele spionajului în UE, care trebuie să includă și o mai bună protecție a infrastructurii critice, precum și o demascare sinceră și clară a statelor angajate în practici de spionaj; subliniază că dezvăluirile legate de cazurile de spionaj sunt probabil doar vârful aisbergului și reprezintă o amenințare gravă la adresa securității și democrației noastre;

9.  condamnă cu fermitate faptele alarmante dezvăluite în februarie de presa germană consacrată, anume că un membru al partidului AfD, asistent al unui deputat în Bundestagul german, a fost dovedit drept agent de legătură cu FSB, ceea ce dă naștere unor îngrijorări serioase cu privire la o posibilă influență străină în peisajul politic german; în plus, condamnă cu fermitate faptul că aceeași persoană, sosind în Germania din Rusia, a fost interceptată în mod repetat de autoritățile germane ca transportând sume în numerar de 9 000 EUR;

10.  solicită UE și statelor membre să aplice aceleași sancțiuni adoptate de guvernul ceh împotriva „Vocii Europei”, precum și împotriva lui Viktor Medvedciuk și Artiom Marcievskii; regretă faptul că „Vocea Europei” și-a putut relua operațiunile din Kazahstan șa 11 aprilie 2024; invită statele membre să ia măsuri ca „Vocea Europei” să nu poată fi accesată nicăieri în întreaga Uniune Europeană; în plus, ia act de faptul că legitimațiile care permit jurnaliștilor de la „Vocea Europei” accesul în clădirile Parlamentului European au fost anulate;

11.  se angajează să ofere sprijin deplin autorităților naționale și să coopereze cu acestea în ancheta lor privind conduita deputaților în cauză; salută demararea unei anchete de către autoritățile belgiene cu privire la presupusele cazuri de ingerință a Rusiei în alegerile europene; invită statele membre pertinente să stabilească dacă deputații în Parlamentul European implicați sunt răspunzători pentru urmărirea penală în temeiul dreptului penal respectiv; solicită consolidarea cooperării judiciare și în materie de aplicare a legii cu partenerii internaționali pentru a facilita descoperirea, investigarea și urmărirea penală a activităților infracționale transnaționale și a rețelelor de actori străini răuvoitori care promovează practici de corupție menite să interfereze cu alegerile europene și să submineze democrația în UE; se angajează să ofere sprijinul său deplin și să coopereze în acest sens; invită organele competente ale Parlamentului să facă tot posibilul pentru a asigura o decizie de ridicare în timp util a imunității deputaților în Parlamentul European ori de câte ori autoritățile competente primesc o astfel de cerere; invită aceste organisme să se întrunească cât mai curând posibil în urma reuniunilor lor constitutive după următoarele alegeri europene, pentru a-și începe imediat lucrările în cazul în care au fost primite astfel de cereri; rămâne pregătit să îmbunătățească în continuare cadrul intern privind etica, la cele mai înalte standarde, și cadrul de supraveghere și răspundere, precum și mecanismele de sancționare disponibile pentru încălcările constatate ale cadrului de integritate al Parlamentului; solicită să se acorde cel mai înalt nivel de atenție recomandărilor de reformă a normelor Parlamentului European privind transparența, integritatea, răspunderea și combaterea corupției, adoptate la 13 iulie 2023, și punerii în aplicare depline a noilor sale norme privind transparența și integritatea, adoptate în septembrie 2023, precum și monitorizării tuturor codurilor sale interne de conduită și deciziilor aprobate de Birou, în special în ceea ce privește interacțiunea cu țările terțe;

12.  salută sesizarea Comitetului consultativ pentru Codul de conduită în legătură cu deputații în cauză; se angajează să aplice pe deplin cadrul său de sancțiuni interne aplicabile și solicită expunerea tuturor deputaților în Parlamentul European sau a candidaților la viitoarele alegeri europene care au luat bani de la guvernul rus sau de la reprezentanții acestuia sau au fost corupți de acesta; ia act de faptul că presupusele fapte sunt anterioare adoptării recente a reformei cadrului de integritate al Parlamentului; consideră că normele, prin ele însele, nu ar fi împiedicat presupusul comportament reprobabil al deputaților europeni; rămâne totuși pregătit să evalueze și să perfecționeze în continuare funcționarea cadrului de integritate al Parlamentului, care a fost consolidat în urma Qatargate, și sancțiunile pe care le prevede;

13.  salută apelul pentru o reuniune urgentă a Eurojust solicitat de prim-ministrul belgian, Alexander De Croo; salută și solicitarea de a examina și, atunci când este necesar, de a extinde mandatul Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și al Parchetului European (EPPO) pentru a putea urmări penal astfel de cazuri; felicită președinția belgiană pentru anunțul de a lansa un grup operativ temporar pentru situații de criză pentru a contracara încercările Rusiei de a interveni în viitoarele alegeri europene și subliniază că, în contextul viitoarelor alegeri europene, toate autoritățile naționale și instituțiile UE trebuie să își intensifice eforturile de combatere a ingerințelor străine pentru a asigura integritatea deplină a acestor importante alegeri; subliniază, în acest sens, că libertatea de exprimare, libertatea mass-media și respectarea legii sunt la fel de importante în toate procesele democratice și pot fi restricționate arbitrar;

14.  condamnă din nou cazurile mai vechi de parteneriate politice între partidele de extremă dreapta din Europa și exponenți politici ruși, cum ar fi împrumutul bancar acordat partidului lui Le Pen din Franța, acordul de parteneriat dintre FPÖ din Austria și Partidul Rusia Unită al lui Putin, precum și numeroase reuniuni și schimburi între diverși deputați aleși, printre care se numără conducerea partidului AfD din Germania;

15.  își exprimă îngrijorarea cu privire la cazul de spionaj austriac, în care fostul ofițer de informații austriac, Egisto Ott, despre care se crede că are legături strânse cu politicianul FPÖ Hans-Jörg Jenewein, este acuzat de spionaj pentru Rusia și de extragere ilegală de date cu caracter personal din bazele de date ale poliției, inclusiv de predarea de date din telefonul mobil ale unor foști înalți demnitari austrieci către serviciile de informații ruse;

16.  își exprimă îngrijorarea cu privire la relatările credibile privind intensificarea încercărilor Rusiei de a interveni în viitoarele alegeri parlamentare din Bulgaria, din 9 iunie 2024; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la existența unei rețele de agenți de dezinformare activi pe platformele de comunicare socială, în mass-media tradițională, în mediul academic, în ONG-uri și în partidele politice, și cu privire la controlul exercitat de Rusia asupra acestei platforme; se declară extrem de îngrijorat de numeroasele proprietăți de pe teritoriul Bulgariei deținute în prezent de autoritățile ruse, unele dintre acestea de importanță strategică și care servesc drept centre de influență și de manevră ale Rusiei asupra proceselor democratice din țară;

17.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la o serie de politici și poziții ale guvernului maghiar, care, sub conducerea prim-ministrului Orban, a adoptat, în numeroase ocazii delicate, o poziție pro-rusă și pro-chineză;

18.  condamnă Rusia pentru participarea la campanii de dezinformare, precum și pentru legăturile strânse și numărul mare de reuniuni dintre agenții de influență ai Rusiei cu un grup secesionist catalan; sugerează ca Centrul european de excelență pentru combaterea amenințărilor hibride din Helsinki să realizeze un studiu; invită autoritățile judiciare competente să investigheze în mod eficace legăturile deputaților în Parlamentul European care se presupune că sunt asociați Kremlinului și încercările Rusiei de destabilizare și ingerință în UE și în statele sale membre; regretă toate atacurile asupra judecătorilor care anchetează activitățile de ingerință;

19.  consideră că acuzațiile recente, dacă se confirmă, pot constitui comportamente pasibile de sancțiuni în temeiul Codului său de conduită și trebuie să primească un răspuns cât mai ferm; consideră, așadar, că este important să se efectueze imediat o anchetă internă aprofundată pentru a evalua toate cazurile posibile de ingerință externă a Rusiei și a altor țări în Parlamentul European; subliniază că aceste dezvăluiri fac parte dintr-un tipar mai amplu de ingerință din partea Rusiei, astfel cum se subliniază în rapoartele finale ale INGE și ING2;

20.  consideră că afirmațiile referitoare la deputatul în cauză evidențiază că este necesar să se consolideze cultura securității în Parlamentul European; reiterează, prin urmare, solicitarea sa de a pune în aplicare pe deplin recomandările cuprinse în rezoluția sa din 13 iulie 2023 referitoare la recomandările de reformă a normelor Parlamentului European privind transparența, integritatea, răspunderea și combaterea corupției, inclusiv o formare obligatorie în domeniul securității pentru deputați și personal, o autorizare de securitate adecvată și o verificare mai aprofundată a personalului, în special a celor care participă la reuniuni cu ușile închise; subliniază că multe parlamente naționale și organizații internaționale dispun de sisteme legitime și funcționale în acest domeniu și solicită evaluarea bunelor practici din domeniu;

21.  invită Parlamentul să introducă formări obligatorii, eficace și periodice în materie de securitate, ingerințe, standarde etice, conformitate și integritate pentru toți deputații și membrii cabinetelor lor și pentru toți membrii personalului Parlamentului, atrăgându-le atenția că sunt posibile ținte ale unor actori statali și nestatali externi; solicită serviciilor Parlamentului să stabilească sisteme eficace de monitorizare și supraveghere pentru a detecta ingerințele externe, respectând în același timp libertatea deputaților în Parlamentul European de a-și exercita mandatul;

22.  reamintește că ingerințele externe reprezintă o amenințare sistemică care trebuie combătută cu fermitate; reamintește totodată că, deși ingerințele străine și dezinformarea în Uniunea Europeană provin îndeosebi din partea Rusiei, și alte țări au desfășurat astfel de campanii; subliniază că UE poate răspunde eficace la aceste amenințări numai dacă se bazează pe o strategie transversală, globală și pe termen lung, care să fie aplicată în comun atât de UE, cât și de statele sale membre; rămâne hotărât să își continue eforturile de combatere a ingerințelor străine în UE în anii următori, printre altele, prin intermediul unui organism parlamentar specializat; subliniază că vigilența și protecția împotriva ingerințelor străine sunt deosebit de necesare în perioada premergătoare alegerilor europene din acest an;

23.  scoate în evidență legislația esențială privind libertatea presei și drepturile digitale adoptată de Uniunea Europeană în ultimii ani, cum ar fi Legea europeană privind libertatea mass-mediei, Actul privind inteligența artificială sau Regulamentul privind serviciile digitale; subliniază însă că sunt necesare și alte măsuri pentru a opri răspândirea dezinformării toxice în mediul online și pentru a proteja dreptul cetățenilor europeni la știri de încredere;

24.  salută adoptarea pachetului legislativ privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, care include noi norme la nivelul UE menite să abordeze riscurile de spălare a banilor legate de persoanele expuse politic;

25.  invită SEAE și Comisia să includă în cel de-al 14-lea pachet de sancțiuni noi canale mass-media susținute de Kremlin și alte organizații de radiodifuziune și mass-media, precum și persoane responsabile de campaniile de propagandă și dezinformare din UE;

26.  subliniază rolul esențial al jurnalismului de investigație în dezvăluirea tentativelor de ingerințe străine și de activități disimulate; solicită din nou instituțiilor UE și statelor membre să asigure o finanțare suficientă și sustenabilă pentru jurnalismul de investigație; condamnă cu fermitate campania de dezinformare la scară largă demascată de Ministerul Afacerilor Externe din Germania în ianuarie, despre care se presupune că este orchestrată de Rusia pe platforma X (fostă Twitter), cu intenția de a manipula opinia publică;

27.  condamnă cu fermitate eforturile continue ale Rusiei de a exploata și de a denatura memoria istorică a celor mai tragice perioade din Europa, cum ar fi teroarea regimului nazist, pentru a încerca să își justifice actuala agresiune brutală, ilegală și inumană și politica sa expansionistă, precum și încercările sale de a răspândi în mod sistematic un discurs istoric fals;

28.  insistă asupra necesității de a face mai mult pentru a proteja mediul informațional european și dreptul cetățenilor UE de a avea acces la informații fiabile; reamintește necesitatea de a stabili, astfel cum se menționează în rapoartele anterioare ale Parlamentului, „clauze în oglindă” prin care deschiderea spațiului european al informațiilor către țările terțe să fie proporțională cu accesul pe care îl au canalele media europene în aceste țări; subliniază că organizațiile de presă care lucrează pentru regimuri ostile și autoritare nu ar trebui să aibă acces în clădirile Parlamentului European; insistă asupra faptului că etichetarea pe platforme ar trebui să nu se limiteze la identificarea hipertrucajelor („deepfake”), ci și să stabilească o etichetare pozitivă utilizând instrumente create de sectorul mass-media, cum ar fi Inițiativa privind încrederea în jurnalism; își exprimă, în acest context, sprijinul general pentru „Noul acord privind dreptul la informare” propus de organizația Reporteri fără Frontiere;

29.  consideră că sunt necesare mai multe eforturi pentru a proteja așa cum se cuvine democrația europeană și solicită insistent autorităților naționale să informeze pe deplin cetățenii statelor membre vizate de cazul „Vocea Europei”;

30.  consideră că obiectivul final al ingerinței Rusiei este de a submina, diviza și slăbi UE și de a eroda sprijinul pentru Ucraina; subliniază că tacticile hibride ale Federației Ruse nu reușesc câtuși de puțin să promoveze interesele politice ale Rusiei în UE, ci, dimpotrivă, încurajează și mai mult UE să sprijine ferm Ucraina în apărarea sa împotriva ocupantului ilegal;

31.  subliniază că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a expus amploarea masivă a manipulării străine a informațiilor la adresa UE și a vecinătății sale imediate, și anume Balcanii de Vest și țările Parteneriatului estic; invită UE și țările învecinate să își intensifice cooperarea în ceea ce privește combaterea dezinformării, amenințările hibride și securitatea cibernetică;

32.  solicită ca Uniunea Europeană să fie vigilentă în legătură cu încercările oricărei țări terțe, inclusiv ale Rusiei, de a-i influența în mod necorespunzător procesele democratice; avertizează Federația Rusă că campaniile hibride de dezinformare, atacurile cibernetice și operațiunile de influență constituie deja atacuri grave împotriva democrației europene și orice acțiune fizică pe teritoriul european ar constitui o escaladare dramatică; invită statele membre să expună și să investigheze încercările Rusiei de sabotare a infrastructurilor critice; subliniază că trebuie să se consolideze garanțiile pentru a proteja infrastructurile electorale, care sunt deosebit de vulnerabile la atacurile fizice și la atacurile cibernetice înainte și în timpul alegerilor;

33.  reamintește că, până și în cazurile unde legea limitează sursele de finanțare politică, actorii ruși au găsit mijloace de eludare și au oferit sprijin aliaților lor; reamintește, în special, dovezile privind împrumuturile de la bănci străine (de exemplu în cazul partidului Frontul Național din Franța în 2016), acordurile de achiziții și comerciale [menționate în relatările publicate de Der Spiegel și Süddeutsche Zeitung la 17 mai 2019 cu privire la partidul FPÖ din Austria și de Buzzfeed și L’Espresso la 10 iulie 2019 cu privire la partidul Lega per Salvini Premier din Italia] și facilitarea de activități financiare (astfel cum a relatat presa britanică în legătură cu campania Leave.eu);

34.  condamnă faptul că campaniile de ingerință externă sunt adesea îndreptate împotriva anumitor minorități și grupuri vulnerabile și constată că vizarea acestor minorități servește scopului mai larg de a submina atractivitatea societăților democratice și egalitare;

35.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2024)0079. (2) Texte adoptate, P9_TA(2023)0292. (3) JO C, C/2023/1226, 21.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/1226/oj. (4) JO C 347, 9.9.2022, p. 61. (5) JO C 167, 11.5.2023, p. 18. (6) JO C 125, 18.3.2022, p. 2. (7) Comisia Europeană, Direcția Generală Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie, „Digital Services Act: Application of the risk management framework to Russian disinformation campaigns” (Regulamentul privind serviciile digitale: Aplicarea cadrului de gestionare a riscurilor în cazul campaniilor de dezinformare rusești), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2023, https://data.europa.eu/doi/10.2759/764631.