Tineretul este un domeniu de politică națională, astfel încât armonizarea la nivelul UE nu este posibilă. Rolul UE este, prin urmare, unul de sprijin. Componenta pentru tineret a programului Erasmus+ promovează schimburile de tineri atât în cadrul UE, cât și cu țări terțe. În ultimii ani, Uniunea Europeană a inclus într-o măsură tot mai mare tinerii în politicile sale, așa cum o demonstrează inițiativa Corpului european de solidaritate și proiectul DiscoverEU.

Temei juridic

Temeiul juridic al acțiunilor UE în domeniul tineretului îl constituie articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Măsurile care intră în domeniul de aplicare al acestor articole se adoptă prin procedura legislativă ordinară. În ceea ce privește politica pentru tineret, orice formă de armonizare a legislațiilor statelor membre este exclusă în mod explicit. Consiliul poate adopta recomandări pe baza propunerilor Comisiei.

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care are aceeași valoare juridică ca și tratatele (articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană), include un articol referitor la drepturile copilului (articolul 24) și un altul privind interzicerea muncii copiilor și protecția tinerilor la locul de muncă (articolul 32).

Obiective

Articolul 165 din TFUE prevede că acțiunea Uniunii urmărește să promoveze dezvoltarea schimburilor de tineri și lucrători de tineret și să încurajeze participarea tinerilor la viața democratică din Europa. Articolul 166 îi permite UE să pună în aplicare o politică de formare profesională pentru a sprijini și completa acțiunile statelor membre. Acest articol îi atribuie Uniunii sarcina de a facilita accesul la formarea profesională și de a încuraja mobilitatea instructorilor și a stagiarilor, în special a tinerilor.

Dincolo de aceste dispoziții, copiii și tinerii beneficiază și de unele politici ale UE din alte domenii, cum ar fi educația, formarea și sănătatea, precum și drepturile și protecția copiilor și tinerilor.

Realizări

A. Cadrul strategic

1. Strategia UE pentru tineret 2019-2027:implicarea, conectarea și responsabilizarea tinerilor

La 26 noiembrie 2018, Consiliul a adoptat o rezoluție privind noua strategie a UE 2019-2027 pentru tineret. Textul propune să se acorde o atenție deosebită următoarelor aspecte:

  • promovarea participării tinerilor la viața democratică și civică;
  • conectarea tinerilor din Uniunea Europeană și din afara acesteia pentru a promova angajamentul voluntar, mobilitatea în scop educațional, solidaritatea și înțelegerea interculturală;
  • sprijinirea capacitării tinerilor prin calitatea, inovarea și recunoașterea activităților pentru tineret.

În iunie 2021, în cadrul acestei strategii, Comisia a numit pentru prima dată un „coordonator al Uniunii Europene pentru tineret” în persoana dnei Biliana Sirakova. Rolul său este de a consolida cooperarea transsectorială în interiorul Comisiei.

B. Programele de cheltuieli ale UE pentru tineret

1. Erasmus+

Programul Erasmus+ pentru perioada 2021-2027 alocă 10,3 % din bugetul său activităților din sectorul tineretului, și anume peste 2,5 miliarde EUR, ceea ce reprezintă o creștere netă în comparație cu cele 1,48 miliarde EUR din perioada 2014-2020. Printre beneficiarii acestei inițiative se numără elevii și studenții din învățământul superior, dar și stagiarii și tinerii lucrători. În comparație cu ediția precedentă, Erasmus+ oferă o schemă specială de finanțare pentru „parteneriatele mici”, de care ar trebui să beneficieze în special asociațiile de tineret. Unul dintre obiectivele programului este și dezvoltarea unui sentiment de apartenență la Uniunea Europeană, pe baza unei noi inițiative intitulate DiscoverEU, care le oferă tinerilor posibilitatea de a descoperi diversitatea Europei prin intermediul patrimoniului său cultural.

2. Corpul european de solidaritate

Lansat în decembrie 2016, Corpul european de solidaritate este o inițiativă menită să le ofere tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani posibilitatea de a participa la activități de solidaritate în propria țară sau în străinătate prin voluntariat, stagiu sau contract de muncă în diverse domenii, precum sănătatea sau protecția mediului. Până în prezent, peste 60 000 de tineri au beneficiat deja de acest sistem.

C. Alte inițiative ale UE

1. Garanția pentru tineret consolidată

Creată în 2013, Garanția pentru tineret este un sistem care le permite tinerilor să beneficieze de o ofertă de calitate la căutarea unui loc de muncă, a unei educații continue, a unei ucenicii sau a unui stagiu în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la momentul în care nu mai urmează nicio formă de învățământ formal. Având în vedere succesul său, acest sistem a fost consolidat în 2020 prin recomandarea Consiliului intitulată „O punte către locuri de muncă – consolidarea Garanției pentru tineret”.

2. Politicile de protecție a copilului

Astfel cum este stabilit în Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, un copil este orice persoană sub vârsta de 18 ani. Tratatul de la Lisabona a introdus printre obiectivele UE promovarea drepturilor copilului, iar Carta drepturilor fundamentale garantează protecția drepturilor copilului de către instituțiile UE, precum și de către statele membre.

La 15 februarie 2011, Comisia Europeană a adoptat comunicarea intitulată „O agendă a UE pentru drepturile copilului”. Obiectivul acesteia este de a reafirma angajamentul ferm al tuturor instituțiilor UE și al tuturor statelor membre de a promova, proteja și respecta drepturile copilului în cadrul tuturor politicilor pertinente ale UE și de a materializa acest angajament în rezultate tangibile. Drepturile copilului și prevenirea violenței împotriva copiilor, a tinerilor, a femeilor și a diferitelor grupuri vulnerabile sunt, de asemenea, promovate și protejate de programul „Drepturi și valori” (2021-2027).

În 2016, Parlamentul și Consiliul au adoptat o directivă privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale. Directiva respectivă ar trebui să le permită copiilor care intră în această categorie să înțeleagă și să urmărească procedurile și să își exercite dreptul la un proces echitabil. Ea trebuie și să prevină recidivele și să promoveze incluziunea socială a copiilor.

3. Tineretul și mass-media

Tehnologiile online le oferă copiilor și tinerilor o ocazie deosebită de a avea acces la resurse de învățare digitale și de a participa la dezbateri publice. Copiii pot fi însă deosebit de vulnerabili la tehnologiile moderne. Adoptată în 2010, Directiva serviciilor mass-media audiovizuale asigură protecția minorilor împotriva conținutului care îi poate afecta, indiferent dacă conținutul respectiv este oferit de servicii de difuziune tradiționale sau de servicii la cerere. În 2016, Comisia a propus revizuirea directivei, astfel încât domeniul său de aplicare să acopere și platformele de partajare a materialelor video în ceea ce privește combaterea discursurilor de incitare la ură și protecția minorilor împotriva conținutului care îi poate afecta în mod grav.

4. Portalul european pentru tineret

Portalul european pentru tineret este un site care ajută tinerii din întreaga Europă să descopere numeroasele oportunități oferite de UE într-o varietate de domenii (voluntariat, muncă, învățare, cultură și creativitate etc.).

5. Săptămâna europeană a tineretului

O dată la doi ani, Comisia organizează, împreună cu Parlamentul, Săptămâna europeană a tineretului, al cărei obiectiv este să le ofere tinerilor evenimente și activități în toate țările participante la programul Erasmus și să le prezinte diferitele oportunități de mobilitate pe care le au la dispoziție în UE.

6. Anul european al tineretului 2022

Ideea unui an european al tineretului în 2022 a fost anunțată de președinta Comisiei în discursul său privind starea Uniunii din 2021. Scopul acestui eveniment este de a pune în prim-plan generația care a suferit cel mai mult de pe urma pandemiei de COVID-19, de a-i sprijini pe tinerii cei mai vulnerabili și de a promova oportunitățile pe care UE le oferă tinerilor, obiectivul fiind de a găsi inspirație în ideile tinerilor pentru a consolida proiectul european.

7. Capitala europeană a tineretului

La originea inițiativei „Capitala europeană a tineretului”, lansată în 2009, se află Forumul European de Tineret. În fiecare an, un oraș european ales să devină Capitala europeană a tineretului are ocazia de a evidenția inițiativele inovatoare lansate de tineri și pentru tineri.

8. Concursul „Youth4Regions”

Concursul Youth4Regions se adresează tinerilor jurnaliști interesați de politica regională a Uniunii Europene. Câștigătorii concursului pot beneficia de formare pe teme europene, de mentorat din partea unor jurnaliști cu experiență și de posibilitatea de a participa la vizite de presă ale Comisiei în statele membre.

Rolul Parlamentului European

Parlamentul European sprijină dintotdeauna cooperarea strânsă dintre statele membre în ceea ce privește tineretul. El și-a asumat un rol activ în formularea politicii pentru tineret, de exemplu în rezoluțiile sale referitoare la:

În decizia privind Anul european al tineretului 2022, Parlamentul a insistat asupra asigurării unei finanțări suficiente pentru acesta și asupra implicării organizațiilor de tineret în toate etapele de pregătire a sa. Anul european ar trebui, de asemenea, să promoveze în mod explicit măsuri care să abordeze provocările cu care se confruntă tinerii, cum ar fi, de exemplu, situația lor socială și starea lor de bine în urma pandemiei de COVID-19, precum și condițiile lor de muncă. Acesta ar trebui, în plus, să stimuleze eforturile de capacitare a tinerilor pentru a dobândi cunoștințe și competențe relevante și o mai bună înțelegere a mediilor lor de lucru.

La 18 mai 2021, Parlamentul European a adoptat programul „Corpul european de solidaritate” pentru perioada 2021-2027. Pentru prima dată, acesta are un buget propriu în valoare de peste un miliard de euro, ceea ce va permite participarea a aproximativ 350 000 de tineri. Deputații europeni au solicitat ca Corpul european de solidaritate să fie mai accesibil tinerilor cu oportunități limitate, cum ar fi persoanele cu dizabilități, persoanele izolate sau din comunități marginalizate sau tinerii cu probleme de învățare sau de sănătate. Deputații au sprijinit și o distincție clară între activitățile de voluntariat și plasamentele profesionale, pentru a evita ca organizațiile participante să utilizeze tinerii ca voluntari neremunerați atunci când există potențiale locuri de muncă de calitate. Parlamentul a insistat ca structurile de primire a tinerilor să fie obligate să demonstreze calitatea activităților propuse și să respecte mai bine normele de sănătate și siguranță la locul de muncă. De asemenea, a reușit să impună o evaluare a programului din prisma contribuției sale la obiectivele climatice ale UE.

În rezoluția sa din 14 septembrie 2017, Parlamentul a recomandat ca prioritățile programului Erasmus, ale Strategiei UE pentru tineret și ale altor programe finanțate de UE să fie aliniate. În plus, Parlamentul a recomandat ca peste 10 % din bugetul programului Erasmus să fie cheltuit pentru activități în domeniul tineretului.

Parlamentul protejează, de asemenea, interesul superior al copilului în lumina petițiilor primite. El a adoptat o rezoluție referitoare la sărăcia în rândul copiilor. În același timp, s-a aplecat din ce în ce mai mult asupra drepturilor copilului în afara Uniunii, în special prin adoptarea unor rezoluții privind educația copiilor în situații de urgență și de criză prelungită și privind subnutriția și malnutriția infantilă în țările în curs de dezvoltare. În 2015, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la combaterea pornografiei infantile online[1]. În octombrie 2018, acesta a adoptat propunerea legislativă a Comisiei de revizuire a Directivei serviciilor mass-media audiovizuale. În temeiul noilor dispoziții, organismele de radiodifuziune vor trebui să reducă expunerea copiilor la publicitatea privind alimentele și băuturile nesănătoase; conținutul care incită la violență, la ură și la terorism va fi interzis; iar violența nejustificată și pornografia vor face obiectul unor norme extrem de stricte.

Pentru a încuraja tinerii să desfășoare proiecte proprii la nivel european, Parlamentul, împreună cu Fundația pentru Premiul Internațional Charlemagne de la Aachen, a lansat, în 2008, Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni, acordat în fiecare an unor proiecte care promovează înțelegerea reciprocă pe plan european și internațional. De asemenea, Parlamentul derulează programele educative „Școli-ambasador” și Euroscola pentru a contribui la îmbunătățirea cunoștințelor despre democrația și valorile UE.

 

[1]Pentru detalii, a se vedea fișa 3.6.2 privind Politica în domeniul audiovizualului și al mass-mediei.

Katarzyna Anna Iskra