Fișe descriptive despre Uniunea Europeană
Parlamentul European
Vă rugăm să completați acest câmp.

Cooperarea polițienească

Agenția UE pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) este un element central al arhitecturii europene de securitate internă în sens mai larg. Cooperarea și politicile în domeniul aplicării legii sunt încă în curs de dezvoltare, accentul fiind mai ales pe terorism, criminalitatea cibernetică și alte forme grave și organizate de criminalitate. Obiectivul principal este ca Europa să devină mai sigură, în beneficiul tuturor celor din UE, respectându-se drepturile fundamentale și normele de protecție a datelor, astfel cum a solicitat în repetate rânduri Parlamentul.

Temei juridic

Articolele 33 (cooperare vamală), 87, 88 și 89 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Obiective

Cooperarea polițienească eficace reprezintă un element esențial care contribuie la transformarea UE într-un spațiu de libertate, securitate și justiție bazat pe respectarea drepturilor fundamentale. Cooperarea transfrontalieră în materie de aplicare a legii – care implică forțele de poliție, vămile și alte servicii de aplicare a legii – este destinată prevenirii, depistării și anchetării infracțiunilor penale din întreaga UE. În practică, această cooperare privește, în principal, infracțiunile grave (de exemplu criminalitatea organizată, traficul de droguri, spălarea de bani, falsificarea euro, traficul de ființe umane și criminalitatea informatică) și terorismul. Europol este agenția UE de aplicare a legii.

Realizări

A. Începuturi

Cooperarea polițienească dintre statele membre a început în 1976 prin așa-numitul „Grup Trevi”, o rețea interguvernamentală a reprezentanților ministerelor de justiție și de interne. Tratatul de la Maastricht a stabilit ulterior chestiunile de interes comun care au justificat cooperarea polițienească (terorism, droguri și alte forme de criminalitate internațională). El a introdus și principiul creării unui „Oficiu european de poliție” (Europol), care, inițial, a funcționat ca Unitatea Droguri Europol. Convenția Europol a fost semnată la 26 iulie 1995, deși biroul nu și-a început activitatea oficial decât la 1 iulie 1999, cu atribuții extinse acordate prin Tratatul de la Amsterdam (semnat la 2 octombrie 1997). Cu toate acestea, cooperarea polițienească progresase deja înaintea înființării Europol. Prin crearea Spațiului Schengen în 1985, din care au făcut parte la început numai câteva state membre, cooperarea polițienească transfrontalieră devenise deja o realitate (a se vedea și 4.2.4). Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, acquis-ul Schengen – inclusiv aspectele sale legate de cooperarea polițienească – a fost incorporat în dreptul UE, deși a fost încadrat în cel de-al „treilea pilon” al cooperării interguvernamentale. Aceeași abordare interguvernamentală a fost aplicată pentru măsurile de cooperare polițienească adoptate de un grup mic de state membre în temeiul Tratatului de la Prüm, care conținea dispoziții privind schimbul de informații referitoare la ADN, amprente digitale și datele de înmatriculare ale autovehiculelor. Tratatul de la Prüm a fost introdus complet în legislația UE prin Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008.

B. Cadrul instituțional actual

Cadrul instituțional a fost mult simplificat prin Tratatul de la Lisabona (TFUE), majoritatea măsurilor de cooperare polițienească fiind acum adoptate în cadrul procedurii legislative ordinare (codecizie) și făcând obiectul controlului jurisdicțional exercitat de Curtea de Justiție a UE. Cu toate acestea, lăsând la o parte caracteristicile specifice ale spațiului de libertate, securitate și justiție [clauze de „opt-out” pentru Irlanda și Danemarca (protocoalele 21 și 22 anexate la TFUE) și un rol privilegiat pentru parlamentele naționale (protocoalele 1 și 2)], cooperarea polițienească și cooperarea judiciară în materie penală nu au fost integrate complet în cadrul comunitar și își păstrează câteva dintre caracteristicile inițiale:

  • Dreptul de inițiativă al Comisiei poate fi exercitat și de statele membre, dacă reprezintă un sfert din membrii Consiliului (articolul 76 din TFUE);
  • Parlamentul este consultat doar cu privire la măsurile de cooperare operativă, adoptate în unanimitate de Consiliu. Dacă nu există unanimitate în Consiliu, există posibilitatea ca nouă sau mai multe state membre să colaboreze pe baza unei cooperări consolidate. În acest scenariu, Consiliul European suspendă procesul pentru a încerca să ajungă la un consens [așa-numitul mecanism al „frânei de urgență” prevăzut la articolul 87 alineatul (3) din TFUE].

C. Principalele acte legislative privind cooperarea polițienească adoptate în cadrul procedurii legislative ordinare

  • Directiva 2013/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 august 2013 privind atacurile împotriva sistemelor informatice și de înlocuire a Deciziei-cadru 2005/222/JAI a Consiliului (cunoscută drept „Directiva privind criminalitatea informatică”). Statelor membre li s-a impus să transpună directiva în legislația națională până la 4 septembrie 2015.
  • Regulamentul (UE) 2015/2219 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) și de înlocuire și de abrogare a Deciziei 2005/681/JAI a Consiliului, aplicabil de la 1 iulie 2016.
  • Directiva (UE) 2016/681 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave. Statelor membre li s-a impus să transpună directiva în legislația națională până la 25 mai 2018.
  • Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune. Statelor membre li s-a impus să transpună directiva în legislația națională până la 9 mai 2018.
  • Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului. Statelor membre li s-a impus să transpună directiva în legislația națională până la 8 septembrie 2018.
  • Directiva (UE) 2021/555 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 martie 2021 privind controlul achiziționării și deținerii de arme;
  • Regulamentul (UE) 2018/1726 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006 și a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011, în vigoare de la 11 decembrie 2018.
  • Regulamentul (UE) 2018/1862 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, de modificare și de abrogare a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1986/2006 al Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei, în vigoare cel târziu de la 28 decembrie 2021.
  • Regulamentul (UE) 2019/818 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE în domeniul cooperării polițienești și judiciare, al azilului și al migrației și de modificare a Regulamentelor (UE) 2018/1726, (UE) 2018/1862 și (UE) 2019/816.
  • Directiva (UE) 2019/1153 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a normelor de facilitare a utilizării informațiilor financiare și de alt tip în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni și de abrogare a Deciziei 2000/642/JAI a Consiliului. Statelor membre li s-a impus să transpună directiva în legislația națională până la 1 august 2021.
  • Regulamentul (UE) 2021/784 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 privind combaterea diseminării conținutului online cu caracter terorist, în vigoare de la 7 iunie 2022.
  • Regulamentul (UE) 2022/991 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/794 în ceea ce privește cooperarea Europol cu părțile private, prelucrarea datelor cu caracter personal de către Europol în sprijinul anchetelor penale și rolul Europol în materie de cercetare și inovare, în vigoare la 28 iunie 2022.
  • Directiva (UE) 2022/2555 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 și a Directivei (UE) 2018/1972 și de abrogare a Directivei (UE) 2016/1148 (Directiva NIS 2). Statelor membre li s-a impus să transpună directiva în legislația națională până la 18 octombrie 2024.
  • Directiva (UE) 2022/2557 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind reziliența entităților critice și de abrogare a Directivei 2008/114/CE a Consiliului (Directiva privind reziliența entităților critice). Statelor membre li s-a impus să transpună directiva în legislația națională până la 18 octombrie 2024.
  • Directiva (UE) 2023/977 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 privind schimbul de informații dintre autoritățile de aplicare a legii ale statelor membre și de abrogare a Deciziei-cadru 2006/960/JAI a Consiliului. Statelor membre li s-a impus să transpună directiva în legislația națională până la 12 decembrie 2024.
  • Regulamentul (UE) 2023/2131 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 octombrie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1727 al Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului în ceea ce privește schimbul de informații digitale în cazurile de terorism, în vigoare de la 31 octombrie 2023.

D. Agențiile și alte organisme ale cooperării polițienești

1. Agenția Uniunii Europene pentru cooperare în materie de aplicare a legii (Europol)

Europol este o agenție care are ca scop principal să facă Europa mai sigură. Aceasta sprijină statele membre în lupta împotriva terorismului, criminalității cibernetice și a altor forme grave și organizate de criminalitate. Europol colaborează, de asemenea, cu numeroase state partenere din afara UE și cu organizații internaționale. Europol servește ca centru de sprijin pentru operațiunile de aplicare a legii și ca nucleu de informare privind activitățile infracționale.

Rețelele infracționale și teroriste la scară largă reprezintă o amenințare semnificativă la adresa securității interne a UE. Cele mai mari amenințări la adresa securității sunt terorismul, traficul internațional de droguri, spălarea de bani, frauda organizată, falsificarea bancnotelor și monedelor euro și traficul de ființe umane.

Europol a înființat mai multe unități specializate pentru a răspunde la aceste amenințări:

  • Centrul european de combatere a criminalității informatice consolidează reacția autorităților de asigurare a respectării legii la criminalitatea informatică în UE și contribuie astfel la protejarea rezidenților, a întreprinderilor și a guvernelor europene de criminalitatea online;
  • Centrul european privind introducerea ilegală de migranți sprijină statele membre în depistarea și neutralizarea rețelelor infracționale complexe și sofisticate implicate în introducerea ilegală de migranți;
  • Centrul european de combatere a terorismului (CECT) este un centru de operațiuni și un centru de expertiză care reflectă nevoia tot mai mare ca UE să își consolideze răspunsul la actele de terorism;
  • Centrul european privind formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată oferă sprijin operațional anchetelor statelor membre în cazuri prioritare legate de formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată;
  • Coaliția coordonată de combatere a infracțiunilor legate de proprietatea intelectuală oferă sprijin operațional și tehnic agențiilor de aplicare a legii și altor parteneri;
  • Centrul european de combatere a criminalității economice și financiare este un centru operațional care sprijină statele membre în cazurile în curs de desfășurare în domeniile criminalității economice și financiare;
  • FIU.net este o rețea informatică descentralizată și sofisticată care sprijină unitățile de informații financiare din UE în lupta lor împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului;
  • Unitatea UE de semnalare a conținutului online depistează și investighează conținutul rău intenționat pe internet și pe rețelele de socializare.

Europol a fost înființat în temeiul Regulamentului privind Europol. Acesta are sediul la Haga, în Țările de Jos. Europol întocmește mai multe rapoarte, cum ar fi Raportul privind situația și tendințele terorismului în Uniunea Europeană (TE-SAT), Evaluarea amenințării pe care o reprezintă formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată (SOCTA), Evaluarea amenințării pe care o reprezintă criminalitatea pe internet (IOCTA) și o revizuire anuală. Europol și-a publicat cea mai recentă SOCTA în aprilie 2021, cel mai recent TE-SAT în iunie 2023 și cea mai recentă IOCTA în iulie 2023.

Pentru a conferi agenției un grad mai ridicat de responsabilitate, a fost instituit un grup mixt de control parlamentar specializat (JPSG) pentru Europol, în temeiul Regulamentului privind Europol. Articolul 88 din TFUE prevede că activitățile Europol sunt supuse unei proceduri de control de către Parlamentul European, iar parlamentele naționale sunt asociate acestei proceduri. Potrivit articolului 51 din Regulamentul Europol, JPSG monitorizează din punct de vedere politic activitățile Europol în îndeplinirea misiunii sale, inclusiv în ceea ce privește impactul respectivelor activități asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice. Cea de-a 13-a reuniune a JPSG a fost organizată la 20 și 21 septembrie 2023, la Bruxelles.

În mai 2022, Parlamentul și Consiliul au adoptat un nou regulament de modificare a mandatului Europol. Regulamentul modificat privind Europol a intrat în vigoare la 28 iunie 2022. Noul Regulament privind Europol aduce îmbunătățiri legate de cercetare și inovare, prelucrarea unor seturi mari de date, cooperarea cu părțile private și țările din afara UE, cooperarea cu Parchetul European și modul în care pot fi introduse noi semnalări în Sistemul de Informații Schengen pe baza informațiilor primite de la țări din afara UE, deoarece Europol poate sugera acum statelor membre să introducă semnalări. Directorul executiv al Europolului poate, de asemenea, să propună deschiderea unei anchete naționale privind infracțiuni netransfrontaliere care afectează un interes comun ce face obiectul unei politici a UE.

2. Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL)

CEPOL este o agenție dedicată dezvoltării, implementării și coordonării activităților de formare a funcționarilor responsabili cu aplicarea legii. CEPOL contribuie la o Europă mai sigură prin facilitarea cooperării și a schimbului de cunoștințe între funcționarii responsabili cu aplicarea legii din statele membre și, într-o anumită măsură, din țări care nu fac parte din UE, în legătură cu aspecte ce decurg din prioritățile UE în domeniul securității, în special din ciclul de politici ale UE privind criminalitatea gravă și organizată. Agenția pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii a fost instituită prin Regulamentul CEPOL. Aceasta are sediul la Budapesta, în Ungaria.

3. Comitetul permanent pentru cooperarea operațională în materie de securitate internă (COSI)

În temeiul articolului 71 din TFUE, „[î]n cadrul Consiliului se instituie un comitet permanent care să asigure în cadrul Uniunii promovarea și consolidarea cooperării operaționale în materie de securitate internă. Fără a aduce atingere articolului 240, comitetul promovează coordonarea acțiunii autorităților competente ale statelor membre. La lucrările comitetului pot fi implicați reprezentanții organelor, ai oficiilor și ai agențiilor în cauză ale Uniunii. Parlamentul European și parlamentele naționale sunt informate cu privire la derularea acestor lucrări.” COSI a fost instituit prin Decizia Consiliului din 25 februarie 2010 privind instituirea Comitetului permanent pentru cooperarea operațională în materie de securitate internă (2010/131/UE).

4. Centrul de situații și de analiză a informațiilor al UE

Centrul de situații și de analiză a informațiilor al UE (INTCEN UE) nu este un organism propriu-zis de cooperare polițienească, deoarece este un organism în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă și se ocupă doar de analiză strategică. Cu toate acestea, centrul contribuie la cooperarea polițienească, elaborând evaluări ale amenințărilor pe baza informațiilor furnizate de serviciile de informații, armată, diplomați și serviciile de poliție. INTCEN poate, de asemenea, să contribuie în mod util dintr-o perspectivă operativă, punând, de exemplu, la dispoziție informații la nivelul UE privind destinațiile, motivele și mișcările teroriștilor.

Rolul Parlamentului European

Parlamentul a jucat un rol-cheie în elaborarea legislației UE în domeniul cooperării polițienești, făcând din siguranța populației UE o prioritate politică. De asemenea, în cadrul procedurii legislative ordinare, continuă să lucreze la îmbunătățirea cooperării polițienești, pe picior de egalitate cu Consiliul.

Principalul instrument al cooperării polițienești este Europol, care este un pilon central al infrastructurii europene de securitate internă în sens mai larg. Ca parte a reformei Europol, Parlamentul a pledat în mod activ în favoarea unui control parlamentar mai extins și a unor norme mai stricte în materie de protecție a datelor. Parlamentul a fost implicat (în temeiul procedurii legislative ordinare) în consolidarea mandatului Europol, în urma propunerii Comisiei adoptate la 9 decembrie 2020. Noul mandat permite Europol să prelucreze seturi ample de date și să dezvolte noi tehnologii care îndeplinesc nevoile activității polițienești. De asemenea, acesta consolidează cadrul Europol de protecție a datelor și controlul parlamentar. Regulamentul revizuit privind Europol a intrat în vigoare în iunie 2022.

În cursul mai multor dezbateri privind combaterea terorismului și libertatea de exprimare, Parlamentul a condamnat atacurile teroriste din Europa și din întreaga lume și a solicitat unitate și un răspuns ferm. De asemenea, Parlamentul a solicitat să se depună eforturi suplimentare pentru a promova libertățile fundamentale și a făcut referire la necesitatea de a aborda de urgență aspectele online ale radicalizării și ale discursurilor de incitare la ură.

La 17 decembrie 2020, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la Strategia UE privind o uniune a securității pentru perioada 2020-2025, care fusese propusă de Comisie la 24 iulie 2020. Strategia propune dezvoltarea de instrumente și măsuri în următorii cinci ani pentru a garanta securitatea în mediul nostru fizic și digital, inclusiv combaterea terorismului și a criminalității organizate, prevenirea și depistarea amenințărilor hibride, creșterea rezilienței infrastructurii noastre critice, promovarea securității cibernetice și stimularea cercetării și inovării.

La 6 octombrie 2021, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la inteligența artificială în dreptul penal și utilizarea sa de către autoritățile polițienești și judiciare în procedurile penale. Deputații în PE au evidențiat prejudecata algoritmică în aplicațiile inteligenței artificiale și au subliniat necesitatea supravegherii umane pentru a preveni discriminarea. De asemenea, au solicitat un moratoriu privind implementarea sistemelor de recunoaștere facială în scopul aplicării legii.

Parlamentul este implicat în evaluarea și controlul următoarelor și revizuiește propunerile legislative relevante:

Pentru a asigura faptul că aplicarea legii se poate desfășura mai bine, în colaborare, în întreaga UE în temeiul unui regulament modern, Comisia a propus, la 8 decembrie 2021, un Cod de cooperare polițienească al UE, menit să optimizeze mozaicul actual de diferite instrumente ale UE și acordurile de cooperare multilaterală. Măsurile propuse includ o recomandare privind cooperarea polițienească operațională, noi norme privind schimburile de informații între autoritățile de aplicare a legii din statele membre și norme revizuite privind schimburile automatizate de date pentru cooperarea polițienească în temeiul cadrului „Prüm”. Parlamentul este implicat în aprobarea măsurilor propuse.

Parlamentul este în curs de a elabora rapoarte și rezoluții referitoare la următoarele chestiuni: prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor; prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice; violența cibernetică; abuzurile sexuale asupra copiilor pe internet; criminalitatea cibernetică și securitatea cibernetică; spălarea de bani și finanțarea terorismului; ordinele europene de divulgare și de păstrare a probelor electronice în materie penală; reformarea normelor privind protecția vieții private și confidențialitatea în comunicațiile electronice; revizuirea Codului frontierelor Schengen; digitalizarea procedurilor de eliberare a vizelor; negocierile cu Interpol; cooperarea în domeniul aplicării legii schimbul automatizat de date în scopul cooperării polițienești („Prüm II”); colectarea și transferul de informații prealabile referitoare la pasageri; Legea privind inteligența artificială; terorismul și radicalizarea violentă; programele spion intruzive; și schimbul de informații și fluxurile de date cu SUA.

Cooperarea polițienească și politicile în materie de securitate internă sunt încă în curs de dezvoltare, acordându-se atenție mai ales contracarării mai eficace a amenințărilor și infracțiunilor paneuropene și, în special în ceea ce privește Parlamentul, respectând în același timp normele în materie de drepturi fundamentale și protecție a datelor. Cu toate că a avut loc o revizuire completă a normelor aplicabile agențiilor UE de cooperare polițienească, vor fi necesare eforturi concertate pentru a consolida și mai mult măsurile de cooperare polițienească, în special în ceea ce privește schimbul de date și de dovezi între autoritățile de aplicare a legii din statele membre, precum și între aceste autorități și agențiile UE. Parlamentul a îndemnat statele membre să realizeze îmbunătățirile de standardizare tehnică necesare în ceea ce privește calitatea datelor și să stabilească un cadru juridic pentru o viitoare abordare a „schimbului implicit de informații”. În acest context, UE va trebui să abordeze cu atenție provocările legate de noile tehnologii, inteligența artificială, criptare și interoperabilitatea sistemelor de informații pentru frontiere, securitate și migrație.

Pe măsură ce numărul sarcinilor și așteptările cresc, trebuie să se asigure resurse financiare și umane adecvate pentru agențiile UE.

Parlamentul este acum un actor instituțional cu drepturi depline în domeniul politicilor de securitate internă și ar trebui să joace un rol mai mare în evaluarea și definirea politicilor de cooperare polițienească.

 

Alessandro Davoli