Fișe descriptive despre Uniunea Europeană
Parlamentul European
Vă rugăm să completați acest câmp.

Politica de securitate și apărare comună

Politica de securitate și apărare comună (PSAC) face parte integrantă din politica externă și de securitate comună (PESC) a Uniunii. PSAC reprezintă principalul cadru de politică prin care statele membre pot dezvolta o cultură strategică europeană a securității și apărării, pot aborda conflictele și crizele împreună, pot proteja UE și cetățenii săi și pot consolida pacea și securitatea internațională. Ca urmare a contextului geopolitic tensionat, PSAC este una dintre politicile care s-a dezvoltat cel mai rapid în ultimii 10 ani. Începând din 24 februarie 2022, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a implicat o resetare geopolitică pentru Europa și a dat un nou impuls pentru ceea ce ar trebui să devină o uniune europeană a apărării.

Temei juridic

PSAC este descrisă în Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare în 2009 și a modificat Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Funcționarea PSAC și a PESC este explicată la articolele 21-46 din TUE, în titlul V – Dispoziții generale privind acțiunea externă a Uniunii și dispoziții speciale privind politica externă și de securitate comună.

Rolul Parlamentului European în cadrul PESC și PSAC este definit la articolele 24, 27 și 36 din TUE, iar modalitățile de finanțare pentru ambele politici sunt prevăzute la articolul 41 din TUE.

PSAC este descrisă mai pe îndelete în protocoalele la tratate care au fost adăugate la Tratatul de la Lisabona, în principal următoarele protocoale: nr. 1 (privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană), nr. 10 (privind cooperarea structurată permanentă stabilită prin articolul 42 din TUE) și nr. 11 (privind articolul 42 din TUE), precum și în declarațiile 13 și 14 (declarații cu privire la politica externă și de securitate comună).

Politica industrială de apărare a UE se bazează și pe alte temeiuri juridice, în special pe articolele 114, 173, 212 și 322 din TFUE.

Organizare

Orientările politice ale PSAC sunt stabilite de liderii europeni în cadrul Consiliului European. La nivel ministerial, Consiliul Afaceri Externe transpune aceste principii în decizii concrete privind chestiuni de politică externă și de securitate. Consiliul Afaceri Externe este prezidat de Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR). În acest rol instituțional central, VP/ÎR prezintă statelor membre propuneri privind PSAC, și conduce Serviciul European de Acțiune Externă și Agenția Europeană de Apărare.

Consiliul European și Consiliul UE iau decizii referitoare la PSAC în unanimitate (articolul 42 din TUE). Printre excepțiile notabile se numără deciziile referitoare la Agenția Europeană de Apărare (articolul 45 din TUE) și la cooperarea structurată permanentă (articolul 46 din TUE), în cazul cărora se aplică votul cu majoritate calificată.

Tratatul de la Lisabona a introdus o politică europeană în materie de capabilități și armament [articolul 42 alineatul (3) din TUE] și a stabilit că Agenția Europeană de Apărare își îndeplinește sarcinile în colaborare cu Comisia, atunci când este necesar [articolul 45 alineatul (2) din TUE]; acest lucru se întâmplă în cazul cercetării în domeniul tehnologiilor de apărare și al politicilor industriale și spațiale ale UE.

În domeniul politicii industriale de apărare, Parlamentul adoptă, de obicei, acte legislative împreună cu Consiliul UE.

Evoluții între 2016 și 2022

De când a intrat în vigoare Tratatul de la Lisabona, PSAC a evoluat semnificativ, atât din punct de vedere politic, cât și instituțional.

A. Strategia globală și Fondul european de apărare

În iunie 2016, VP/ÎR Federica Mogherini a prezentat „O strategie globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene”, în care se prezentau cinci priorități, printre care securitatea UE și guvernanța globală. În domeniul apărării, strategia globală a urmărit să le ofere statelor membre stimulente mai puternice pentru cooperarea operațională și industrială cu scopul de a obține o mai bună aliniere strategică și interoperabilitate.

În acest scop, a fost creat un Fond european de apărare, cu un buget de 8 miliarde EUR, pentru cercetarea comună și dezvoltarea capabilităților. Programul de lucru pentru 2025 aferent Fondului european de apărare include 33 de teme în cadrul cărora pot fi propuse proiecte, fiind alocat un buget total de 1,065 miliarde EUR pentru cercetarea și dezvoltarea în colaborare în domeniul apărării. În plus, a fost instituit un proces anual coordonat de revizuire privind apărarea pentru a îmbunătăți transparența în planificarea apărării și pentru a promova sinergiile și economiile de scară.

B. Cooperarea structurată permanentă

Cooperarea structurată permanentă este încă un cadru prin care se promovează cooperarea prin dezvoltarea în comun a capabilităților. Sub responsabilitatea VP/ÎR și a Serviciului European de Acțiune Externă, statele membre participante planifică, dezvoltă și investesc în proiecte de colaborare emblematice. Obiectivul este de a conveni asupra unor sisteme de armament comune, de a stimula cheltuielile pentru apărare și de a crește interoperabilitatea forțelor armate europene. În octombrie 2025, în cadrul cooperării structurate permanente erau în curs 74 de proiecte.

C. Instrumentul european pentru pace

Instrumentul european pentru pace a fost instituit în 2021 pentru perioada 2021-2027 cu scopul de a finanța costurile comune ale misiunilor și operațiilor militare PSAC, care sunt întreprinse în afara UE pentru a menține pacea, a preveni conflictele și a consolida securitatea internațională. Instrumentul, care are o valoare de 17 miliarde EUR și este finanțat în afara bugetului UE, permite repartizarea acestor costuri între statele membre. Instrumentul european pentru pace poate fi utilizat pentru a finanța instruirea și echipamentele militare (inclusiv echipamente letale) pentru țările partenere ale UE. Consolidarea capacităților pentru operațiuni în sprijinul păcii și dezvoltarea capabilităților militare și de apărare ale țărilor din afara UE și ale organizațiilor partenere cresc eficacitatea acțiunii externe a UE. Între 2022 și 2024, UE a alocat 11,1 miliarde EUR în cadrul Instrumentului european pentru pace în sprijinul forțelor armate ucrainene.

D. Busola strategică

În 2022, a fost adoptată Busola strategică, al cărei obiectiv general este ca UE să ajungă la autonomie strategică. Aceasta urmărește să abordeze lacunele din strategia globală și să ofere orientări generale pentru acțiuni comune în domeniile-cheie strategice ale gestionării crizelor, rezilienței, capabilităților și parteneriatelor. Pentru prima dată, statele membre au ajuns la un acord asupra unei evaluări comune a amenințărilor și asupra unei viziuni strategice care ar transforma UE într-un furnizor de securitate. A fost creată o nouă capacitate de desfășurare rapidă a UE formată din 5 000 de soldați pentru a asigura un răspuns rapid la crize și a fost elaborat un set de instrumente al UE pentru contracararea amenințărilor hibride.

Evoluții de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei

Când Rusia a lansat războiul de agresiune împotriva Ucrainei la 24 februarie 2022, Busola strategică a trebuit modificată semnificativ pentru a ține seama de destabilizarea ordinii europene în materie de securitate care a rezultat și de schimbarea ulterioară a poziției, ambițiilor și instrumentelor UE în domeniul apărării.

A. Consolidarea industriei europene de apărare

Pentru a garanta pregătirea pentru apărare și a consolida baza industrială și tehnologică de apărare europeană, UE a identificat principalele provocări care decurg din deficitul de investiții industriale pe termen lung, din fragmentarea cererii și a ofertei, din dependența de țări din afara UE și din capacitățile de apărare limitate. Declarația de la Versailles din 2022, care se aliniază pe deplin la Busola strategică, prezintă măsuri de abordare a acestor probleme prin intermediul unor procese noi și revizuite ale UE.

Printre ele se numără Strategia privind industria europeană de apărare și Programul privind industria europeană de apărare, care au fost concepute pentru a crește capacitatea industrială la nivelul UE. Obiectivul general este ca statele membre ale UE să își sporească investițiile comune în apărare, în special în sectorul european al apărării, pe termen lung, și să crească eficacitatea acestor investiții.

În acest scop, proiectul de regulament pentru programul privind industria europeană de apărare propune, pe lângă finanțarea proiectelor de achiziții publice comune:

  • un fond pentru accelerarea transformării lanțului de aprovizionare în domeniul apărării, cu obiectivul de a sprijini întreprinderile mici și mijlocii;
  • instituirea unui regim al UE de securitate a aprovizionării, pentru a crește solidaritatea și eficacitatea drept răspuns la tensiunile din lanțul de aprovizionare sau la crizele de securitate și pentru a permite identificarea în timp util a potențialelor blocaje;
  • o structură pentru programul european de armament, pentru a consolida cooperarea prin scutiri de TVA; și
  • un mecanism european de vânzări militare pentru a asigura disponibilitatea echipamentelor de apărare ale UE.

De asemenea, UE abordează provocările pe termen scurt prin măsuri precum:

  • actul privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun, care stimulează achizițiile comune de bunuri militare de care statele membre au nevoie urgent (aplicabil în perioada 2024-2025); și
  • regulamentul privind sprijinirea producției de muniții, care răspunde apelurilor urgente de refacere a stocurilor de muniții și rachete din Ucraina și din întreaga Europă (aplicabil în perioada 2023-2025).

B. Creșterea cheltuielilor pentru apărare și eliminarea lacunelor în materie de capabilități

În martie 2025, Comisia a prezentat Planul „ReArm Europe – Pregătirea pentru 2030” cu scopul de a facilita majorarea bugetelor militare naționale. Acesta urmărește să asigure o majorare cu 800 de miliarde EUR a cheltuielilor pentru apărare în toate statele membre prin modificări aduse Pactului european de stabilitate și creștere și prin împrumuturi dintr-un nou mecanism financiar în valoare de 150 de miliarde EUR, „Acțiunea pentru securitatea Europei”.

Ulterior, orientările politice ale planului „ReArm Europe – Pregătirea pentru 2030” au fost incluse ca acțiuni concrete în Cartea albă comună a Comisiei și a VP/ÎR privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030. Cartea albă subliniază necesitatea ca statele membre să colaboreze pentru a aborda lacunele în materie de capabilități în următoarele domenii prioritare:

  • apărarea antiaeriană și antirachetă;
  • sisteme de artilerie;
  • muniție și rachete;
  • drone și sisteme antidrone;
  • mobilitate militară;
  • războiul cibernetic și electronic;
  • factori de sprijin strategic (capacități strategice de transport aerian, alimentare în aer, informații și supraveghere, printre altele) și
  • protecția infrastructurilor critice.

Finanțarea va proveni din împrumuturi acordate statelor membre prin intermediul instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei”.

C. Îmbunătățirea gradului de pregătire și a rezilienței

În iunie 2025, Comisia a introdus pachetul omnibus privind pregătirea pentru apărare, un pachet legislativ menit să faciliteze investițiile în capabilități de apărare comune. Scopul său este de a oferi mai multă previzibilitate industriei de apărare și de a simplifica accesul la mecanismele de finanțare ale UE. Programul de lucru al Comisiei pentru 2025 include în mod explicit apărarea și securitatea ca componente integrante ale agendei UE privind autonomia strategică. Politica de apărare este acum strâns aliniată la obiectivele industriale, tehnologice și de competitivitate și la inițiative precum Pactul pentru o industrie curată și actul legislativ privind accelerarea decarbonizării industriale.

În octombrie 2025, Comisia a publicat comunicarea sa comună referitoare la Foaia de parcurs privind pregătirea pentru apărare 2030. Foaia de parcurs prezintă un set de obiective ambițioase pentru a permite Uniunii Europene să își acopere principalele lacune în materie de capabilități până în 2030. În aceasta, se invită statele membre să formeze coaliții pentru capabilități cu scopul de a aborda rapid deficiențele și se stabilește obiectivul ca cel puțin 40 % din cheltuielile pentru apărare să fie comune până în 2027. Foaia de parcurs identifică, de asemenea, patru inițiative emblematice privind pregătirea care vor primi sprijin special din partea Comisiei: o inițiativă europeană de apărare împotriva dronelor, Supravegherea flancului estic, Scutul european pentru apărarea spațială și Scutul european pentru apărare aeriană.

Reziliența împotriva amenințărilor hibride este abordată prin Strategia UE din 2025 privind o Uniune a pregătirii, care urmărește să creeze o cultură a capacității coordonate de reacție la riscuri precum atacurile cibernetice, dezinformarea, amenințările climatice și insecuritatea alimentară.

Misiuni și operații PSAC

Misiunile și operațiile PSAC sunt eforturi militare și civile menite să prevină crizele internaționale prin stabilizarea vecinătății UE și îmbunătățirea rezilienței partenerilor la diverse amenințări. Este necesară aprobarea statelor membre ale UE pentru a lansa misiuni și operații PSAC, care sunt apoi supravegheate politic și strategic de Comitetul politic și de securitate, un organism compus din reprezentanți ai statelor membre. În octombrie 2025, existau 21 de misiuni și operații PSAC active, fiind implicați aproximativ 4 000 de membri ai personalului militar și civil.

Obiectivele principale ale misiunilor și operațiilor PSAC includ:

  • reforma sectorului de securitate (EUPM Moldova, EUCAP Somalia, EUPOL COPPS, EUAM Irak, EUAM Ucraina);
  • gestionarea frontierelor (EUBAM Libia);
  • sprijinirea și instruirea forțelor armate naționale (EUMAM Mozambic, EUMAM Ucraina);
  • libertatea de navigație (EUNAVFOR Aspides, Atalanta).

O misiune-cheie a PSAC este misiunea de asistență militară a UE în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina), care a instruit 75 000 de soldați ucraineni până la sfârșitul lunii februarie 2025.

Rolul Parlamentului European

Parlamentul European sprijină integrarea și cooperarea în domeniul apărării la nivelul UE. Parlamentul supervizează PSAC și poate lua inițiativa de a se adresa VP/ÎR și Consiliului (articolul 36 din TUE). Își exercită, de asemenea, controlul asupra bugetului PSAC (articolul 41 din TUE). De două ori pe an, Parlamentul organizează dezbateri despre implementarea PESC și a PSAC și adoptă rapoarte: unul privind progresele înregistrate în domeniul PESC, redactat de Comisia pentru afaceri externe, și unul privind progresele înregistrate în domeniul PSAC, redactat de Comisia pentru securitate și apărare.

Raportul anual al Parlamentului pe 2024 referitor la punerea în aplicare a PSAC a fost adoptat în sesiunea plenară a Parlamentului la 10 februarie 2025, subliniind necesitatea de a consolida autonomia strategică a UE și rolul său de furnizor de securitate la scară mondială. Acesta subliniază importanța îmbunătățirii capabilităților de desfășurare rapidă și a creșterii rezilienței în fața amenințărilor hibride. Raportul subliniază importanța parteneriatelor cu NATO și cu țările care împărtășesc aceeași viziune pentru a aborda în mod eficace provocările comune în materie de securitate. Se solicită investiții mai mari în cercetarea și dezvoltarea în domeniul apărării, consolidarea Strategiei privind industria europeană de apărare și promovarea inițiativelor de achiziții publice comune pentru a consolida baza industrială și tehnologică de apărare a UE. Raportul pledează, de asemenea, pentru consolidarea Instrumentului european pentru pace cu scopul de a sprijini țările partenere și subliniază importanța asigurării faptului că misiunile și operațiile PSAC respectă dreptul internațional și drepturile omului.

Solicitarea Parlamentului de a fi implicat în mai mare măsură în PSAC se aliniază la rolul său în acest domeniu, astfel cum reiese din TUE. Din 2012, în temeiul Protocolului nr. 1, Parlamentul și parlamentele naționale ale statelor membre au organizat anual două conferințe interparlamentare pentru a dezbate chestiuni legate de PSAC. Schimbările aduse de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona garantează că Parlamentul joacă un rol esențial în conturarea dezvoltării PSAC ca partener esențial în abordarea provocărilor în materie de securitate și în relațiile externe.

Pentru a îndeplini acest rol, Parlamentul se implică în deliberări, audieri și ateliere periodice pe teme precum desfășurarea civilă și militară în cadrul PSAC, combaterea terorismului, controlul armamentului și evoluțiile instituționale la nivelul UE. De la declarația VP/ÎR din 2010 privind responsabilitatea politică, Parlamentul a participat activ la consultări comune cu Consiliul, Serviciul European de Acțiune Externă și Comisia. În plus, în cursul reuniunilor Comisiei pentru securitate și apărare, adresează întrebări și face sugestii direct Serviciului European de Acțiune Externă cu privire la chestiuni legate de PSAC. Astfel, apelul din raportul anual al Parlamentului pe 2024 privind punerea în aplicare a PSAC privind mai mult control, responsabilitate și un dialog mai intens cu funcționarii UE din domeniul apărării reflectă atribuțiile Parlamentului.

La 12 martie 2025, Parlamentul și-a adoptat rezoluția referitoare la Cartea albă privind viitorul apărării europene, urmărind măsuri concrete pentru aspectele legate de capabilitățile de apărare, competitivitatea industrială și nevoile de investiții, definind în același timp abordarea UE în ceea ce privește integrarea apărării. Rezoluția a subliniat, de asemenea, necesitatea ca UE să elaboreze planuri de urgență pentru sprijin reciproc în cazul unor crize majore de securitate, pentru a ajuta Europa să descurajeze potențialii agresori și să își consolideze rolul de putere credibilă în cadrul NATO.

În noiembrie 2024, Parlamentul a salutat publicarea raportului consilierului special al Președintei Comisiei Europene, Sauli Niinistö, privind consolidarea disponibilității și pregătirii în domeniul apărării civile și militare a Europei. De asemenea, a salutat, în aprilie 2025, adoptarea strategiei ulterioare privind o Uniune a pregătirii, exprimându-și astfel sprijinul pentru viziunea Comisiei privind o abordare cuprinzătoare și la nivelul întregii societăți în ceea ce privește apărarea și securitatea. A subliniat importanța implicării cetățenilor, a transparenței și a coordonării între instituțiile UE, ceea ce va consolida legitimitatea și eficacitatea strategiei colective a Europei în materie de reziliență.

La 9 octombrie 2025, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la un răspuns unitar la violările de către Rusia ale spațiului aerian și infrastructurii critice. În rezoluție, Parlamentul a solicitat o creștere semnificativă a eficacității sancțiunilor împotriva Rusiei și a aliaților săi și a solicitat progrese rapide în ceea ce privește capabilitățile de apărare ale UE, în special în ceea ce privește dronele și tehnologia anti-drone de-a lungul flancului estic. De asemenea, a subliniat necesitatea unei baze industriale europene mai puternice în domeniul apărării și a pledat pentru o cooperare consolidată, inclusiv prin valorificarea expertizei Ucrainei și prin instituirea unui spațiu Schengen militar pentru desfășurare rapidă.

 

Oliver Krentz