Fișe descriptive despre Uniunea Europeană
Parlamentul European
Vă rugăm să completați acest câmp.

Politica de securitate și apărare comună

Politica de securitate și apărare comună (PSAC) face parte integrantă din politica externă și de securitate comună (PESC) a Uniunii. PSAC reprezintă principalul cadru de politică prin care statele membre pot dezvolta o cultură strategică europeană a securității și apărării, pot aborda conflictele și crizele împreună, pot proteja UE și cetățenii săi și pot consolida pacea și securitatea internațională. Ca urmare a contextului geopolitic tensionat, PSAC este una dintre politicile care s-a dezvoltat cel mai rapid în ultimii 10 ani. Începând din 24 februarie 2022, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a implicat o resetare geopolitică pentru Europa și a dat un nou impuls pentru ceea ce ar trebui să devină o uniune europeană a apărării.

Temei juridic

PSAC este descrisă în Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare în 2009 și a modificat Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Funcționarea PSAC și a PESC este explicată la articolele 21-46 din TUE, în titlul V – Dispoziții generale privind acțiunea externă a Uniunii și dispoziții speciale privind politica externă și de securitate comună.

Rolul Parlamentului European în cadrul PESC și PSAC este definit la articolele 24, 27 și 36 din TUE, iar modalitățile de finanțare pentru ambele politici sunt prevăzute la articolul 41.

PSAC este descrisă mai pe îndelete în protocoalele la tratate care au fost adăugate la Tratatul de la Lisabona, în principal următoarele protocoale: nr. 1 (privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană), nr. 10 (privind cooperarea structurată permanentă stabilită prin articolul 42 din Tratatul privind Uniunea Europeană) și nr. 11 (privind articolul 42 din Tratatul privind Uniunea Europeană), precum și în declarațiile 13 și 14 (declarații cu privire la politica externă și de securitate comună).

Organizare

Vicepreședintele Comisiei este în același timp Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (de aceea poziția sa este prescurtată „VP/ÎR”, însă este menționat ca Înalt Reprezentant dacă acționează exclusiv în domeniul afacerilor externe) și ocupă rolul instituțional central în ceea ce privește PSAC. De la 1 decembrie 2024, Kaja Kallas este VP/ÎR. Ea prezidează Consiliul Afaceri Externe în configurația sa de miniștri ai apărării din UE – care este organismul decizional al PSAC – și este responsabilă de prezentarea propunerilor privind PSAC statelor membre. VP/ÎR este și șefa Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) și directoarea Agenției Europene de Apărare (AEA).

Consiliul European și Consiliul UE iau decizii referitoare la PSAC în unanimitate (articolul 42 din TUE). Printre excepțiile notabile se numără deciziile referitoare la AEA (articolul 45 din TUE) și la cooperarea structurată permanentă (prescurtată PESCO și descrisă la articolul 46 din TUE), în cazul cărora se aplică votul cu majoritate calificată.

Tratatul de la Lisabona a introdus o politică europeană în materie de capabilități și armament [articolul 42 alineatul (3) din TUE] și a stabilit că AEA își îndeplinește sarcinile în colaborare cu Comisia, atunci când este necesar [articolul 45 alineatul (2) din TUE]; acest lucru se întâmplă în cazul cercetării în domeniul tehnologiilor de apărare și al politicilor industriale și spațiale ale UE.

În plus, articolul 21 din TUE subliniază că multilateralismul se află în centrul acțiunii externe a UE. În consecință, partenerii UE pot participa la misiunile și operațiunile PSAC. UE se angajează să consolideze coordonarea și cooperarea în diferite cadre multilaterale, în special cu Organizația Națiunilor Unite (ONU) și cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), dar și cu alte organisme regionale, cum ar fi Uniunea Africană.

Evoluție

De când a intrat în vigoare Tratatul de la Lisabona în 2009, PSAC a evoluat semnificativ, atât din punct de vedere politic, cât și instituțional.

În iunie 2016, VP/ÎR Federica Mogherini a prezentat „O strategie globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene” (SGUE), în care se prezentau cinci priorități, printre care securitatea Uniunii și guvernanța globală. Pentru a pune în practică strategia, în noiembrie 2016 a introdus un plan de punere în aplicare, în urma căruia s-a aplicat mecanismul PESCO, un sistem pentru statele membre dispuse să își asume mai multe angajamente în domeniul securității și apărării, precum și Fondul european de apărare (FEA), un instrument de finanțare pentru cercetarea în domeniul apărării și dezvoltarea capabilităților.

În 2021, UE a elaborat, în vederea adoptării în prima jumătate a anului 2022, „O Busolă strategică pentru securitate și apărare” – o foaie de parcurs politică pentru consolidarea securității și apărării UE în următorul deceniu, oferind un cadru de acțiune pentru dezvoltarea unei viziuni comune în materie de securitate și apărare. Principalul obiectiv era de a oferi orientări politice pentru punerea în aplicare a „autonomiei strategice” a UE în patru domenii importante: gestionarea crizelor, reziliență, dezvoltarea capabilităților și parteneriate.

În contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei (care a început la 24 februarie 2022), documentul a trebuit să fie modificat semnificativ pentru a ține seama de destabilizarea ordinii europene în materie de securitate și de schimbarea ulterioară a poziției, ambițiilor și instrumentelor UE în domeniul apărării. În martie 2022, Consiliul European a aprobat versiunea finală a Busolei strategice.

Ca urmare a războiului, Danemarca și-a eliminat opțiunea de neparticipare în ceea ce privește politica de apărare a UE, pe care a obținut-o în 1992. Danezii au convenit să se alăture PSAC prin intermediul unui referendum organizat la 1 iunie 2022 (cu un vot favorabil în proporție de 66,9 %). Prin urmare, toate cele 27 de state membre contribuie în prezent la PSAC.

Misiunile și operațiunile de gestionare a crizelor sunt expresia cea mai vizibilă și mai tangibilă a PSAC. Busola strategică abordează lacunele SGUE în ceea ce privește instrumentele și instituțiile de gestionare a crizelor, de exemplu prin instituirea unei Capacități de desfășurare rapidă a UE, care permite desfășurarea rapidă a unor trupe de până la 5 000 de membri pentru diferite tipuri de crize. Busola strategică urmărește, de asemenea, să ofere scopuri și obiective coerente pentru alte inițiative, cum ar fi PESCO, FEA și procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD).

Deși Parlamentul nu a avut un rol direct în instituirea Busolei strategice, trebuie să fie informat periodic despre stadiul de implementare și să i se ofere posibilitatea de a-și exprima opiniile despre proces, în special în timpul sesiunilor de informare adresate Comisiei pentru securitate și apărare (SEDE), care din subcomisie a devenit comisie în decembrie 2024. Această modificare a fost propusă de Președinta Roberta Metsola și de grupurile politice drept răspuns la provocările cu care se confruntă Europa și la prioritățile Parlamentului.

Europa se regăsește în prezent într-un peisaj geopolitic care se schimbă rapid, caracterizat de amenințări tot mai mari, de agresiune externă și de instabilitate. Războiul din Ucraina a scos la iveală vulnerabilități ale bazei industriale și tehnologice de apărare a UE.

UE a încercat să își intensifice cooperarea și investițiile în industria de apărare prin diverse inițiative:

  • FEA, cu scopul de a stimula cercetarea comună în domeniul apărării și dezvoltarea capabilităților;
  • adoptarea, în octombrie 2023, a Regulamentului (UE) 2023/2418, care a instituit un instrument pentru consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun (EDIRPA), încurajând achizițiile publice comune în domeniul apărării;
  • adoptarea, în iulie 2023, a Regulamentului (UE) 2023/1525 privind sprijinirea producției de muniții, stimulând producția de muniții și rachete pentru apărare;
  • Strategia privind industria europeană de apărare prezentată de Comisie și Înaltul Reprezentant în martie 2024, pentru consolidarea competitivității și a gradului de pregătire al bazei industriale și tehnologice de apărare europene;
  • Programul privind industria europeană de apărare, propus de Comisia Europeană în martie 2024 și în așteptarea deciziei comisiei din cadrul Parlamentului;
  • planul „ReArm Europe – Readiness 2030 al Comisiei din martie 2025;
  • Cartea albă comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant din 19 martie 2025 privind pregătirea europeană pentru apărare până în 2030, în care se solicită o abordare solidă a politicii industriale de apărare, acordând prioritate aspectelor legate de capabilitățile sectorului apărării, competitivității industriale și nevoilor de investiții, precum și creșterii masive a cheltuielilor pentru apărare.

Setul de instrumente al PSAC

Începând din 2016, PSAC a înregistrat o serie de succese, inclusiv lansarea PESCO; o structură permanentă de comandă și control pentru planificarea și conducerea misiunilor militare neexecutive; FEA; Pactul privind PSAC civilă din 2018; Pactul privind PSAC civilă, revizuit și actualizat în 2023; precum și un instrument european pentru pace (IEP) în afara bugetului.

Primul raport CARD a fost elaborat de AEA și prezentat miniștrilor apărării din UE în noiembrie 2020. Acesta a identificat 55 de oportunități de colaborare la nivelul întregului spectru de capabilități de apărare.

În decembrie 2020, Consiliul a ajuns la un acord politic provizoriu cu reprezentanții Parlamentului cu privire la un regulament de instituire a FEA, în contextul cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027. Bugetul alocat pentru această perioadă este de 8 miliarde EUR. FEA a fost instituit pentru a stimula cooperarea în cadrul industriei europene de apărare. Programul de lucru al FEA pentru 2025 include 33 de teme în cadrul cărora pot fi propuse proiecte, cu un buget total de 1,065 miliarde EUR pentru cercetarea și dezvoltarea colaborativă în domeniul apărării.

IEP, un instrument extrabugetar în valoare de 17 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027, finanțează costurile comune ale misiunilor și operațiilor militare PSAC, consolidând astfel repartizarea sarcinilor între statele membre. IEP poate fi utilizat pentru a finanța furnizarea de instruire și de echipamente militare (inclusiv echipamente letale) pentru țările partenere ale UE. Consolidând capacitățile operațiunilor de sprijinire a păcii, precum și capacitățile țărilor din afara UE și ale organizațiilor partenere în chestiuni militare și de apărare, UE crește eficacitatea acțiunii sale externe. Începând din martie 2024, UE a furnizat pentru prima dată asistență în cadrul IEP Kenyei, Albaniei, Armeniei și Muntenegrului. Între 2022 și 2024, UE a mobilizat 11,1 miliarde EUR în cadrul IEP pentru a sprijini forțele armate ucrainene.

La 19 iulie 2022, Comisia a prezentat o propunere de regulament de instituire a Actului privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun (EDIRPA), după ce a primit un mandat în cadrul reuniunii la nivel înalt de la Versailles din martie 2022. EDIRPA este un instrument de achiziții publice în comun pe termen scurt în domeniul apărării, în valoare de 500 milioane EUR. Acesta urmărește să abordeze lacunele critice în materie de capabilități de apărare și să stimuleze statele membre să achiziționeze în comun produse din domeniul apărării. Parlamentul a adoptat regulamentul în plen la 12 septembrie 2023. În mod similar, la 3 mai 2023, Comisia a prezentat o propunere de act pentru a sprijini producția de muniții, care urmărește să aprovizioneze Ucraina cu muniție, să amplifice achizițiile publice comune și să mărească capacitatea de producție.

Ulterior măsurilor de urgență pe termen mai scurt (regulamentul privind sprijinirea producției de muniții și EDIRPA), adoptate în 2023 și care încetează în 2025, la 5 martie 2024, Comisia a propus un proiect de regulament pentru Programul privind industria europeană de apărare (EDIP) cu scopul de a oferi sprijin financiar în valoare de 1,5 miliarde EUR din bugetul UE pentru produse din domeniul apărării în perioada 2025-2027. Proiectul de regulament, în așteptarea unei decizii a comisiei Parlamentului, urmărește să stabilească un regim mai structurat și pe termen lung, bazat pe producție și investiții colaborative la nivelul UE, asigurând disponibilitatea și furnizarea constantă a produselor din domeniul apărării.

Pentru a crește competitivitatea și gradul de pregătire a bazei industriale și tehnologice de apărare europene (EDTIB) și pentru a stimula cooperarea statelor membre în ceea ce privește achizițiile publice comune, obiectivul este de a achiziționa cel puțin 40 % din echipamentele de apărare în colaborare, respectiv 50 % din UE până în 2030, urmând ca această cotă să crească la 60 % până în 2035.

În acest scop, în proiectul său de regulament, Comisia propune un fond pentru accelerarea transformării lanțurilor de aprovizionare în domeniul apărării (FAST) care să sprijine întreprinderile mici și mijlocii, instituirea unui regim al UE modular și progresiv de securitate a aprovizionării, o structură pentru un program european de armament (SEAP) pentru a consolida cooperarea prin scutirea de TVA și un mecanism european de vânzări militare pentru a asigura disponibilitatea echipamentelor de apărare ale UE.

La 5 martie 2025, Comisia a prezentat planul „„ReArm Europe – Readiness 2030”, propunând cinci inițiative care vizează creșterea cheltuielilor europene pentru apărare, cum ar fi: un nou instrument financiar în valoare de 150 de miliarde EUR pentru a sprijini investițiile statelor membre în domeniul apărării; activarea clauzei derogatorii naționale din Pactul de stabilitate și de creștere, permițând statelor membre să își depășească ținta de deficit în scopuri de apărare; creșterea flexibilității instrumentelor existente ale UE pentru a permite investiții mai mari în domeniul apărării; încurajarea contribuțiilor din partea Băncii Europene de Investiții și mobilizarea capitalului privat.

Ulterior, la 19 martie 2025, orientările politice ale planului „ReArm Europe – Readiness 2030” au fost incluse ca acțiuni concrete în Cartea albă comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant privind pregătirea europeană pentru apărare 2030. Documentul subliniază necesitatea de a colabora pentru a aborda lacunele în materie de capabilități în domeniile prioritare, în special: apărarea antiaeriană și antirachetă; sisteme de artilerie; muniție și rachete; drone și sisteme antidrone; mobilitate militară; războiul cibernetic și electronic; factori de sprijin strategic (capacități strategice de transport aerian, alimentare în aer, informații și supraveghere, printre altele) și protecția infrastructurii critice, prin intermediul unui nou instrument propus în valoare de 150 de miliarde EUR (Acțiunea pentru securitatea Europei – SAFE), care oferă împrumuturi statelor membre.

Misiuni și operații PSAC

Începând cu 2003 și cu prima intervenție în Balcanii de Vest, UE a lansat și a desfășurat peste 40 de operații și misiuni pe trei continente. Din ianuarie 2025, se desfășoară 21 de misiuni și operații PSAC. În prezent, aproximativ 4 800 de membri ai personalului militar și civil al UE sunt desfășurați în străinătate. Deciziile UE de a desfășura misiuni sau operații sunt luate în mod normal la cererea țării partenere și/sau pe baza unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU. În plus, în cadrul misiunii de asistență militară a UE în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina), 75 000 de soldați ucraineni au fost instruiți până la sfârșitul lunii februarie 2025.

Rolul Parlamentului European

Parlamentul European sprijină integrarea și cooperarea în domeniul apărării la nivelul UE. Parlamentul supervizează PSAC și poate lua inițiativa de a se adresa VP/ÎR și Consiliului (articolul 36 din TUE). Își exercită, de asemenea, controlul asupra bugetului PSAC (articolul 41 din TUE). De două ori pe an, Parlamentul organizează dezbateri despre implementarea PESC și a PSAC și adoptă rapoarte: unul privind progresele înregistrate în domeniul PESC, redactat de Comisia pentru afaceri externe, și unul privind progresele înregistrate în domeniul PSAC, redactat de Comisia SEDE.

Raportul anual al Parlamentului pe 2024 referitor la punerea în aplicare a PSAC a fost adoptat în sesiunea plenară a Parlamentului la 10 februarie 2025, subliniind necesitatea de a consolida autonomia strategică a UE și rolul său de furnizor de securitate la scară mondială. Acesta subliniază importanța îmbunătățirii capabilităților de desfășurare rapidă și a creșterii rezilienței în fața amenințărilor hibride. Raportul subliniază importanța parteneriatelor cu NATO și cu țările care împărtășesc aceeași viziune pentru a aborda în mod eficace provocările comune în materie de securitate. Se solicită investiții mai mari în cercetarea și dezvoltarea în domeniul apărării, consolidarea Strategiei privind industria europeană de apărare și promovarea inițiativelor de achiziții publice comune pentru a consolida baza industrială și tehnologică de apărare a UE. Raportul pledează, de asemenea, pentru consolidarea IEP pentru a sprijini țările partenere și subliniază importanța asigurării faptului că misiunile și operațiile PSAC respectă dreptul internațional și drepturile omului.

Solicitarea Parlamentului de a fi implicat în mai mare măsură în PSAC se aliniază la rolul său în acest domeniu, astfel cum reiese din TUE. Din 2012, în temeiul Protocolului nr. 1, Parlamentul și parlamentele naționale ale statelor membre au organizat anual două conferințe interparlamentare pentru a dezbate chestiuni legate de PSAC. Schimbările aduse de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona garantează că Parlamentul joacă un rol esențial în conturarea dezvoltării PSAC ca partener esențial în abordarea provocărilor în materie de securitate și în relațiile externe.

Pentru a îndeplini acest rol, Parlamentul se implică în deliberări, audieri și ateliere periodice pe teme precum desfășurarea civilă și militară în cadrul PSAC, combaterea terorismului, controlul armamentului și evoluțiile instituționale la nivelul UE. De la declarația VP/ÎR din 2010 privind responsabilitatea politică, Parlamentul a participat activ la consultări comune cu Consiliul, SEAE și Comisia. De asemenea, în timpul reuniunilor Comisiei SEDE, adresează întrebări și face sugestii direct SEAE pe teme legate de PSAC. Astfel, apelul din raportul anual al Parlamentului pe 2024 privind punerea în aplicare a PSAC privind mai mult control, responsabilitate și un dialog mai intens cu funcționarii UE din domeniul apărării reflectă atribuțiile Parlamentului.

La 12 martie 2025, Parlamentul și-a adoptat rezoluția referitoare la Cartea albă privind viitorul apărării europene, urmărind măsuri concrete pentru aspectele legate de capabilitățile de apărare, competitivitatea industrială și nevoile de investiții, definind în același timp abordarea UE în ceea ce privește integrarea apărării. Rezoluția a subliniat, de asemenea, necesitatea ca UE să elaboreze planuri de urgență pentru sprijin reciproc în cazul unor crize majore de securitate, pentru a ajuta Europa să descurajeze potențialii agresori și să își consolideze rolul de putere credibilă în cadrul NATO.

 

Oliver Krentz