Fondul pentru o tranziție justă (FTJ)

Fondul pentru o tranziție justă este un nou instrument financiar în cadrul politicii de coeziune, care are scopul de a oferi sprijin teritoriilor care se confruntă cu provocări socio-economice majore ca urmare a tranziției către neutralitatea climatică. Acest fond va facilita punerea în aplicare a Pactului verde european, care are drept obiectiv ca Europa să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Temei juridic

Articolul 175 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului pentru o tranziție justă (COM(2020) 0022)

Context

În mai 2018, Comisia Europeană și-a prezentat propunerea pentru următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027. Propunerea a demonstrat nivelul ridicat de ambiție al Comisiei în ceea ce privește activitățile legate de climă și a prevăzut ca 25 % din cheltuielile UE să fie alocate unor astfel de activități.

În decembrie 2019, Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind Pactul verde european[1], care stabilește o foaie de parcurs pentru o nouă politică de creștere a UE. Ca parte a Pactului verde european și cu scopul de a atinge obiectivul de neutralitate climatică într-o manieră eficace și echitabilă, Comisia Europeană a propus crearea unui mecanism de tranziție justă, care să includă un fond pentru o tranziție justă. Mecanismul pentru o tranziție justă urma să se concentreze asupra regiunilor și sectoarelor cele mai afectate de tranziție din cauza dependenței lor de combustibilii fosili, inclusiv cărbunele, turba și șisturile bituminoase, și asupra proceselor industriale cu emisii foarte ridicate de gaze cu efect de seră.

Mecanismul va fi format din trei piloni:

  • Fondul pentru o tranziție justă,
  • o schemă specifică în cadrul programului InvestEU;
  • o facilitate de împrumut pentru sectorul public pusă la dispoziție de Banca Europeană de Investiții (BEI) în vederea mobilizării unor investiții suplimentare în regiunile vizate.

Fondul pentru o tranziție justă va oferi, în principal, granturi. Schema specifică pentru tranziție din cadrul InvestEU va atrage investiții private. Activitățile BEI vor mobiliza fonduri publice.

Sprijinul acordat prin FTJ se va concentra asupra diversificării economice a teritoriilor celor mai afectate de tranziția climatică și asupra recalificării și a incluziunii active a lucrătorilor și a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă din aceste teritorii. Criteriile de eligibilitate pentru investițiile în cadrul celorlalți doi piloni ai Mecanismului pentru o tranziție justă vor fi mai ample, pentru a sprijini și activități legate de tranziția energetică.

Obiective

Fondul pentru o tranziție justă va reprezenta un instrument esențial pentru sprijinirea teritoriilor celor mai afectate de tranziția către neutralitatea climatică și evitarea unei adânciri a disparităților regionale. Principalul obiectiv al acestuia va fi de a atenua impactul tranziției prin finanțarea diversificării și modernizării economiei locale și prin reducerea consecințelor negative asupra ocupării forței de muncă. În vederea realizării acestui obiectiv, FTJ va sprijini investiții în domenii precum conectivitatea digitală, tehnologiile de energie curată, reducerea emisiilor, regenerarea siturilor industriale, recalificarea lucrătorilor și asistența tehnică.

FTJ va fi implementat în temeiul normelor de gestiune partajată, care presupune o cooperare strânsă cu autoritățile naționale, regionale și locale. Pentru a avea acces la sprijinul acordat prin FTJ, statele membre vor trebui să prezinte planuri teritoriale de tranziție justă. Aceste planuri vor indica domeniile de intervenție specifice, pe baza impactului economic și social al tranziției, în special în ceea ce privește pierderile preconizate de locuri de muncă și transformarea proceselor de producție ale instalațiilor industriale cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră.

Bugetul și normele financiare

FTJ va oferi sprijin tuturor statelor membre. Criteriile de alocare au la bază emisiile industriale în regiunile cu o intensitate ridicată a carbonului, ocuparea forței de muncă în sectorul industrial și în extracția cărbunelui și a lignitului, producția de turbă și de șisturi bituminoase, precum și nivelul de dezvoltare economică. Statele membre care încă nu și-au asumat angajamentul de a pune în aplicare obiectivul de atingere a neutralității climatice până în 2050 vor primi doar 50 % din alocarea prevăzută. Nivelul de cofinanțare a proiectelor va fi stabilit în funcție de categoria regiunii în care se vor desfășura proiectele.

Bugetul FTJ este în curs de a fi negociat de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene și va fi stabilit în viitorul apropiat.

Comisia Europeană propune ca statele membre să fie obligate să completeze alocarea ce le revine din FTJ cu resursele alocate din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și din Fondul social european Plus (FSE+) prin intermediul unui mecanism de transfer specific și definitiv. Conform propunerii Comisiei Europene, aceste transferuri vor fi de cel puțin 1,5 ori cât alocarea din FTJ, dar nu mai mult de triplul acesteia.

Rolul Parlamentului European

FTJ este în curs de a fi negociat de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. La 17 septembrie 2020, Parlamentul European și-a adoptat poziția de negociere, în care a prezentat amendamente la propunerea Comisiei Europene. Se preconizează că versiunea finală a FTJ va fi adoptată până în ianuarie 2021.

În ceea ce privește propunerea FTJ, Parlamentul European este preocupat mai ales de impactul socio-economic al tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic și a propus măsuri prin care procesul să se poată derula fără a accentua disparitățile dintre regiuni și fără a lăsa pe nimeni în urmă.

Parlamentul European a propus extinderea sferei activităților care pot fi finanțate din FTJ. Acest lucru ar trebui să le permită regiunilor, persoanelor, întreprinderilor și altor părți interesate să abordeze în mod eficace consecințele sociale, economice, de mediu și legate de ocuparea forței de muncă pe care le determină tranziția la o economie neutră din punct de vedere climatic. În plus, Parlamentul European a propus ca anumite activități economice să fie excluse, punând accentul pe importanța dimensiunii sociale a fondului.

Parlamentul European a propus să se aloce un buget mult mai mare pentru FTJ, ceea ce ar permite ca transferurile din FEDR și FSE+ să se facă mai degrabă voluntar, decât obligatoriu. De asemenea, recomandă adăugarea unui „mecanism de recompensare ecologică”, prin care s-ar aloca fonduri suplimentare statelor membre care reușesc să își reducă emisiile de gaze mai repede decât se preconizează, prevăzându-se totodată alocări specifice pentru insule și regiunile ultraperiferice.

 

Marek Kołodziejski