Politica în domeniul sănătății publice a început recent să ocupe un loc central în procesul de elaborare a politicilor Uniunii, în contextul pandemiei de COVID-19, al faptului că Parlamentul European a făcut din cancer unul dintre domeniile sale prioritare de acțiune și al eforturilor în direcția unei uniuni europene a sănătății mai puternice. Inițiativa privind uniunea europeană a sănătății tratează preocupările imediate și viitoare în materie de sănătate, construirea rezilienței la amenințările transfrontaliere la adresa sănătății, punerea în aplicare a Planului de combatere a cancerului, promovarea Strategiei farmaceutice pentru Europa și îmbunătățirea sănătății digitale.

Temei juridic

Articolul 168 (sănătatea publică), articolul 114 (piața unică) și articolul 153 (politica socială) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și articolul 35 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta).

Obiective

Politica UE în domeniul sănătății publice urmărește:

  • protejarea și îmbunătățirea sănătății cetățenilor UE;
  • sprijinirea modernizării și digitalizării sistemelor și infrastructurii de sănătate;
  • îmbunătățirea rezilienței sistemelor de sănătate din Europa;
  • pregătirea statelor UE pentru a preveni și a aborda mai bine viitoarele pandemii.

Context

Tratatul de la Maastricht din 1992 a creat un temei juridic clar pentru adoptarea de măsuri politice în domeniul sănătății. Ulterior, Tratatul de la Amsterdam din 1997 a consolidat aceste dispoziții, dând UE posibilitatea de a adopta măsuri care să asigure o bună protecție a sănătății umane.

Apariția unor probleme majore de sănătate, împreună cu libera circulație a pacienților și a cadrelor medicale în UE, precum și consecințele socioeconomice ale problemelor de sănătate fac ca sănătatea publică să ocupe o poziție din ce în ce mai importantă pe agenda UE. Înființarea agențiilor specializate, cum ar fi Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), pun în evidență rolul tot mai important al UE în politica din domeniul sănătății. Agenții precum Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) și Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) contribuie și mai mult la consolidarea politicilor europene în domeniul sănătății. Programul „UE pentru sănătate” a fost adoptat ca răspuns la pandemia de COVID-19 și pentru a îmbunătăți pregătirea pentru situații de criză în UE. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a determinat în general intensificarea eforturilor, punând accentul pe reziliența colectivă și pe securitatea sanitară transfrontalieră și orientând UE către o puternică uniune europeană a sănătății.

Obiectivele generale ale uniunii europene a sănătății pentru perioada 2021-2027 se axează pe preocupări imediate și pe termen lung în materie de sănătate. Acestea merg de la încercarea de a face față crizei provocate de pandemia de COVID-19 până la îmbunătățirea măsurilor de apărare împotriva riscurilor transfrontaliere la adresa sănătății, punerea în practică a unor inițiative precum Planul european de combatere a cancerului, Strategia farmaceutică pentru Europa și promovarea sănătății digitale. De asemenea, UE va continua să colaboreze pe plan mondial pentru a găsi soluții la problemele din domeniul sănătății, printre care și crearea de vaccinuri și combaterea infecțiilor rezistente la antimicrobiene.

Realizări și evoluții recente

A. Sănătatea în toate politicile

Abordarea „Sănătatea în toate politicile”, formulată ca o abordare la nivelul UE în 2006 și codificată la articolele 9 și 168 alineatul (1) din TFUE și la articolul 35 din Cartă, răspunde naturii transsectoriale a problemelor de sănătate publică și vizează integrarea aspectelor legate de sănătate în toate politicile relevante, pentru a îmbunătăți sănătatea populației și echitatea în materie de sănătate. De exemplu, Strategia „De la fermă la consumator” contribuie la producția nu doar a unor alimente sustenabile, ci și a unor produse alimentare mai sănătoase; Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării creează spații de viață mai curate și mai sănătoase; Programul „UE pentru sănătate” (2021-2027), împreună cu alte fonduri și programe, contribuie la abordarea problemelor de sănătate din diverse puncte de vedere. Mai multe politici au scopul de a preveni problemele de sănătate cauzate de schimbările climatice, cum ar fi creșterea numărului de decese cauzate de valuri de căldură și de dezastre naturale, precum și schimbarea modurilor de infecție în cazul bolilor transmise prin apă și al bolilor transmise de insecte, melci sau alte animale cu sânge rece.

B. Prevenirea bolilor și promovarea sănătății

Activitățile de prevenire din UE acoperă multe domenii, inclusiv inițiativele împotriva cancerului, a bolilor transmisibile și netransmisibile, vaccinarea și combaterea rezistenței la antimicrobiene.

Cancerul este a doua cauză de deces în UE. Impactul său depășește sfera personală și familială, afectând sistemele de sănătate și productivitatea economică globală. Cancerul a fost abordat la nivel european printr-o serie de inițiative. Parlamentul a înființat Comisia specială pentru lupta împotriva cancerului (BECA) (2020-2022), care examina măsurile pe care le poate aplica UE în combaterea cancerului. Planul european de combatere a cancerului acoperă prevenirea, diagnosticarea timpurie, tratamentul și monitorizarea și reprezintă reacția UE la provocările tot mai mari din domeniul gestionării cancerului. În septembrie 2022 Comisia a prezentat o nouă abordare care susține eforturile statelor membre de a încuraja recurgerea la screening pentru depistarea cancerului. Planul urmărește și să mărească rata de participare la screeningurile de depistare a cancerului de sân, colorectal și de col uterin la 90 % dintre persoanele eligibile până în 2050.

În decembrie 2021, Comisia a lansat inițiativa UE privind bolile netransmisibile – „Mai sănătoși împreună” pentru a ajuta țările UE să reducă poverile reprezentate de principalele boli netransmisibile și să crească starea de bine a cetățenilor. Se estimează că peste 84 de milioane de persoane din UE se confruntă cu probleme de sănătate mintală. Acțiunea comună a UE privind sănătatea mintală și starea de bine s-a derulat în perioada 2013- 2018 și a creat un cadru european de acțiune privind sănătatea mintală și starea de bine, care contribuie la promovarea sănătății mintale. Sinuciderea fiind a doua cauză principală a deceselor în grupa de vârstă 15-29 de ani, prevenirea, conștientizarea, nestigmatizarea și posibilitatea de a primi ajutor rămân de o importanță majoră. La 13 septembrie 2022, într-o rezoluție referitoare la efectele COVID-19 asupra tinerilor, Parlamentul a invitat Comisia să creeze un An European al Sănătății Mintale. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în Uniunea Europeană. Drogurile, alcoolul și consumul de tutun sunt factori legați de stilul de viață care au un impact grav asupra sănătății umane, iar lupta împotriva acestora reprezintă o preocupare majoră pentru politica de sănătate publică. Directiva privind produsele din tutun (Directiva 2014/40/UE) și Directiva privind accizele aplicate tutunului (Directiva 2011/64/UE a Consiliului) au fost etape importante ale acestei lupte. Consumul de droguri generează, de asemenea, costuri ce țin de sănătatea și siguranța publică și efecte negative asupra acestora. În decembrie 2020, Consiliul a aprobat noua Strategie a UE în materie de droguri 2021-2025. Documentul stabilește un cadru politic global și stabilește prioritățile strategice pentru politica UE privind drogurile ilicite în cadrul a trei axe principale: reducerea ofertei de droguri, reducerea cererii de droguri și abordarea efectelor nocive ale drogurilor. Eforturile de revizuire a Strategiei UE privind alcoolul din 2006 sunt blocate în prezent.

În ceea ce privește bolile transmisibile și amenințările transfrontaliere la adresa sănătății, ECDC a pus în aplicare un sistem de alertă precoce și de reacție, iar Comitetul pentru securitate sanitară al UE coordonează măsurile de combatere a focarelor de boală și a epidemiilor. În aceste cazuri, cooperarea cu Organizația Mondială a Sănătății a ONU (OMS) este esențială, după cum s-a putut constata în contextul izbucnirii pandemiei de COVID-19 la începutul anului 2020. Au fost adoptate numeroase măsuri ad hoc prin proceduri de urgență (a se vedea pagina specifică a EUR-Lex și site-ul Comisiei privind răspunsul la coronavirus).

În 2022, mandatul EMA a fost extins, iar un nou regulament privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate a extins mandatul ECDC și a acordat competențe suplimentare Autorității pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA).

C. Schimbări societale, tranziția demografică

Raportul Comisiei privind schimbările demografice din 2023 analizează provocările generate de îmbătrânirea populației, de scăderea acesteia și de reducerea numărului de persoane de vârstă activă. Găsirea de soluții la problema îmbătrânirii populației din UE, asigurarea unei calități bune a vieții la bătrânețe și viabilitatea sistemelor de sănătate reprezintă probleme importante. În 2020, OMS a lansat Deceniul îmbătrânirii sănătoase și, în acest context, Comisia a publicat o carte verde privind îmbătrânirea populației în ianuarie 2021.

Ca răspuns la dificultățile create de crizele migrației, în 2016 a fost adoptat Planul de acțiune privind integrarea resortisanților din țările terțe. Planul de acțiune abordează, printre altele, dezavantajele legate de sănătate cu care se confruntă migranții, inclusiv accesul la serviciile de sănătate. În 2020, Comisia a prezentat Agenda europeană privind migrația și noul Pact privind migrația și azilul, care vizează raționalizarea în continuare a politicilor europene în acest domeniu.

În 2015, Parlamentul a solicitat luarea de măsuri pentru reducerea inegalităților în rândul copiilor în domenii precum sănătatea și introducerea unei garanții pentru copii în contextul unui plan al UE de combatere a sărăciei în rândul copiilor. În iunie 2021, Consiliul a adoptat propunerea Comisiei de instituire a unei garanții europene pentru copii. Într-o primă etapă, statele membre au prezentat planuri naționale despre cum vor pune în aplicare Garanția pentru copii până în 2030, care urmează să fie revizuite o dată la doi ani.

D. Medicamente (2.2.5)

Un medicament este orice substanță sau combinație de substanțe folosită pentru tratamentul sau prevenirea bolilor la oameni. Directiva 2001/83/CE și Regulamentul (CE) nr. 726/2004 stabilesc cerințele și procedurile pentru acordarea autorizațiilor de introducere pe piață, precum și normele de monitorizare a produselor autorizate. Regulamentul (UE) 2019/1243 a modificat aceste acte legislative, punând în aplicare acțiuni speciale menite să garanteze accesibilitatea medicamentelor și să gestioneze deficitele de medicamente în întreaga UE. EMA este responsabilă cu înlesnirea creării de medicamente, cu evaluarea autorizațiilor de introducere pe piață, cu monitorizarea siguranței medicamentelor și cu transmiterea de informații profesioniștilor din domeniul sănătății. Trialurile clinice examinează eficacitatea și siguranța medicamentelor pentru oameni. Regulamentul (UE) nr. 536/2014, care a intrat în vigoare în ianuarie 2022, a stabilit norme armonizate pentru autorizarea și efectuarea trialurilor clinice în UE.

Ca parte a revizuirii în curs a legislației farmaceutice generale, Comisia și-a prezentat pachetul farmaceutic în aprilie 2023 (aprobat de Parlament la 10 aprilie 2024), cu scopul de a face medicamentele mai disponibile, mai accesibile și mai abordabile ca preț. În același timp, Comisia a propus o recomandare a Consiliului pentru intensificarea luptei împotriva rezistenței la antimicrobiene, bazată pe o abordare de tip „O singură sănătate”, care a fost adoptată la 13 iunie 2023.

E. e-Sănătatea

UE este în plină transformare digitală a sistemelor de sănătate. Digitalizarea sănătății se referă la integrarea tehnologiilor digitale și a sistemelor de gestionare a informațiilor în diferite aspecte ale sectorului sanitar. Aceasta presupune folosirea dosarelor electronice de sănătate (DES), recurgerea la telemedicină, folosirea dispozitivelor purtabile, a aplicațiilor mobile, a analizei datelor și a altor instrumente digitale. Digitalizarea sectorului asistenței medicale face parte din strategia UE privind piața unică digitală, care vizează o mai mare armonizare digitală între statele membre ale UE.

Rețeaua de e-sănătate este o rețea ce funcționează pe bază de voluntariat înființată în temeiul articolului 14 din Directiva 2011/24/UE, care oferă o platformă pentru autoritățile competente în domeniul sănătății digitale din statele membre. Comunicarea Comisiei din 2018 privind transformarea digitală a serviciilor de sănătate și de asistență în cadrul pieței unice digitale identifică drept priorități accesul sigur al cetățenilor la datele lor medicale (inclusiv la nivel transfrontalier), medicina personalizată și o mai bună cercetare prin intermediul unei infrastructuri comune de date la nivelul UE, precum și capacitarea cetățenilor cu ajutorul instrumentelor digitale pentru feedbackul din partea utilizatorilor și pentru îngrijirea centrată pe persoană (soluții mobile în domeniul sănătății, medicina personalizată). Infrastructura de servicii digitale de e-sănătate asigură continuitatea serviciilor de îngrijire pentru cetățenii europeni atunci când călătoresc în străinătate în UE. Propunerea legislativă din mai 2022 privind un spațiu european al datelor privind sănătatea (EHDS)urmărește să le permită cetățenilor UE să își controleze datele medicale, permițând utilizarea transfrontalieră pentru cercetare și inovare și asigurând, în același timp, conformitatea cu protecția datelor. La 24 aprilie 2024, Parlamentul a aprobat acordul provizoriu la care s-a ajuns cu Consiliul cu privire la EHDS.

F. Evaluarea tehnologiilor medicale (ETM)

ETM urmărește să ofere date bazate pe dovezi privind tehnologiile medicale, pentru ca politicile de sănătate să fie sigure, eficace, axate pe pacienți și cu un bun raport costuri-eficiență. Autoritățile naționale utilizează constatările realizate în cadrul ETM și pentru a decide ce tehnologii ar trebui decontate la nivel național. ETM evaluează valoarea adăugată a tehnologiilor medicale, inclusiv a medicamentelor, a dispozitivelor medicale și a instrumentelor de diagnosticare, a procedurilor chirurgicale, precum și a măsurilor de prevenire, diagnosticare sau tratament al bolilor. În decembrie 2021 a fost adoptat un nou regulament pentru evaluarea tehnologiilor medicale, care se va aplica treptat din ianuarie 2025.

Rolul Parlamentului European

Parlamentul a promovat în permanență o politică coerentă în domeniul sănătății publice prin numeroase avize, studii, dezbateri și rapoarte. În 2019, și-a asumat un rol mai proactiv de stabilire a agendei, insistând ca lupta împotriva cancerului să devină o prioritate absolută a politicii UE în domeniul sănătății. Având în vedere criza provocată de pandemia de COVID-19, Parlamentul și-a asumat un rol activ în promovarea unui răspuns european coordonat și a subliniat necesitatea unei cooperări mai strânse în domeniul sănătății pentru a crea o uniune europeană a sănătății.

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) este principalul reprezentant al Parlamentului în ceea ce privește aspectele legate de sănătate. La începutul anului 2023, Comisia ENVI a înființat o nouă Subcomisie permanentă pentru sănătate publică (SANT), care va consolida rolul Parlamentului în exercitarea controlului asupra politicilor UE în domeniul sănătății și în promovarea dezvoltării acestora. Totodată, Parlamentul a făcut din necesitatea unei abordări europene mai coordonate a combaterii cancerului una dintre prioritățile agendei politice în cea de-a 9-a legislatură – cea actuală – prin înființarea unei Comisii speciale pentru lupta împotriva cancerului.

Parlamentul a insistat să se creeze un program european de sine stătător în domeniul sănătății, care să asigure sprijin pentru Programul „UE pentru sănătate”. De asemenea, Parlamentul supraveghează punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență prin dialoguri, întrebări, studii și cercetări interne, reliefând importanța reformelor în domeniul sănătății. Parlamentul s-a pronunțat tot timpul și pentru promovarea bunăstării mintale la elaborarea politicilor UE.

Pentru informații suplimentare pe acest subiect, consultați site-ul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și cel al Subcomisiei pentru sănătate publică.

 

Filip Karan / Christian Kurrer