Întreprinderile mici și mijlocii
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) constituie coloana vertebrală a economiei UE, reprezentând 99 % din totalul întreprinderilor. Programele UE de sprijinire a IMM-urilor au urmărit să le îmbunătățească competitivitatea, accesul la finanțare și capacitatea de inovare. Inițiativele recente au încercat să ajute IMM-urile să treacă cu bine de provocări precum tranziția digitală, obligațiile legate de neutralitatea ca emisii nete de dioxid de carbon și redresarea economică pe fondul evoluțiilor geopolitice.
Temei juridic
IMM-urile operează în principal la nivel național, relativ puține dintre ele fiind angajate în activități comerciale transfrontaliere în interiorul UE. Cu toate acestea, IMM-urile fac obiectul legislației UE în diferite domenii, printre acestea numărându-se fiscalitatea [articolele 110-113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE)], concurența (articolele 101-109 din TFUE) și dreptul societăților comerciale (dreptul de stabilire – articolele 49-54 din TFUE). Definiția dată de Comisie IMM-urilor se regăsește în Recomandarea 2003/361/CE.
Obiective
Politica UE pentru IMM-uri are drept obiectiv să asigure că politicile și acțiunile Uniunii țin seama de nevoile întreprinderilor mici și contribuie la transformarea Europei într-un spațiu mai atractiv pentru crearea de întreprinderi și desfășurarea de activități economice. IMM-urile au aproximativ 100 de milioane de angajați, constituind o sursă esențială de spirit antreprenorial și inovare, esențiale pentru competitivitatea întreprinderilor din UE.
Realizări
A. Inițiativa „Small Business Act” (SBA)
O vastă inițiativă privind IMM-urile a fost prezentată de Comisie în iunie 2008 sub forma unei comunicări privind SBA. SBA a vizat crearea unui nou cadru de politici, care să integreze instrumentele existente și care să se bazeze pe Carta europeană pentru întreprinderile mici și pe o politică modernă a IMM-urilor în folosul creșterii și al ocupării forței de muncă. Documentul pleda mai degrabă pentru „o abordare de parteneriat politic cu statele membre”, decât pentru o abordare pe deplin comunitară.
1. Reglementarea inteligentă
Reducerea procedurilor administrative excesive reprezintă o prioritate de prim rang pentru Comisie în cadrul SBA. Modificările aduse la Directiva privind întârzierea efectuării plăților (care impune autorităților publice să efectueze plățile în termen de 30 de zile și reprezintă o garanție de plată pentru IMM-uri) și la Directiva privind facturarea electronică (care conferă facturilor electronice aceeași valoare ca celor pe hârtie) s-au dovedit deosebit de utile pentru întreprinderile mici. În plus, prin modernizarea politicii UE în materie de achiziții publice s-a putut reduce sarcina administrativă pentru IMM-urile care participă la proceduri de achiziții publice și au apărut posibilități mai atractive de a prezenta oferte comune. Această abordare a dus și la simplificarea obligațiilor de raportare financiară și la reducerea sarcinilor administrative pentru IMM-uri prin modernizarea achizițiilor publice în UE și a Directivei privind contabilitatea (Directiva 2013/34/UE).
În comunicarea sa intitulată „O mai bună legiferare: unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației” din aprilie 2021, Comisia a introdus abordarea bazată pe principiul numărului constant pentru elaborarea politicilor la nivelul UE, concentrându-se mai mult pe implicațiile și costurile aplicării legislației, în special pentru IMM-uri. Scopul acestei abordări a fost de a compensa noile sarcini administrative care rezultă din propunerile legislative ale Comisiei prin reducerea unui număr echivalent de sarcini existente.
2. Accesul la finanțare
De multe ori, piețele financiare nu reușesc să asigure finanțarea necesară pentru IMM-uri. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește îmbunătățirea disponibilității finanțării și a creditelor pentru IMM-uri prin acordarea de împrumuturi, garanții și capital de risc. Instituțiile financiare europene – Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții – și-au intensificat operațiunile pentru IMM-uri.
În noiembrie 2011, Comisia a prezentat „Un plan de acțiune pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor”. Printre altele, planul de acțiune a cuprins inițiative de politică menite să faciliteze accesul IMM-urilor la piețele de capital de risc.
3. IMM-urile și piața unică
SBA și comunicările Comisiei intitulate „Către un Act privind piața unică – Pentru o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate” și „Actul privind piața unică II” „au subliniat nevoia de a îmbunătăți continuu condițiile-cadru pentru întreprinderi pe piața unică”. Diferite inițiative și măsuri există deja sau sunt planificate pentru a facilita înființarea și funcționarea IMM-urilor pe piața internă. IMM-urile beneficiază de derogări în numeroase domenii, de exemplu în ceea ce privește normele în materie de concurență, impozitarea și dreptul societăților comerciale.
4. Politica în domeniul concurenței
De multă vreme, politica UE în materie de ajutoare de stat prevede condiții favorabile pentru IMM-uri, recunoscând dificultățile speciale cu care se confruntă acestea. În 2014, Comisia a adoptat un Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare, revizuit, pentru ajutoarele de stat [Regulamentul (UE) nr. 651/2014]. Una dintre componentele modernizării ajutoarelor de stat era flexibilitatea crescută conferită statelor membre, care puteau acorda ajutoare IMM-urilor fără a notifica în prealabil și fără a primi aprobarea Comisiei, cu condiția îndeplinirii anumitor condiții. În temeiul acestui regulament, IMM-urile au putut beneficia de sprijin public în valoare de până la 7,5 milioane EUR.
B. Rețelele UE pentru IMM-uri
Exemple de rețele destinate IMM-urilor:
- Servicii generale de sprijin pentru IMM-urile din UE: Rețeaua întreprinderilor europene, SOLVIT, Europa ta, birourile naționale de asistență tehnică REACH;
- Inovare și cercetare: Serviciul european de asistență pentru PI, Techweb pentru IMM-uri, Serviciul de asistență pentru IMM-uri: aspecte legate de PI în relațiile cu China;
- Sprijin specific sectoarelor: Rețeaua europeană a centrelor de afaceri și inovare, Rețeaua europeană de inovare la locul de muncă și Gate2Growth.
C. IMM-urile și cercetarea
Cercetarea și inovarea sunt cruciale pentru a asigura succesul și dezvoltarea pe termen lung ale IMM-urilor în UE. Programul Orizont 2020 pentru perioada 2014-2020 își propunea să creeze un mediu mai bun și mai cuprinzător pentru a susține activitățile de cercetare și inovare ale IMM-urilor. Ca parte a acestei abordări, IMM-urile erau încurajate să participe printr-un nou „instrument specific pentru IMM-uri”, care viza acoperirea deficiențelor de finanțare pentru activitățile de cercetare și inovare timpurii și de mare risc ale IMM-urilor.
În plus, îmbunătățirea competitivității IMM-urilor a fost unul dintre cele 11 obiective tematice pentru politica de coeziune în perioada 2014-2020. Au fost, de asemenea, realizate investiții suplimentare în IMM-uri în cadrul altor obiective tematice, în special cercetarea și inovarea, economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon și tehnologiile informației și comunicațiilor.
Orizont Europa, programul UE de finanțare pentru cercetare și inovare care se va derula până în 2027, conține un element nou pe care predecesorul său nu l-a avut – Consiliul European pentru Inovare, cu un buget de 10,1 miliarde EUR pentru a sprijini inovațiile revoluționare de-a lungul întregului ciclu de viață al întreprinderilor nou-înființate și IMM-urilor, de la cercetarea în fază incipientă la finanțarea și extinderea acestora.
În bugetul UE pe perioada 2028-2034, Comisia propune să mărească de aproape două ori bugetul pentru Orizont Europa. În plus, se va înființa un nou Fond european pentru competitivitate pentru a investi în tehnologii strategice. Astfel se vor strânge într-un cadru unic 14 mecanisme individuale de finanțare din CFM. Această simplificare, concepută în ideea de a face mai direct și mai coerent procesul de finanțare, răspunde unei dorințe stringente manifestate de IMM-uri în etapa de consultare.
D. Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME)
Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor (COSME) a fost înființat prin Regulamentul (UE) nr. 1287/2013și s-a desfășurat în perioada 2014-2020. El a avut un buget de 2,3 miliarde EUR și s-a putut lăuda cu următoarele rezultate:
- (Accesul la finanțare
- Acces pe piață și internaționalizare
- Spirit întreprinzător și de inovare
- Turismul și industriile creative
După ce COSME s-a terminat în 2020, activitățile sale au fost transferate către alte programe.
E. Inițiative începând din 2020
În martie 2020 Comisia a publicat „O nouă strategie industrială pentru Europa” și „O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală”, care includ propuneri pentru a ajuta IMM-urile să funcționeze și să se extindă. Drept reacție la impactul pandemiei de COVID-19 asupra lanțurilor de aprovizionare industriale și a IMM-urilor, în aprilie 2020, Parlamentul a adoptat rezoluția (2020/2616(RSP)) referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru a sprijini măsurile de redresare economică. În noiembrie 2020, deputații în Parlamentul European au adoptat rezoluția (2020/2076(INI)) prin care au solicitat Comisiei să prezinte o strategie industrială revizuită.
După cum s-a subliniat în strategia pentru IMM-uri, întreprinderile mici au nevoie de mai mult sprijin pentru a obține mai ușor finanțare. Pentru aceasta, Parlamentul și Consiliul au convenit asupra unor modificări ale Directivei 2014/65/UE privind piețele instrumentelor financiare, ca parte a acordului privind „Regulamentul privind cotarea IMM-urilor” din 2024. Ca răspuns la efectul negativ produs de inflație și de incertitudinea economică, cauzate în primul rând de creșterea costurilor la energie și materii prime, Comisia a publicat un „pachet de măsuri de ajutorare a IMM-urilor” în septembrie 2023. Acesta include:
- propunerea de regulament privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale; și
- propunerea de directivă de instituire a unui sistem de impunere în funcție de sediul central pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii.
Acesta prezintă, de asemenea, o serie de măsuri menite să îmbunătățească accesul la finanțare și la lucrătorii calificați și să sprijine IMM-urile pe tot parcursul ciclului lor de viață.
În februarie 2025, Comisia a propus mai multe „pachete Omnibus” pentru a simplifica reglementările pentru IMM-uri. Printre obiectivele concrete se numără reducerea atât a costurilor, cât și a obligațiilor de raportare cu cel puțin 35 % până în 2030.
În mai 2025, Comisia a lansat Strategia UE privind start-upurile și întreprinderile în fază de extindere, care grupează acțiunile în cinci domenii principale:
1. promovarea unui mediu favorabil inovării,
2. stimularea unor metode de finanțare mai bune,
3. sprijinirea creșterii și extinderii pieței;
4. atragerea și păstrarea talentelor în Europa;
5. facilitarea accesului la infrastructură, rețele și servicii.
În octombrie 2025, Comisia a strâns laolaltă potențiali investitori fondatori ca să creeze Fondul „Scaleup Europe”. Acest nou fond, în valoare de mai multe miliarde EUR, urmărește să investească în cele mai promițătoare întreprinderi din UE în domenii tehnologice strategice începând din primăvara lui 2026.
Pentru 2026, Comisia a anunțat că mai mult de jumătate din inițiativele pe care le are în plan vor fi propuneri de simplificare.
Rolul Parlamentului European
În 1983, Parlamentul a proclamat „Anul întreprinderilor mici și mijlocii și al artizanatului”, lansând o serie de inițiative pentru a încuraja dezvoltarea acestora. De atunci, Parlamentul și-a demonstrat în mod constant angajamentul față de încurajarea dezvoltării IMM-urilor europene. Există multe exemple.
- În iunie 2010, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la politica comunitară în materie de inovare într-o lume în schimbare. Parlamentul solicitat dezvoltarea unor instrumente de finanțare a IMM-urilor, cum sunt microcreditele, capitalul de risc pentru cei dornici să investească în întreprinderi inovatoare și „investitorii providențiali” dornici să sprijine proiecte de afaceri concepute de tineri cercetători. De asemenea, Parlamentul a invitat statele membre și Comisia să creeze stimulente fiscale, financiare, economice și administrative pentru investiții.
- În mai 2011, Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la revizuirea „Small Business Act”. Parlamentul și-a exprimat preocuparea despre faptul că testul IMM-urilor nu a fost aplicat în mod corespunzător și consecvent în toate noile propuneri legislative, în special la nivel național. În plus, Parlamentul a atenționat statele membre cu privire la pericolul suprareglementării, care se traduce printr-o depășire a cerințelor legislației UE la transpunerea directivelor europene în dreptul intern.
- În octombrie 2012, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile): competitivitate și oportunități de afaceri. Parlamentul s-a concentrat pe o serie de domenii, inclusiv reducerea sarcinilor administrative, sprijinirea competitivității și a creării de noi locuri de muncă, înființarea întreprinderilor noi și accesul la informații și la finanțare.
- În ianuarie 2014, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la reindustrializarea Europei în vederea promovării competitivității și a sustenabilității, în care subliniază importanța IMM-urilor în economia UE și solicită sprijin și asistență specifice pentru IMM-uri.
- În septembrie 2016, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la accesul la finanțare al IMM-urilor și creșterea diversității finanțării IMM-urilor în cadrul uniunii piețelor de capital.
- În iulie 2017, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la elaborarea unei ambițioase strategii industriale europene, ca prioritate strategică pentru creștere economică, ocuparea forței de muncă și inovare în Europa.
- În februarie 2019, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la o politică industrială europeană cuprinzătoare în domeniul inteligenței artificiale și al roboticii.
- În aprilie 2020, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale.
- În noiembrie 2020, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la o nouă strategie industrială pentru Europa, solicitând o strategie industrială care să implice toate ecosistemele industriale, inclusiv IMM-urile.
- În rezoluția sa din iulie 2022 referitoare la o mai bună legiferare: unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației,Parlamentul a solicitat Comisiei să facă public „calculatorul” bazat pe principiul numărului constant. Parlamentul a subliniat că, atunci când se aplică abordarea bazată pe principiul numărului constant, ar trebui luate în considerare toate costurile de asigurare a conformității, atât cele administrative, cât și cele de ajustare, și a subliniat necesitatea de a se asigura că această abordare este aplicată de statele membre și de autoritățile locale și regionale.
- În rezoluția sa din iulie 2023 referitoare la starea Uniunii IMM-urilor, Parlamentul a invitat Comisia să efectueze o evaluare globală a efectului cumulativ al legislației UE asupra IMM-urilor din UE și să propună simplificări acolo unde este necesar. Parlamentul a solicitat și adoptarea urgentă a unei directive revizuite privind întârzierea în efectuarea plăților și evaluarea unei posibile revizuiri a normelor privind ajutoarele de stat pentru a vedea cum sunt protejate interesele IMM-urilor. Comisia a fost invitată să își intensifice eforturile în ceea ce privește uniunea piețelor de capital și să deblocheze fonduri pentru creșterea economică a Europei.
Pentru mai multe informații pe acest subiect, consultați site-ul web al Comisiei pentru afaceri economice și monetare și al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie.
Anne Ploeger