Agenda digitală pentru Europa

Platformele de servicii digitale și tehnologiile emergente, cum ar fi inteligența artificială (IA), influențează profund peisajul nostru societal. Aceste inovații au redefinit modul în care comunicăm, facem cumpărături și accesăm informații online, devenind esențiale pentru viața noastră de zi cu zi. Agenda digitală europeană pentru perioada 2020-2030 are în vedere aceste schimbări. Ea acordă prioritate creării unor spații digitale sigure, asigurării unei concurențe loiale pe piețele digitale și consolidării suveranității digitale a Europei, vizând totodată neutralitatea climatică până în 2050.

Temei juridic

Deși tratatele nu specifică dispoziții privind tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), UE poate acționa în domenii de politică precum: industria [articolul 173 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE)], concurența (articolele 101 și 109 din TFUE), comerțul (articolele 206 și 207 din TFUE), rețelele transeuropene (articolele 170 și 172 din TFUE), cercetarea (articolele 179 și 190 din TFUE), energia (articolul 194 din TFUE), crearea pieței unice (articolul 114 din TFUE), libera circulație a mărfurilor (articolele 26 și 28-37 din TFUE), circulația persoanelor și a serviciilor (articolele 45 și 66 din TFUE), educația (articolele 165 și 166 din TFUE) și cultura (articolul 167 din TFUE).

Obiective

Ca urmare a Strategiei de la Lisabona, Agenda digitală pentru Europa din 2010 a subliniat că TIC sunt esențiale pentru obiectivele UE. În 2015, strategia privind piața unică digitală a dezvoltat în continuare agenda digitală, cu trei piloni: 1) asigurarea unui acces mai bun la bunuri și servicii digitale în întreaga Europă; 2) promovarea condițiilor optime pentru rețelele și serviciile digitale; și 3) amplificarea potențialului de creștere al economiei digitale.

Strategia din 2020, care urmărea conturarea viitorului digital al Europei, a vizat tehnologii care aduc beneficii cetățenilor, o economie competitivă și o societate deschisă și democratică. În 2021, această strategie a fost îmbogățită de Busola digitală pentru 2030, care detaliază obiectivele digitale ale UE pentru deceniul respectiv.

Realizări

A. Prima agendă digitală pentru Europa: 2010-2020

Prima agendă digitală:

  • prețuri reduse pentru comunicațiile electronice [Regulamentul (UE) 2022/612] și eliminarea tarifelor de roaming la 14 iunie 2017 („roaming la prețuri naționale”);
  • îmbunătățirea conectivității la internet cu o bandă largă de bază cuprinzătoare, prin valorificarea tehnologiilor mobile și prin satelit;
  • o mai bună protecție a consumatorilor în domeniul telecomunicațiilor prin reglementări privind protecția vieții private (Directiva 2009/136/CE) și protecția datelor, consolidate ulterior printr-un nou cadru de protecție a datelor [Regulamentul (UE) 2016/679 și Directiva (UE) 2016/680].

Pentru a încuraja dezvoltarea rețelelor și serviciilor digitale, Parlamentul a consolidat Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice. Acest organism promovează cooperarea dintre autoritățile naționale de reglementare și Comisie, încurajează cele mai bune practici și lucrează la armonizarea reglementărilor din domeniul comunicațiilor [Regulamentul (UE) 2018/1971]. Prima agendă digitală a pus accentul pe creșterea digitală prin promovarea competențelor digitale, a calculului de înaltă performanță, a digitalizării industriei, a dezvoltării IA și a modernizării serviciilor publice. În plus, UE a stabilit norme privind geoblocarea [Regulamentul (UE) 2018/302] și portabilitatea serviciilor digitale [Regulamentul (UE) 2017/1128], permițându-le consumatorilor să acceseze conținut online în toate statele membre.

Pe lângă noile cadre de reglementare privind protecția datelor menționate mai sus, UE a adoptat o serie de acte legislative pentru a înlesni dezvoltarea unei economii dinamice bazate pe date, cum ar fi:

  • regulamentul privind libera circulație a datelor fără caracter personal [Regulamentul (UE) 2018/1807], care permite firmelor și administrațiilor publice să stocheze și să prelucreze date fără caracter personal oriunde doresc;
  • Regulamentul privind securitatea cibernetică [Regulamentul (UE) 2019/881], care consolidează Agenția UE pentru Securitate Cibernetică (ENISA) și instituie un cadru de certificare a securității cibernetice pentru produse și servicii;
  • directiva privind datele deschise (Directiva (UE) 2019/1024), care prevede norme comune pentru o piață europeană a datelor deținute de guvern.

B. A doua agendă digitală pentru Europa: 2020-2030

A doua agendă digitală a avut în vedere schimbările profunde introduse de tehnologiile digitale și rolul esențial al serviciilor și al piețelor digitale, punând accentul pe obiectivele tehnologice și geopolitice ale UE. În comunicările sale privind conturarea viitorului digital al Europei și deceniul digital al Europei, Comisia a detaliat acțiuni pentru servicii și piețe digitale sigure. A acordat prioritate informaticii cuantice, strategiilor privind tehnologia blockchain, IA, semiconductorilor (Regulamentul european privind cipurile), suveranității digitale, securității cibernetice, 5G/6G, spațiilor europene ale datelor și standardelor tehnologice mondiale. La 9 martie 2021, UE a introdus o busolă pentru dimensiunea digitală care prezintă patru obiective pentru 2030:

  • Competențe: cel puțin 80 % din adulți ar trebui să aibă competențe digitale de bază, ar trebui să existe 20 de milioane de specialiști TIC angajați în UE și mai multe femei ar trebui să ocupe astfel de locuri de muncă;
  • Întreprinderi: 75 % din firme ar trebui să folosească servicii de cloud computing, volume mari de date și IA; peste 90 % dintre întreprinderile mici și mijlocii din UE ar trebui să atingă cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală; numărul de start-up-uri de tip unicorn din UE ar trebui să se dubleze;
  • Infrastructură: toate gospodăriile din UE ar trebui să aibă conectivitate la nivel de gigabit, iar toate zonele populate ar trebui să fie acoperite de tehnologia 5G; producția de semiconductori de ultimă generație și sustenabili din Europa ar trebui să reprezinte 20 % din producția mondială; în UE ar trebui implementate 10 000 de noduri periferice foarte sigure și neutre pentru climă, iar Europa ar trebui să aibă primul său calculator cuantic;
  • Servicii publice: toate serviciile publice esențiale ar trebui să fie disponibile online; toți cetățenii ar trebui să aibă acces la dosarele lor medicale electronice, iar 80 % din cetățeni ar trebui să folosească o soluție de identitate electronică.

Programul Europa digitală, introdus prin Regulamentul (UE) 2021/694, este o inițiativă a UE care alocă 7,5 miliarde EUR (2021-2027) pentru proiecte de tehnologie digitală în domenii precum supercalculul, IA, securitatea cibernetică, competențele digitale avansate și integrarea tehnologiei digitale, cu sprijinul centrelor de inovare digitală. Programul se aliniază altor fonduri ale UE, cum ar fi Orizont Europa, Mecanismul pentru interconectarea Europei pentru infrastructura digitală și Mecanismul de redresare și reziliență. Pe parcursul perioadei de redresare în urma pandemiei de COVID-19, statele membre sunt mandatate să direcționeze cel puțin 20 % din fondurile lor de redresare către proiecte de digitalizare [Regulamentul (UE) 2021/694].

Cartea albă privind IA din februarie 2020 a evidențiat rolul esențial al IA și beneficiile societale și economice preconizate în toate sectoarele. În octombrie 2020, Parlamentul a adoptat trei rezoluții referitoare la IA, în care a abordat aspecte legate de etică, răspunderea civilă și proprietatea intelectuală. Rezoluțiile au invitat Comisia să elaboreze un cadru juridic european pentru dezvoltarea și utilizarea etică a IA. La 21 aprilie 2021, Comisia a propus un regulament privind IA, care ar oferi o definiție și norme privind IA neutre din punct de vedere tehnologic și bazate pe riscuri. Parlamentul și-a adoptat poziția cu privire la această propunere în iunie 2023, cu amendamente substanțiale la textul Comisiei, în vederea negocierilor finale cu Consiliul. În septembrie 2022, Comisia a introdus o propunere de directivă privind răspunderea în legătură cu IA, care ar asigura o protecție egală pentru cei prejudiciați de IA. În plus, a fost prezentată o propunere de nouă directivă privind răspunderea pentru produsele cu defecte, pentru a include produsele digitale, cum ar fi IA.

Schimbul de date este esențial pentru viziunea în domeniul digital a Europei. Deși promovează inovarea bazată pe date, UE urmărește să mențină un echilibru cu viața privată, securitatea, etica și siguranța, analizând totodată posibilitatea utilizării datelor fără caracter personal și a schimbului de astfel de date pentru noile tehnologii și modele de afaceri. În februarie 2020, UE a lansat Cartea albă privind strategia în materie de date privind IA. Prima sa componentă, Regulamentul european privind guvernanța datelor [Regulamentul (UE) 2022/868], publicat la 3 iunie 2022, a intrat în vigoare în septembrie 2023 și pune accentul pe disponibilitatea datelor și pe încredere. La 23 februarie 2022, Comisia a introdus a doua componentă a strategiei, și anume propunerea de lege privind datele, care abordează accesul la datele întreprinderilor și ale consumatorilor. Discuțiile interinstituționale s-au încheiat în iunie 2023. La 26 ianuarie 2022, Consiliul, Parlamentul și Comisia au emis o declarație privind drepturile digitale europene, punând accentul pe o schimbare digitală bazată pe valori. Datele sunt esențiale pentru progresul societal, expansiunea economică și inovare. Spațiul european al datelor, cel de-al treilea element al strategiei, acoperă nouă sectoare și se află în centrul atenției Comisiei pentru perioada 2019-2025. În plus, UE lansează un cloud european, prin intermediul NextGenerationEU, bazat pe ecosistemul Gaia-X, pentru a sprijini fluiditatea datelor și a serviciilor.

O piatră de temelie a strategiei digitale este construirea unei piețe unice digitale mai sigure și mai deschise, care să pună accentul pe drepturile utilizatorilor și pe concurența loială în afaceri. Acest lucru implică doi piloni legislativi: Regulamentul privind serviciile digitale și Regulamentul privind piețele digitale, ambele modernizând reglementările privind serviciile digitale din UE. Adoptate de Parlament și de Consiliu în octombrie și, respectiv, septembrie 2022, ele oferă un set unificat de norme pentru întreaga UE. Regulamentul privind serviciile digitale definește responsabilitățile pentru serviciile intermediare, în special pentru platformele online. Platformele mari fac obiectul unor îndrumări specifice din cauza riscurilor pe care le prezintă în ceea ce privește diseminarea de conținut ilegal și dăunător. Regulamentul privind piețele digitale stabilește normele pentru întreprinderile cu statut de „controlor de acces”, vizându-le pe cele mai susceptibile de practici neloiale. Include servicii precum intermedierea online, rețelele sociale și tehnologia de tip cloud computing.

Pe baza Regulamentului privind serviciile digitale, în noiembrie 2022, Comisia a propus măsuri de eficientizare a colectării și a schimbului de date pentru închirierea de locuințe pe termen scurt. Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) a Parlamentului revizuiește această propunere și, din 15 noiembrie 2023, au loc triloguri.

Agenda digitală pune accentul pe e-guvernare și pe cooperarea transfrontalieră în sectorul public. La 18 noiembrie 2022, Comisia a propus un act privind Europa interoperabilă pentru a îmbunătăți serviciile publice în UE. Acesta va înființa Comitetul pentru Europa interoperabilă, cu reprezentanți ai statelor membre, ai Comisiei și ai altor organisme ale UE. Pandemia de COVID-19 a accelerat evoluțiile în materie de interoperabilitate la nivel european, fapt evidențiat în special de certificatul digital al UE privind COVID. Acest lucru a fost subliniat de o comunicare a Comisiei care a pus accentul pe îmbunătățirea cooperării transfrontaliere.

La 10 noiembrie 2022, ca răspuns la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au introdus o politică a UE în domeniul apărării cibernetice și un plan de acțiune vizând mobilitatea militară 2.0. Politica în domeniul apărării cibernetice și planul de acțiune vizând mobilitatea militară 2.0 urmăresc creșterea investițiilor în apărarea cibernetică, o mai mare cooperare între sectoarele cibernetice militare și civile, asigurarea unei gestionări eficiente a crizelor cibernetice și întărirea poziției UE în domeniul tehnologiilor cibernetice critice, consolidând astfel baza industrială tehnologică de apărare europeană.

Consolidarea încrederii în mediul online este esențială pentru creșterea economică și a societății. Regulamentul privind identificarea electronică [Regulamentul (UE) nr. 910/2014] oferă un cadru pentru interacțiuni digitale sigure între cetățeni, întreprinderi și autorități. În vederea realizării acestor obiective, Comisia a propus o modificare a Regulamentului privind identitatea digitală, care urmărește să permită unui procent de 80 % dintre cetățenii UE să acceseze servicii publice vitale în condiții de siguranță cu o identitate digitală până în 2030.

Pe lângă reglementare, UE pune accentul și pe educația digitală. Planul de acțiune pentru educația digitală (2021-2027) ajută statele membre să își adapteze sistemele de educație la era digitală. El acordă prioritate creării unui ecosistem solid de educație digitală și consolidării competențelor pentru transformarea digitală.

În decembrie 2020, o comunicare a Comisiei a prezentat un plan pentru redresarea și transformarea sectorului european al mass-mediei, inclusiv abordând aspecte precum fragmentarea pieței. Comunicarea a subliniat că este nevoie de sprijin mai mare la nivel național prin planuri de redresare aprobate și a evidențiat influența perturbatoare a platformelor online mondiale asupra mass-mediei, în special poziția lor dominantă asupra piețelor de date și publicitate.

Planul de acțiune pentru democrația europeană completează planul pentru mass-media și se axează pe redresarea sectorului și pe adaptarea digitală. El discută și declinul libertății mass-mediei din cauza amenințărilor tot mai mari la adresa jurnaliștilor. Indicele economiei și societății digitale (DESI) urmărește progresele în domeniul digital ale țărilor UE către o piață digitală unificată. Profilurile DESI anuale ajută statele membre să identifice domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri, iar indicatorii țin seama în prezent de Mecanismul de redresare și reziliență și de Busola pentru dimensiunea digitală.

Rolul Parlamentului European

În rezoluția sa din 12 martie 2019, Parlamentul a îndemnat Comisia să reevalueze domeniul de aplicare al Directivei privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (NIS) pentru a include alte sectoare esențiale care nu sunt acoperite de acte legislative specifice și pentru a viza și pericolele legate de digitalizare. Rezoluția a solicitat alinierea la o politică europeană consolidată în materie de securitate cibernetică și un rol mai important al Agenției UE pentru Securitate Cibernetică. În decembrie 2022, Directiva NIS2 (Directiva (UE) 2022/2555) a înlocuit directiva anterioară, extinzându-i domeniul de aplicare pentru a acoperi mai multe sectoare și entități. În septembrie 2022, Comisia a introdus o propunere de regulament privind reziliența cibernetică, urmărind o securitate mai bună pentru diferite produse tehnologice. Parlamentul și Consiliul au început negocierile cu privire la acest act în iunie 2023.

În cadrul Planului de acțiune pentru democrația europeană, Comisia a prezentat la 16 septembrie 2022 o propunere de act legislativ privind libertatea mass-mediei pentru a consolida pluralismul și libertatea mass-mediei în UE. Acest act ar urmări să răspundă problemelor de pe piața serviciilor mass-media și să consolideze independența mass-mediei. Ca răspuns, Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), împreună cu Comisia pentru cultură și educație (CULT) și Comisia IMCO au organizat audieri la 31 ianuarie și 6 februarie 2023 pentru a discuta propunerea. În prezent, au loc negocieri interinstituționale și se dorește încheierea lor înainte de sfârșitul legislaturii. În plus, pentru transparența proceselor democratice, este esențială reglementarea publicității politice, în special etichetarea clară. Comisia a prezentat o propunere în acest sens la 25 noiembrie 2021. La 11 iulie 2022, Comisia IMCO a găzduit o audiere axată pe transparența publicității politice, atât offline, cât și online. La 26 ianuarie 2023, Comisia IMCO, împreună cu comisiile CULT și LIBE, a adoptat un raport referitor la această propunere. Raportul a constituit baza negocierilor interinstituționale, iar la 7 noiembrie 2023 s-a ajuns la un acord politic. Concentrarea Parlamentului pe transformarea digitală a fost sprijinită cu consecvență de Departamentul său tematic pentru politici economice, științifice și privind calitatea vieții prin studii și un atelier pe tema dificultăților și oportunităților. În cursul procesului legislativ pentru Regulamentul privind serviciile digitale și Regulamentul privind piețele digitale, un studiu a examinat impactul publicității direcționate. Un atelier privind implicațiile propunerilor și o audiere cu avertizoarea de integritate Frances Haugen, fostă angajată la Facebook, au adus noi informații. În februarie 2022, un studiu a analizat impactul influențatorilor asupra publicității și a siguranței consumatorilor pe piața unică. În august 2022, un raport al aceluiași departament a discutat despre valorificarea noilor tehnologii pentru îmbunătățirea siguranței produselor și a evidențiat potențialele avantaje și dezavantaje.

În urma audierii publice comune din martie 2022, comisiile IMCO și LIBE, precum și Parlamentul în ansamblu au făcut colectiv progrese în legătură cu Regulamentul privind IA, adoptând un raport cu amendamente esențiale, introducând amendamente suplimentare și convenind în iunie 2023 asupra unui proiect de mandat de negociere pentru a stabili norme armonizate privind IA în UE.

La 25 octombrie 2023, deputații în Parlamentul European au solicitat interzicerea tehnicilor care creează dependență, cum ar fi scrolling la nesfârșit sau redarea automată a materialelor video. Unii deputați doresc, de asemenea, să introducă un „drept digital de a nu fi deranjat”, pe lângă o listă de bune practici în materie de design.

Pentru informații suplimentare pe acest subiect, consultați site-ul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și pe cel al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie.

 

Kristi Polluveer / Christina Ratcliff / Barbara Martinello / Jordan De Bono