Agenda digitală pentru Europa
Platformele de servicii digitale și tehnologiile emergente, cum ar fi inteligența artificială, influențează profund peisajul nostru societal. Aceste inovații au redefinit modul în care comunicăm, facem cumpărături și accesăm informații online, devenind esențiale pentru viața noastră de zi cu zi. Agenda digitală europeană pentru perioada 2020-2030 are în vedere aceste schimbări. Ea acordă prioritate creării unor spații digitale sigure, asigurării unei concurențe loiale pe piețele digitale și consolidării suveranității digitale a Europei, în concordanță cu dubla tranziție, digitală și verde.
Temei juridic
Deși tratatele nu specifică dispoziții privind tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), UE poate acționa, pe baza Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în domenii de politică precum: industrie, concurență, comerț, rețele transeuropene, cercetare, energie, crearea pieței unice, libera circulație a mărfurilor, circulația persoanelor și a serviciilor, educație și cultură.
Obiective
UE urmărește să capaciteze întreprinderile și cetățenii într-un viitor digital axat pe factorul uman, sustenabil și mai prosper. Ca urmare a Strategiei de la Lisabona, Agenda digitală pentru Europa din 2010 a subliniat că TIC sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor UE. În 2015, Strategia privind piața unică digitală a urmărit să asigure un acces mai bun la bunurile și serviciile digitale în întreaga Europă, să promoveze condiții optime pentru rețelele și serviciile digitale și să amplifice potențialul de creștere al economiei digitale. În 2020, strategia pentru conturarea viitorului digital al Europei a vizat tehnologii care aduc beneficii cetățenilor, a promovat o economie competitivă și a sprijinit o societate deschisă și democratică. În 2021, Busola pentru dimensiunea digitală a stabilit obiectivele digitale ale UE în ceea ce privește competențele, organizațiile guvernamentale, întreprinderile și infrastructura pentru 2030.
Realizări
A. Prima agendă digitală pentru Europa: 2010-2020
Prima agendă digitală a atins mai multe obiective-cheie:
- a redus prețurile pentru comunicațiile electronice [Regulamentul (UE) 2022/612] și a eliminat tarifele de roaming la 14 iunie 2017 („roaming la prețuri naționale”);
- a îmbunătățit conectivitatea la internet asigurând o bandă largă de bază cuprinzătoare, prin folosirea tehnologiilor mobile și prin satelit;
- a îmbunătățit protecția consumatorilor în domeniul telecomunicațiilor prin măsuri privind protecția vieții private (Directiva 2009/136/CE) și protecția generală a datelor [Regulamentul (UE) 2016/679 și Directiva (UE) 2016/680].
Pentru a încuraja dezvoltarea rețelelor și serviciilor digitale, Parlamentul a consolidat Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC). Acest organism promovează cooperarea dintre autoritățile naționale de reglementare și Comisie, încurajează bunele practici și lucrează la armonizarea reglementărilor din domeniul comunicațiilor [Regulamentul (UE) 2018/1971].
Prima agendă digitală a pus accentul pe creșterea digitală prin promovarea competențelor digitale, a calculului de înaltă performanță, a digitalizării industriei, a dezvoltării IA și a modernizării serviciilor publice. În plus, UE a stabilit norme privind geoblocarea [Regulamentul (UE) 2018/302] și portabilitatea serviciilor digitale [Regulamentul (UE) 2017/1128], permițându-le consumatorilor să acceseze conținut online în întreaga UE.
Pe lângă noul cadru de reglementare privind protecția datelor, Uniunea a adoptat o serie de acte legislative pentru a înlesni dezvoltarea unei economii dinamice bazate pe date, cum ar fi:
- Regulamentul privind libera circulație a datelor fără caracter personal [Regulamentul (UE) 2018/1807], care permite firmelor și administrațiilor publice să stocheze și să prelucreze date fără caracter personal oriunde doresc;
- Regulamentul privind securitatea cibernetică [Regulamentul (UE) 2019/881], care consolidează Agenția UE pentru Securitate Cibernetică și instituie un cadru de certificare a securității cibernetice pentru produse și servicii;
- Directiva privind datele deschise [Directiva (UE) 2019/1024], care prevede norme comune pentru o piață europeană a datelor deținute de guvern.
B. A doua agendă digitală pentru Europa: 2020-2030
A doua agendă digitală a avut în vedere schimbările introduse de tehnologiile digitale și rolul esențial al serviciilor și al piețelor digitale, punând accentul pe obiectivele tehnologice și geopolitice ale UE. În comunicările sale privind conturarea viitorului digital al Europei și deceniul digital al Europei, Comisia a detaliat acțiuni pentru servicii și piețe digitale sigure. A acordat prioritate informaticii cuantice, strategiilor privind tehnologia blockchain, IA, semiconductorilor (Regulamentul european privind cipurile), suveranității digitale, securității cibernetice, 5G/6G, spațiilor europene ale datelor și standardelor tehnologice mondiale.
În martie 2021, UE a introdus o busolă pentru dimensiunea digitală care prezintă patru obiective pentru 2030:
- competențe; cel puțin 80 % din adulți ar trebui să aibă competențe digitale de bază, ar trebui să existe 20 de milioane de specialiști TIC angajați în UE și mai multe femei ar trebui să ocupe astfel de locuri de muncă;
- întreprinderi: 75 % din firme ar trebui să folosească servicii de cloud computing, volume mari de date și IA; peste 90 % dintre întreprinderile mici și mijlocii din UE ar trebui să atingă cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală; numărul de start-upuri de tip unicorn (start-upuri de valoare ridicată) din UE ar trebui să se dubleze;
- infrastructură: toate gospodăriile din UE ar trebui să aibă conectivitate la nivel de gigabit, iar toate zonele populate ar trebui să fie acoperite de tehnologia 5G; producția de semiconductori de ultimă generație și sustenabili din Europa ar trebui să reprezinte 20 % din producția mondială; în UE ar trebui implementate 10 000 de noduri periferice foarte sigure și neutre pentru climă, iar Europa ar trebui să aibă primul său calculator cuantic;
- servicii publice: toate serviciile publice esențiale ar trebui să fie disponibile online; toți cetățenii ar trebui să aibă acces la dosarele lor medicale electronice, iar 80 % din cetățeni ar trebui să folosească o soluție de identitate electronică.
Programul Europa digitală, introdus prin Regulamentul (UE) 2021/694, este o inițiativă a UE care alocă 7,5 miliarde EUR (2021-2027) pentru proiecte de tehnologie digitală în domenii precum supercalculul, IA, securitatea cibernetică, competențele digitale avansate și integrarea tehnologiei digitale, cu sprijinul centrelor de inovare digitală.
1. Date
Schimbul de date este esențial pentru viziunea în domeniul digital a Europei. Întrucât promovează inovarea bazată pe date, UE urmărește să mențină un echilibru cu viața privată, securitatea, etica și siguranța, analizând totodată posibilitatea utilizării datelor fără caracter personal și a schimbului de astfel de date pentru noile tehnologii și modele de afaceri.
Strategia europeană privind datele a introdus ideea unor spații europene comune ale datelor care să acopere nouă sectoare, asigurând disponibilitatea unui volum mai mare de date pentru a fi utilizate în economie și societate, asigurând totodată menținerea controlului de către societățile și persoanele care generează datele. Cadrul european de reglementare privind datele este compus din Regulamentul general (UE) 2016/679 privind protecția datelor și Directiva (UE) 2016/680, din Regulamentul privind guvernanța datelor [Regulamentul (UE) 2022/868] referitor la disponibilitatea datelor și încredere și din Regulamentul privind datele [Regulamentul (UE) 2023/2854] referitor la accesul echitabil și drepturile utilizatorilor, asigurând în același timp protecția datelor cu caracter personal.
2. Inteligență artificială
Cartea albă privind inteligența artificială din februarie 2020 a evidențiat rolul esențial al IA în societatea modernă și a anticipat beneficiile societale și economice ale acesteia în toate sectoarele. Parlamentul a adoptat Regulamentul privind IA în martie 2024. Acesta protejează inteligența artificială de uz general, limitează folosirea sistemelor de identificare biometrică de către autoritățile de aplicare a legii, interzice atribuirea de punctaje sociale și folosirea IA pentru a manipula sau a exploata vulnerabilitățile utilizatorilor și garantează dreptul consumatorilor de a depune plângeri și de a primi explicații semnificative.
În septembrie 2022, Comisia a introdus o propunere de directivă privind răspunderea în materie de IA, care ar asigura o protecție egală pentru cei prejudiciați de IA. În plus, a fost prezentată o propunere de nouă directivă privind răspunderea pentru produsele cu defecte, pentru a include produsele digitale, cum ar fi IA.
3. Regulamentul privind serviciile digitale și Regulamentul privind piețele digitale
O piatră de temelie a strategiei digitale este construirea unei piețe unice digitale mai sigure și mai deschise, care să pună accentul pe drepturile utilizatorilor și pe concurența loială în afaceri. Acest lucru implică doi piloni legislativi: Regulamentul privind serviciile digitale și Regulamentul privind piețele digitale, ambele modernizând reglementările privind serviciile digitale din UE. Adoptate de colegiuitori în 2022 și fiind în vigoare din mai 2023, ele oferă un set unificat de norme pentru întreaga Uniune. Regulamentul privind serviciile digitale definește responsabilitățile pentru serviciile intermediare, în special pentru platformele online. Platformele mari fac obiectul unor îndrumări specifice din cauza riscurilor pe care le prezintă în ceea ce privește diseminarea de conținut ilegal și dăunător. Regulamentul privind piețele digitale stabilește normele pentru întreprinderile cu statut de „controlor de acces”, vizându-le pe cele mai susceptibile de practici neloiale. Include servicii precum intermedierea online, rețelele sociale și tehnologia de tip cloud computing. Pe baza Regulamentului privind serviciile digitale, Comisia a propus un regulament pentru eficientizarea colectării și a schimbului de date pentru închirierea de locuințe pe termen scurt. Procedura legislativă s-a încheiat cu succes prin semnarea actului final la 11 aprilie 2024.
4. E-guvernarea, identitatea electronică și moneda euro digitală
Agenda digitală pune accentul pe e-guvernare și pe cooperarea transfrontalieră în sectorul public. În martie 2024, după propunerea Comisiei din noiembrie 2022, Consiliul a adoptat Regulamentul privind Europa interoperabilă [Regulamentul (UE) 2024/903] pentru consolidarea serviciilor publice în UE. Acesta înființează Comitetul pentru Europa interoperabilă, cu reprezentanți ai statelor membre, ai Comisiei și ai altor organisme ale UE.
Consolidarea încrederii în mediul online este esențială pentru creșterea economică și a societății. Regulamentul (UE) nr. 910/2014privind identificarea electronică oferă un cadru pentru interacțiuni digitale sigure între cetățeni, întreprinderi și autorități. În vederea realizării acestor obiective, Parlamentul a adoptat în februarie 2024 un cadru pentru o identitate digitală europeană, care urmărește să permită până în 2030 unui procent de 80 % dintre cetățenii UE să acceseze servicii publice vitale în condiții de siguranță cu o identitate digitală. La 28 iunie 2023, Comisia a prezentat un pachet legislativ pentru a introduce un format digital pentru baza monetară a băncii centrale, care să completeze formatul său fizic și a stabilit normele și condițiile sale de utilizare.
5. Securitatea cibernetică
La 10 noiembrie 2022, ca răspuns la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au introdus o politică a UE în domeniul apărării cibernetice și un plan de acțiune vizând mobilitatea militară 2.0. Ambele urmăresc creșterea investițiilor în apărarea cibernetică, o mai mare cooperare între sectoarele cibernetice militare și civile, asigurarea unei gestionări eficiente a crizelor cibernetice și întărirea poziției UE în domeniul tehnologiilor cibernetice critice. Ele consolidează baza industrială și tehnologică de apărare europeană, care urmărește să creeze o industrie de apărare integrată la nivelul întregii UE. În decembrie 2022, Directiva NIS2 [Directiva (UE) 2022/2555] a înlocuit directiva anterioară, extinzându-i domeniul de aplicare pentru a acoperi mai multe sectoare și entități. În plus, în urma unei propuneri a Comisiei, în decembrie 2023 s-a ajuns la un acord informal referitor la un act legislativ privind reziliența cibernetică pentru a consolida securitatea diferitelor produse tehnologice. În aprilie 2024, Parlamentul a adoptat Regulamentul privind solidaritatea cibernetică, care urmărește să consolideze solidaritatea la nivelul UE și să detecteze mai ușor pericolele și incidentele cibernetice și să răspundă mai bine la acestea. Parlamentul și Consiliul au ajuns, de asemenea, la un acord cu privire la modificarea Regulamentului privind securitatea cibernetică.
6. Mass-media și democrația
În decembrie 2020, o comunicare a Comisiei a prezentat un plan pentru sprijinirea redresării și transformării sectorului european al mass-mediei. Comunicarea a subliniat că este nevoie de sprijin mai mare la nivel național prin planuri aprobate de redresare după COVID-19 și a evidențiat influența perturbatoare a platformelor online mondiale asupra mass-mediei, în special poziția lor dominantă pe piețele de date și publicitate. Planul de acțiune pentru democrația europeană completează planul pentru mass-media, menționat mai sus, și se axează pe consolidarea adaptării digitale a sectorului, pe libertatea și pluralismul mass-mediei și pe combaterea dezinformării. El discută și declinul libertății mass-mediei din cauza pericolelor tot mai mari la adresa jurnaliștilor.
7. Educație și competențe
Pe lângă reglementare, UE pune accentul și pe educația digitală. Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 ajută statele membre să își adapteze sistemele de educație la era digitală. El acordă prioritate creării unui ecosistem solid de educație digitală și consolidării competențelor pentru transformarea digitală.
8. Condițiile de muncă pentru lucrul pe platforme
La 9 decembrie 2021, Comisia a propus o directivă care conține o serie de măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme. Noile norme urmăresc să reglementeze modul în care se poate stabili în mod corect statutul profesional al lucrătorilor pe platforme și modul în care platformele digitale de muncă ar trebui să folosească algoritmi și IA pentru a monitoriza și a evalua lucrătorii din acest sector.
9. Infrastructura digitală
La 21 februarie 2024, Comisia a prezentat noi inițiative pentru infrastructura digitală din Europa, cu scopul de a iniția discuții privind propuneri concrete de promovare a inovării, a securității și a rezilienței infrastructurii digitale.
Rolul Parlamentului European
În rezoluția sa din 12 martie 2019, Parlamentul a îndemnat Comisia să reevalueze domeniul de aplicare al Directivei privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice și să caute soluții pentru amenințările legate de digitalizare, solicitând alinierea la o politică consolidată a UE în materie de securitate cibernetică și un rol mai important pentru Agenția UE pentru Securitate Cibernetică.
La 20 octombrie 2020, Parlamentul a adoptat trei rezoluții referitoare la IA care privesc etica, răspunderea civilă și proprietatea intelectuală, solicitând un cadru juridic european pentru IA bazat pe etică. Pentru a face progrese în ceea ce privește piața unică digitală, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la Regulamentul privind serviciile digitale. Aceasta propunea ca pachetul legislativ să consolideze piața internă, să garanteze protecția consumatorilor, să asigure paritatea în materie de ilegalitate în mediul offline și online, să mențină transparența, să respecte drepturile și să includă entități din afara UE care afectează consumatorii din UE. De asemenea, solicita o mai mare echitate, transparență și asumare a răspunderii în ceea ce privește moderarea conținutului serviciilor digitale. Rezoluția s-a bazat pe cercetări, pe un atelier și pe o serie de studii comandate de Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor. Alinierea propunerilor referitoare la Regulamentul privind serviciile digitale și la Piața unică digitală la rezoluțiile Parlamentului arată că Parlamentul poate influența agenda legislativă, chiar și fără un drept oficial de inițiativă legislativă.
La 20 mai 2021, în rezoluția sa referitoare la conturarea viitorului digital al Europei, Parlamentul a solicitat eliminarea oricăror bariere din calea funcționării pieței unice digitale și o mai bună utilizare a IA pentru consumatorii europeni.
La 12 decembrie 2023, Parlamentul a solicitat interzicerea tehnicilor care creează dependență, cum ar fi scrolling la nesfârșit sau redarea automată a materialelor video, la conceperea serviciilor online. Unii deputați doreau, de asemenea, să introducă un „drept digital de a nu fi deranjat”, pe lângă o listă de bune practici în materie de concepere a serviciilor digitale.
La 13 decembrie 2023, deputații în Parlamentul European au subliniat că este nevoie să se reevalueze normele UE privind geoblocarea pentru a elimina orice obstacole rămase și pentru a valorifica întregul potențial al pieței unice.
La 13 martie 2024, în cadrul Planului european de acțiune pentru democrație, Parlamentul a aprobat un regulament privind libertatea și pluralismul mass-mediei, care consolidează protecția independenței mass-mediei, precum și un alt regulament privind transparența proceselor democratice, care reglementează publicitatea politică.
Pentru informații suplimentare pe acest subiect, consultați site-ul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și pe cel al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie.
Alyssia Petit / Zuzanna Wala / Matteo Ciucci / Barbara Martinello