Fișe descriptive despre Uniunea Europeană
Parlamentul European
Vă rugăm să completați acest câmp.

Agenda digitală pentru Europa

Platformele de servicii digitale și tehnologiile emergente, cum ar fi inteligența artificială, continuă să remodeleze modul în care cetățenii europeni muncesc, comunică, fac cumpărături și învață. Începând din 2024, UE a trecut la executarea agendei de noi norme privind platformele, datele, identitatea digitală, IA și securitatea cibernetică care conduc la spații digitale sigure, concurență loială și suveranitate digitală aliniate la tranziția verde.

Temei juridic

Deși tratatele nu specifică dispoziții privind tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), UE poate acționa, în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în domenii de politică precum: industrie, concurență, comerț, rețele transeuropene, cercetare, energie, crearea pieței unice, libera circulație a mărfurilor, circulația persoanelor și a serviciilor, educație și cultură.

Obiective

Obiectivul UE este de a le permite cetățenilor și întreprinderilor să se bucure de un viitor digital centrat pe factorul uman, sigur și durabil. Pornind de la Agenda de la Lisabona și de la Agenda digitală 2010, Programul privind piața unică digitală din 2015 a extins accesul la bunuri și servicii digitale și a creat condiții mai bune pentru rețele și platforme. În 2020, strategia pentru conturarea viitorului digital al Europei a vizat tehnologii care aduc beneficii cetățenilor, care promovează o economie competitivă și o societate deschisă și democratică. Busola pentru dimensiunea digitală 2030Busola pentru dimensiunea digitală 2030 a stabilit obiective, care trebuie atinse până în 2030, pentru competențe, servicii publice digitale, transformarea întreprinderilor și o infrastructură rezilientă. Începând din 2022, Declarația privind drepturile și principiile digitale a integrat valorile UE – viața privată, incluziunea și durabilitatea – în toate inițiativele. Împreună, aceste componente direcționează acum Deceniul digital spre rezultatele dorite: fluxuri de date sigure, identitate digitală interoperabilă, piețe echitabile pentru platforme, o IA responsabilă și o securitate cibernetică solidă.

Realizări

A. Prima agendă digitală pentru Europa: 2010-2020

Pentru a încuraja dezvoltarea rețelelor și serviciilor digitale, Parlamentul a consolidat Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC). Acest organism promovează cooperarea dintre autoritățile naționale de reglementare și Comisie, încurajează bunele practici și lucrează la armonizarea reglementărilor din domeniul comunicațiilor [Regulamentul (UE) 2018/1971].

Prima agendă digitală a pus accentul pe creșterea digitală prin promovarea competențelor digitale, a calculului de înaltă performanță, a digitalizării industriei, a dezvoltării IA și a modernizării serviciilor publice. În plus, UE a stabilit norme privind geoblocarea [Regulamentul (UE) 2018/302] și portabilitatea serviciilor digitale [Regulamentul (UE) 2017/1128], permițându-le consumatorilor să acceseze conținut online în întreaga UE.

Pe lângă noul cadru de reglementare privind protecția datelor, Uniunea a adoptat o serie de acte legislative pentru a înlesni dezvoltarea unei economii dinamice bazate pe date, cum ar fi:

B. A doua agendă digitală pentru Europa: Busola pentru dimensiunea digitală 2030

Această agendă digitală a avut în vedere schimbările introduse de tehnologiile digitale și rolul esențial al serviciilor și al piețelor digitale, punând accentul pe obiectivele tehnologice și geopolitice ale UE. În comunicările sale privind conturarea viitorului digital al Europei și deceniul digital al Europei, Comisia a detaliat acțiuni pentru servicii și piețe digitale sigure. A acordat prioritate informaticii cuantice, strategiilor privind tehnologia blockchain, IA, semiconductorilor (Regulamentul european privind cipurile), suveranității digitale, cerințelor orizontale în materie de securitate cibernetică pentru produsele cu elemente digitale (Regulamentul (UE) 2019/2020, modificat prin Regulamentul (UE) 2024/2847), 5G/6G, spațiilor europene ale datelor și standardelor tehnologice mondiale.

În martie 2021, UE a introdus o busolă pentru dimensiunea digitală care prezintă patru obiective pentru 2030:

  • competențe; cel puțin 80 % din adulți ar trebui să aibă competențe digitale de bază, ar trebui să existe 20 de milioane de specialiști TIC angajați în UE și mai multe femei ar trebui să ocupe astfel de locuri de muncă;
  • întreprinderi: 75 % din firme ar trebui să folosească servicii de cloud computing, volume mari de date și IA; peste 90 % dintre întreprinderile mici și mijlocii din UE ar trebui să atingă cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală; numărul de start-upuri de tip unicorn (start-upuri de valoare ridicată) din UE ar trebui să se dubleze;
  • infrastructură: toate gospodăriile din UE ar trebui să aibă conectivitate la nivel de gigabit, iar toate zonele populate ar trebui să fie acoperite de tehnologia 5G; producția de semiconductori de ultimă generație și sustenabili din Europa ar trebui să reprezinte 20 % din producția mondială; în UE ar trebui implementate 10 000 de noduri periferice foarte sigure și neutre pentru climă, iar Europa ar trebui să aibă primul său calculator cuantic;
  • servicii publice: toate serviciile publice esențiale ar trebui să fie disponibile online; toți cetățenii ar trebui să aibă acces la dosarele lor medicale electronice, iar 80 % din cetățeni ar trebui să folosească o soluție de identitate electronică.

Programul Europa digitală, introdus prin Regulamentul (UE) 2021/694, este o inițiativă a UE care alocă 7,5 miliarde EUR (2021-2027) pentru proiecte de tehnologie digitală în domenii precum supercalculul, IA, securitatea cibernetică, competențele digitale avansate și integrarea tehnologiei digitale, cu sprijinul centrelor de inovare digitală.

Programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital stabilește obiective obligatorii din punct de vedere juridic începând din septembrie 2022, transformând Busola pentru dimensiunea digitală dintr-o strategie într-un instrument de punere în aplicare cu raportare anuală și mecanisme de cooperare între statele membre.

1. Date

Schimbul de date este esențial pentru viziunea în domeniul digital a Europei. Întrucât promovează inovarea bazată pe date, UE urmărește să mențină un echilibru cu viața privată, securitatea, etica și siguranța, analizând totodată posibilitatea utilizării datelor fără caracter personal și a schimbului de astfel de date pentru noile tehnologii și modele de afaceri.

Strategia europeană privind datele a introdus ideea unor spații europene comune ale datelor care să acopere nouă sectoare, asigurând disponibilitatea unui volum mai mare de date pentru a fi utilizate în economie și societate, oferind totodată societăților și persoanelor un control mai mare asupra datelor pe care le generează. Cadrul european de reglementare privind datele este compus din Regulamentul general privind protecția datelor [Regulamentul (UE) 2016/679] și Directiva privind protecția datelor în materie de asigurare a respectării legii [Directiva (UE) 2016/680], din Regulamentul privind guvernanța datelor [Regulamentul (UE) 2022/868] referitor la disponibilitatea datelor și încredere și din Regulamentul privind datele [Regulamentul (UE) 2023/2854] referitor la accesul echitabil și drepturile utilizatorilor, asigurând în același timp protecția datelor cu caracter personal.

2. Inteligența artificială

Cartea albă privind inteligența artificială (IA) din februarie 2020 a evidențiat rolul esențial al IA în societatea modernă și a anticipat beneficiile societale și economice ale acesteia în toate sectoarele. Parlamentul a adoptat Regulamentul privind IA în martie 2024. Acesta introduce măsuri de protecție legate de utilizarea inteligenței artificiale de uz general, limitează folosirea sistemelor de identificare biometrică de către autoritățile de aplicare a legii, interzice atribuirea de punctaje sociale și folosirea IA pentru a manipula sau a exploata vulnerabilitățile utilizatorilor și garantează dreptul consumatorilor de a depune plângeri și de a primi explicații semnificative. Regulamentul privind IA este în vigoare de la 1 august 2024, fiind aplicat pe etape (6/9/12/24/36 de luni), completat de Oficiul european pentru IA pentru coordonarea aplicării la nivelul UE.

În septembrie 2022, Comisia a introdus o propunere de directivă privind răspunderea în materie de IA, care ar asigura o protecție egală pentru cei prejudiciați de IA, deși respectiva propunere a fost între timp retrasă. În plus, a fost prezentată o nouă directivă privind răspunderea pentru produsele cu defecte (Directiva (UE) 2024/2853) pentru produsele digitale, cum ar fi IA.

3. Regulamentul privind serviciile digitale și Regulamentul privind piețele digitale

O piatră de temelie a strategiei digitale este construirea unei piețe unice digitale mai sigure și mai deschise, care să pună accentul pe drepturile utilizatorilor și pe concurența loială în afaceri. Acest lucru implică doi piloni legislativi: Regulamentul privind serviciile digitale și Regulamentul privind piețele digitale, ambele modernizând reglementările privind serviciile digitale din UE. Adoptate de colegiuitori în 2022 și fiind în vigoare din mai 2023, ele oferă un set unificat de norme pentru întreaga Uniune. Regulamentul privind serviciile digitale definește responsabilitățile pentru serviciile intermediare, în special pentru platformele online. Platformele mari fac obiectul unor îndrumări specifice din cauza riscurilor pe care le prezintă în ceea ce privește diseminarea de conținut ilegal și dăunător. Regulamentul privind piețele digitale stabilește normele pentru întreprinderile cu statut de „controlor de acces”, vizându-le pe cele mai susceptibile de practici neloiale. Include servicii precum intermedierea online, rețelele sociale și tehnologia de tip cloud computing. Pe baza Regulamentului privind serviciile digitale, Comisia a propus un regulament pentru eficientizarea colectării și a schimbului de date pentru închirierea de locuințe pe termen scurt. Regulamentul privind serviciile digitale se aplică integral de la 17 februarie 2024. Asigurarea respectării Regulamentului privind piețele digitale s-a intensificat în 2025, odată cu primele amenzi aplicate controlorilor de acces, iar asigurarea respectării legii și monitorizarea reprezintă în prezent un element-cheie al activității Comisiei.

4. E-guvernarea, identitatea electronică și moneda euro digitală

Agenda digitală pune accentul pe e-guvernare și pe cooperarea transfrontalieră în sectorul public. În martie 2024, după propunerea Comisiei de stabilire a unor măsuri pentru un nivel ridicat de interoperabilitate a sectorului public în întreaga Uniune, din noiembrie 2022, Consiliul a adoptat Regulamentul privind Europa interoperabilă [Regulamentul (UE) 2024/903] pentru consolidarea serviciilor publice în UE. Acesta înființează Comitetul pentru Europa interoperabilă, cu reprezentanți ai statelor membre, ai Comisiei și ai altor organisme ale UE.

Consolidarea încrederii în mediul online este esențială pentru creșterea economică și a societății. Regulamentul privind identificarea electronică [Regulamentul (UE) nr. 910/2014] oferă un cadru pentru interacțiuni digitale sigure între cetățeni, întreprinderi și autorități. În vederea realizării acestor obiective, Parlamentul a adoptat în februarie 2024 un cadru pentru o identitate digitală europeană [Regulamentul (UE) 2024/1183], care urmărește să permită până în 2030 unui procent de 80 % dintre cetățenii UE să acceseze servicii publice vitale în condiții de siguranță cu o identitate digitală. Regulamentul (UE) 2024/1183 (eIDAS 2.0) este în vigoare de la 20 mai 2024, iar statele membre pregătesc introducerea portofelelor UE pentru identitatea digitală.

5. Securitatea cibernetică

La 10 noiembrie 2022, ca răspuns la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au introdus o politică a UE în domeniul apărării cibernetice și un plan de acțiune vizând mobilitatea militară 2.0. Ambele urmăresc creșterea investițiilor în apărarea cibernetică, o mai mare cooperare între sectoarele cibernetice militare și civile, asigurarea unei gestionări eficiente a crizelor cibernetice și întărirea poziției UE în domeniul tehnologiilor cibernetice critice. Se consolidează astfel baza industrială și tehnologică de apărare europeană, care urmărește să creeze o industrie de apărare integrată la nivelul întregii UE. În decembrie 2022, Directiva privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune (Directiva NIS 2) a înlocuit predecesorul său, extinzându-i domeniul de aplicare pentru a acoperi mai multe sectoare și entități. Termenul de transpunere a Directivei NIS 2 a fost 17 octombrie 2024, cu acțiuni subsecvente de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru întârzieri. Regulamentul privind cerințele orizontale în materie de securitate cibernetică pentru produsele cu elemente digitale (Actul privind reziliența cibernetică) a intrat în vigoare la 10 decembrie 2024, obligațiile principale trebuind să fie îndeplinite până în decembrie 2027. În aprilie 2024, Parlamentul a adoptat Regulamentul privind solidaritatea cibernetică, care urmărește să consolideze solidaritatea la nivelul UE, să detecteze mai ușor pericolele și incidentele cibernetice și să răspundă mai bine la acestea. Parlamentul și Consiliul au ajuns, de asemenea, la un acord cu privire la modificarea Regulamentului privind securitatea cibernetică.

6. Mass-media și democrația

În decembrie 2020, o comunicare a Comisiei a prezentat un plan de acțiune pentru sprijinirea redresării și transformării sectorului european al mass-mediei. Comunicarea a subliniat că este nevoie de sprijin mai mare la nivel național prin planuri aprobate de redresare după COVID-19 și a evidențiat influența perturbatoare a platformelor online mondiale asupra mass-mediei, în special poziția lor dominantă pe piețele de date și publicitate. Planul de acțiune pentru democrația europeană completează planul pentru mass-media, menționat mai sus, și se axează pe consolidarea adaptării digitale a sectorului, pe libertatea și pluralismul mass-mediei și pe combaterea dezinformării. El discută și declinul libertății mass-mediei din cauza pericolelor tot mai mari la adresa jurnaliștilor. Regulamentul de stabilire a unui cadru comun pentru serviciile mass-media în cadrul pieței interne (Legea europeană privind libertatea mass-media), adoptat în martie 2024, garantează independența editorială și pluralismul mass-media și protejează jurnaliștii împotriva supravegherii.

7. Educație și competențe

Pe lângă reglementare, UE pune accentul și pe educația digitală. Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 ajută statele membre să își adapteze sistemele de educație la era digitală. El acordă prioritate creării unui ecosistem solid de educație digitală și consolidării competențelor pentru transformarea digitală.

8. Condițiile de muncă în cadrul muncii pe platforme

Directiva privind îmbunătățirea condițiilor de muncă în cadrul muncii pe platforme (Directiva privind munca pe platforme) a fost adoptată în octombrie 2024, clarificând criteriile privind statutul profesional și reglementând gestionarea algoritmică.

9. Infrastructura digitală

La 21 februarie 2024, Comisia a prezentat noi inițiative pentru infrastructura digitală din Europa, cu scopul de a iniția discuții privind propuneri concrete de promovare a inovării, a securității și a rezilienței infrastructurii digitale.

Rolul Parlamentului European

În rezoluția sa referitoare la amenințările la adresa securității în legătură cu prezența tehnologică în creștere a Chinei în UE și posibilele acțiuni la nivelul UE de reducere a acestora, din 12 martie 2019, Parlamentul a îndemnat Comisia să reevalueze domeniul de aplicare al Directivei privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice și să caute soluții pentru amenințările legate de digitalizare, solicitând alinierea la o politică consolidată a UE în materie de securitate cibernetică și un rol mai important pentru Agenția UE pentru Securitate Cibernetică.

La 20 octombrie 2020, Parlamentul a adoptat trei rezoluții referitoare la IA care privesc etica, răspunderea civilă și proprietatea intelectuală, solicitând un cadru juridic european pentru IA bazat pe etică. Pentru a face progrese în ceea ce privește piața unică digitală, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la Regulamentul privind serviciile digitale. Aceasta propunea ca pachetul legislativ să consolideze piața internă, să garanteze protecția consumatorilor, să asigure paritatea în materie de ilegalitate în mediul offline și online, să mențină transparența, să respecte drepturile și să includă entități din afara UE care afectează consumatorii din UE. De asemenea, solicita o mai mare echitate, transparență și asumare a răspunderii în ceea ce privește moderarea conținutului serviciilor digitale. Rezoluția s-a bazat pe cercetare, pe un atelier privind normele în materie de comerț electronic adecvate erei digitale și pe mai multe studii privind serviciile digitale, cu accent pe comerțul electronic și inteligența artificială, comandate de Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor. Alinierea propunerilor referitoare la Regulamentul privind serviciile digitale și la cel privind piața unică digitală la rezoluțiile Parlamentului arată că Parlamentul poate influența agenda legislativă, chiar și fără să aibă drept oficial de inițiativă legislativă.

La 20 mai 2021, în rezoluția sa referitoare la conturarea viitorului digital al Europei, Parlamentul a solicitat eliminarea oricăror bariere din calea funcționării pieței unice digitale și o mai bună utilizare a IA pentru consumatorii europeni.

La 12 decembrie 2023, Parlamentul a solicitat în rezoluția sa referitoare la conceperea serviciilor online pentru a crea dependență și protecția consumatorilor pe piața unică a UE interzicerea tehnicilor care creează dependență, cum ar fi scrolling la nesfârșit sau redarea automată a materialelor video, la conceperea serviciilor online. Unii deputați doreau, de asemenea, să vadă introdus un „drept digital de a nu fi deranjat”, pe lângă o listă de bune practici în materie de concepere a serviciilor digitale.

La 13 decembrie 2023, deputații în Parlamentul European au subliniat că este nevoie să se reevalueze normele UE privind geoblocarea pentru a elimina orice obstacole rămase și pentru a valorifica întregul potențial al pieței unice.

La 13 martie 2024, în cadrul Planului european de acțiune pentru democrație, Parlamentul a emis o rezoluție de aprobare a regulamentului propus privind libertatea și pluralismul mass-mediei (Regulamentul european privind libertatea mass-mediei), care consolidează protecția independenței mass-mediei, și a aprobat regulamentul privind transparența proceselor democratice (Regulamentul (UE) 2024/900), care reglementează publicitatea politică.

Parlamentul, în calitate de colegiuitor pentru Regulamentul privind serviciile digitale, Regulamentul privind piețele digitale și Regulamentul privind inteligența artificială, monitorizează punerea în aplicare a Directivei NIS 2 și a Regulamentului privind reziliența cibernetică prin activitatea sa în comisii, prin cerințele de raportare și prin acțiunile subsecvente punerii în aplicare de către Comisie.

Pentru informații suplimentare pe acest subiect, consultați site-ul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și pe cel al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie.

 

Maxim Hauk