Fișe descriptive despre Uniunea Europeană
Parlamentul European
Vă rugăm să completați acest câmp.

Politica în materie de inovare

Politica în materie de inovare contribuie la transformarea cercetării în noi produse și servicii care creează locuri de muncă, consolidează competitivitatea globală a Uniunii și îmbunătățesc calitatea vieții oamenilor. Uniunea susține inovarea prin programe de finanțare precum Orizont Europa (93,4 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027), care sprijină cercetarea și dezvoltarea întreprinderilor. Printre inițiativele recente se numără Noua agendă europeană de inovare (2022), Regulamentul privind industria „zero net” pentru a stimula producția de tehnologii curate și Busola pentru competitivitate (2025), care cuprinde măsuri pentru a elimina decalajul în materie de inovare față de concurenții de la nivel mondial.

Temei juridic

Articolul 173 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care prevede că „Uniunea și statele membre asigură condițiile necesare competitivității industriei Uniunii”.

Articolele 179-190 din TFUE reglementează politica Uniunii în domeniul cercetării și dezvoltării tehnologice (CDT) și politica spațială. Instrumentul principal al politicii în domeniul CDT îl constituie programul-cadru multianual, care definește obiectivele, prioritățile și pachetul financiar de sprijin. Programele-cadru de CDT sunt adoptate de Parlamentul European și Consiliu, după consultarea în prealabil a Comitetului Economic și Social European.

Obiective

Importanța politicii în materie de inovare este larg recunoscută și este strâns legată de alte politici ale Uniunii, cum ar fi cele privind ocuparea forței de muncă, competitivitatea, clima și mediul, industria și energia. Rolul inovării este de a transforma rezultatele cercetării în servicii și produse noi și mai bune, pentru a rămâne competitivi pe piața mondială și a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor.

Uniunea cheltuiește un procent mai mic din PIB-ul anual (2,2 % în 2022) decât Statele Unite (3,5 % în 2022) sau Republica Coreea (4,9 % în 2022) pentru cercetare și dezvoltare (C&D). De asemenea, există un efect de „exod al creierelor”, în condițiile în care mulți din cei mai buni cercetători și inovatori ai Uniunii se mută în țări care oferă condiții mai favorabile. Piața Uniunii continuă să fie fragmentată și nu este suficient de deschisă inovării. Pentru a schimba aceste tendințe, Uniunea a elaborat conceptul de „Uniune a inovării”. Scopul său este:

  • să transforme Uniunea într-un actor de clasă mondială în domeniul științei;
  • să elimine obstacolele din calea inovării – cum ar fi costurile ridicate ale brevetării, fragmentarea pieței, procesul lent de stabilire a standardelor și lipsa de personal calificat – care împiedică intrarea rapidă a ideilor pe piață;
  • să revoluționeze modul în care sectorul public și privat colaborează, în special prin implementarea parteneriatelor europene pentru inovare dintre instituțiile Uniunii, autoritățile naționale și regionale și companii.

Realizări

A. O Uniune a inovării

Uniunea inovării a fost una dintre cele șapte inițiative-pilot din cadrul Strategiei Europa 2020 pentru o economie inteligentă, sustenabilă și favorabilă integrării. Lansat de Comisie în 2010, aceasta a urmărit crearea unei veritabile piețe unice europene pentru inovare. Pentru realizarea acestui lucru, s-au propus diverse măsuri în domeniile protecției brevetelor, standardizării, achizițiilor publice și reglementării inteligente. Au fost introduse o serie de instrumente pentru a măsura și monitoriza situația în întreaga Uniune și progresele realizate:

  • un tablou de bord cuprinzător privind inovarea în Uniune bazat pe 32 de indicatori și o piață europeană a cunoașterii pentru brevete și licențe. Tabloul de bord european privind inovarea (TBEI) este un instrument al Comisiei elaborat în cadrul Strategiei de la Lisabona pentru a oferi o evaluare comparativă a performanței în materie de inovare a statelor membre ale UE, a altor țări europene și a regiunilor învecinate;
  • Un tablou de bord regional privind inovarea, care clasifică regiunile europene în patru grupe de performanță în materie de inovare: „lideri în materie de inovare”, „inovatori puternici”, „inovatori moderați” și „inovatori emergenți”. Acesta oferă o cartografiere mai detaliată a inovării la nivel local.

Uniunea inovării a propus, de asemenea, măsuri pentru a finaliza Spațiul european de cercetare cu scopul de a asigura o mai bună coerență între politicile de cercetare ale Uniunii și cele naționale, precum și pentru a elimina obstacolele din calea mobilității cercetătorilor. În domeniul educației, Comisia sprijină proiecte vizând elaborarea unor noi programe care să remedieze insuficiența mâinii de lucru calificate în domeniul inovării.

B. Orizont 2020 și Orizont Europa

În calitate de inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020 vizând asigurarea competitivității Europei la nivel mondial, Orizont 2020, dotat cu un buget de 74,8 miliarde EUR (adaptat în 2015) a fost instrumentul financiar care sprijinea implementarea Uniunii inovării. Deși a fost cel de-al optulea program-cadru al UE (2014-2020) pentru cercetare, Orizont 2020 a fost primul program care includea activitățile de cercetare și inovare.

Programul Orizont Europa a fost creat prin Regulamentul (UE) 2021/695, care stabilește obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii Europene și normele pentru acordarea finanțării.

Cu ocazia revizuirii la jumătatea perioadei a bugetului pe termen lung al UE – cadrul financiar multianual (CFM) – pentru perioada 2021-2027, s-au introdus modificări legate de ajutorul acordat Ucrainei, s-a majorat Fondul european de apărare și s-a creat platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP). Prin urmare, bugetul programului Orizont Europa a fost redus de la suma inițială de 95,5 miliarde EUR la 93,4 miliarde EUR, cu efect din 2025.

Al doilea plan strategic Orizont Europa pentru perioada 2025-2027, adoptat în martie 2024, definește trei domenii prioritare principale: 1) tranziția verde; 2) tranziția digitală și 3) o Europă mai rezilientă, mai competitivă, mai inclusivă și mai democratică. În plus, autonomia strategică deschisă și asigurarea rolului de lider al Europei în dezvoltarea și implementarea tehnologiilor critice constituie principii generale care orientează investițiile în cele trei domenii.

La 16 iulie 2025, Comisia a publicat o propunere privind următorul cadru (Orizont Europa 2028-2034), care face în prezent obiectul negocierilor interinstituționale.

C. Politica de coeziune

Politica de coeziune se axează, de asemenea, pe cercetare și pe inovare. În regiunile mai dezvoltate, cel puțin 85 % din resursele Fondului European de Dezvoltare Regională la nivel național sunt alocate obiectivelor legate de inovare, prioritățile pentru perioada 2021-2027 fiind investițiile într-o Europă mai inteligentă, mai ecologică, mai conectată și mai socială care să fie mai aproape de cetățenii săi.

D. Instrumentele financiare

Uniunea inovării a urmărit, de asemenea, să stimuleze investițiile din sectorul privat. Prin urmare, printre altele, aceasta a propus o creștere a investițiilor UE cu capital de risc. În scopul de a îmbunătăți accesul la credite pentru proiectele C&D și de a lansa proiecte demonstrative, Comisia, în cooperare cu Grupul Băncii Europene de Investiții (Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții), a lansat o inițiativă comună în cadrul programului Orizont 2020. Această inițiativă, „InnovFin – Finanțare UE pentru inovatori”, constă într-o serie de instrumente de finanțare integrate și complementare și o serie de servicii de consiliere oferite de Grupul BEI, acoperind întregul lanț valoric din domeniul cercetării și inovării în scopul de a sprijini investițiile, de la cele mai mici întreprinderi până la cele mai mari.

Pe lângă programele politicii de coeziune, mai multe programe de finanțare ale UE, cum ar fi Mecanismul de redresare și reziliență, InvestEU și Fondul pentru inovare, sunt disponibile pentru a finanța investiții în tehnologii inovatoare. Fondul pentru inovare, în special, este unul dintre cele mai mari programe de finanțare din lume care sprijină tehnologiile inovatoare și tehnologiile „zero net”, cu accent pe energie și industrie.

E. Institutul European de Inovare și Tehnologie

Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) a fost creat în 2008. Misiunea sa generală este de a îmbunătăți competitivitatea Europei, creșterea sa economică durabilă și crearea de locuri de muncă, promovând și consolidând cooperarea dintre principalele organizații din domeniul afacerilor, al educației și al cercetării. Institutul urmărește, de asemenea, să stimuleze inovarea și antreprenoriatul în Europa prin crearea unor medii în care ideile creative și inovatoare să prospere. EIT îndeplinește aceste obiective în principal prin comunitățile sale de cunoaștere și inovare (CCI), care reunesc peste 1 200 de parteneri din mediul de afaceri, cercetare și educație („triunghiul cunoașterii”).

F. Consiliul inovării

În 2017, Comisia a înființat un Grup la nivel înalt de inovatori compus din 15 membri, care a contribuit la conceperea Consiliului European pentru Inovare (CEI) în cadrul Programului Orizont Europa. CEI este programul emblematic pentru inovare al UE care urmărește să identifice, să dezvolte și să extindă inovațiile revoluționare, în special inovațiile în domeniul tehnologiei profunde. Acesta dispune de un buget de 10,1 miliarde EUR pentru a sprijini inovațiile pe tot parcursul ciclului de viață, de la cercetarea în faza incipientă până la validarea conceptului, transferul de tehnologie și finanțarea și extinderea întreprinderilor nou-înființate și a întreprinderilor mici și mijlocii. În 2021, Comisia a semnat un memorandum de înțelegere între CEI și EIT pentru a consolida cooperarea acestora în scopul de a sprijini cei mai buni întreprinzători europeni. Ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Comisia a rezervat 20 de milioane EUR pentru a sprijini start-upurile ucrainene printr-o modificare specifică a programului de lucru al CEI pentru 2022. Programul de lucru al CEI pentru 2025 oferă oportunități de finanțare în valoare de peste 1,4 miliarde EUR pentru tehnologiile strategice și pentru extinderea întreprinderilor. 

G. Agenda europeană pentru inovare

Scopul Noii agende europene de inovare din 2022 este de a plasa Europa în fruntea noului val de inovare în domeniul tehnologiei profunde, ceea ce necesită C&D revoluționare combinate cu investiții de capital substanțiale pentru a face față provocărilor societale presante. Agenda propune 25 de acțiuni specifice în cinci domenii emblematice: 1) finanțarea întreprinderilor în curs de extindere; 2) facilitarea inovării prin spații de experimentare și achiziții publice; 3) accelerarea și consolidarea inovării în ecosistemele europene de inovare din întreaga UE și abordarea decalajului în materie de inovare; 4) promovarea, atragerea și păstrarea talentelor din domeniul tehnologiei profunde și 5) îmbunătățirea instrumentelor de elaborare a politicilor. Pentru a dezvolta în permanență aspectele strategice ale Agendei europene pentru inovare, a fost creat Comitetul european de reflecție privind inovarea, ca platformă de consiliere și de discuție asupra problemelor emergente cu reprezentanți la nivel înalt din mediul academic și din industria europeană.

Ediția din 2024 a raportului Comisiei privind performanțele în domeniul științei, cercetării și inovării (SRIP) se axează, de asemenea, pe performanța Uniunii în materie de inovare în context mondial și propune măsuri pentru a soluționa probleme precum decalajul tehnologic în comparație cu alte regiuni ale lumii în domeniul digital.

H. Regulamentul privind industria „zero net”

Inovarea este o parte esențială a noii inițiative de consolidare a ecosistemului de producție a produselor bazate pe tehnologie „zero net” din Europa – Regulamentul privind industria „zero net” (NZIA) 2.3.1. Acesta acoperă 19 tehnologii „zero net” care creează condiții mai favorabile pentru investiții în proiecte noi cu scopul de a reduce dependența UE de importuri foarte concentrate. Printre alte măsuri, NZIA sprijină inovarea prin crearea unor spații de testare în materie de reglementare pentru tehnologiile „zero net”, prin coordonarea activităților de cercetare și inovare prin intermediul Grupului de coordonare pentru Planul strategic privind tehnologiile energetice și prin utilizarea achizițiilor înainte de comercializare și a achizițiilor publice de soluții inovatoare.

La 18 iunie 2025, Comisia a adoptat o decizie de punere în aplicare a Regulamentului privind industria „zero net” referitoare la orientări destinate autorităților din țările UE pentru evaluarea cererilor de proiecte strategice „zero net”.

I. Busola pentru competitivitate și Pactul pentru o industrie curată

În ianuarie 2025, noua Comisie Europeană a prezentat Busola pentru competitivitate, planul său cincinal de stimulare a competitivității UE, pe baza recomandărilor din raportul din 2024 al lui Mario Draghi privind viitorul competitivității europene. În centrul său, Busola cuprinde măsuri pentru a elimina decalajul în materie de inovare, cum ar fi:

  1. o strategie dedicată a Uniunii privind startup-urile și întreprinderile în curs de extindere;
  2. o inițiativă privind fabricile de IA și o inițiativă privind aplicarea IA, pentru a ajuta întreprinderile să adopte noi tehnologii;
  3. o propunere pentru un al 28-lea regim juridic care va garanta un set unic de norme în întreaga UE și
  4. sprijin pentru dezvoltarea de noi tehnologii, cu planuri de acțiune pentru materiale avansate, tehnologia cuantică, biotehnologie, robotică și tehnologii spațiale.

În februarie 2025, Comisia a introdus Pactul pentru o industrie curată în cadrul celui de al doilea pilon central al „Busolei pentru competitivitate – O foaie de parcurs comună pentru decarbonizare și competitivitate”. Planul include inițiative pentru a sprijini competitivitatea și reziliența industriei UE, cu scopul de a accelera decarbonizarea, asigurând în același timp viitorul producției în Europa. Identificând decarbonizarea ca motor puternic de creștere pentru industriile europene, acesta sprijină tehnologia curată și economia circulară și intenționează să mobilizeze peste 100 miliarde EUR pentru a susține producția curată realizată în UE.

La 25 iunie 2025, Comisia Europeană a adoptat un nou cadru privind ajutoarele de stat, care însoțește Pactul pentru o industrie curată.

Rolul Parlamentului European

Parlamentul European a adoptat o serie de rezoluții pentru a susține politica Uniunii în materie de inovare, printre care următoarele:

Pentru informații suplimentare pe acest subiect consultați site-ul web al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

 

Anne Ploeger / Kristin BECKER