Eficiența energetică
Reducerea consumului și a risipei de energie este din ce în ce mai importantă pentru UE. Măsurile de eficiență energetică sunt recunoscute nu doar ca un mijloc de a ajunge la aprovizionarea sustenabilă cu energie, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, îmbunătățirea securității aprovizionării și reducerea costurilor la import, ci și ca mijloc de promovare a competitivității europene. Legislația UE privind eficiența energetică a evoluat semnificativ în ultimii 15 de ani. În 2018, liderii UE au stabilit un obiectiv de reducere a consumului anual de energie al UE cu 32,5 % până în 2030. În martie 2023, aceștia au convenit asupra obiectivelor UE de reducere a consumului de energie primară și finală cu 38 % și, respectiv, cu 40,5 % până în 2030. Eficiența energetică este, prin urmare, o prioritate strategică a uniunii energetice, care se bazează pe principiul „eficiența energetică înainte de toate”. Au loc dezbateri privind viitorul cadru de politici energetice pentru 2030 și pentru perioada de după 2030.
Temei juridic
Articolul 194 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Realizări
A. Directiva privind eficiența energetică
1. Directiva privind eficiența energetică: către 2020
Directiva privind eficiența energetică (2012/27/UE), intrată în vigoare în decembrie 2012, a impus statelor membre să fixeze obiective orientative naționale în materie de eficiență energetică prin care să se asigure că UE și-a îndeplinit obiectivul principal de reducere a consumului de energie cu 20 % până în 2020. În termeni absoluți, consumul de energie al UE până în 2020 trebuia să nu fie mai mare de 1 474 și 1 078 de milioane de tone echivalent petrol pentru energia primară și respectiv cea finală. Statele membre au avut libertatea de a face aceste cerințe minime mai exigente în eforturile lor de a economisi energie. De asemenea, directiva a introdus un ansamblu de măsuri obligatorii pentru a ajuta statele membre să atingă acest obiectiv și să stabilească norme obligatorii din punct de vedere juridic pentru utilizatorii finali și furnizorii de energie. Statele membre au trebuit să își publice planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică pe o perioadă de trei ani.
2. Directiva revizuită privind eficiența energetică: către 2030
Principiul „eficiența energetică înainte de toate”, care urmărește să asigure o aprovizionare cu energie sigură, sustenabilă, competitivă și la prețuri accesibile în UE, este unul dintre principiile-cheie ale uniunii energetice.
În noiembrie 2018, în cadrul pachetului „Energie curată pentru toți europenii”, Comisia a propus o revizuire a Directivei privind eficiența energetică, crescând obiectivele UE de reducere a consumului de energie primară și finală până la 32,5 % până în 2030, comparativ cu previziunile din 2007 privind consumul de energie pentru 2030. În termeni absoluți, consumul de energie al UE până în 2030 nu ar trebui să fie mai mare de 1 128 și, respectiv, 1 078 de milioane de tone echivalent petrol pentru energia primară și respectiv cea finală. Directiva impunea, de asemenea, statelor membre să pună în aplicare măsuri de reducere a consumului lor anual de energie cu 4,4 % în medie până în 2030. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999, statele membre au trebuit să propună obiective naționale privind energia și să stabilească planuri naționale privind energia și clima pe 10 ani pentru perioada 2021-2030. De asemenea, ele trebuie să prezinte, o dată la doi ani, rapoarte privind progresele înregistrate, care sunt monitorizate și evaluate de Comisie, care poate lua măsuri la nivelul UE pentru a asigura coerența acestora cu obiectivele globale ale UE. Noua directivă a intrat în vigoare în decembrie 2018 și a fost transpusă de statele membre în legislația națională până la 25 iunie 2020.
În iulie 2021, în cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55”, Comisia a propus o primă revizuire a Directivei privind eficiența energetică pentru a-i alinia obiectivele în materie de eficiență energetică la noul obiectiv climatic ambițios al UE. Comisia a propus creșterea obiectivului anual obligatoriu al UE de reducere a eficienței energetice la cel puțin 9 % până în 2030, măsurat în raport cu proiecțiile de referință actualizate realizate în 2020 sau în mod echivalent, pentru a crește obiectivele de reducere a eficienței energetice pentru consumul de energie primară și, respectiv, pentru consumul de energie finală la 39 % și, respectiv, 36 % până în 2030, măsurate în raport cu proiecțiile de referință inițiale realizate în 2007. În termeni absoluți, consumul de energie al UE până în 2030 în temeiul propunerii ar fi de maximum 1 023 și 787 de milioane de tone echivalent petrol pentru energia primară și respectiv cea finală până în 2030.
Propunerea a solicitat statelor membre să stabilească obiective naționale orientative de reducere a consumului de energie, a furnizat o formulă statelor membre pentru a-și calcula contribuțiile, a introdus mecanisme automate consolidate de reducere a decalajelor și a dublat obligația statelor membre de a realiza noi economii anuale de energie la 1,5 % din consumul final de energie între 2024 și 2030. Propunerea a introdus și cerințe exemplare pentru clădirile publice, cum ar fi un obiectiv anual de reducere a consumului de energie cu 1,7 % pentru sectorul public și un obiectiv de renovare de cel puțin 3 % din suprafața totală a clădirilor administrației publice. Ea a propus și atenuarea sărăciei energetice prin acordarea de prioritate clienților vulnerabili și a introdus obligații de audit și cerințe de competență tehnică, în special pentru marii consumatori de energie.
În mai 2022, în cadrul planului său REPowerEU, în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, Comisia a propus a doua revizuire a Directivei privind eficiența energetică, mărind și mai mult obiectivul obligatoriu de reducere a eficienței energetice de la 9 % la 13 % sau în mod echivalent, pentru a crește obiectivele de reducere a eficienței energetice pentru consumul de energie primară și, respectiv, pentru consumul de energie finală la cel puțin 41 % și, respectiv, 39 % până în 2030, măsurate în raport cu proiecțiile de referință inițiale realizate în 2007. În termeni absoluți, consumul de energie al UE până în 2030 în temeiul propunerii ar fi de maximum 980 și 750 de milioane de tone echivalent petrol pentru energia primară și respectiv cea finală până în 2030.
Propunerea a precizat, de asemenea, schimbările de comportament pe termen scurt pentru a reduce cererea de gaze și petrol cu 5 % și a încurajat statele membre să demareze campanii de comunicare specifice care să vizeze gospodăriile și industria și să utilizeze măsuri fiscale pentru a favoriza economiile de energie, cum ar fi rate reduse ale taxei pe valoarea adăugată pentru sistemele de încălzire eficiente din punct de vedere energetic, izolarea clădirilor și aparatele și produsele aferente. Aceasta a stabilit, de asemenea, măsuri de urgență în cazul unei întreruperi grave a aprovizionării și a anunțat orientări privind criteriile de stabilire a priorităților pentru clienți și facilitarea unui plan coordonat la nivelul UE de reducere a cererii. În perioada iulie-decembrie 2022, directiva a fost completată de introducerea unor noi obiective de reducere a cererii pe piața internă a energiei (2.1.9), inclusiv a unui obiectiv voluntar de reducere a consumului de gaze cu 15 % între august 2022 și martie 2023, a unui obiectiv voluntar de reducere a energiei electrice brute cu 10 % între decembrie 2022 și martie 2023 și a unui obiectiv obligatoriu de reducere a energiei electrice cu 5 % în timpul orelor de vârf.
În martie 2023, Parlamentul și Consiliul au convenit în mod informal să stabilească un obiectiv al UE de eficiență energetică de 11,7 % pentru 2030, comparativ cu previziunile pentru 2030 privind consumul de energie realizate în 2020. Aceasta înseamnă o limită superioară obligatorie a consumului final de energie al UE de 763 de milioane de tone echivalent petrol și obiective indicative naționale de 993 de milioane de tone echivalent petrol pentru consumul primar. Obligațiile anuale privind economiile de energie ale statelor membre sunt stabilite la 1,49 % din consumul lor final de energie în medie, în perioada 2024-2030, în creștere față de nivelul actual de 0,8 % și vor ajunge treptat la 1,9 % până la sfârșitul anului 2030.
În prezent au loc dezbateri privind cadrul de politici energetice pentru 2030 și pentru perioada de după 2030.
B. Cadrul general
1. Performanța energetică a clădirilor
a. Directiva privind performanța energetică a clădirilor
Directiva 2010/31/UE (Directiva privind performanța energetică a clădirilor), modificată în 2018, este menită să asigure faptul că fiecare stat membru dispune de un parc imobiliar foarte eficient din punct de vedere energetic și decarbonizat până în 2050. Directiva privind performanța energetică a clădirilor introduce strategii obligatorii de renovare pe termen lung pentru statele membre pentru a sprijini renovarea parcului național de clădiri publice și private, transformându-l într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonizat până în 2050. Accelerează și transformarea clădirilor existente în „clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero” până în 2050, prevăzând ca toate clădirile noi să aibă un consum de energie aproape egal cu zero începând din 2021 și sprijină modernizarea tuturor clădirilor cu tehnologii inteligente.
La 15 decembrie 2021, Comisia a propus o revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor pentru a o alinia la obiectivul UE de reducere cu 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră și la obiectivul său de a fi neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Revizuirea stabilește viziunea și prezintă instrumentele pentru realizarea unui parc imobiliar cu emisii zero până în 2050, introduce o nouă definiție a clădirilor cu emisii zero și rafinează definițiile existente, cum ar fi „clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero” și „renovarea aprofundată”. Aceasta înlocuiește strategiile de renovare pe termen lung cu planuri naționale de renovare a clădirilor, mai operaționale și supuse unei mai bune monitorizări, care urmează să fie prezentate până la 30 iunie 2024. Aceasta mărește standardele energetice minime, impunând ca toate clădirile noi din UE să aibă emisii zero începând din 2030 și toate clădirile publice noi începând cu 2027, toate clădirile nerezidențiale din clasa de performanță energetică G să fie renovate pentru a ajunge cel puțin la clasa F până în 2027 și la clasa E până în 2030, iar toate clădirile rezidențiale să ajungă cel puțin la clasa F până în 2030 și la clasa E până în 2033. Revizuirea asigură standarde naționale comparabile pentru certificatele de performanță energetică până în 2025, introduce pașapoarte de renovare voluntare până în 2024 și un indicator al gradului de pregătire pentru soluții inteligente până în 2026 și oferă sprijin financiar pentru atenuarea sărăciei energetice.
La 18 mai 2022, după invadarea Ucrainei de către Rusia și în conformitate cu planul REPowerEU, Comisia a modificat Directiva privind performanța energetică a clădirilor prin consolidarea sprijinului pentru energia solară în clădiri, inclusiv o instalare obligatorie selectată și etapizată a panourilor de energie solară pe acoperiș (inițiativa privind acoperișurile solare) și măsuri de reducere a cererii de energie.
b. Strategia privind valul de renovări ale clădirilor
În octombrie 2020, Comisia a publicat o nouă strategie de stimulare a renovării, intitulată „Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai”, care vizează cel puțin dublarea ratelor de renovare în următorii 10 ani și asigurarea faptului că renovările duc la o utilizare mai eficientă a energiei și a resurselor. Inițiativa „Valul de renovări ale clădirilor” se bazează pe măsurile convenite în cadrul pachetului „Energie curată pentru toți europenii”, în special pe cerința ca fiecare stat membru să publice o strategie pe termen lung de renovare a clădirilor, precum și pe aspectele legate de clădiri ale planurilor naționale privind energia și clima ale fiecărui stat membru.
2. Cogenerarea
În cadrul pachetului privind uniunea energetică, Comisia a lansat o strategie a UE pentru încălzire și răcire la 16 februarie 2016. Strategia includea planuri pentru sporirea eficienței energetice a clădirilor, îmbunătățirea legăturilor dintre sistemele de energie electrică și sistemele de încălzire centralizată, ceea ce ar crește foarte mult gradul de utilizare a energiei regenerabile, precum și pentru încurajarea reutilizării căldurii și a răcirii reziduale generate de industrie. Dispozițiile legislative pentru această strategie au fost incluse în pachetul „Energie curată pentru toți europenii”.
Revizuirea din 2018 a Directivei privind eficiența energetică obliga statele membre să evalueze și să comunice Comisiei potențialul cogenerării cu randament ridicat și al rețelelor de încălzire și răcire centralizate de pe teritoriul lor și să realizeze o analiză privind costurile și beneficiile bazată pe condițiile climatice, fezabilitatea economică și adecvarea tehnică (cu anumite excepții).
Propunerea Comisiei de revizuire a Directivei privind eficiența energetică în iulie 2021 a introdus o planificare și o monitorizare mai stricte ale evaluărilor cuprinzătoare, definiții revizuite ale încălzirii și răcirii centralizate eficiente și criterii suplimentare pentru emisiile specifice din cogenerarea cu randament ridicat (270 g CO2/kWh). În mai 2022, un amendament privind performanța energetică a clădirilor obligă statele membre să promoveze instalarea de panouri solare pe clădiri.
3. Eficiența energetică a produselor
UE a introdus mai multe măsuri privind eficiența energetică a produselor, inclusiv cerințe în materie de proiectare ecologică pentru produsele cu impact energetic (Directiva 2009/125/CE) și stabilirea unui cadru pentru etichetarea energetică [Regulamentul (UE) 2017/1369]. Noul cadru pentru etichetarea eficienței energetice a produselor elimină clasele A+, A+ + sau A+ + + și revine la o scară mai simplă de clase de la A la G.
La 23 februarie 2021, Comisia a adoptat un amendament la regulamentele privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică pentru diferite tipuri de produse.
Rolul Parlamentului European
Parlamentul a solicitat în mod constant obiective mai ambițioase în domeniul eficienței energetice și reglementări mai stricte. În 2012, Parlamentul a jucat un rol-cheie în negocierea Directivei privind eficiența energetică și s-a asigurat că cerințele pentru strategiile de renovare a clădirilor naționale și auditul energetic obligatoriu pentru marile companii sunt menținute în compromisul final convenit cu Consiliul.
La 23 iunie 2016, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la raportul privind punerea în aplicare a Directivei privind eficiența energetică și a conchis că directiva existentă a fost pusă în aplicare deficitar și le-a solicitat statelor membre punerea ei în aplicare rapidă și integrală. În noiembrie 2016, Comisia a prezentat o nouă propunere de modificare a Directivei privind eficiența energetică.
La 13 septembrie 2016, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la o strategie a UE pentru încălzire și răcire, solicitând Comisiei să își concentreze acțiunile asupra măsurilor de eficiență energetică a clădirilor, în special în gospodăriile marcate de sărăcia energetică.
La 17 ianuarie 2018, Parlamentul a adoptat amendamente în primă lectură în care solicită un obiectiv minim de 35 % pentru eficiența energetică în UE până în 2030, mai mare decât obiectivul de 30 % propus de Comisie. Votul în plenul Parlamentului a susținut, de asemenea, obligațiile în materie de eficiență energetică prevăzute la articolul 7, care ar obliga țările UE să facă economii anuale de 1,5 % din consumul de energie.
La 15 ianuarie 2020, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la Pactul ecologic european, solicitând să se revizuiască Directiva privind eficiența energetică și Directiva privind eficiența energetică a clădirilor, în concordanță cu obiectivul UE de a crește nivelul de ambiție în materie de climă, și să se fie pus în aplicare cu mai multă strictețe, prin intermediul unor obiective naționale obligatorii, acordând o atenție deosebită cetățenilor vulnerabili și ținând seama, în același timp, de nevoia de previzibilitate economică pentru sectoarele în cauză.
La 17 septembrie 2020, Parlamentul a adoptat o rezoluție în favoarea maximizării potențialului de eficiență energetică al parcului imobiliar al UE, solicitând Comisiei să elaboreze măsuri coerente pentru a stimula renovarea mai rapidă și mai profundă a clădirilor.
La 14 septembrie 2022, Parlamentul a adoptat un amendament referitor la revizuirea Directivei privind eficiența energetică, crescând ușor obiectivul UE privind eficiența energetică propus de Comisie în cadrul planului său RepowerEU, la cel puțin 13 % din consumul de energie finală până în 2030, față de previziunile din 2020. Aceasta este echivalentă cu obiectivele de reducere a consumului de energie finală și primară cu cel puțin 40 % și, respectiv, 42,5 % până în 2030, față de previziunile pentru 2007, sau față de limitele consumului de energie finală și primară de 740 de milioane de tone echivalent petrol și, respectiv, de 960 de milioane de tone echivalent petrol.
La 10 martie 2023, Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu cu privire la un obiectiv global al UE în materie de eficiență energetică de 11,7 % pentru 2030, față de previziunile de referință din 2020 (care corespunde unei reduceri de 38 % și, respectiv, 40,5 % a consumului de energie finală și, respectiv, a consumului de energie primară, în comparație cu previziunile din 2007 pentru 2030) și cu privire la obligațiile anuale privind economiile de energie de 1,49 % din consumul de energie finală în medie, din 2024 până în 2030, ajungând la 1,9 % până la sfârșitul anului 2030.
La 14 martie 2023, Parlamentul și-a definit poziția în primă lectură referitoare la necesitatea ca clădirile rezidențiale să atingă cel puțin clasa de performanță energetică E până în 2030 și D până în 2033 (față de F și E în temeiul propunerii Comisiei) și la măsurile de sprijin împotriva sărăciei energetice.
Pentru informații suplimentare pe acest subiect consultați site-ul web al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie.
Matteo Ciucci