Reducerea consumului și a risipei de energie este din ce în ce mai importantă pentru UE. În 2007, liderii UE au stabilit un obiectiv de reducere a consumului anual de energie al UE cu 20 % până în 2020. În 2018, în pachetul „Energie curată pentru toți europenii”, s-a stabilit un nou obiectiv de reducere a consumului de energie cu cel puțin 32,5 % până în 2030. După invadarea Ucrainei de către Rusia și criza energetică ce a urmat, Uniunea a convenit să își reducă rapid dependența de combustibilii fosili ruși cu mult timp înainte de 2030, prin accelerarea economiilor de energie. Măsurile de eficiență energetică sunt recunoscute tot mai mult nu doar ca un mijloc de a ajunge la aprovizionarea sustenabilă cu energie, de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, de a îmbunătăți securitatea aprovizionării și de a reduce costurile la import, ci și ca mijloc de promovare a competitivității UE. Eficiența energetică este, prin urmare, o prioritate strategică pentru uniunea energetică, iar UE promovează principiul „eficiența energetică pe primul loc”. Au loc dezbateri privind viitorul cadru de politici energetice pentru 2030 și pentru perioada de după 2030.

Temei juridic

Articolul 194 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE)

Realizări

A. Directiva privind eficiența energetică

1. Directiva privind eficiența energetică: Orizont 2020

Directiva privind eficiența energetică (2012/27/UE), intrată în vigoare în decembrie 2012, a impus statelor membre să fixeze obiective orientative naționale în materie de eficiență energetică prin care să se asigure că UE și-a îndeplinit obiectivul principal de reducere a consumului de energie cu 20 % până în 2020. În termeni absoluți, consumul de energie al UE până în 2020 trebuia să nu fie mai mare de 1 474 și 1 078 de milioane de tone echivalent petrol pentru energia primară și respectiv cea finală. Statele membre au avut libertatea de a face aceste cerințe minime mai exigente în eforturile lor de a economisi energie. De asemenea, directiva a introdus un ansamblu de măsuri obligatorii pentru a ajuta statele membre să atingă acest obiectiv și să stabilească norme obligatorii din punct de vedere juridic pentru utilizatorii finali și furnizorii de energie. Țările UE au trebuit să își publice planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică pe o perioadă de trei ani.

2. Directiva revizuită privind eficiența energetică: Orizont 2030

„Eficiența energetică pe primul loc” este unul dintre principiile-cheie ale uniunii energetice pentru a garanta o aprovizionare cu energie sigură, sustenabilă, competitivă și la prețuri accesibile în UE. În directiva revizuită, Comisia a propus un obiectiv ambițios în materie de eficiență energetică de 30 % până în 2030. În ianuarie 2018, Parlamentul a modificat propunerea Comisiei de revizuire a Directivei privind eficiența energetică pentru a face propunerea mai ambițioasă în ansamblu. În urma negocierilor cu Consiliul, în noiembrie 2018, s-a ajuns la un acord care stabilește obiectivul de reducere a consumului de energie primară și finală cu 32,5 % până în 2030 la nivelul UE (față de previziunile privind consumul de energie pentru 2030). În termeni absoluți, consumul de energie al UE până în 2030 trebuie să fie de cel mult 1 128 și 846 de milioane de tone echivalent petrol pentru energia primară și respectiv cea finală, în raport cu proiecțiile de referință realizate în 2007. Directiva impunea, de asemenea, statelor membre să pună în aplicare măsuri de reducere a consumului lor anual de energie cu 4,4 % în medie până în 2030. Pentru perioada 2021-2030, fiecare țară din UE trebuie să elaboreze un plan național integrat privind energia și clima (PNIEC) pe 10 ani, care să descrie modul în care intenționează să își atingă obiectivele în materie de eficiență energetică pentru 2030.

Inclusă în pachetul „Energie curată pentru toți europenii”, noua Directivă privind eficiența energetică ((UE) 2018/2002) a intrat în vigoare în decembrie 2018 și a fost transpusă de statele membre în legislația națională până la 25 iunie 2020, cu excepția dispozițiilor privind contorizarea și facturarea care au avut un termen limită diferit (25 octombrie 2020).

3. Următorul pas: revizuirea Directivei privind eficiența energetică

În iulie 2021, Comisia a propus o primă revizuire a Directivei privind eficiența energetică, în cadrul pachetului „Punerea în aplicare a Pactului verde european și în conformitate cu noul său obiectiv climatic ambițios de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră ale UE cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, și de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Aceasta a propus creșterea obiectivului anual obligatoriu al UE de reducere a eficienței energetice la cel puțin 9 % până în 2030, măsurat în raport cu proiecțiile de referință actualizate realizate în 2020 sau în mod echivalent, pentru a crește obiectivele de reducere a eficienței energetice pentru consumul de energie primară și, respectiv, pentru consumul de energie finală la 39 % și, respectiv, 36 % până în 2030, măsurate în raport cu proiecțiile de referință inițiale realizate în 2007. În termeni absoluți, consumul de energie al UE până în 2030 în temeiul propunerii ar fi de maximum 1 023 și 787 de milioane de tone echivalent petrol pentru energia primară și respectiv cea finală până în 2030.

Propunerea a solicitat statelor membre să stabilească obiective naționale orientative de reducere a consumului de energie, a furnizat o formulă statelor membre pentru a-și calcula contribuțiile, a introdus mecanisme automate consolidate de reducere a decalajelor și a dublat obligația statelor membre de a realiza noi economii anuale de energie la 1,5 % din consumul final de energie în perioada 2024-2030. Propunerea a introdus și cerințe exemplare pentru clădirile publice, cum ar fi un obiectiv anual de reducere a consumului de energie cu 1,7 % pentru sectorul public și un obiectiv de renovare de cel puțin 3 % din suprafața totală a clădirilor administrației publice, a propus atenuarea sărăciei energetice prin acordarea de prioritate clienților vulnerabili și a introdus obligații de audit și cerințe de competență tehnică, în special pentru marii consumatori de energie.

În mai 2022, având în vedere că Uniunea trebuie să elimine dependența de importurile de energie din Rusia, prețurile la energie sunt mari și condițiile de pe piața energiei s-au modificat, Comisia a propus a doua revizuire a Directivei privind eficiența energetică, mărind și mai mult obiectivul obligatoriu de reducere a eficienței energetice de la 9 % la 13 % sau în mod echivalent, pentru a crește obiectivele de reducere a eficienței energetice pentru consumul de energie primară și, respectiv, pentru consumul de energie finală la cel puțin 41 % și, respectiv, 39 % până în 2030, măsurate în raport cu proiecțiile de referință inițiale realizate în 2007. În termeni absoluți, consumul de energie al UE până în 2030 în temeiul propunerii ar fi de maximum 980 și 750 de milioane de tone echivalent petrol pentru energia primară și respectiv cea finală până în 2030. Propunerea a detaliat, de asemenea, schimbările de comportament pe termen scurt pentru a reduce cererea de gaze și petrol cu 5 % și a încurajat statele membre să demareze campanii de comunicare specifice care să vizeze gospodăriile și industria și să utilizeze măsuri fiscale pentru a favoriza economiile de energie, cum ar fi rate reduse ale taxei pe valoarea adăugată pentru sistemele de încălzire eficiente din punct de vedere energetic, izolarea clădirilor și aparatele și produsele aferente. Aceasta a stabilit, de asemenea, măsuri de urgență în cazul unei întreruperi grave a aprovizionării și a anunțat orientări privind criteriile de stabilire a priorităților pentru clienți și facilitarea unui plan coordonat la nivelul UE de reducere a cererii.

B. Cadrul general

1. Performanța energetică a clădirilor

a. Directiva privind performanța energetică a clădirilor

Directiva privind performanța energetică a clădirilor (2010/31/UE), modificată în 2018 (Directiva (UE) 2018/844), și Directiva privind eficiența energetică ((UE) 2018/2002) urmăresc să asigure că fiecare stat membru are un parc imobiliar foarte eficient din punct de vedere energetic și decarbonizate până în 2050.

Directiva privind performanța energetică a clădirilor (Directiva (UE) 2018/844) a introdus strategii obligatorii de renovare pe termen lung pentru statele membre pentru a sprijini renovarea parcului național de clădiri publice și private, transformându-l într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonizat până în 2050. A accelerat și transformarea clădirilor existente în „clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero” până în 2050, prevăzând ca toate clădirile noi să aibă un consum de energie aproape egal cu zero începând din 2021 și a sprijinit modernizarea tuturor clădirilor cu tehnologii inteligente.

La 15 decembrie 2021, Comisia a propus o revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor pentru a o alinia la obiectivul UE de reducere cu 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră și la obiectivul său de a fi neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Revizuirea stabilește viziunea și prezintă instrumentele pentru realizarea unui parc imobiliar cu emisii zero până în 2050, introduce o nouă definiție a clădirilor cu emisii zero și rafinează definițiile existente, cum ar fi „clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero” și „renovarea aprofundată”. Aceasta înlocuiește strategiile de renovare pe termen lung cu planuri naționale de renovare a clădirilor, mai operaționale și supuse unei mai bune monitorizări, care urmează să fie prezentate până la 30 iunie 2024. Aceasta mărește standardele energetice minime, impunând ca toate clădirile noi din UE să aibă emisii zero începând din 2030 și toate clădirile publice noi începând cu 2027, toate clădirile nerezidențiale din clasa de performanță energetică G să fie renovate pentru a ajunge cel puțin la clasa F până în 2027 și la clasa E până în 2030, iar toate clădirile rezidențiale să ajungă cel puțin la clasa F până în 2030 și la clasa E până în 2033. Revizuirea asigură standarde naționale comparabile pentru certificatele de performanță energetică până în 2025, introduce pașapoarte de renovare voluntare până în 2024 și un indicator al gradului de pregătire pentru soluții inteligente până în 2026 și oferă sprijin financiar pentru atenuarea sărăciei energetice.

La 18 mai 2022, după invadarea Ucrainei de către Rusia și în conformitate cu planul REPowerEU, Comisia a modificat Directiva privind performanța energetică a clădirilor prin consolidarea sprijinului pentru energia solară în clădiri, inclusiv o instalare obligatorie selectată și etapizată a panourilor de energie solară pe acoperiș (inițiativa privind acoperișurile solare).

b. Strategia privind valul de renovări ale clădirilor

În octombrie 2020, Comisia a publicat o nouă strategie de stimulare a renovării, intitulată „Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai”, care vizează cel puțin dublarea ratelor de renovare în următorii 10 ani și asigurarea faptului că renovările duc la o utilizare mai eficientă a energiei și a resurselor. Inițiativa „Valul de renovări ale clădirilor” se bazează pe măsurile convenite în cadrul pachetului „Energie curată pentru toți europenii”, în special pe cerința ca fiecare țară din UE să publice o strategie pe termen lung de renovare a clădirilor, precum și pe aspectele legate de clădiri ale planurilor naționale privind energia și clima ale fiecărei țări din UE.

2. Cogenerarea

În cadrul pachetului privind uniunea energetică, Comisia a lansat o strategie a UE pentru încălzire și răcire la 16 februarie 2016. Strategia includea planuri pentru sporirea eficienței energetice a clădirilor, îmbunătățirea legăturilor dintre sistemele de energie electrică și sistemele de încălzire centralizată, ceea ce ar crește foarte mult gradul de utilizare a energiei regenerabile, precum și pentru încurajarea reutilizării căldurii și a răcirii reziduale generate de industrie. Dispozițiile legislative pentru această strategie au fost incluse în pachetul „Energie curată pentru toți europenii”.

Directiva privind eficiența energetică ((UE) 2018/2002) obligă statele membre să evalueze și să comunice Comisiei potențialul cogenerării cu randament ridicat și al rețelelor de încălzire și răcire centralizate de pe teritoriul lor și să realizeze o analiză privind costurile și beneficiile bazată pe condițiile climatice, fezabilitatea economică și adecvarea tehnică (cu anumite excepții).

Propunerea Comisiei de revizuire a Directivei privind eficiența energetică introduce o planificare și o monitorizare mai stricte ale evaluărilor cuprinzătoare, definiții revizuite ale încălzirii și răcirii centralizate eficiente și criterii suplimentare pentru emisiile specifice din cogenerarea cu randament ridicat (270 g CO2/kWh).

În mai 2022, un amendament privind performanța energetică a clădirilor obligă statele membre să promoveze instalarea de panouri solare pe clădiri.

3. Eficiența energetică a produselor

În ceea ce privește eficiența energetică a produselor, la nivelul UE s-au introdus mai multe măsuri, inclusiv:

  • indicarea, prin etichetare și informații standard referitoare la produse, a consumului de energie și de alte resurse al produselor legate de energie, care intră sub incidența Regulamentului de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică (Regulamentul (UE) 2017/1369). Regulamentul, publicat în iulie 2017, stabilește un nou cadru pentru etichetarea energetică în vederea definirii unor termene pentru înlocuirea actualelor clase A+, A++ și A+++ cu o scară de la A la G, care este în uz din martie 2021;
  • stabilirea de cerințe de proiectare ecologică pentru produsele cu impact energetic care intră sub incidența Directivei-cadru 2009/125/CE, de reformare a Directivei 2005/32/CE, astfel cum a fost modificată de Directiva 2008/28/CE; regulamentele de punere în aplicare acoperă o gamă largă de produse.

La 23 februarie 2021, Comisia a adoptat un amendament omnibus la regulamentele privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică publicate în 2019 în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică pentru diferite tipuri de produse.

Rolul Parlamentului European

Parlamentul a solicitat în mod constant obiective mai ambițioase în domeniul eficienței energetice și reglementări mai stricte. În 2012, Parlamentul a jucat un rol-cheie în negocierea Directivei privind eficiența energetică și s-a asigurat că cerințele pentru strategiile de renovare a clădirilor naționale și auditul energetic obligatoriu pentru marile companii sunt menținute în compromisul final convenit cu Consiliul.

La 23 iunie 2016, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la raportul privind punerea în aplicare a Directivei privind eficiența energetică și a conchis că directiva existentă, în ciuda faptului că oferă un cadru pentru reducerea cererii de energie, a fost pusă în aplicare deficitar și le-a solicitat statelor membre punerea ei în aplicare rapidă și integrală. În plus, Parlamentul a afirmat că o politică serioasă în domeniul eficienței energetice i-ar permite UE să își atingă obiectivele în materie de climă și de energie în conformitate cu Acordul de la Paris din 2016 convenit la COP 21 și ar contribui la îmbunătățirea securității energetice prin reducerea dependenței de sursele de energie externe. În noiembrie 2016, Comisia a prezentat o propunere de modificare a Directivei privind eficiența energetică.

La 13 septembrie 2016, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la o strategie a UE pentru încălzire și răcire, solicitând Comisiei să își concentreze acțiunile asupra măsurilor de eficiență energetică a clădirilor, în special în gospodăriile marcate de sărăcia energetică.

La 17 ianuarie 2018, Parlamentul a adoptat o rezoluție în care solicită un obiectiv minim de creștere a eficienței energetice cu 35 % în UE până în 2030, mai mare decât obiectivul de 30 % propus de Comisie. Votul în plenul Parlamentului a susținut, de asemenea, obligațiile în materie de eficiență energetică prevăzute la articolul 7, care ar obliga țările UE să facă economii anuale de 1,5 % din consumul de energie.

La 15 ianuarie 2020, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la Pactul ecologic european, solicitând să se revizuiască Directiva privind eficiența energetică și Directiva privind eficiența energetică a clădirilor, în concordanță cu obiectivul UE de a crește nivelul de ambiție în materie de climă, și să se fie pus în aplicare cu mai multă strictețe, prin intermediul unor obiective naționale obligatorii, acordând o atenție deosebită cetățenilor vulnerabili și ținând seama, în același timp, de nevoia de previzibilitate economică pentru sectoarele în cauză.

La 17 septembrie 2020, Parlamentul a adoptat o rezoluție în favoarea maximizării potențialului de eficiență energetică al parcului imobiliar al UE, solicitând Comisiei să elaboreze măsuri coerente pentru a stimula renovarea mai rapidă și mai profundă a clădirilor. Rezoluția a afirmat că sunt necesare cel puțin 75 de miliarde EUR pe an doar sub formă de stimulente financiare din partea UE pentru a se garanta că clădirile Europei vor fi suficient de eficiente din punct de vedere energetic până în 2050. În acest context, Parlamentul a solicitat să se acorde prioritate renovărilor pentru eficiența energetică în fiecare dintre fondurile relevante ale UE și a solicitat colegiuitorilor să furnizeze finanțarea necesară pentru planul european de redresare economică.

La 14 septembrie 2022, Parlamentul a adoptat un amendament referitor la revizuirea Directivei privind eficiența energetică, crescând ușor obiectivul UE privind eficiența energetică propus de Comisie în cadrul planului său RepowerEU, la cel puțin 13 % din consumul de energie finală până în 2030, față de previziunile din 2020. Aceasta este echivalentă cu obiectivele de reducere a consumului de energie finală și primară cu cel puțin 40 % și, respectiv, 42,5 % până în 2030, față de previziunile pentru 2007, sau față de limitele consumului de energie finală și primară de 740 de milioane de tone echivalent petrol și, respectiv, de 960 de milioane de tone echivalent petrol.

 

Matteo Ciucci