Reducerea consumului și a risipei de energie este din ce în ce mai importantă pentru UE. În 2007, liderii UE au stabilit un obiectiv de reducere a consumului anual de energie al UE cu 20 % până în 2020. În 2018, în pachetul „Energie curată pentru toți europenii”, s-a stabilit un nou obiectiv de reducere a consumului de energie cu cel puțin 32,5 % până în 2030. Măsurile de eficiență energetică sunt recunoscute tot mai mult nu doar ca un mijloc de a ajunge la aprovizionarea sustenabilă cu energie, de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, de a îmbunătăți securitatea aprovizionării și de a reduce costurile la import, ci și ca mijloc de promovare a competitivității UE. Eficiența energetică este, prin urmare, o prioritate strategică pentru uniunea energetică, iar UE promovează principiul „eficiența energetică pe primul loc”. Cadrul de politici viitor pentru perioada de după 2030 este în curs de dezbatere.

Temei juridic

Articolul 194 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE)

Realizări

A. Directiva privind eficiența energetică

1. Directiva privind eficiența energetică: Orizont 2020

Directiva privind eficiența energetică (2012/27/UE), intrată în vigoare în decembrie 2012, a impus statelor membre să fixeze obiective orientative naționale în materie de eficiență energetică prin care să se asigure că UE și-a îndeplinit obiectivul principal de reducere a consumului de energie cu 20 % până în 2020. Statele membre au avut libertatea de a face aceste cerințe minime mai exigente în eforturile lor de a economisi energie. De asemenea, directiva a introdus un ansamblu de măsuri obligatorii pentru a ajuta statele membre să atingă acest obiectiv și să stabilească norme obligatorii din punct de vedere juridic pentru utilizatorii finali și furnizorii de energie. Țările UE au fost obligate să își publice planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică pe o perioadă de trei ani.

2. Directiva revizuită privind eficiența energetică: Orizont 2030

„Eficiența energetică pe primul loc” este unul dintre principiile-cheie ale uniunii energetice pentru a garanta o aprovizionare cu energie sigură, sustenabilă, competitivă și la prețuri accesibile în UE. În directiva revizuită, Comisia a propus un obiectiv ambițios în materie de eficiență energetică de 30 % până în 2030. În ianuarie 2018, Parlamentul a modificat propunerea Comisiei de revizuire a Directivei privind eficiența energetică pentru a face propunerea mai ambițioasă în ansamblu. În urma negocierilor cu Consiliul, în noiembrie 2018, s-a ajuns la un acord care stabilește obiectivul de reducere a consumului de energie primară și finală cu 32,5 % până în 2030 la nivelul UE (în comparație cu previziunile privind consumul de energie pentru 2030). Directiva impunea, de asemenea, statelor membre ale UE să pună în aplicare măsuri de reducere a consumului lor anual de energie cu 4,4 % în medie până în 2030.

Pentru perioada 2021-2030, fiecare țară din UE trebuie să elaboreze un plan național integrat privind energia și clima (PNIEC) pe 10 ani, care să descrie modul în care intenționează să își atingă obiectivele în materie de eficiență energetică pentru 2030.

Inclusă în pachetul „Energie curată pentru toți europenii” (COM(2016)0860), noua Directivă privind eficiența energetică ((UE) 2018/2002) a intrat în vigoare în decembrie 2018 și a fost transpusă de statele membre în legislația națională până la 25 iunie 2020, cu excepția dispozițiilor privind contorizarea și facturarea care au avut un termen limită diferit (25 octombrie 2020).

3. Următorul pas: revizuirea Directivei privind eficiența energetică

În iulie 2021, Comisia a propus o revizuire (COM (2021)0558) a Directivei privind eficiența energetică, în cadrul pachetului „Punerea în aplicare a Pactului verde european și în conformitate cu noul său obiectiv ambițios în materie de climă de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră ale UE cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, și de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Aceasta propune creșterea obiectivelor de reducere a consumului de energie primară și finală la 39 % și, respectiv, 36 % până în 2030, în raport cu proiecțiile de referință actualizate realizate în 2020. În termeni absoluți, consumul de energie al UE până în 2030 în temeiul propunerii ar fi de maximum 1 023 și 787 milioane de tone echivalent petrol pentru energia primară și finală până în 2030.

Propunerea solicită statelor membre să stabilească obiective naționale orientative de reducere a consumului de energie, introduce mecanisme automate consolidate de reducere a decalajelor și dublează obligația statelor membre de a realiza noi economii anuale de energie de 1,5 % din consumul final de energie în perioada 2024-2030. Propunerea introduce și cerințe exemplare pentru clădirile publice, cum ar fi un obiectiv anual de reducere a consumului de energie cu 1,7 % pentru sectorul public și un obiectiv de renovare de cel puțin 3 % din suprafața totală a clădirilor administrației publice, propune atenuarea sărăciei energetice prin acordarea de prioritate clienților vulnerabili și introduce obligații de audit și cerințe de competență tehnică, în special pentru marii consumatori de energie.

B. Cadrul general

1. Performanța energetică a clădirilor

a. Directiva privind performanța energetică a clădirilor

Directiva privind performanța energetică a clădirilor (2010/31/UE), modificată în 2018 (Directiva (UE) 2018/844), și Directiva privind eficiența energetică ((UE) 2018/2002), urmăresc să asigure un parc imobiliar foarte eficient din punct de vedere energetic și decarbonizat în fiecare stat membru până în 2050. Acest lucru va ajuta la atingerea obiectivelor de eficiență energetică pentru Europa și va contribui la reducerea emisiilor de CO2 în UE cu 80-95 % față de nivelurile din 1990.

Directiva modificată privind performanța energetică a clădirilor (Directiva (UE) 2018/844) a introdus strategii de renovare pe termen lung:

  • fiecare stat membru trebuie să stabilească o strategie de renovare pe termen lung pentru a sprijini renovarea parcului național de clădiri publice și private, transformându-l într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonizat până în 2050;
  • accelerarea transformării clădirilor existente în „clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero” până în 2050; toate clădirile noi trebuie să aibă un consum de energie aproape egal cu zero începând din 2021;
  • sprijinirea modernizării tuturor clădirilor cu tehnologii inteligente.

La 17 septembrie 2020, Comisia a prezentat un plan de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE cu cel puțin 55 % până 2030, față de nivelurile din 1990. În perioada 30 martie 2021-22 iunie 2021 a avut loc o consultare publică în vederea pregătirii revizuirii Directivei privind performanța energetică a clădirilor (Directiva (UE) 2018/844), care ar trebui adoptată până la sfârșitul anului 2021.

b. Strategia privind valul de renovări ale clădirilor

În octombrie 2020, Comisia a publicat o nouă strategie de stimulare a renovării, intitulată „Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai” (COM(2020)0662), care vizează cel puțin dublarea ratelor de renovare în următorii 10 ani și asigurarea faptului că renovările duc la o utilizare mai eficientă a energiei și a resurselor.

Inițiativa „Valul de renovări ale clădirilor” se va baza pe măsurile convenite în cadrul pachetului „Energie curată pentru toți europenii”, în special pe cerința ca fiecare țară din UE să publice o strategie pe termen lung de renovare a clădirilor, precum și pe aspectele legate de clădiri ale planurilor naționale privind energia și clima ale fiecărei țări din UE.

2. Cogenerarea

Propunerea Comisiei de revizuire (COM(2021)0558)a Directivei privind eficiența energetică introduce o planificare și o monitorizare mai stricte ale evaluărilor cuprinzătoare, definiții revizuite ale încălzirii și răcirii centralizate eficiente și criterii suplimentare pentru emisiile specifice din cogenerarea cu randament ridicat (270 g CO2/kWh).

Directiva privind eficiența energetică ((UE) 2018/2002) obligă statele membre să evalueze și să comunice Comisiei potențialul cogenerării cu randament ridicat și al rețelelor de încălzire și răcire centralizate de pe teritoriul lor și să realizeze o analiză privind costurile și beneficiile bazată pe condițiile climatice, fezabilitatea economică și adecvarea tehnică (cu anumite excepții).

În cadrul pachetului privind uniunea energetică, Comisia a lansat o strategie a UE pentru încălzire și răcire (COM(2016)0051) la 16 februarie 2016. Strategia include planuri pentru sporirea eficienței energetice a clădirilor, îmbunătățirea legăturilor dintre sistemele de energie electrică și sistemele de încălzire centralizată, ceea ce va crește foarte mult gradul de utilizare a energiei regenerabile, precum și pentru încurajarea reutilizării căldurii și a răcirii reziduale generate de industrie. Dispozițiile legislative pentru această strategie au fost incluse în pachetul „Energie curată pentru toți europenii”.

3. Eficiența energetică a produselor

În ceea ce privește eficiența energetică a produselor, la nivelul UE s-au introdus mai multe măsuri, inclusiv:

  • indicarea, prin etichetare și informații standard referitoare la produse, a consumului de energie și de alte resurse al produselor legate de energie, care intră sub incidența Regulamentului de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică (Regulamentul (UE) 2017/1369). Regulamentul, publicat în iulie 2017, stabilește un nou cadru pentru etichetarea energetică în vederea definirii unor termene pentru înlocuirea actualelor clase A+, A++ și A+++ cu o scară de la A la G, care este în uz din martie 2021;
  • stabilirea de cerințe de proiectare ecologică pentru produsele cu impact energetic care intră sub incidența Directivei-cadru 2009/125/CE, de reformare a Directivei 2005/32/CE, astfel cum a fost modificată de Directiva 2008/28/CE; regulamentele de punere în aplicare acoperă o gamă largă de produse.

La 23 februarie 2021, Comisia a adoptat un amendament omnibus (C(2021)923) la regulamentele privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică publicate în 2019 în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică pentru diferite tipuri de produse.

Rolul Parlamentului European

Parlamentul a solicitat în mod constant obiective mai ambițioase în domeniul eficienței energetice și reglementări mai stricte. În 2012, Parlamentul a jucat un rol-cheie în negocierea Directivei privind eficiența energetică (2011/0172(COD)) și s-a asigurat că cerințele pentru strategiile de renovare a clădirilor naționale și auditul energetic obligatoriu pentru marile companii sunt menținute în compromisul final convenit cu Consiliul.

Mai recent, Parlamentul a solicitat în repetate rânduri Comisiei și statelor membre să stabilească un obiectiv obligatoriu de reducere cu 40 % a consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră, însoțit de obiective naționale individuale. În urma adoptării de către Consiliul European, la 23 octombrie 2014, a unui obiectiv de 27 %, Parlamentul a urmărit stabilirea unui obiectiv ambițios pentru eficiența energetică. La 17 ianuarie 2018, Parlamentul a susținut reducerea cu 40 % până în 2030 a consumului de energie al UE.

La 23 iunie 2016, Parlamentul a adoptat o Rezoluție referitoare la raportul privind punerea în aplicare a Directivei privind eficiența energetică (P8_TA(2016)0293) și a conchis că directiva existentă, în ciuda faptului că oferă un cadru pentru reducerea cererii de energie, a fost pusă în aplicare deficitar. Prin urmare, le-a solicitat statelor membre punerea ei în aplicare rapidă și integrală.

În plus, Parlamentul a afirmat că o politică serioasă în domeniul eficienței energetice i-ar permite UE să își atingă obiectivele în materie de climă și de energie în conformitate cu Acordul de la Paris din 2016 convenit la COP 21 și ar contribui la îmbunătățirea securității energetice prin reducerea dependenței de sursele de energie externe. În noiembrie 2016, Comisia a prezentat o propunere de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică. Directiva modificată privind eficiența energetică a fost ulterior adoptată de Parlament și de Consiliu în decembrie 2018.

La 13 septembrie 2016, Parlamentul a adoptat o Rezoluție referitoare la o strategie a UE pentru încălzire și răcire (P8_TA(2016)0334), solicitând Comisiei să își concentreze acțiunile asupra măsurilor de eficiență energetică a clădirilor, în special în gospodăriile marcate de sărăcia energetică.

La 7 ianuarie 2018, deputații europeni au votat un obiectiv obligatoriu de minimum 35 % pentru creșterea eficienței energetice în UE, mai mare decât procentul de 30 % propus de Comisia Europeană. Votul în plenul Parlamentului European a susținut, de asemenea, obligațiile în materie de eficiență energetică prevăzute la articolul 7, care ar obliga țările UE să facă economii anuale de 1,5 % din consumul de energie.

La 15 ianuarie 2020, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la Pactul ecologic european (P9_TA(2020)0005), solicitând să se revizuiască Directiva privind eficiența energetică și Directiva privind eficiența energetică a clădirilor, în concordanță cu obiectivul UE de a crește nivelul de ambiție în materie de climă, și să se fie pus în aplicare cu mai multă strictețe, prin intermediul unor obiective naționale obligatorii, acordând o atenție deosebită cetățenilor vulnerabili și ținând seama, în același timp, de nevoia de previzibilitate economică pentru sectoarele în cauză.

La 17 septembrie 2020, Parlamentul a votat în favoarea maximizării potențialului de eficiență energetică al parcului imobiliar al UE (P9_TA(2020)0227), solicitând Comisiei să elaboreze măsuri coerente pentru a stimula renovarea mai rapidă și mai profundă a clădirilor. Rezoluția a afirmat că sunt necesare cel puțin 75 de miliarde EUR pe an doar sub formă de stimulente financiare din partea UE pentru a se garanta că clădirile Europei vor fi suficient de eficiente din punct de vedere energetic până în 2050. În acest context, Parlamentul a solicitat să se acorde prioritate renovărilor pentru eficiența energetică în fiecare dintre fondurile relevante ale UE și a solicitat colegiuitorilor să furnizeze finanțarea necesară pentru planul european de redresare economică.

 

Matteo Ciucci