Energia din surse regenerabile

Sursele regenerabile de energie (energia eoliană, energia solară, energia hidroelectrică, energia oceanelor, energia geotermală, biomasa și biocombustibilii) constituie alternative la combustibilii fosili care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la diversificarea ofertei de energie și la reducerea dependenței de piețele volatile și incerte ale combustibililor fosili, în special de petrol și gaze. Legislația UE privind promovarea surselor regenerabile a evoluat semnificativ în ultimii 15 ani. În 2009, liderii UE au stabilit obiectivul ca, până în 2020, 20 % din consumul de energie al UE să provină din surse regenerabile de energie. În 2018, s-a stabilit obiectivul ca, până în 2030, 32 % din consumul de energie al UE să provină din surse regenerabile de energie. În iulie 2021, având în vedere noile ambiții ale UE în materie de climă, colegiuitorii au primit propunerea de a revizui obiectivul la 40 % până în 2030. După invadarea Ucrainei de către Rusia și criza energetică ce a urmat, UE a convenit să își reducă rapid dependența de combustibilii fosili ruși înainte de 2030, prin accelerarea tranziției către o energie curată. Au loc dezbateri privind cadrul de politici actualizat pentru 2030 și pentru perioada de după 2030.

Temei juridic și obiective

Articolul 194 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Realizări

A. Directiva privind energia din surse regenerabile

1. Directiva privind energia din surse regenerabile (RED I): către 2020

Directiva inițială privind energia din surse regenerabile, adoptată prin codecizie la 23 aprilie 2009 (Directiva 2009/28/CE, de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE), a stabilit obiectivul obligatoriu ca, până în 2020, o proporție de 20% din consumul de energie al UE să provină din surse de energie regenerabile. În plus, toate statele membre au fost obligate să se asigure că 10 % din combustibilii utilizați în sectorul transporturilor provin din surse regenerabile. Directiva a definit, de asemenea, diferite mecanisme pe care statele membre le puteau aplica pentru a-și realiza obiectivele, de exemplu sisteme de sprijin, garanții de origine, proiecte comune și cooperarea între statele membre și țările terțe, precum și criterii de sustenabilitate pentru biocombustibili.

Până în 2020, directiva a confirmat obiectivele naționale existente privind energia din surse regenerabile pentru fiecare țară în parte, luând în considerare punctul de plecare și potențialul general în ceea ce privește sursele regenerabile (proporția surselor regenerabile varia de la 10 % în Malta până la 49 % în Suedia). Fiecare țară din UE a indicat cum intenționa să își îndeplinească obiectivul individual și foaia de parcurs generală pentru politica sa în materie de energie din surse regenerabile în cadrul unui plan de acțiune național privind energia din surse regenerabile. Progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naționale a fost evaluat din doi în doi ani, atunci când statele membre ale UE publicau rapoartele naționale intermediare privind energia din surse regenerabile.

2. Directiva privind energia din surse regenerabile (RED II/III/IV): către 2030

În iulie 2021, ca parte a pachetului legislativ prin care se realizează Pactul verde european, Comisia a propus o modificare (RED II) a Directivei privind energia din surse regenerabile pentru a alinia obiectivele privind energia din surse regenerabile la noul obiectiv climatic. Comisia a propus creșterea obiectivului obligatoriu privind sursele regenerabile în mixul energetic al UE la 40 % până în 2030 și a promovat utilizarea combustibililor din surse regenerabile, precum hidrogenul în industrie și transporturi, cu obiective suplimentare.

În mai 2022, ca parte a planului său REPowerEU în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, Comisia a propus o nouă modificare (RED III) pentru a accelera tranziția către o energie curată, urmărind eliminarea treptată a dependenței de combustibilii fosili din Rusia. Comisia a propus instalarea de pompe de căldură, creșterea capacității fotovoltaice solare și importul de hidrogen și biometan din surse regenerabile pentru a crește obiectivul pentru 2030 privind sursele regenerabile de energie la 45 %.

La 9 noiembrie 2022, Comisia a propus o nouă modificare (RED IV) la un regulament al Consiliului de instituire a un cadru pentru accelerarea utilizării energiei din surse regenerabile. În temeiul propunerii, se va considera că centralele pe bază de energie din surse regenerabile sunt de interes public major, ceea ce ar permite noi proceduri mai rapide de eliberare a autorizațiilor și derogări specifice de la legislația de mediu a UE.

În prezent au loc dezbateri privind cadrul de politici energetice pentru 2030 și pentru perioada de după 2030.

În decembrie 2018, a intrat în vigoare directiva revizuită privind energia din surse regenerabile [Directiva (UE) 2018/2001], care face parte din pachetul „Energie curată pentru toți europenii”, vizând să mențină poziția de lider mondial a UE în domeniul surselor regenerabile și, în sens mai larg, să ajute UE să își îndeplinească angajamentele de reducere a emisiilor asumate în temeiul Acordului de la Paris. Această directivă revizuită este în vigoare din decembrie 2018 și trebuia să fie transpusă în legislația națională a țărilor din UE până în iunie 2021, și să intre în vigoare la 1 iulie 2021. Directiva stabilește un nou obiectiv obligatoriu al UE pentru 2030, și anume că cel puțin 32 % din consumul final de energie trebuie să provină din surse regenerabile de energie, existând și o clauză pentru o posibilă revizuire în sus a acestei valori până în 2023, precum și un obiectiv majorat de 14 % pentru ponderea de combustibili din surse regenerabile în domeniul transporturilor, până în anul 2030.

În absența unor obiective naționale revizuite, obiectivele naționale în materie de energie din surse regenerabile stabilite pentru 2020 ar trebui să constituie contribuția minimă a fiecărui stat membru pentru 2030. Țările din UE vor propune propriul obiectiv energetic național și vor elabora planuri energetice și climatice naționale pe 10 ani pe parcursul programului Orizont 2030, urmând ca din doi în doi ani să fie prezentate rapoarte privind progresele înregistrate. Planurile vor fi evaluate de Comisie, care poate lua măsuri la nivelul UE pentru a garanta că acestea sunt în concordanță cu obiectivele globale ale UE.

B. Pactul verde european

La 11 decembrie 2019, Comisia a publicat comunicarea privind Pactul verde european. Acest pact verde stabilește o viziune detaliată pentru ca Europa să devină un continent neutru climatic până în 2050 prin furnizarea de energie curată, sigură și la prețuri accesibile.

1. Planul REPowerEU

La 18 mai 2022, în urma invadării Ucrainei de către Rusia, pachetul legislativ privind energia, inclusiv Directiva revizuită privind eficiența energetică, a fost modificat prin planul REPowerEU de eliminare treptată a dependenței de combustibilii fosili ruși. Noul amendament a propus creșterea obiectivului obligatoriu privind ponderea energiei din surse regenerabile în mixul energetic al UE la 45 % până în 2030 și alinierea tuturor obiectivelor secundare la noile ambiții din REPowerEU, printre care:

• o obligație progresivă de a instala panouri solare pe clădirile noi;
• un obiectiv de 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile din producție și importuri interne până în 2030;
• dublarea ratei actuale de instalare a pompelor de căldură în clădiri individuale;
• un obiectiv privind combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică (75 % pentru industrie și 5 % pentru transporturi);
• o creștere a producției de biometan la 35 de miliarde de metri cubi până în 2030;

2. Îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Pactului verde european

Pe 14 iulie 2021, Comisia a publicat un nou pachet legislativ privind energia, intitulat „Pregătiți pentru 55: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică”. În Directiva privind energia din surse regenerabile revizuită, a propus ridicarea obiectivului obligatoriu privind ponderea energiei din surse regenerabile în mixul energetic al UE la 40 % până în 2030 și noi obiective la nivel național, precum:

• un nou criteriu de referință care să fixeze utilizarea în proporție de 49 % a energiei din surse regenerabile până în 2030 pentru clădiri;
• un nou criteriu de referință care să fixeze creșterea anuală a utilizării energiei din surse regenerabile pentru industrie la 1,1 puncte procentuale;
• o creștere anuală obligatorie de 1,1 puncte procentuale în utilizarea surselor regenerabile de energie pentru încălzire și răcire de către statele membre;
• o creștere anuală orientativă de 2,1 puncte procentuale a utilizării energiei din surse regenerabile și a căldurii și frigului reziduale pentru încălzirea și răcirea centralizată.

În efortul de decarbonizare și diversificare a sectorului transporturilor, directiva stabilește:

• un obiectiv de reducere cu 13 % a intensității gazelor cu efect de seră generate de combustibilii din transporturi până în 2030, care să acopere toate modurile de transport;
• o pondere de 2,2 % a biocombustibililor avansați și a biogazului până în 2030, cu un obiectiv intermediar de 0,5 % până în 2025 (contabilizare unică);
• un obiectiv de 2,6 % pentru combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică și o pondere de 50 % a energiei din surse regenerabile în consumul industrial de hidrogen, inclusiv în utilizările neenergetice, până în 2030.

Încă au loc dezbateri privind viitorul cadru de politici energetice pentru 2030 și pentru perioada de după 2030.

3. Energie curată pentru toți europenii

La 30 noiembrie 2016, Comisia a publicat pachetul legislativ intitulat „Energie curată pentru toți europenii”, în cadrul unei strategii mai ample privind uniunea energetică. În decembrie 2018, a intrat în vigoare Directiva privind energia din surse regenerabile revizuită (Directiva (UE) 2018/2001),care promovează utilizarea energiei din surse regenerabile prin:

• implementarea pe scară mai largă a surselor regenerabile de energie în sectorul energiei electrice;
• adoptarea pe scară largă a energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii (a fost introdusă o creștere anuală orientativă de 1,3 % pentru sursele regenerabile de energie în domeniul încălzirii și răcirii);
• decarbonizarea și diversificarea sectorului transporturilor introducând:
  • o pondere de 14 % a surselor regenerabile de energie în consumul total de energie în sectorul transporturilor până în 2030;
  • o pondere de 3,5 % a biocombustibililor avansați și a biogazului până în 2030, cu un obiectiv intermediar de 1 % până în 2025 (contabilizare dublă);
  • un plafon de 7 % pentru ponderea de biocombustibili de primă generație în sectorul transporturilor rutiere și feroviare și planuri de eliminare treptată, până în 2030, a uleiului de palmier și a altor biocombustibili pe bază de culturi alimentare care cresc emisiile de CO², prin intermediul unui sistem de certificare;
• consolidarea criteriilor de sustenabilitate ale UE pentru bioenergie;
• asigurarea atingerii obiectivului obligatoriu al UE în timp util și în mod eficient din punctul de vedere al costurilor.

4. Mecanismul de finanțare a energiei din surse regenerabile

Comisia a instituit un mecanism de finanțare al UE (Regulamentul 2020/1294) în temeiul articolului 33 din Regulamentul privind guvernanța (UE) 2018/1999 în pachetul „Energie curată pentru toți europenii”. Acesta este în vigoare din septembrie 2020, iar Comisia este încă în curs de a-l pune în aplicare. Noile obiective ale planului REPowerEU necesită investiții suplimentare de 210 miliarde EUR până în 2027.

Principalul obiectiv al mecanismului este de a ajuta țările să își atingă obiectivele individuale și colective privind energia din surse regenerabile. Mecanismul de finanțare creează legături între țările care contribuie la finanțarea proiectelor (țări contribuitoare) și țările care sunt de acord ca pe teritoriul lor să fie construite noi proiecte (țări-gazdă). Comisia stabilește cadrul de punere în aplicare și mijloacele de finanțare a mecanismului, stabilind că statele membre, fondurile UE sau contribuțiile din partea sectorului privat pot finanța acțiuni în cadrul mecanismului.

Energia generată pe baza acestui mecanism de finanțare va fi contabilizată în contul obiectivelor privind energia din surse regenerabile ale tuturor țărilor participante și va fi considerată parte a obiectivului ambițios al Pactului verde european de a atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050.

C. Măsuri viitoare

1. Rețeaua transeuropeană de energie

În decembrie 2020, Comisia a adoptat o propunere de revizuire a acestor norme, urmărind să conecteze regiunile care în prezent sunt izolate de piețele energetice europene. Scopul revizuirii este de a promova o creștere semnificativă a ponderii energiei din surse regenerabile în sistemul energetic european, în conformitate cu obiectivul general al Pactului verde european de a realiza neutralitatea climatică până în 2050.

În iulie 2020, Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la revizuirea liniilor directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene (TEN-E), menită să le actualizeze și să le alinieze la politica climatică a UE. Decizia inițială (Decizia nr. 1254/96/CE) a fost revizuită de mai multe ori, iar Regulamentul (UE) nr. 347/2013 a stabilit liniile directoare actuale pentru infrastructurile energetice transeuropene.

2. Revizuirea Directivei privind impozitarea energiei

În iulie 2021, Comisia a publicat o propunere privind revizuirea Directivei privind impozitarea energiei (Directiva 2003/96); prin aceasta propunea alinierea impozitării produselor energetice la politicile UE în materie de energie și climă, promovând tehnologiile curate și eliminând scutirile și ratele reduse depășite care încurajează în prezent utilizarea combustibililor fosili.

D. Aspecte specifice resurselor

1. Energie solară

Planul REPowerEU a introdus o strategie pentru a dubla capacitatea solară fotovoltaică la 320 GW până în 2025 și pentru a instala 600 GW până în 2030. Planul a mai inclus o obligație legală progresivă de a instala panouri solare pe noile clădiri publice, comerciale și rezidențiale și o strategie de dublare a ratei de instalare a pompelor de căldură în sistemele de încălzire centralizate și comunale. În cadrul planului, statele membre au, de asemenea, obligația de a identifica și de a adopta planuri pentru zonele pretabile dezvoltării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile, cu procese de autorizare mai scurte și simplificate.

2. Biomasa și biocombustibilii

Directiva privind energia din surse regenerabile (Directiva (UE) 2018/2001), care este în prezent în vigoare, include un obiectiv de 3,5 % până în 2030 și un obiectiv intermediar de 1 % până în 2025 pentru biocombustibilii avansați și biogazul din sectorul transporturilor. Cu toate că se menține actualul plafon de 7 % pentru biocombustibilii de primă generație în transportul rutier și feroviar, se introduce o obligație la nivelul UE ca furnizorii de combustibili să furnizeze o anumită cotă (6,8 %) de combustibili din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon și se extinde domeniul de aplicare al criteriilor de sustenabilitate ale UE pentru bioenergie (pentru a include biomasa și biogazul utilizate la încălzire și răcire și la producerea de energie electrică). În iulie 2021, Comisia a publicat o propunere de directivă privind energia din surse regenerabile, care vizează o pondere de 2,2 % a biocombustibililor avansați și a biogazului până în 2030 și un obiectiv intermediar de 0,5 % până în 2025, care trebuie să se alinieze la noile obiective ale REPowerEU.

3. Hidrogen

În iulie 2020, Comisia a adoptat strategia europeană pentru integrarea sistemului energetic și o nouă strategie privind hidrogenul în Europa, pentru a explora modul în care producerea și utilizarea hidrogenului din surse regenerabile poate contribui la decarbonizarea economiei UE. Strategia privind hidrogenul introduce trei obiective: cel puțin 6 GW de electrolizoare pe bază de hidrogen din surse regenerabile și până la 1 milion de tone de hidrogen din surse regenerabile produse până în 2024 în UE; cel puțin 40 GW de electrolizoare pe bază de hidrogen din surse regenerabile și până la 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile produse în UE până în 2030; și utilizarea pe scară largă a hidrogenului din surse regenerabile începând din 2030. În mai 2022, în planul său REPowerEU, Comisia a stabilit un obiectiv de a produce 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile pe plan intern și de a importa 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile până în 2030.

4. Vântul din larg

La 19 noiembrie 2020, Comisia a publicat o strategie specifică a UE pentru energia din surse regenerabile offshore intitulată „O strategie a UE privind valorificarea potențialului energiei din surse regenerabile offshore pentru un viitor neutru climatic”, în care se evaluează contribuția pe care o pot avea sursele regenerabile offshore, iar factorii producției de energie sunt definiți mai amplu. Această strategie urmărește creșterea producției UE de energie electrică din surse regenerabile offshore de la 12 GW în 2020 la peste 60 GW până în 2030, respectiv 300 GW până în 2050. În plus, urmărește o revizuire legislativă a rețelei transeuropene de energie astfel încât să se aplice mai bine infrastructurii offshore transfrontaliere.

5. Energia oceanică

În ianuarie 2014, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Energia albastră - Acțiuni necesare pentru valorificarea potențialului exploatării energiei oceanice în mările și oceanele europene până în 2020 și ulterior”. Această comunicare stabilește un plan de acțiune pentru a sprijini dezvoltarea energiei oceanice, inclusiv a energiei generate de valuri, a energiei mareelor, a conversiei energiei termice și a energiei gradientului de salinitate. „Strategia UE privind valorificarea potențialului energiei din surse regenerabile offshore pentru un viitor neutru din punct de vedere climatic” a subliniat, de asemenea, că industria energiei din surse regenerabile marine ar trebui extinsă de 5 ori până în 2030 și de 25 ori până în 2050.

Rolul Parlamentului European

Parlamentul European a pledat în permanență pentru utilizarea surselor regenerabile de energie și a subliniat importanța stabilirii unor obiective obligatorii pentru anul 2020[1] și, mai recent, pentru 2030.

În februarie 2014, Parlamentul a adoptat o rezoluție în care critică propunerile Comisiei referitoare la cadrul privind clima și energia pentru 2030, considerându-le ca fiind orientate pe termen scurt și lipsite de ambiție. Parlamentul a solicitat impunerea obligației ca 30 % din consumul de energie la nivelul UE să provină din surse regenerabile de energie, iar această obligație va trebui să fie realizată prin obiective naționale individuale cu caracter obligatoriu. Parlamentul a solicitat și prelungirea după anul 2020 a obiectivelor privind combustibilii pentru transport.

În iunie 2016, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la raportul intermediar privind progresele înregistrate în domeniul energiei din surse regenerabile în care a invitat Comisia să prezinte un pachet mai ambițios privind clima și energia pentru 2030, care să crească la cel puțin 30 % obiectivul UE privind sursele regenerabile de energie și care să fie pus în aplicare prin intermediul unor obiective naționale individuale. Obiectivele deja convenite pentru 2020 trebuia să fie luate ca bază minimă de referință în momentul revizuirii Directivei privind energia din surse regenerabile.

În ianuarie 2018, având în vedere revizuirea din 2018 a Directivei privind energia din surse regenerabile, Parlamentul a sprijinit un obiectiv obligatoriu pentru Uniune de cel puțin 35 % energie din surse regenerabile în 2030 și a consolidat dreptul la autoconsum. După negocierile cu Consiliul, obiectivul obligatoriu al Uniunii a fost redus la cel puțin 32 %.

În ianuarie 2020, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la Pactul verde european, în care a formulat o serie de recomandări, printre care aprovizionarea cu energie curată, sigură și la prețuri accesibile. În acest spirit, a solicitat revizuirea Directivei privind sursele regenerabile de energie și stabilirea unor obiective naționale obligatorii pentru fiecare stat membru în parte și a recomandat punerea în aplicare a principiului „eficiența energetică pe primul loc” în toate sectoarele și politicile.

În mai 2021, Parlamentul a adoptat două rezoluții referitoare la o strategie europeană pentru integrarea sistemului energetic și o strategie europeană pentru hidrogen, care a sprijinit decarbonizarea urmărită și utilizarea surselor regenerabile în producția de energie electrică și de hidrogen. De asemenea, a invitat Comisia să atribuie o garanție de origine hidrogenului din surse regenerabile și să plaseze discuțiile în contextul revizuirii Directivei privind energia din surse regenerabile, precum și al revizuirii orientărilor privind ajutoarele de stat, cu scopul de a promova dezvoltarea surselor regenerabile.

În februarie 2022, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la o strategie europeană pentru energia din surse regenerabile offshore. Rezoluția a constatat că capacitatea instalată a energiei eoliene offshore ar trebui să fie de 70-79 GW pentru a asigura o tranziție competitivă din punctul de vedere al costurilor către o reducere cu 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 și a invitat statele membre și sectoarele public și privat să depășească obiectivul de a atinge o reducere de 55 % până în 2030.

În poziția sa în primă lectură din 14 septembrie 2022 referitoare la revizuirea Directivei privind energia din surse regenerabile (RED III), Parlamentul a sprijinit propunerea Comisiei de a crește ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final de energie al UE la 45 % până în 2030. Raportul a modificat propunerea Comisiei prin creșterea anumitor obiective secundare pentru sectoare precum transporturile, clădirile și încălzirea și răcirea centralizată. Sectorul transporturilor ar trebui să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 16 % prin utilizarea unui procent mai mare de biocombustibili avansați și de combustibili din surse regenerabile din surse nebiologice, cum ar fi hidrogenul. Industria ar trebui să își intensifice utilizarea surselor regenerabile de energie cu 1,9 puncte procentuale pe an, iar a rețelelor de termoficare cu 2,3 puncte procentuale. Fiecare stat membru va trebui să dezvolte două proiecte transfrontaliere pentru extinderea energiei electrice ecologice, iar statele membre cu un consum anual de energie electrică de peste 100 TWh vor trebui să dezvolte un al treilea proiect până în 2030. Parlamentul a adoptat, de asemenea, amendamente prin care a cerut reducerea treptată a ponderii lemnului primar considerat drept energie din surse regenerabile.

 

Matteo Ciucci

09-2022