Coeziunea economică, socială și teritorială

Uniunea Europeană își consolidează coeziunea economică, socială și teritorială cu scopul de a promova o dezvoltare armonioasă pe întreg teritoriul său. UE vizează în special să reducă disparitățile dintre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni. Se acordă o atenție deosebită zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială, precum și regiunilor afectate de un handicap natural sau demografic grav și permanent, cum ar fi regiunile cele mai nordice, cu o densitate foarte scăzută a populației, precum și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase.

Temei juridic

Articolele 174- 178 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Contextul

Politica de coeziune este principala politică de investiții a Uniunii Europene. Este avantajoasă pentru toate regiunile și orașele din UE și sprijină creșterea economică, crearea de locuri de muncă, competitivitatea economică, dezvoltarea sustenabilă și protecția mediului.

Chiar de la început, s-au înregistrat disparități teritoriale și demografice severe în Comunitatea Europeană (în prezent, Uniunea Europeană), acestea putând constitui obstacole în calea integrării și dezvoltării Europei. Tratatul de la Roma (1957) a creat mecanisme de solidaritate sub forma a două fonduri: Fondul social european (FSE) și Fondul european de orientare și garantare agricolă (FEOGA, secțiunea Orientare). În 1975, au fost introduse aspecte regionale, odată cu crearea Fondului european de dezvoltare regională (FEDR). În 1994, a fost creat și Fondul de coeziune.

Odată cu Actul Unic European din 1986, coeziunea economică și socială a devenit un domeniu de competență al Comunității Europene. În 2008, Tratatul de la Lisabona a introdus o a treia dimensiune a coeziunii în UE: coeziunea teritorială. Aceste trei aspecte ale coeziunii sunt sprijinite prin politica de coeziune și fondurile structurale.

Obiective

Consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale se numără printre obiectivele principale ale UE. Uniunea dedică o proporție semnificativă din activitățile și bugetul său reducerii disparităților regionale, acordând o atenție deosebită zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială, precum și regiunilor afectate de un handicap natural sau demografic grav și permanent.

UE sprijină realizarea acestor obiective prin folosirea fondurilor structurale și de investiții europene [FSE, FEDR, Fondul de coeziune, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) și Fondul pentru o tranziție justă (FTJ)].

Fondul social european, denumit Fondul social european Plus (FSE+) din 2021, este principalul instrument prin care Uniunea sprijină măsurile de prevenire și combatere a șomajului, de dezvoltare a resurselor umane și de promovare a integrării sociale pe piața muncii. Acesta finanțează inițiative care promovează un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, egalitatea de șanse între femei și bărbați, dezvoltarea durabilă și coeziunea economică și socială.

Fondul european de dezvoltare regională contribuie la remedierea principalelor dezechilibre regionale din UE. FEDR sprijină regiunile care înregistrează întârzieri în materie de dezvoltare, precum și reconversia regiunilor industriale în declin.

Fondul de coeziune oferă contribuții financiare pentru proiectele de mediu și rețelele transeuropene de infrastructuri de transport. Acest fond poate fi accesat doar de statele membre al căror venit național brut pe cap de locuitor este mai mic decât 90 % din media la nivelul UE.

Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) este un instrument esențial pentru sprijinirea teritoriilor celor mai afectate de tranziția către neutralitatea climatică și evitarea unei adânciri a disparităților regionale. În vederea realizării acestui obiectiv, FTJ sprijină investițiile în domenii precum conectivitatea digitală, tehnologiile de energie curată, reducerea emisiilor, regenerarea siturilor industriale, recalificarea lucrătorilor și asistența tehnică.

Pentru a garanta utilizarea eficientă a fondurilor structurale, se aplică următoarele principii:

• concentrarea fondurilor pe obiective și pe regiuni;
• parteneriatul dintre Comisie, statele membre și autoritățile regionale pentru planificarea, punerea în aplicare și supravegherea intervențiilor;
• programarea intervențiilor;
• caracterul complementar al contribuțiilor UE și naționale.

Resursele financiare ale Uniunii dedicate coeziunii sunt alocate având în vedere două obiective principale:

• investiții în creșterea economică și locuri de muncă - pentru consolidarea pieței muncii și a economiilor regionale;
• cooperarea teritorială europeană - care sprijină coeziunea UE prin cooperarea la nivel transfrontalier, transnațional și interregional.

Politica de coeziune a UE în perioada 2021-2027

În perioada 2021-2027, finanțarea UE provine din două surse: cadrul financiar multianual (CFM) „clasic”, care prezintă limitele anuale de cheltuieli ale UE, și planul de redresare NextGenerationEU (NGEU), o inițiativă extraordinară de redresare menită să ajute statele membre să se redreseze în urma pandemiei de COVID-19. Politica de coeziune va fi finanțată prin CFM și, în anumite cazuri, prin NGEU.

Resursele destinate obiectivului „investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” al politicii de coeziune se vor ridica la un cuantum total de 322,3 miliarde EUR (la prețurile din 2018, adică la valoarea monedei în 2018) și se vor aloca după cum urmează:

1. 202,3 miliarde EUR pentru regiunile mai puțin dezvoltate;
2. 47,8 miliarde EUR pentru regiunile de tranziție;
3. 27,2 miliarde EUR pentru regiunile mai dezvoltate;
4. 42,6 miliarde EUR pentru statele membre, sprijinite din Fondul de coeziune (dintre care 10 miliarde vor fi utilizate pentru instrumentul Mecanismul pentru interconectarea Europei);
5. 1 928 de milioane EUR ca finanțare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice;
6. 500 de milioane EUR pentru investițiile interregionale pentru inovare.

Resursele din FEDR destinate obiectivului „cooperare teritorială europeană” (Interreg) se vor ridica la un cuantum total de 8 050 de milioane EUR și se vor distribui după cum urmează:

1. 5 812 milioane EUR pentru cooperarea transfrontalieră maritimă și terestră;
2. 1 466 de milioane EUR pentru cooperarea transnațională;
3. 490 de milioane EUR pentru cooperarea interregională;
4. 281 de milioane EUR pentru cooperarea regiunilor ultraperiferice.

Noul FTJ, care sprijină teritoriile cele mai afectate de tranziția către neutralitatea climatică și care urmărește să prevină creșterea disparităților regionale va avea un buget de 17,5 miliarde EUR. 7,5 miliarde EUR vor proveni din CFM, iar o sumă suplimentară de 10 miliarde EUR va proveni din NGEU.

Un alt nou instrument, ReactEU, a fost adoptat în decembrie 2020. Acesta va servi drept completare pentru programele de coeziune din perioada 2014-2020 și va suplimenta alocările pentru coeziune pentru perioada 2021-2027. ReactEU va sprijini cele mai importante sectoare pentru o redresare solidă în urma crizei COVID-19. Alocarea pentru acesta (până în 2023) este de 47,5 miliarde EUR.

În perioada 2021-2027, politica de coeziune are cinci obiective de politică pentru FEDR, FSE +, Fondul de coeziune și FEPAM:

• o Europă mai inteligentă – o transformare economică inovatoare și inteligentă;
• o Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon;
• o Europă mai conectată – mobilitate și conectivitate TIC regională;
• o Europă mai socială, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale;
• o Europă mai apropiată de cetățeni – dezvoltarea sustenabilă și integrată a zonelor urbane, rurale și de coastă prin inițiative locale.

Regulamentul privind dispozițiile comune prezintă normele care trebuie respectate pentru a utiliza aceste fonduri. În octombrie 2022, regulamentul a fost modificat pentru a facilita utilizarea resurselor politicii de coeziune de către statele membre și regiuni și pentru a spori flexibilitatea acestora în vederea sprijinirii măsurilor de abordare a provocărilor legate de migrație generate de agresiunea militară a Rusiei, introduse în cadrul programelor 2014-2020 și 2021-2027.

Rolul Parlamentului European

Parlamentul joacă un rol extrem de activ în sprijinirea consolidării coeziunii economice, sociale și teritoriale a Uniunii Europene. Legislația privind politica de coeziune și fondurile structurale este adoptată conform procedurii legislative ordinare, în care Parlamentul intervine pe poziție de egalitate cu Consiliul.

Parlamentul s-a implicat activ în negocierile privind reforma politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027. Această reformă definește prioritățile și instrumentele acțiunilor pe care le va desfășura în viitor Uniunea în vederea consolidării coeziunii economice, sociale și teritoriale. Parlamentul a sprijinit ferm propunerea de elaborare a unei politici de coeziune ample și eficiente, care are însă nevoie de resurse financiare suficiente.

De asemenea, Parlamentul și-a exprimat dorința de a utiliza politica de coeziune pentru combaterea schimbărilor climatice, de exemplu prin rezoluția sa din 15 mai 2021 referitoare la politica de coeziune și strategiile de mediu de la nivel regional în lupta împotriva schimbărilor climatice. Parlamentul a solicitat o creștere a utilizării investițiilor în economia verde și cea albastră în cadrul politicii de coeziune și a solicitat sinergii mai mari între diferitele surse de finanțare la nivelul UE, la nivel național și regional. În plus, Parlamentul a adoptat la 9 mai 2023 o rezoluție referitoare la rolul politicii de coeziune în abordarea provocărilor multidimensionale de mediu în bazinul mediteraneean. Ea sugerează folosirea fondurilor de coeziune pentru a investi în tehnologii și infrastructuri concepute special pentru recuperarea materialelor din deșeurile reziduale, cu scopul de a promova o economie circulară și de a limita și gestiona creșterea poluării cu materiale plastice și a deșeurilor menajere.

Pentru mai multe informații pe această temă, vă rugăm să consultați site-ul Comisiei pentru dezvoltare regională.

 

Kelly Schwarz

10-2023