Fișe descriptive despre Uniunea Europeană
Parlamentul European
Vă rugăm să completați acest câmp.

Coeziunea economică, socială și teritorială

UE își consolidează coeziunea economică, socială și teritorială cu scopul de a promova o dezvoltare armonioasă pe întreg teritoriul său. Mai precis, UE vizează să reducă disparitățile dintre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni. Se acordă o atenție deosebită zonelor rurale ori afectate de tranziția industrială, precum și regiunilor caracterizate în permanență de un context natural sau demografic foarte nefavorabil, cum ar fi regiunile cele mai nordice, cu o densitate foarte scăzută a populației, precum și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase.

Temei juridic

Articolele 174-178 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Contextul

Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE. Este avantajoasă pentru toate regiunile și orașele din UE și sprijină creșterea economică, crearea locurilor de muncă, competitivitatea economică, dezvoltarea durabilă și protecția mediului.

Încă de la înființare, s-au înregistrat disparități teritoriale și demografice severe în Comunitatea Europeană (în prezent, Uniunea Europeană), posibile obstacole în calea integrării și a dezvoltării Europei. Tratatul de la Roma (1957) a creat mecanisme de solidaritate sub forma a două fonduri:

  • Fondul social european (FSE);
  • Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA, secțiunea Orientare).

În 1975, au fost introduse aspecte regionale odată cu crearea Fondului european de dezvoltare regională (FEDR). În 1994, a fost creat și Fondul de coeziune.

Odată cu Actul Unic European din 1986, coeziunea economică și socială a devenit un domeniu de competență al Comunității Europene. În 2008, Tratatul de la Lisabona a introdus o a treia dimensiune a coeziunii în UE – coeziunea teritorială. Aceste trei aspecte ale coeziunii sunt sprijinite prin politica de coeziune și fondurile structurale.

Obiective

Consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale se numără printre obiectivele principale ale UE. Uniunea dedică o proporție semnificativă din activitățile și bugetul său pentru a reduce disparitățile regionale, acordând o atenție deosebită zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială, precum și regiunilor caracterizate în permanență de un context natural sau demografic foarte nefavorabil.

UE sprijină realizarea acestor obiective utilizând fondurile structurale și de investiții europene:

  • FSE;
  • FEDR;
  • Fondul de coeziune;
  • Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM);
  • Fondul pentru o tranziție justă (FTJ).

FSE, actualmente FSE+ începând din 2021, este principalul instrument prin care UE sprijină măsurile de prevenire și combatere a șomajului, de dezvoltare a resurselor umane și de promovare a integrării sociale pe piața muncii. Instrumentul finanțează inițiative care promovează un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, egalitatea de șanse între femei și bărbați, dezvoltarea durabilă și coeziunea economică și socială. Pentru informații mai detaliate, a se vedea fișa descriptivă (3.6.2).

FEDR contribuie la remedierea principalelor dezechilibre regionale din UE și sprijină regiunile care înregistrează întârzieri în materie de dezvoltare, precum și reconversia regiunilor industriale în declin. Pentru informații mai detaliate, a se vedea fișa descriptivă (3.1.2).

Fondul de coeziune oferă contribuții financiare pentru proiectele de mediu și rețelele transeuropene de infrastructuri de transport. Acest fond fi accesat doar de statele membre al căror venit național brut pe cap de locuitor este mai mic decât 90 % din media la nivelul UE. Pentru informații mai detaliate, a se vedea fișa descriptivă (3.1.3).

FTJ este un instrument esențial pentru a sprijini teritoriile cele mai afectate de tranziția către neutralitatea climatică și a evita o adâncire a disparităților regionale. Pentru a realiza acest obiectiv, FTJ sprijină investițiile în domenii precum conectivitatea digitală, tehnologiile de energie curată, reducerea emisiilor, regenerarea siturilor industriale, recalificarea lucrătorilor și asistența tehnică. Pentru informații mai detaliate, a se vedea fișa descriptivă (3.1.10).

Pentru a garanta utilizarea eficientă a fondurilor structurale, trebuie să se garanteze respectarea următoarelor principii:

  • concentrarea fondurilor pe obiective și pe regiuni;
  • cooperarea dintre Comisie, statele membre și autoritățile regionale pentru planificarea, punerea în aplicare și supravegherea intervențiilor;
  • programarea intervențiilor;
  • caracterul complementar al contribuțiilor UE și naționale.

Resursele financiare ale UE dedicate politicii de coeziune sunt alocate având în vedere două obiective principale:

  • investiții în creșterea economică și locuri de muncă – pentru a consolida piața muncii și economiile regionale;
  • cooperarea teritorială europeană – pentru a sprijini coeziunea UE prin cooperarea la nivel transfrontalier, transnațional și interregional.

Politica de coeziune a UE în perioada 2021-2027

A. Informații generale și alocări bugetare

În perioada 2021-2027, finanțarea UE provine din două surse: cadrul financiar multianual (CFM) „clasic”, care prezintă limitele anuale de cheltuieli ale UE, și planul de redresare NextGenerationEU (NGEU), o inițiativă extraordinară de redresare menită să ajute statele membre să se redreseze în urma pandemiei de COVID-19. Politica de coeziune este finanțată prin CFM și, în anumite cazuri, prin NGEU.

Resursele destinate obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă al politicii de coeziune se ridică la un cuantum total de 322,3 miliarde EUR (la prețurile din 2018, adică la valoarea monedei în 2018) și se alocă după cum urmează:

  • 202,3 miliarde EUR pentru regiunile mai puțin dezvoltate;
  • 47,8 miliarde EUR pentru regiunile de tranziție;
  • 27,2 miliarde EUR pentru regiunile mai dezvoltate;
  • 42,6 miliarde EUR pentru statele membre, sprijinite din Fondul de coeziune (dintre care 10 miliarde vor fi utilizate pentru instrumentul Mecanismul pentru interconectarea Europei);
  • 1 928 de milioane EUR ca finanțare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice;
  • 500 de milioane EUR pentru investițiile interregionale pentru inovare.

Resursele din FEDR destinate obiectivului „cooperare teritorială europeană” (Interreg) se ridică la un cuantum total de 8 050 de milioane EUR și se distribuie după cum urmează:

  • 5 812 milioane EUR pentru cooperarea transfrontalieră maritimă și terestră;
  • 1 466 de milioane EUR pentru cooperarea transnațională;
  • 490 de milioane EUR pentru cooperarea interregională;
  • 281 de milioane EUR pentru cooperarea regiunilor ultraperiferice.

Noul FTJ, care sprijină teritoriile cele mai afectate de tranziția către neutralitatea climatică și care urmărește să prevină creșterea disparităților regionale are un buget de 17,5 miliarde EUR (la prețurile din 2018; 19,7 miliarde EUR la prețurile din 2024). 7,5 miliarde EUR provin din CFM, iar o sumă suplimentară de 10 miliarde EUR provine din NGEU.

Un alt nou instrument, ReactEU, a fost adoptat în decembrie 2020. Acesta a servit drept completare pentru programele de coeziune din perioada 2014-2020 și a suplimentat alocările pentru coeziune pentru perioada 2021-2027. ReactEU a sprijinit cele mai importante sectoare pentru o redresare solidă în urma crizei COVID-19. Alocarea pentru acesta (până în 2023) a fost de 47,5 miliarde EUR. Pentru informații mai detaliate, a se vedea fișa descriptivă (3.1.11).

Pentru perioada 2021-2027, politica de coeziune are cinci obiective de politică pentru FEDR, FSE+, Fondul de coeziune și FEPAM:

  • o Europă mai inteligentă – transformare economică inovatoare și inteligentă;
  • o Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon;
  • o Europă mai conectată – mobilitate și conectivitate TIC regională;
  • o Europă mai socială, prin punerea în practică a Pilonului european al drepturilor sociale;
  • o Europă mai apropiată de cetățeni – dezvoltarea durabilă și integrată a zonelor urbane, rurale și de coastă prin inițiative locale.

Regulamentul privind dispozițiile comune prezintă normele care trebuie respectate pentru a utiliza aceste fonduri.

B. Modificări aduse pachetului privind politica de coeziune pentru perioada 2021-2027

În octombrie 2022, Regulamentul privind dispozițiile comune a fost modificat pentru a facilita utilizarea resurselor politicii de coeziune de către statele membre și regiuni și pentru a le spori flexibilitatea în vederea sprijinirii măsurilor de abordare a provocărilor legate de migrație generate de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, introduse în cadrul programelor 2014-2020 și 2021-2027.

Pentru a consolida competitivitatea industrială a UE prin progrese în domeniul tehnologiilor critice, în 2024 a fost adoptat Regulamentul privind platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP). STEP sprijină investițiile în proiecte aflate în fazele de dezvoltare și de producție din trei sectoare esențiale pentru tranziția verde și cea digitală: tehnologiile digitale și inovarea în domeniul tehnologiei profunde, tehnologiile curate și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și biotehnologiile. În acest sens, autoritățile naționale pot redirecționa părți din fondurile lor aferente politicii de coeziune, inclusiv Fondul de coeziune, FEDR, FSE+ și FTJ, către activități care sprijină obiectivele STEP.

În decembrie 2024, pentru a oferi asistență suplimentară statelor membre afectate de dezastre naturale în 2024 și 2025, a fost adoptat Regulamentul privind Sprijinul regional de urgență pentru reconstrucție (RESTORE). Astfel, statele membre au putut reprograma fonduri din FEDR, Fondul de coeziune și FSE+ pentru a acoperi „măsuri precum reabilitarea infrastructurii și a echipamentelor deteriorate, furnizarea de alimente și de asistență materială de bază, precum și asistență medicală”. 

În septembrie 2025, în urma evaluării la jumătatea perioadei a politicii de coeziune, Parlamentul și Consiliul au adoptat Regulamentul (UE) 2025/1914 de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/1058 (FEDR/Fondul de coeziune) și (UE) 2021/1056 (FTJ). Modificările permit statelor membre să realoce fondurile de coeziune pentru 2025 către noile priorități strategice ale UE începând cu prima jumătate a anului 2026. Prioritățile respective reflectă evoluția contextului geopolitic și economic și se axează pe competitivitate, apărare și securitate, locuințe la prețuri accesibile, reziliența în domeniul apei, tranziția energetică și sprijinul pentru regiunile frontaliere estice.

Mai precis, modificările adoptate prevăd, între altele:

  • noi obiective ale FEDR și ale Fondului de coeziune pentru capacitățile industriale de apărare și infrastructura cu dublă utilizare pentru mobilitatea militară și pregătirea civilă;
  • sprijinul FEDR pentru întreprinderile mari din regiunile mai puțin dezvoltate și de tranziție care contribuie la decarbonizare sau proiecte importante de interes european comun (PIIEC), adică proiecte care sprijină, de exemplu, infrastructura pentru hidrogen;
  • creșterea finanțării pentru locuințe accesibile, cu o cofinanțare mai mare (de până la 100 %) și o prefinanțare unică de 20 %;
  • investiții mai mari în reziliența în domeniul apei, infrastructura digitală și prevenirea secetelor;
  • sprijin pentru conductele de interconectare și pentru infrastructura de stocare și reîncărcare;
  • condiții preferențiale pentru regiunile frontaliere estice, inclusiv o prefinanțare suplimentară de până la 9,5 % și o cofinanțare mai mare;
  • flexibilitate în ceea ce privește transferul de fonduri din FEDR și Fondul de coeziune către Inițiativa europeană privind dezvoltarea urbană, Instrumentul de investiții interregionale pentru inovare sau compartimentele InvestEU.

Regulamentul a intrat în vigoare la 19 septembrie 2025.

Rolul Parlamentului European

Parlamentul joacă un rol extrem de activ în sprijinirea consolidării coeziunii economice, sociale și teritoriale a Uniunii Europene. Legislația privind politica de coeziune și fondurile structurale se elaborează conform procedurii legislative ordinare, în care Parlamentul intervine pe poziție de egalitate cu Consiliul.

Parlamentul s-a implicat activ în negocierile privind reforma politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027. Reforma respectivă definește prioritățile și instrumentele acțiunilor pe care le va desfășura în viitor Uniunea pentru a consolida coeziunea economică, socială și teritorială. Parlamentul a sprijinit ferm propunerea de elaborare a unei politici de coeziune ample și eficiente, care are însă nevoie de resurse financiare suficiente.

De asemenea, Parlamentul și-a exprimat dorința de a utiliza politica de coeziune pentru combaterea schimbărilor climatice, de exemplu prin rezoluția sa din 25 martie 2021 referitoare la politica de coeziune și strategiile de mediu de la nivel regional în lupta împotriva schimbărilor climatice. Parlamentul a solicitat o creștere a utilizării investițiilor verzi și albastre în cadrul politicii de coeziune și a solicitat sinergii mai mari între diferitele surse de finanțare la nivelul UE, la nivel național și regional. În plus, Parlamentul a adoptat la 9 mai 2023 o rezoluție referitoare la rolul politicii de coeziune în abordarea provocărilor multidimensionale de mediu în bazinul mediteraneean. Ea sugerează folosirea fondurilor de coeziune pentru a investi în tehnologii și infrastructuri concepute special pentru recuperarea materialelor din deșeurile reziduale, cu scopul de a promova o economie circulară și de a limita și gestiona creșterea poluării cu materiale plastice și a deșeurilor menajere.

În septembrie 2025, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la rolul politicii de coeziune în abordarea provocărilor multidimensionale de mediu în bazinul mediteraneean. Parlamentul a invitat Comisia să ia în considerare lipsa actuală de locuințe la prețuri accesibile ca fenomen pe termen lung și să garanteze că investițiile politicii de coeziune în locuințe includ măsuri specifice pentru grupurile vulnerabile din societate.

În cursul evaluării la jumătatea perioadei din 2025, Parlamentul a insistat pentru a garanta că politica de coeziune rămâne ancorată în participarea democratică și regională, consolidând principiul parteneriatului. De asemenea, a pledat pentru a extinde domeniul de aplicare dincolo de domeniul apărării, astfel încât să includă prioritățile sociale, în special locuințele la prețuri accesibile, sprijinind, în același timp, rate mai ridicate de cofinanțare și prefinanțare pentru a accelera investițiile.

Pentru mai multe informații pe această temă, vă rugăm să consultați portalul Comisiei pentru dezvoltare regională.

 

Kelly Schwarz / Rubin Johann HAGELS