Grupările europene de cooperare teritorială (GECT)
Grupările europene de cooperare teritorială (GECT) au fost instituite cu scopul de a facilita cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională dintre statele membre sau autoritățile regionale și locale din cadrul acestora. GECT permit partenerilor să pună în aplicare proiecte comune, să facă schimb de experiență și să îmbunătățească coordonarea activității de amenajare a teritoriului.
Temei juridic
Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT).
Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce privește clarificarea, simplificarea și îmbunătățirea constituirii și funcționării unor astfel de grupări.
Context
Obiectivul unei GECT este de a facilita și de a promova cooperarea teritorială, în special între membrii săi, inclusiv una sau mai multe direcții de cooperare transfrontalieră, transnațională și interregională, cu scopul de a consolida coeziunea economică, socială și teritorială în UE.
În general, sarcinile unei GECT concordă cu obiectivele prezentate mai sus. Sarcinile pot include acțiuni specifice de cooperare teritorială între membrii săi, cu sau fără sprijin financiar din partea Uniunii. O GECT poate primi sarcina de a pune în aplicare programele cofinanțate de Uniunea Europeană prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și/sau Fondul de coeziune sau prin alte proiecte de cooperare transfrontalieră care pot beneficia sau nu de fonduri UE. Printre aceste activități se numără gestionarea serviciilor de transport transfrontalier sau a spitalelor, punerea în practică sau gestionarea proiectelor transfrontaliere de dezvoltare și schimbul de cunoștințe și de bune practici.
Structură
O GECT poate fi formată din parteneri din cel puțin două state membre (sau dintr-un stat membru și din una sau mai multe țări terțe), aparținând uneia sau mai multora dintre categoriile următoare:
- state membre sau autorități la nivel național;
- autorități regionale;
- autorități locale;
- întreprinderi publice sau organisme de drept public;
- întreprinderi însărcinate cu prestarea de servicii de interes economic general;
- autorități naționale, regionale sau locale, organisme sau întreprinderi din țări terțe (sub rezerva unor condiții specifice);
- asociații compuse din organisme care aparțin uneia sau mai multora dintre aceste categorii.
GECT-urile au personalitate juridică și sunt reglementate de o convenție încheiată în unanimitate de membrii acestora. GECT-urile acționează în numele membrilor lor, care adoptă statutele prin intermediul unor convenții speciale, care prezintă organizarea și activitățile GECT. Ca cerință minimă, o GECT trebuie să aibă două organe: o adunare a reprezentanților membrilor săi și un director, care reprezintă GECT și acționează în numele său.
De asemenea, competențele grupărilor europene de cooperare teritorială sunt limitate de competențele respective ale membrilor lor. Competențele autorităților publice, precum cele în materie de politici și reglementare, nu pot fi transferate unei GECT.
Adunarea adoptă bugetul anual estimativ al GECT, care face obiectul unui raport anual de activitate redactat și certificat de experți independenți. Membrii răspund din punct de vedere financiar pentru eventualele datorii în mod proporțional cu contribuția lor.
Realizări
Registrul GECT este gestionat de Comitetul Regiunilor. Lista conține în prezent 88 de GECT, dintre care două sunt închise.
Membrii unei GECT (Rețeaua Europeană de Cunoștințe în Urbanism) sunt din state care nu au o graniță geografică comună. Aceasta este o platformă destinată schimburilor de idei și de experiență în domeniul dezvoltării urbane.
În raportul său din aprilie 2018 privind aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 (Regulamentul privind GECT), Comisia a confirmat valoarea adăugată europeană a instrumentului: cooperarea între membrii GECT din diferite state membre și țări terțe facilitează procesul decizional și contribuie la dezvoltarea în comun a obiectivelor și strategiilor dincolo de frontierele naționale. Numărul GECT-urilor și al membrilor lor cresc în mod constant în întreaga UE, iar activitățile lor se diversifică. Ca urmare a modificărilor aduse Regulamentului privind GECT-urile în 2013, GECT-urile sunt în prezent implicate în diferite programe și proiecte de cooperare teritorială europeană (INTERREG) și în punerea în aplicare a altor programe din cadrul politicii de coeziune, de exemplu în domeniul dezvoltării rurale.
Rolul Parlamentului European
Regulamentul GECT face obiectul procedurii legislative ordinare. Prin urmare, Parlamentul a acționat în calitate de colegislator, pe picior de egalitate cu Consiliul. Regulamentul a luat în considerare solicitările formulate de Parlamentul European în ceea ce privește definirea clară a cooperării teritoriale, necesitatea de a se preciza responsabilitatea financiară a statelor membre și jurisdicția și dispozițiile referitoare la publicarea și/sau înregistrarea statutelor GECT. De asemenea, Consiliul a decis să reia ideea exprimată de Parlament, și anume să aplice GECT dreptul statului membru în care aceasta își are sediul.
La sfârșitul anului 2013, Regulamentul privind GECT a fost modificat. Scopul acestei modificări este de a clarifica normele existente, de a simplifica crearea și funcționarea GECT-urilor și de a clarifica modul de implicare a țărilor terțe. Regulamentul revizuit privind GECT a intrat în vigoare la 22 iunie 2014.
În vederea facilitării utilizării acestui instrument, Parlamentul a pus accentul pe crearea de legături cu GECT în cadrul diferitelor instrumente de politică, precum politica de coeziune. De asemenea, Parlamentul a reușit să se asigure că, în conformitate cu cadrul legislativ care reglementează perioada de programare 2014-2020, reprezentanții GECT pot face parte din comitetele de monitorizare ale programelor.
În pofida evoluțiilor pozitive înregistrate în ceea ce privește utilizarea acestor instrumente, Parlamentul consideră că se pot aduce îmbunătățiri: în rezoluția sa din 11 septembrie 2018 referitoare la stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE, Parlamentul regretă că potențialul GECT-urilor nu este exploatat pe deplin. Aceasta se poate datora, în parte, rezervelor autorităților regionale și locale și, în parte, temerilor legate de un transfer de competențe și lipsei de conștientizare cu privire la competențele pe care le au. În plus, Parlamentul solicită Comisiei să propună măsuri pentru a depăși obstacolele care stau în calea unei aplicări mai eficace a instrumentului GECT.
La 15 septembrie 2022, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la regiunile frontaliere ale UE: laboratoare vii ale integrării europene. Rezoluția propune abordarea dezavantajelor structurale cu care se confruntă toate regiunile de frontieră prin intermediul unei scheme de ajutoare regionale specifice. De asemenea, solicită ca 0,26 % din bugetul politicii de coeziune a UE să fie alocat pentru abordarea provocărilor structurale din zonele de frontieră. Aceasta precizează că suma ar trebui acordată la începutul noii perioade de programare bugetară (2028-2034) și ar trebui acordată GECT sau structurilor similare din regiunile de frontieră.
Frédéric Gouardères