9th parliamentary term Tudor CIUHODARU

Măsurile luate la nivel european, în ultimele două decenii, pentru îmbunătățirea siguranței rutiere au determinat reducerea numărului de decese cauzate de accidentele rutiere. Astfel, s-a constatat o scădere constantă a numărului acestor decese, de la 51 400 în 2001 la 19 800 în 2021, însă nu a fost atins obiectivul UE care viza o reducere cu 75 % între 2001 și 2020.
Având în vedere că, codurile penale pentru infracțiunile rutiere variază de la un stat membru la altul, susțin propunerea raportorului potrivit căreia ar trebui să se urmărească un grad mai mare de sincronizare la nivel european în acest domeniu, mai ales în ceea ce privește durata decăderii din dreptul de a conduce autovehicule, cea impusă la nivelul Uniunii de statul membru emitent și cea „inițială”, impusă de statul membru în care a fost săvârșită încălcarea. Consider totodată necesară îmbunătățirea și adaptarea sistemului existent pentru schimbul de informații între statele membre, și anume rețeaua de permise de conducere a Uniunii Europene (RESPER).

Constatăm în acest moment o dezvoltare rapidă a producerii energiei electrice cu panouri fotovoltaice, atât de către persoane fizice, cât și la nivel instituțional și privat. Din păcate, această dezvoltare are și un revers mai puțin plăcut – apariția unei categorii noi de deșeuri, iar gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor de panouri fotovoltaice are efecte negative semnificative asupra sănătății și a mediului. Prin urmare, susțin propunerea raportorului de a se asigura tratarea adecvată a panourilor fotovoltaice și maximizarea recuperării deșeurilor din panourile fotovoltaice la sfârșitul duratei lor de viață. Statele membre pot încuraja producătorii, prin intermediul schemelor individuale sau colective de răspundere extinsă a producătorilor, să colecteze și să trateze în mod corespunzător DEEE „istorice” de panouri fotovoltaice și DEEE care intră în domeniul de aplicare deschis.

Transformarea digitală se numără printre cele mai importante priorități pentru administrațiile publice din Uniunea Europeană și constatăm că statele membre investesc masiv în digitalizarea lor. Pentru o reușită la nivel european este însă nevoie ca noul regulament să țină seama cum se cuvine de evoluțiile reglementărilor, mai ales de cerințele de interoperabilitate care urmează să fie stabilite în viitorul act legislativ privind datele. Creșterea nivelului de interoperabilitate reprezintă o pârghie uriașă pentru reducerea costurilor suportate de cetățeni în interacțiunea cu administrațiile publice, fiind, de asemenea, esențială pentru a reduce costurile pentru întreprinderi în UE. În același timp, Cadrul european de interoperabilitate (EIF) ar trebui să aplice principiul multilingvismului în sectorul serviciilor publice și să încurajeze utilizarea celor mai avansate tehnologii pentru a păstra diversitatea lingvistică, sporind în același timp eficiența schimburilor dintre sistemele de informații fără ca diferențele lingvistice să constituie un impediment.