Marian-Jean
MARINESCU

Written explanations of vote - 8th parliamentary term Marian-Jean MARINESCU

Members can submit a written explanation of their vote in plenary. Rule 194

Full application of the provisions of the Schengen acquis in Bulgaria and Romania (A8-0365/2018 - Sergei Stanishev) RO

11-12-2018

În anul 2011, am organizat în Grupul PPE din Parlamentul European un eveniment de susținere a intrării României în Schengen după ce, în concluziile adoptate pe 9 iunie 2011, Consiliul a recunoscut că România este pregătită să intre în spațiul Schengen. România este deci pregătită de 7 ani să intre în Schengen: și-a respectat toate angajamentele tehnice privind securizarea granițelor terestre, aeriene și maritime. Astăzi am votat în Parlament încă o rezoluție prin care cerem Consiliului UE să nu mai amâne această decizie.
Libertatea de circulație este un principiu de bază al Comunității Europene și trebuie să le fie garantat tuturor cetățenilor europeni, mai ales acum, când există o amplă dezbatere despre viitorul UE.

Posting of workers in the framework of the provision of services (A8-0319/2017 - Elisabeth Morin-Chartier, Agnes Jongerius) RO

29-05-2018

. – Am votat împotriva acestei directive deoarece aceasta ar putea reduce activitățile de detașare din cauza nesiguranței pe care negocierile o vor crea în rândul întreprinderilor. „Libera circulație a serviciilor” este un principiu fundamental ale pieței interne, consacrat în Tratatul privind funcționarea UE. Principiul potrivit căruia pentru lucrătorii detașați se aplică aceleași norme de salarizare ca cele pentru salariații locali este incompatibil cu o piață unică autentică, în cadrul căreia dezvoltarea economică durabilă este determinată de întreprinderi eficiente, inovatoare și competitive, diferențele de salarizare constituind un element legitim al avantajului competitiv pe care îl au prestatorii de servicii.
Acest principiu nu este fezabil în practică, deoarece: prestatorii de servicii transfrontaliere suportă costuri care nu sunt asumate de către furnizorii locali de servicii; angajatorii locali plătesc pentru angajații lor doar salariile, impozitele și contribuțiile de asigurări, pe când, pentru lucrătorii detașați, trebuie să plătească și cheltuielile de transport, cazare și diurnă, precum și cele generate de identificarea partenerilor externi și de serviciile de consultanță pentru detașat.
Activitatea lucrătorilor detașați este de natură temporară, aceștia întorcându-se în țara de origine după perioada de detașare.
Totodată, trebuie luate în considerare diferențele existente în mod obiectiv între statele membre, care rezultă din nivelurile diferite de dezvoltare economică și reglementări diferite privind legislația muncii.

Energy performance of buildings (A8-0314/2017 - Bendt Bendtsen) RO

17-04-2018

. – Industria construcțiilor reprezintă aproximativ 9% din PIB-ul european și numără 18 milioane de locuri de muncă. Lucrările de construcție care includ lucrări de renovare și de reabilitate energetică reprezintă o valoare aproape de două ori mai mare decât construcția de noi clădiri și IMM-urile contribuie cu peste 70% la valoarea adăugată a sectorului construcțiilor din Uniunea Europeană.
Obiectivul propunerii reprezintă un câștig dublu pentru economia Uniunii. Pe de-o parte, industria europeană a construcțiilor poate să răspundă provocărilor economice și societale, mai precis creșterea locurilor de muncă, urbanizarea, digitalizarea și schimbările demografice, pe de altă parte, răspunde provocărilor din domeniul energiei și climei, ținând seama de cerințele Acordului de la Paris.
Am votat pentru propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor deoarece pune în practică principiul „eficiența energetică pe primul loc” și reprezintă un element esențial al uniunii energetice; mai mult, ia în considerare rezultatele unui proces de reexaminare bazat pe o amplă consultare publică, pe studii și pe reuniuni cu părțile interesate și este sprijinită de o evaluare și de o analiză a impactului.

Composition of the European Parliament (A8-0007/2018 - Danuta Maria Hübner, Pedro Silva Pereira) RO

07-02-2018

. – După ieșirea Marii Britanii din UE, Parlamentul European va avea 705 membri și nu 751 ca până acum. 27 din cele 73 de mandate deținute acum de Marea Britanie vor fi redistribuite. Cu această ocazie, se corectează dezechilibrele în alocarea actuală a locurilor către statele membre. Sunt bucuros că, în urma negocierilor, România primește un mandat în plus, ajungând la 33 de membri pentru legislatura 2019-2024.
Am respins toate inițiativele legate de așa-numitele liste transnaționale. Aceste liste ar fi reprezentat europarlamentari care ar fi urmat să fie aleși la nivel european și nu la nivelul unui stat membru. S-ar fi creat în acest fel categorii diferite de europarlamentari. Acest lucru nu ar fi fost just. Această idee de liste transnaționale nici nu are bază legală și ar fi generat o distanțare între cetățeni și reprezentații lor. Țările mai mici din Uniune se tem că aceste liste ar fi avantajat membrii din țările mai mari din Uniune. Listele transnaționale reprezintă terenul perfect pentru extremiști și populiști care au oferit susținere acestei inițiative.

A Space Strategy for Europe (A8-0250/2017 - Constanze Krehl) RO

12-09-2017

. – Am votat pentru „Strategia spațială pentru Europa” deoarece este momentul ca UE să maximizeze beneficiile economice și să încurajeze competitivitatea sectorului spațial european la nivel global. Programele Galileo, Egnos și Copernicus vor juca un rol cheie în domeniile energiei, climei, mediului, securității, agriculturii, transporturilor, pieței digitale și au un potențial uriaș în gestionarea frontierelor și dezvoltarea durabilă.
Reiterez avantajele financiare și precizia, reziliența și siguranța pe care EGNOS o conferă aeroporturilor europene. EGNOS trebuie să acopere cât de curând extremitățile estice și sudice ale UE.
Sistemul Galileo are capacitatea de a transforma controlul traficului aerian, trecându-se de la actuala supraveghere pe bază de radar la cea prin satelit. Această tranziție va putea asigura precizia și fiabilitatea prin satelit pentru urmărirea avioanelor în zbor și la sol.
Europa trebuie să investească în următoarea generație de sateliți pentru a asigura o conectivitate neîntreruptă, în special în regiunile ultraperiferice, esențială pentru dezvoltarea rețelelor 5G, permițând servicii în transportul inteligent, e-guvernanță, e-learning și e-sănătate.
Subliniez importanța continuării și extinderii educației europene în domeniul spațial și a instituirii unei rețele europene sustenabile de educație și informare în domeniul spațial pentru a stimula tineretul european și pentru a încuraja carierele în domeniul științei și tehnologiei spațiale.

Macro-financial assistance to Moldova (A8-0185/2017 - Sorin Moisă) RO

04-07-2017

. – Am votat pentru ajutorul macro-financiar pentru Republica Moldova, deoarece Uniunea Europeană s-a angajat să susțină eforturile Republicii Moldova de a continua pe calea democrației și de a răspunde nevoilor și așteptărilor cetățenilor ei. Acordul de asociere și apoi intrarea în vigoare a Acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA) între Uniunea Europeană și Republica Moldova a contribuit la procesul de redresare economică și a consolidat relația politică și economică dintre Moldova și Uniunea Europeană.
În ceea ce privește ajutorul macro-financiar în discuție, Uniunea Europeană a impus o serie de condiționalități de natură politică și economică în memorandumul de înțelegere. Prin urmare, guvernul Moldovei trebuie să îndeplinească aceste condiționalități înainte de eliberarea fiecărei tranșe a asistenței financiare. Sper ca noul sprijin financiar pe care Uniunea Europeană îl oferă Republicii Moldova să aibă un rezultat pozitiv concret pentru poporul Moldovei. Autoritățile Moldovei trebuie să-și asume procesul de reformă, iar UE trebuie să monitorizeze cât de îndeaproape acest proces.

Online platforms and the Digital Single Market (A8-0204/2017 - Henna Virkkunen, Philippe Juvin) RO

15-06-2017

. – Am votat pentru acest raport pentru că UE are nevoie de o piață unică digitală consolidată, care să vină cu o soluție la fragmentarea impusă de legislațiile naționale și pentru a elimina barierele tehnice, juridice și fiscale. Acest lucru va permite întreprinderilor și consumatorilor să beneficieze pe deplin de instrumentele și serviciile digitale, crescând atât competitivitatea, cât și locurile de muncă de înaltă calitate și de înaltă calificare.
Platformele online sunt indispensabile pentru economia digitală deoarece vor oferi consumatorilor mai multe posibilități de a alege și vor crea noi piețe. Roamingul la prețuri naționale va juca un rol esențial în dezvoltarea dimensiunii transfrontaliere a platformelor online și, deci, a serviciilor online.
Este nevoie de o bună reglementare și de investiții suficiente pentru implementarea rețelelor și a infrastructurilor digitale de mare viteză și în bandă largă, pentru a atinge obiectivele în materie de conectivitate. IMM-urile au nevoie de dezvoltarea tehnologiei 5G care este, de asemenea, esențială pentru a asigura conectivitatea la nivelul statelor membre.
Subliniez, de asemenea, importanța concurenței echitabile între platformele online pentru a promova posibilitatea consumatorului de a alege și pentru a evita crearea monopolurilor pe piața digitală.

Rates of value added tax applied to books, newspapers and periodicals (A8-0189/2017 - Tom Vandenkendelaere) RO

01-06-2017

. – Am votat pentru propunerea de modificare a Directivei privind cotele taxei pe valoarea adăugată aplicate cărților, ziarelor și periodicelor astfel încât statele membre să poată să aplice publicațiilor electronice (cărți, ziare și periodice electronice) aceleași cote de TVA ca și publicațiilor tipărite. Acest lucru înseamnă cote reduse, super reduse sau zero la TVA-ul pentru publicațiile electronice, respectiv aceleași cote de TVA ca și pentru publicațiile tipărite.
Această ajustare favorabilă publicațiilor online se datorează Strategiei Comisiei privind piața unică digitală care promovează noile tehnologii pentru dezvoltarea economiei digitale. Normele diferite în materie de TVA pentru publicațiile pe format fizic și electronic nu se justifică în era digitală.
Piața unică digitală trebuie să continue să stimuleze întreprinderile să investească în inovare și să exploreze noi modele electronice. Acest lucru va contribui pe termen lung la scăderea prețurilor pentru consumatori, facilitând astfel accesul la informație, educație și cultură.

Situation in Hungary (B8-0295/2017, B8-0296/2017) RO

17-05-2017

. – M-am abținut de la votul asupra rezoluției referitoare la situația din Ungaria deoarece consider că guvernul ungar trebuie să intre mai întâi în dialog cu Comisia Europeană și, între timp, să înceapă să urmeze recomandările din Rezoluția din aprilie 2017 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei care analizează proiectul de lege privind ONG-urile ce limitează societatea civilă și posibila închidere a Universității Central Europene.
Subliniez că este necesar să existe un proces regulat de monitorizare și dialog, care să implice toate statele membre, precum și Consiliul, Comisia și Parlamentul, pentru a proteja drepturile fundamentale și statul de drept, precum s-a susținut în rezoluția Parlamentului European din octombrie 2016.
Consider însă adecvat ca, în acest moment, Comisia Europeană, în calitate de gardian al tratatelor, să evalueze în detaliu situația din Ungaria.
În ceea ce privește Parlamentul European, Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne are sarcina de a lua măsurile necesare în cazul în care guvernul ungar nu va soluționa situația într-un termen stabilit de Comisia Europeană, precum și în cazul în care se constată o încălcare gravă a valorilor din articolul 2 al TUE.

EU trade mark (A8-0054/2017 - Tadeusz Zwiefka) RO

27-04-2017

. – Am fost în favoarea acestui raport pentru că piața internă europeană va fi consolidată în momentul în care marca UE se va bucura de o protecție uniformă pe întreg teritoriul Uniunii.
Întreprinderile europene trebuie să aibă dreptul de a dobândi marca UE în urma unor proceduri și a unui regim clar prestabilit. Consider că întreprinderile europene trebuie să aibă și dreptul să își mențină marca națională, dacă acestea nu au capacitatea sau nu doresc ca protecția mărcii să le fie asigurată la nivelul UE.
Piața europeană trebuie să ofere condiții analoge celor existente pe piețele naționale.
Consolidarea unității pieței europene presupune o piață în care libera circulație a mărfurilor și libera prestare a serviciilor sunt drepturi și realități fundamentale.
Buna funcționare a acestor libertăți de circulație implică stabilirea condițiilor juridice și respectarea concurenței. Acest cadru trebuie să fie stabilit astfel încât întreprinderile să își poată organiza și proiecta activitățile economice, de prestare de servicii sau de producție, la nivel de Uniune, dincolo de frontierele naționale.
Acest lucru înseamnă că marca UE va avea o valoare juridică și comercială crucială, deoarece aceasta permite întreprinderilor să identifice serviciile și produsele la nivel de Uniune și să joace un rol important dincolo de granițele Uniunii.

Annual report on the control of the financial activities of the European Investment Bank for 2015 (A8-0161/2017 - Nedzhmi Ali) RO

27-04-2017

. – BEI trebuie să investească în proiecte care să realizeze o creștere sustenabilă în toate statele membre, iar în ce privește instrumentul FEIS - Fondul european pentru investiții strategice, trebuie să se analizeze cu atenție adiționalitatea proiectelor finanțate, dată fiind capacitatea suplimentară de asumare a riscurilor.
FEI și FEIS vor trebui să joace un rol crucial în materie de capital de risc și garanții pentru a completa activitățile BEI, în special în ceea ce privește sprijinirea IMM-urilor, dar și coeziunea economică.
Obiectivul efectului multiplicator al fondurilor de garantare trebuie să fie dublat de stimularea sectoarelor economice în declin și de recuperarea decalajelor din regiunile europene mai puțin dezvoltate. Nu este normal ca 73 % dintre împrumuturile acordate de BEI în 2015 să fie concentrate în doar șase state membre.
Simplificarea accesului la finanțare și combinarea granturilor cu creditele și instrumentele financiare sunt alte aspecte care trebuie realizate.
Cer BEI să țină cont mai mult de nevoia de consiliere în mod direct a beneficiarilor și de consolidare a cooperării cu băncile naționale de promovare sau instituțiile relevante.
Sper ca Inițiativa pentru IMM-uri demarată și în România să beneficieze de rezultatele scontate și cer FEI să prezinte în deplină transparență reușitele și eșecurile programului.

Draft recommendation following the inquiry into emission measurements in the automotive sector (B8-0177/2017) RO

04-04-2017

. – Am votat pentru Recomandarea Parlamentului în urma anchetei privind măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor deoarece este necesar ca UE să se asigure că există expertiza tehnică adecvată în ceea ce privește tehnologiile în materie de vehicule și emisii și testarea vehiculelor.
Consider că Centrul Comun de Cercetare trebuie să joace un rol esențial și să aibă responsabilități suplimentare de verificare în contextul unui nou regulament în materie de omologare de tip și de supraveghere a pieței. Acest centru trebuie să pună la dispoziția publicului rezultatele complete ale testărilor vehiculelor într-un format neanonimizat.
UE trebuie să consolideze supravegherea pieței vehiculelor și să pună în funcțiune reguli clare și bine definite în care Centrul Comun de Cercetare să aibă putere decizională care să conducă la un sistem de verificare a conformității vehiculelor eficient și funcțional.
Și, nu în ultimul rând, cer Comisiei să dezvolte instituirea de sisteme de monitorizare a vehiculelor la distanță prin utilizarea echipamentelor de teledetecție pe marginea șoselelor și a senzorilor la bord, pentru a putea verifica performanța vehiculelor în circulație (în realitate, nu în laborator) și pentru a detecta posibilele practici ilegale care ar putea duce la discrepanțe între performanța teoretică și cea practică.

Constitutional, legal and institutional implications of a Common Security and Defence Policy: possibilities offered by the Lisbon Treaty (A8-0042/2017 - Esteban González Pons, Michael Gahler) RO

16-03-2017

. – Am votat pentru raportul referitor la implicațiile constituționale, juridice și instituționale ale politicii de securitate și apărare comune (PSAC) deoarece Uniunea Europeană are nevoie de o politică comună de apărare pentru consolidarea unității, a gradului de integrare a statelor membre și a autonomiei strategice. Argumentele pentru o viitoare PSAC sunt costul „non-Europei” în materie de securitate și de apărare, care este de peste 100 de miliarde de euro pe an, și faptul că cetățenii UE așteaptă mai multă acțiune din partea UE în domeniul apărării și securității. Consider că este nevoie de coordonare și interoperabilitate în domeniul securității și apărării, lucru care va contribui pozitiv inclusiv la nivelul coeziunii și al solidarității între statele membre, precum și la autonomia strategică a Uniunii. În particular, subliniez necesitatea unei mai bune coordonări a capacităților spațiale ale UE pentru a obține o arhitectură coerentă a sistemelor și procedurilor existente, cu scopul de a asigura un nivel adecvat de securitate, inclusiv de securitate a datelor. Și, nu în ultimul rând, consider că toate capacitățile spațiale ale UE dedicate securității și apărării ar putea fi gestionate de un centru specific de coordonare a serviciului operațional.

Obligations in the field of visa reciprocity (B8-0173/2017) RO

02-03-2017

. – Am votat pentru această rezoluție referitoare la vize deoarece mecanismul de reciprocitate a vizelor este unul dintre criteriile fundamentale ale politicii UE. Consider că cetățenii europeni trebuie să beneficieze de aceleași drepturi în materie de vize când călătoresc spre o țară terță, ca și cetățenii terți atunci când călătoresc spre UE.
Problema reciprocității vizelor a fost rezolvată pentru Australia, Brunei și Japonia și, din decembrie 2017, și pentru Canada. Însă cetățenii din cinci state membre, Bulgaria, Croația, Cipru, Polonia și România, continuă să nu poată intra pe teritoriul Statelor Unite fără vize, pe când cetățenii americani călătoresc în UE fără vize. Avem nevoie de un echilibru.
Cer Comisiei să adopte un act delegat care să suspende temporar exonerarea de la obligația vizei pentru cetățenii țărilor terțe care nu au eliminat încă obligația vizei pentru unele state membre. Nonreciprocitatea este o problemă care ar fi trebuit rezolvată până la capăt încă de acum câțiva ani. Este timpul ca Comisia să acționeze și în ceea ce privește SUA.

EU-Canada Comprehensive Economic and Trade Agreement (A8-0009/2017 - Artis Pabriks) RO

15-02-2017

. – Am votat pentru încheierea Acordului economic și comercial cuprinzător (CETA) dintre Canada și Uniunea Europeană deoarece, într-o economie globalizată, stabilirea regulilor comerciale este esențială. CETA este un acord de liber schimb necesar în acest moment, care va crea standarde și norme în ceea ce privește accesul liber pe piață și va crea condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile europene pe piața canadiană. Canada este un partener strategic pentru UE, mai ales în contextul noilor alegeri din SUA. Canada este cel de al patrulea investitor în UE, iar eliminarea taxelor vamale va juca un rol foarte pozitiv pentru economia europeană, în general, și pentru producătorii și furnizorii de servicii europeni, în particular.
Consider că măsurile de protecție pentru indicațiile geografice și pentru produsele specializate au fost negociate corect, iar faptul că există în acord, în mod explicit, menționarea tuturor piețelor de servicii la care UE nu dă acces Canadei, este un alt lucru pozitiv. Și, nu în ultimul rând, simplificarea recunoașterii calificărilor profesionale înseamnă o facilitare a mobilității lucrătorilor între UE și Canada.

Implementation of Erasmus + (A8-0389/2016 - Milan Zver) RO

02-02-2017

. – Am votat pentru raportul referitor la punerea în aplicare a programului „Erasmus +”, care a încercat să aplice regulile în mod uniform pentru totalitatea programului și să simplifice regulile de participare. Consider că programul Erasmus s-a ameliorat în ultimii doi ani, în special în domeniile educației, tineretului, sportului și formării vocaționale.
În ciuda tuturor eforturilor de a crea sinergii și de a încuraja cooperarea transsectorială între diferitele sectoare ale educației, formării și tineretului, proiectele transsectoriale trebuie mai bine definite pentru următoarea perioadă de programare.
Regret că nu s-au facut eforturile necesare la nivel instituțional pentru a asigura fondurile necesare pentru perioada 2014-2016, care să facă posibilă acceptarea a numeroși candidați care îndeplineau pe deplin condițiile.
Cer Comisiei să aloce cele 200 de milioane de euro promise pentru perioada rămasă în cadrul financiar multianual curent și să vină cu propuneri referitoare la simplificarea Ghidului programului, care este pentru moment neclar și neuniform. Cred, de asemenea, că nivelul costurilor unitare trebuie să fie majorat într-o mai mare măsură, pentru ca participanții la proiect să beneficieze de sprijinul financiar necesar.

Logistics in the EU and multimodal transport in the new TEN-T corridors (A8-0384/2016 - Inés Ayala Sender) RO

19-01-2017

. – Am votat pentru raportul referitor la sectorul logisticii în UE și la transportul multimodal deoarece UE are nevoie de o viitoare strategie privind logistica și transportul de marfă, care să promoveze multimodalitatea și să sporească competitivitatea Europei. Această strategie trebuie să sprijine în primul rând implementarea rețelei multimodale TEN-T și a coridoarelor sale pentru a eficientiza transportul multimodal de marfă.
Este nevoie, în consecință, de măsuri legislative simplificate care să reducă barierele administrative și care să sporească atractivitatea sectorului prin promovarea utilizării tehnologiilor inovatoare.
Cer Comisiei să introducă în următoarele reglementări legislative din acest domeniu conceptul de infrastructură de comunicații „inteligentă” folosind sistemul european de navigare prin satelit Galileo. Consider că de includerea sistemului Galileo vor beneficia atât sectorul transportul multimodal european, cât și sectorul transportului automatizat și autonom în general.
Și, nu în ultimul rând, trebuie asigurată o utilizare optimă a fondurilor disponibile pentru finalizarea infrastructurii TEN-T care necesită finanțări substanțiale. În consecință, trebuie exploatate toate sinergiile posibile între fondurile disponibile, fondurile structurale și de investiții europene și instrumentele financiare ale BEI, inclusiv Fondul european pentru investiții strategice.