Please fill this field
Marian-Jean MARINESCU Marian-Jean MARINESCU
Marian-Jean MARINESCU

Group of the European People's Party (Christian Democrats)

Member

Romania - Partidul Naţional Liberal (Romania)

Date of birth : , Râmnicu Vâlcea

Written explanations of vote Marian-Jean MARINESCU

Members can submit a written explanation of their vote in plenary. Rule 194

Council regulation laying down the multiannual financial framework for the years 2021 to 2027 (A9-0260/2020 - Jan Olbrycht, Margarida Marques) RO

16-12-2020

. – În ciuda dificultăților pe care le presupune lucrul în condiții de pandemie, Parlamentul a reușit să voteze bugetul pentru următorii șapte ani, așa numitul Cadru Financiar Multianual (#MFF). Valoarea totală a bugetului pentru perioada 2021-2027 va fi de 1074 de miliarde de euro.
Sunt câteva elemente extrem de importante, pe care le-aș menționa aici.
Parlamentul European a triplat pachetul financiar pentru programul de sănătate EU4Health și a crescut finanțarea cercetării și inovării prin programul Horizon. Aceste două programe sunt principalii beneficiari ai creșterii cu 15 miliarde a finanțării așa numitelor programe emblematice ale UE. Acești bani nu vor fi luați din bugetul UE, ci vor proveni din amenzile pe care întreprinderile trebuie să le plătească atunci când nu respectă normele UE precum și din realocări și marje în cadrul bugetului european. 1 miliard din cele 15 este dedicat exclusiv pentru situații de criză, ca cea pe care o traversăm acum.
La propunerea Parlamentului, bugetul pentru următorii șapte ani dispune de o foaie de parcurs pentru resurse proaspete proprii. Începând cu 2023, o parte din banii proaspeți vor veni prin sistemul ETS (sistemul de comercializare a certificatelor de emisii). Din același an se va institui și o taxă digitală și o alta pe tranzacțiile financiare, iar din 2026 va fi instituit un sistem de contribuție a corporațiilor.
Cheltuirea banilor din New Generation EU (fonduri exceptionale dedicate relansării economiilor statelor membre puternic afectate de pandemie) va fi supervizată de Consilu și Parlament.
Cel puțin 30% din totalul cheltuielilor din bugetul Uniunii și din New Generation EU vor trebui direcționate către activități ecologice. Din 2024, 7,5% din cheltuielile anuale vor fi direcționate către activități care facilitează biodiversitatea, procent care va crește la 10 din 2026.

A New Industrial Strategy for Europe (A9-0197/2020 - Carlo Calenda) RO

25-11-2020

. – Potrivit comunicării Comisiei din martie 2020, industria europeană are trei priorități cheie: competitivitatea globală (inclusiv condiții de concurență echitabile), neutralitatea climatică până în 2050 și modelarea viitorului digital al UE.
Pandemia a crescut presiunea pentru o strategie cuprinzătoare care să abordeze, de asemenea, recuperarea și reziliența economiei noastre. Raportul adoptat de Parlament în a doua sesiune din luna noiembrie este răspunsul nostru la comunicarea CE și la nevoile industriei în urma pandemiei.
Raportul subliniază necesitatea corelării dintre planul de redresare, climă și ambițiile digitale în raport cu o strategie industrială eficientă. Obiectivele de competitivitate trebuie fixate pe termen lung. UE trebuie să devină autonomă în anumite domenii-cheie și, de aceea, am susținut interzicerea temporară a preluărilor externe în sectoare cheie, precum și consolidarea instrumentelor de apărare comercială.
Nu o dată am spus că importanța cercetării și inovării este esențială în sectoarele industriale cheie. De aceea, raportul face posibile stimulente fiscale pentru investiții în cercetare și dezvoltare, sau vouchere pentru IMM-uri care absorb noile tehnologii. Mă bucur că raportul menționează gazul ca tehnologie-punte importantă pentru securitatea aprovizionării cu energie, cât și prin aceea că există deja infrastructura necesară.

Common agricultural policy - support for strategic plans to be drawn up by Member States and financed by the EAGF and by the EAFRD (A8-0200/2019 - Peter Jahr) RO

23-10-2020

. – În iunie 2018, Comisia Europeană a adoptat trei propuneri legislative pentru o nouă Politică Agricolă Comună (CAP), care să poată fi aplicate pentru exercițiul financiar 2021-2027. Din păcate, au avut loc mari întârzieri și a fost nevoie de adoptarea unor reglementări tranzitorii care să asigure continuitatea CAP în 2021. În plus, noile prevederi vor avea o perioadă tranzitorie de doi ani, astfel încât regulile actualei CAP vor încă valabile pentru o bună perioadă din noul exercițiu financiar.
Prin urmare, susțin toate demersurile necesare pentru a le oferi agricultorilor predictibilitate, reguli clare și sprijin adecvat nevoilor lor.
Cea mai importantă dintre cele trei propuneri ale Comisiei este cea care combină Pilonul I și Pilonul II al politicii agricole și care propune un nou model de abordare, bazat pe Planurile strategice în agricultură, pe care fiecare stat membru trebuie să le realizeze. Planurile strategice trebuie să prezinte direcțiile în care fiecare stat membru dorește să investească fondurile europene și fac trecerea de la modelul anterior bazat pe conformare la reguli la unul nou, bazat pe performanță.
În plus, noile reglementări aduc modernizare și simplificare, o mai bună direcționare a ajutorului financiar, mai multa flexibilitate pentru statele membre și măsuri de sprijinire a tinerilor fermieri.

Digital Services Act: Improving the functioning of the Single Market (A9-0181/2020 - Alex Agius Saliba) RO

20-10-2020

. – Strategia digitală europeană este a doua mare prioritate a UE, care, alături de Green Deal, va transforma radical economia europeană. Digitalizarea economiei europene reprezintă o mare provocare, căreia vom putea să îi facem față doar printr-o reglementare atentă a tuturor domeniilor implicate.
Susțin inițiativa Parlamentului European prin care sunt identificate principalele aspecte care necesită o îmbunătățire a legiferării în vederea consolidării pieței unice și pe care Comisia Europeană trebuie să le aibă în vedere pentru viitoarea Strategie digitală europeană.
Elementele-cheie atunci când avem în vedere consolidarea pieței unice din perspectiva digitalizării sunt: aplicarea unui tratament egal activităților economice online și offline; măsuri care să sporească transparența publicității online; garantarea dreptului la informare al consumatorului; combaterea conținutului online ilegal prin introducerea unor mecanisme unitare de notificare și acțiune; reglementarea piețelor online prin stabilirea clară a țării de origine a produselor, retragerea rapidă a informațiilor incorecte, retragerea în maxim 2 zile a produselor notificate ca fiind nesigure sau contrafăcute; crearea unui sistem hibrid de supraveghere, coordonat de UE și în cooperare cu autoritățile naționale; acordarea de prerogative autorităților de reglementare pentru a impune penalizări și a lua noi măsuri.

Report on the implementation of the EU Association Agreement with the Republic of Moldova (A9-0166/2020 - Dragoş Tudorache) RO

20-10-2020

. – Pe 1 noiembrie au loc alegeri parlamentare în Republica Moldova, în condiții de pandemie care au determinat și o bună parte a observatorilor internaționali să stea acasă. Ce mesaj transmite UE înaintea acestor alegeri? Același pe care l-a transmis și acum 6 ani, când a semnat Acordul de Asociere cu Chișinăul: democrația și statul de drept produc prosperitate. Iar atunci când un guvern sau altul nu s-a achitat de aceste obligații asumate, când banii nu au adus bunăstarea oamenilor, ci a unor oligarhi, atunci UE a introdus principiul condiționalității și a ales să vireze banii direct comunităților, si nu guvernului.
UE trebuie să îi sprijine în continuare pe cetățenii moldoveni, și să se asigure că ei văd efectele banilor pe care UE îi investește în drumuri, școli sau specializarea lucrătorilor din justiție sau poliție. Pînă la finalul lui 2018 Republica Moldova primise mai mult de un miliard de euro din partea UE. Peste 70 % din exporturile Republicii Moldova merg către state ale UE, iar dificultățile economice cauzate de embargoul Rusiei au fost depășite rapid prin schimburi economice cu țările europene. Peste un milion de cetățeni ai Republicii Moldova trăiesc și muncesc între granițele UE.
Pentru aceștia, dar și pentru cei rămași în țară, alegerile de pe 1 noiembrie sunt extrem de importante. Încrederea este baza oricărei cooperări. Atât UE cât și cetățenii moldoveni, trebuie să aibă încredere în parlamentul și guvernul de la Chișinău, căci fără încredere, nu se poate construi nimic durabil.

Application of railway safety and interoperability rules within the Channel tunnel (C9-0212/2020) RO

08-10-2020

. – Circulația pe calea ferată din tunelul care leagă Europa continentală de Marea Britanie trebuie să fie funcțională și în siguranță și după ieșirea Marii Britanii din UE. Prevederile legislative adoptate de Parlament vor împuternici Franța să negocieze un nou acord internațional cu Regatul Unit și să mențină comisia interguvernamentală ca principală autoritate de siguranță pentru Eurotunnel. Sper ca negocierile dintre Franța și Marea Britanie să înceapă cât mai curând, asta după ce Consiliul își va prezenta poziția în acest dosar.

Digital Finance: emerging risks in crypto-assets - regulatory and supervisory challenges in the area of financial services, institutions and markets (A9-0161/2020 - Ondřej Kovařík) RO

08-10-2020

. – Folosirea noilor tehnologii în sectorul financiar are potențialul de a aduce importante beneficii, precum reducerea costurilor, îmbunătățirea managementului informațiilor sau transparența tranzacțiilor. În același timp, noile tehnologii pot pune în pericol stabilitatea financiară, pot agrava infracțiunile financiare și pot slăbi protecția consumatorilor. Prin urmare, este nevoie de un cadru de reglementare stabil și cuprinzător. Raportul votat de Parlamentul European propune un set de recomandări care să ghideze Comisia Europeană în redactarea Strategiei financiar-digitale europene.
Raportul Parlamentului solicită Comisiei să vină cu o propunere legislativă în domeniul cripto-produselor ( de la cripto-monede până la token-uri de securizare a plăților), pentru a elimina golurile legislative și a oferi predictibilitate legală și protejarea consumatorilor și a investitorilor.
Solicităm de asemenea modificări legislative în ce privește ”cyber-resilience”, în special pentru tehnologia informațiilor și a comunicațiilor și securitatea cibernetică în domeniul financiar. Este necesară modernizarea regulilor curente, adaptarea la standardele internaționale și eliminarea golurilor legislative care ar putea pune în pericol consumatorii, investitorii și mediul de afaceri.
Foarte importantă este și îmbunătățirea managementului informațiilor prin armonizarea cu actualele reglementari europene privind protecția informațiilor sau cele împotriva spălării banilor.

Reinforcing the Youth Guarantee (B9-0310/2020) RO

08-10-2020

. – 1,5 miliarde de elevi și studenți au fost afectați la nivel mondial de închiderea școlilor și universităților din cauza pandemiei. Criza Covid19 a arătat că educația digitală a devenit o necesitate, nu doar pentru copii, ci și pentru adulți. În ce îi privește pe copii, această criză a evidențiat că a venit momentul să găsim cadrul și resursele pentru o Politică de educație comună, măcar pe anumite paliere, cum ar fi educația digitală. În multe zone rurale din România învățarea la distanță este practic imposibil de realizat. În România, aproape 1 milion de copii, reprezentând 32% dintre școlari, nu au avut acces la educație timp de câteva luni, din cauza accesului redus la infrastructura de bază. Iar asta i-a pus într-o poziție dezavantajoasă față de copii din statele membre bogate, unde învățare online este o practică folosită în școli de multă vreme. Dincolo de infrastructură și accesul la aceasta, copiii nu au suficienți profesori pregătiți pentru a preda cursuri online, iar părinții care au fost nevoiți să facă lecții online cu copiii au fost și ei depășiți de situație.
Toate acestea ne arată că UE trebuie să aibă o abordare unitară și cuprinzătoare a învățământului care trebuie pregătit pentru era digitală. Sunt necesare acțiuni speciale, finanțate prin programe europene și naționale, pentru a sprijini, pe de o parte copiii, și pe de alta părinții și profesorii acestora.

European Climate Law (A9-0162/2020 - Jytte Guteland) RO

07-10-2020

. – Susțin pe deplin decarbonizarea UE până în 2050, dar trebuie să o facem într-un mod înțelept, care să mențină competitivitatea economică, bunăstarea populației și să creeze noi oportunități de angajare. Am votat abținere la Legea climei pentru că ridică ținta de decarbonizare la 60% până în 2030. Chiar și atingerea țintei de 55% ar însemna pierderi de locuri de muncă. Pentru România, ținta de 60% reducere emisii va supune la un efort imens industria, iar mulți oameni își vor pierde locurile de muncă.

The European Forest Strategy - The Way Forward (A9-0154/2020 - Petri Sarvamaa) RO

07-10-2020

. – Pădurile și zonele forestiere acoperă 43% din suprafața UE și reprezintă una dintre cele mai valoroase resurse ale continentului nostru. Protejarea fondului forestier este foarte importantă pentru ameliorarea consecințelor schimbărilor climatice, mai ales pentru România. Țara noastră are unul dintre cele mai vechi fonduri forestiere din Europa, așa-numitele „păduri virgine” care se mai găsesc doar în estul Europei.
La începutul anului 2021, Comisia Europeană va lansa o nouă strategie forestieră care să armonizeze reglementările vechi din 2013 atât cu noile provocări ale schimbărilor climatice, cât și cu obiectivele stabilite în Pactul ecologic.
Parlamentul European a votat în această sesiune un raport privind protejarea pădurilor și a zonelor forestiere și propune Comisiei Europene principalele direcții ale viitoarei strategii forestiere.
Uniunea Europeană trebuie să reconfirme rolul crucial al pădurilor în combaterea schimbărilor climatice și, prin urmare, să adopte o strategie ambițioasă, independentă și de sine stătătoare, o strategie care să fie realistic corelată cu Pactul ecologic, cu Strategia privind biodiversitatea și cu politica agricolă comună. Trebuie să stopăm defrișările ilegale, să impulsionăm împăduririle și să integrăm principiile economiei biocirculare în managementul forestier.

Contact

Bruxelles

Strasbourg