Accueil Maria GRAPINI

Am votat acest raport deoarece educația reprezintă o investiție în viitorul nostru comun, contribuind la coeziunea socială, la o creșterea economică sustenabilă, la crearea de locuri de muncă și la ocuparea forței de muncă și, prin urmare, la o societate echitabilă. Educația este un instrument esențial pentru dezvoltarea individuală și realizarea personală și crește participarea la viața democratică.
Accesul la infrastructura digitală, inclusiv la internetul de mare viteză și echipamente și conținuturi de înaltă calitate, adaptate nevoilor educaționale, este o condiție necesară pentru învățarea digitală. Pandemia de COVID-19 și tranziția digitală bruscă către educația la distanță sau online au evidențiat decalajele în ceea ce privește accesul și conectivitatea în interiorul statelor membre și între acestea, cu efecte diferite asupra diferitelor sectoare ale educației.
Consideră că educația digitală joacă un rol esențial în creșterea participării fetelor și femeilor la era digitală. Decalajul digital dintre femei și bărbați este o problemă economică, societală și culturală și de aceea Comisia și statele membre trebuie să elimine acest decalaj printr-o abordare politică holistică, pe mai multe niveluri.

Deșeurile marine reprezintă una dintre principalele probleme care trebuie depășite dacă dorim să avem din nou ecosisteme marine. Aceste ecosisteme joacă un rol major atât în echilibrarea climei, cât și în asigurarea unei baze pentru activitățile marine și costiere, inclusiv pentru pescuit și acvacultură. Deșeurile marine provin din mai multe surse, cum ar fi cursurile de apă și fluviile poluate, și pot fi rezultatul gestionării defectuoase a colectării deșeurilor.
Pentru a combate deșeurile marine și a răspunde la impactul lor asupra pescuitului, este nevoie de o mai bună înțelegere a fenomenului, un cadru legislativ mai eficient, o perspectivă cuprinzătoare și globală asupra ciclului de viață al deșeurilor, un plan de acțiune pe uscat, inclusiv măsuri de combatere a aruncării gunoaielor în spațiul public, deoarece gunoaiele ajung în cursurile de apă și de acolo în bazinele hidrografice și, în special măsuri de combatere a microplasticelor și nanoplasticelor, urmărind dezvoltarea unei economii circulare veritabile în sectoarele pescuitului și acvaculturii și inițiind colectarea coordonată a deșeurilor în cursurile de apă, în estuare și pe mare.
Am votat acest raport deoarece trebuie să existe o abordare globală a poluării marine, prin sprijinirea acțiunilor la toate nivelurile, de la cel local la cel internațional.

Schimbările climatice reprezintă principala provocare pentru secolul 21, iar scopul acestui raport privind politica de coeziune și strategiile regionale de mediu în lupta împotriva schimbărilor climatice este de a evidenția rolul acestei politici în următorii ani. Anii următori sunt deosebit de importanți, având în vedere că, în prezent, temperatura medie mondială a crescut deja cu 1,2 °C.
Dacă continuăm în această direcție fără a reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GES), pragul de 2 °C ar putea fi atins în anii 2040 și am depăși apoi un punct critic, ceea ce ar fi o cale fără întoarcere, cel puțin cu tehnologia de care dispunem în prezent.
Politica de coeziune este cel mai mare și mai important instrument de investiții din Europa și joacă astfel un rol crucial în combaterea schimbărilor climatice. Următorii zece ani vor trasa drumul de urmat și posibilitățile politice pentru deceniile următoare.
Schimbările climatice nu sunt doar o chestiune de mediu; ele implică și schimbări economice și sociale. Tranziția către neutralitatea climatică poate fi realizată numai urmând o cale echitabilă și justă din punct de vedere social, fără a lăsa pe nimeni în urmă, motiv pentru care am votat acest raport.