a 9-a legislatură Vasile BLAGA

Am votat joi, 17 septembrie, în cadrul plenarei Parlamentului European, în favoarea rezoluției privind intensificarea eforturilor statelor UE privind incluziunea romilor. Este evident că demersurile pe care Uniunea le-a realizat în trecut nu au avut efectele așteptate. În plus, pandemia generată de COVID-19 nu a făcut decât să acutizeze situația și așa dramatică cu care se confruntă comunitățile de romi, în Europa și România. Romii se confruntă cu fenomene extinse de excluziune socială și de negare a drepturilor egale privind accesul la educație, servicii publice, locuințe și ocupare a locurilor de muncă.
Rezoluția pune un accent special pe promovarea unei educații incluzive, pe dezvoltarea copiilor romi preșcolari și pe combaterea discriminării și a segregării.
Parlamentul European solicită Comisiei Europene o propunere legislativă care să țintească combaterea sărăciei și a discriminării romilor și îmbunătățirea condițiilor de viață și de sănătate a comunităților de romi. Din păcate, Europa se confruntă încă în unele state cu practici de segregare a romilor în școli, de exemplu plasarea copiilor romi în școli speciale pentru persoane cu dizabilități. Aceste practici trebuie sesizate cu celeritate Curții Europene de Justiție, iar Comisia Europeană trebuie să exercite în continuare presiuni pentru combaterea acestor practici.

Pachetul de mobilitate, în forma sa adoptată de Parlamentul European, este discriminatoriu la adresa transportatorilor din estul Europei și el trebuie blocat prin orice mijloace.
Mii de camioane care vor circula chiar și goale în mod obligatoriu, o dată la 8 săptămâni, spre țara unde sunt înregistrate sunt o sursă mare de poluare, un adaos substanțial la trafic și o irosire fără sens de resurse. Unele prevederi par a fi cu dedicație pentru transportatorii din est, care nu fac altceva decât să își desfășoare activitatea corect și onest pe o piață concurențială liberă. În esență, acest pachet practică protecționismul într-o piață declarată liberă.
Pachetul mobilitate pune multe alte probleme care aduc atingere Tratatului de funcționare a UE. Sunt sigur că cele 9 state, printre care și România, care deja au făcut nenumărate demersuri pentru respingerea Pachetului mobilitate în forma sa actuală, iau în calcul atacarea acestuia la Curtea Europeană de Justiție. Mai rămâne speranța ca executivul european să arate adevărul în analiza de impact pe care trebuie să o realizeze până la finalul anului. Mai sunt 18 luni până la intrarea în vigoare a noilor regulamente deci ar mai fi timp ca ele să fie blocate prin orice mijloace.

Parlamentul European a dat în data de 19 iunie un semnal politic extrem de puternic cu privire la importanța Parteneriatului estic. Votul din plenul PE a arătat că cele 27 de țări membre UE doresc consolidarea relațiilor cu cele șase țări membre ale Parteneriatului estic.
Raportul referitor la recomandarea Parlamentului European adresată Consiliului, Comisiei și Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Parteneriatul estic nu vorbește explicit de integrarea celor 6 țări în UE, dar afirmă faptul că o consolidare a mecanismelor democratice, economice și de securitate ale celor șase state poate accelera procesul viitor de integrare europeană. Un lucru important accentuat în acest raport este legat de majorarea asistenței financiare acordată statelor Parteneriatului estic, adaptată la necesitățile fiecăruia. Este importantă, de asemenea, mențiunea din raport legată de sprijinirea de către UE a mobilității forței de muncă între Uniune și țările Parteneriatului estic, dar și între cele șase state membre. În acest sens, raportul notează ca un succes ridicarea vizelor pentru trei dintre țările asociate – Moldova, Ucraina și Georgia.