Comisia pentru deciziile fiscale cere crearea unor instituții noi pentru finanțele UE și împotriva spălării banilor 

Data actualizării: 
 
Creat:   
 

Distribuiți această pagină: 

Parlamentul cere crearea unei forțe polițienești pentru finanțe și a unei unități de informații financiare pentru combaterea infracțiunilor fiscale.

Parlamentul a votat marți o foaie de parcurs detaliată cu măsuri fiscale mai corecte și eficiente pentru combaterea infracțiunilor financiare.


UE are nevoie de o forță polițienească pentru finanțe în cadrul Europol, cu puteri de anchetă proprii pentru a face investigații fiscale și financiare transnaționale, se arată în raportul final al comisiei parlamentare pentru deciziile fiscale.


Acesta cere și înființarea unui organism de supraveghere responsabil cu lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului, deoarece nivelul de coordonare actual „nu este suficient pentru abordarea provocărilor din sector”.


Veniturile din spălarea banilor sub diferite forme se estimează la 110 miliarde de euro pe an în UE, adică 1% din PIB-ul total al Uniunii.


Raportul comisiei speciale este publicat în contextul în care în ultimii ani UE a fost zguduită de scandaluri privind spălarea banilor, care au implicat bănci europene, și în urma numeroaselor dezvăluiri făcute de jurnaliști de investigație despre evaziunea fiscală (LuxLeaks, Panama Papers).


Conform eurodeputatului Luděk Niedermayer (PPE, Cehia), unul dintre coraportori, cazurile de spălare a banilor au întotdeauna o dimensiune europeană. „Din cauza lipsei de cooperare și coordonare între autoritățile din statele membre, aceste cazuri nu au fost împiedicate, abordate în timp util sau investigate corespunzător. Adesea, nu este clar cine ar trebui să facă primul pas”, a arătat dumnealui.


„Acest lucru a dus la o mulțime de lacune legislative și de supraveghere”, a adăugat celălalt coraportor, Jeppe Kofod (S&D, Danemarca).


UE scoasă la vânzare?


Raportul critică faptul că 18 state membre operează scheme „golden visa”, care pot oferi infractorilor străini bogați posibilitatea de a se stabili în Europa.


Se estimează că peste 100.000 de vize și 6.000 de pașapoarte au fost oferite în special cetățenilor ruși și celor venind din țări aflate sub influența Rusiei în schimbul unor investiții financiare în UE în ultimul deceniu.


Aceste programe implică regulat privilegii fiscale pentru beneficiari și dau acces la libera circulație, care poate fi exploatată pentru spălarea banilor și evaziunea fiscală.


Dezvăluiri șocante


Mandatul de un an al comisiei parlamentare pentru deciziile fiscale s-a încheiat recent și „trista concluzie este că Europa are o problemă sistemică legată de spălarea banilor, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale”, a arătat domnul Kofod. „Am creat cu succes cea mai bogată și cea mai atractivă piață internă din lume, cu libera circulație a capitalurilor și a serviciilor. Însă nu avem încă o cooperare eficientă în ceea ce privește supravegherea transfrontalieră, investigarea și aplicarea legilor”, a adăugat dumnealui.


Întrebat despre dezvăluirile șocante ale comisiei, domnul Niedermayer a menționat sumele de bani spălați, băncile implicate și abordarea transpunerii legislației europene în unele state membre.


„O altă descoperire șocantă este rezistența statelor membre la schimbările care au o justificare puternică și care ar aduce beneficii societății europene”, a continuat domnul Niedermayer. „Vorbesc în general despre regimul definitiv de TVA, baza fiscală comună a societăților și alte inițiative blocate sau respinse în Consiliu, precum impozitarea digitală”, a arătat dumnealui.


Raportul adoptat încheie mandatul de un an al comisiei speciale care a fost înființată la 1 martie 2018, în urma dezvăluirilor din ultimii cinci ani (Luxleaks, Panama Papers, Paradise Papers și Football Leaks).