Viitorul UE: dezbatere privind reformarea UE 

Data actualizării: 
 
Creat:   
 

Distribuiți această pagină: 

Deputații europeni au preluat conducerea în regândirea modului în care UE ar trebui să se adapteze pentru a face față provocărilor actuale precum migrația, economia și securitatea.

Viitorul UE: dezbatere privind reformarea UE  

Nevoia de schimbare

 

De-a lungul existenței sale, UE a evoluat întotdeauna ca răspuns la o lume în continuă schimbare. Cea mai recentă schimbare majoră a fost Tratatul de la Lisabona, care a conferit Parlamentului noi competențe legislative.

 

Cu toate acestea, procesul nu se termină niciodată. În ultimii ani, au existat cereri crescânde de reformă instituțională, ca răspuns la evoluții în domenii precum economia digitală, schimbările climatice, migrația și terorismul. Acestea sunt provocări la nivel global care necesită o abordare internațională. Reformarea UE ar putea face instituțiile mai flexibile și capabile să reacționeze mai repede, facilitând în același timp cooperarea între statele membre. În plus, Brexit - decizia Regatului Unit de a se retrage din UE - a subliniat necesitatea relansării UE pentru a o face pe aceasta mai democratică și mai relevantă pentru oameni.

 

UE a lansat acum Conferința privind viitorul Europei pentru a vedea cum trebuie să evolueze UE pentru a reacționa cel mai bine la noile provocări. Dar și în anii trecuți, Parlamentul European și Comisia au fost deja implicați în inițiative de explorare a diferitelor idei.


Conferință despre viitorul Europei


Conferința privind viitorul Europei este o nouă inițiativă care analizează schimbările legale necesare pentru a pregăti mai bine UE pentru viitor. Se estimează că va dura doi ani și va implica o secțiune transversală a societății pentru a oferi tuturor cetățenilor șansa de a-și aduce contribuția.


Cetățenii trebuie să fie în centrul discuțiilor cu privire la modul de reformare a UE, au spus deputații europeni într-o rezoluție adoptată pe 15 ianuarie, care expune viziunea acestora pentru Conferința privind viitorul Europei.


Parlamentul este prima dintre cele trei instituții principale ale UE care a adoptat o poziție privind instituirea și scopul viitoarei Conferințe. Negocierile cu Comisia și Consiliul European ar trebui încheiate la timp pentru ca această Conferință să fie lansată cu prilejul Zilei Europei din 2020 (9 mai) și să aibă loc până în vara anului 2022.

 

Ce a propus Parlamentul European

În ultimii ani, Parlamentul a reflectat asupra schimbărilor care sunt necesare pentru pregătirea UE pentru viitor. Ca parte a unei inițiative, șefii de state și de guverne din UE au fost invitați la Parlamentul European pentru a discuta cu deputații despre planurile lor pentru viitorul UE.

În plus, eurodeputații au adoptat trei rpoarte în februarie 2017, în care stabilesc modul în care UE ar trebui reformată, în scopul de a-i mări capacitatea de acțiune, de a restabili încrederea oamenilor și de a crea o economie mai rezistentă.

 

Rezoluția redactată de Mercedes Bresso (S&D, Italia) şi Elmar Brok (PPE, Germania), se concentrează pe ce îmbunătățiri sunt posibile folosind sistemul actual.

Raportul redactat de Guy Verhofstadt (ALDE, Belgia) are în vedere modalităţi de progres dincolo de instrumentele existente şi sugerează diferite reforme la Tratat.

Într-un alt raport, Reimer Böge (PPE, Germania) şi Pervenche Berès (S&D, Franța) propun apropierea şi mai mare a economiilor din zona euro şi întărirea lor faţă de şocuri externe.

Documentele Comisiei Europene

 

În 2017, Comisia Europeană a publicat Cartea albă privind viitorul Europei.

 

În plus, Comisia a publicat în 2017 cinci documente de reflecție ca punct de plecare pentru o dezbatere privind viitorul integrării europene. Fiecare lucrare este dedicată unei teme specifice: dimensiunea socială europeană, globalizarea, uniunea economică și monetară, apărarea și finanțele.

Lucrările conțin idei și scenarii pentru ceea ce ar putea fi Europa în 2025, dar nu există propuneri specifice. Aceste lucrări au fost dezbătute de deputații europeni în cadrul ședințelor plenare.