Președinția portugheză a Consiliului: ce așteaptă eurodeputații? 

 
 

Distribuiți această pagină: 

Președinția portugheză a Consiliului: ce așteaptă eurodeputații?  

Portugalia a preluat președinția prin rotație a Consiliului la 1 ianuarie 2021, în plină criză sanitară și economică. Dar care sunt așteptările deputaților europeni portughezi?

Având în vedere că cetățenii europeni continuă să se confrunte cu efectele socioeconomice fără precedent ale pandemiei de Covid-19, Portugalia preia președinția semestrială a Consiliului UE hotărâtă să acorde prioritate redresării.


Prim-ministrul portughez a prezentat programul președinției, în cadrul unei conferințe de presă comune la distanță cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, la 2 decembrie 2020.


În această perioadă extrem de dificilă, Portugalia s-a angajat să promoveze o Europă rezilientă, socială, ecologică, digitală și globală. Sloganul noii președinții este „Trebuie să reușim: o redresare echitabilă, ecologică și digitală”.


De asemenea, Portugalia va trebui să ducă mai departe unele dintre prioritățile președinției germane anterioare: viitorul relațiilor UE-UK, progresul în acțiunea climatică a UE, bugetul pe termen lung al Uniunii și Planul UE de redresare în urma pandemiei de Covid

I-am întrebat pe europarlamentarii portughezi care le sunt așteptările și ce cred despre prioritățile prezentate de noua Președinție.

Paulo Rangel (PPE) a spus că cele trei priorități care vor domina ordinea de zi a Președinției sunt „lansarea fondului de redresare, strategia de vaccinare și viitoarele relații dintre UE și Regatul Unit - cu sau fără acord [de retragere]”. El a subliniat importanța pilonului social, care „ar trebui să se axeze mai mult pe sănătate”, precum și a reuniunii la nivel înalt UE-India. Conferința privind viitorul Europei și noua strategie Schengen, împreună cu Pactul UE privind migrația, „merită mai multă atenție” din partea Președinției, a adăugat deputatul.

Portugalia „combină agenda socială și cea climatică cu tranziția digitală, ca vectori ai rezilienței și redresării Uniunii Europene”, afirmă Carlos Zorrinho (S&D). Noua președinție „se angajează, de asemenea, să repoziționeze UE ca putere multilaterală, și anume prin intermediul summiturilor cu Africa și India”, a afirmat el. Referindu-se la „incertitudinea accentuată” generată de pandemie și Brexit, dl Zorrinho consideră Președinția portugheză „o oportunitate unică pentru UE de a se redescoperi și de a-și redescoperi principiile fondatoare”.

Francisco Guerreiro (Verts/ALE) a remarcat că Președinția portugheză coincide cu „cea mai mare criză mondială de până acum - cea legată de distrugerea generalizată a biodiversității”. În opinia sa, una dintre cele mai mari provocări este finalizarea negocierilor pentru viitorul politicii agricole comune [PAC], care utilizează în continuare o parte importantă din bugetul UE. „Nu ne așteptăm ca PAC să sufere modificări structurale, capabile să ducă la realizarea Pactului ecologic european și la respectarea strategiei «De la fermă la consumator» sau [în ceea ce privește] conservarea biodiversității”, a conchis dl Guerreiro.

Marisa Matias (GUE/NGL) consideră că „Europa socială, tranziția verde și tranziția digitală reprezintă prioritățile adecvate și sunt în concordanță cu provocările cu care se confruntă în prezent UE. Cu toate acestea, ea subliniază că „Europa cunoaște momente de diviziune profundă” și se străduiește să ofere soluții la provocările structurale. „Sunt din ce în ce mai puține oportunități de a da un sens proiectului european, așa că nu putem rata niciuna”, subliniază dna Matias, adăugând că speră că „Președinția portugheză se va ridica la înălțimea intențiilor sale”.

Portugalia își începe cea de a patra președinție a UE. La 1 ianuarie, această țară sărbătorește 35 de ani de la aderarea la UE (împreună cu Spania).