Reforma electorală a UE: deputații doresc reguli comune și liste transnaționale

Parlamentul European va vota o propunere pentru introducerea mai multor reguli comune la alegerile europene și pentru adăugarea unei circumscripții la nivelul întregii UE.

Bărbat iese din cabina de vot după ce a votat la alegerile europarlamentare din 25 mai 2014, la o secție de vot din București.
Bărbat iese din cabina de vot după ce a votat la alegerile europarlamentare din 25 mai 2014, la o secție de vot din București.

Alegerile UE stabilesc reprezentanții cetățenilor europeni la nivelul UE, dar modul cum sunt organizate este decis în mare măsură la nivel național. Acest lucru înseamnă că se votează în zile diferite în funcție de țară, pe buletinele de vot apar doar partide politice naționale, iar vârsta de vot poate să difere de la un stat la altul.


O propunere pregătită de comisia Parlamentului pentru afaceri constituționale dorește reformarea Actului electoral european, care stabilește anumite reguli comune pentru organizarea alegerilor europene.

Propunerea susține că este esențială transformarea alegerilor UE „într-o singură alegere europeană, [...]  în loc de 27 alegeri naționale separate, așa cum sunt organizate acum alegerile europene”.

Liste electorale transnaționale și candidați principali


Eurodeputații propun stabilirea unei circumscripții la nivelul întregii UE în care să fie aleși încă 28 de deputați, în plus față de cei aleși în circumscripțiile naționale sau regionale. 


Se vor putea înscrie partide politice europene sau coaliții de partide naționale care vor putea propune liste transnaționale de candidați având în cap de listă candidatura preferată pentru funcția de președinte a Comisiei Europene. Ar trebui să existe un echilibru geografic în listele transnaționale prin includerea unor candidați din țările mari, medii și mici în ordine alternativă.


Conform propunerii, candidații cap de listă ar trebui să poată candida în toate statele membre pe listele UE, permițând astfel alegătorilor să voteze candidatul sau candidata preferată pentru președinția Comisiei.


O propunere pentru liste transnaționale ce a precedat alegerile europarlamentare din 2019 nu a întrunit susținerea șefilor de state și guverne ale UE la momentul respectiv. Cu prilejul unei reuniuni ținute în februarie 2018 aceștia au declarat că vor reveni asupra propunerii „în viitor, în perspectiva alegerilor din 2024.”


În 2014, Consiliul European l-a nominalizat pe Jean-Claude Juncker, candidatul susținut de Partidul Popular European (PPE) - grupul politic european care a obținut cele mai multe voturi - ca președinte al Comisiei. Totuși, în 2019 liderii UE nu au urmat aceeași procedură.

Deputații susțin că înființarea unei circumscripții la nivelul UE, în care listele sunt deschise de candidatul fiecărui grup politic pentru președinția Comisiei, va întări democrația europeană și va oferi mai multă legitimitate alegerii președintelui Comisiei.


O recomandare similară pentru liste electorale din multiple state membre a fost făcută de un forum al cetățenilor europeni în cadrul Conferinței privind viitorul Europei.


Prevederi comune pentru alegeri


Europarlamentarii propun ca ziua alegerilor europarlamentare să fie aceeași pentru toate statele UE și să aibă loc pe 9 mai, Ziua Europei.


În prezent alegerile au loc de joi până duminică, fiecare țară urmându-și propriile tradiții electorale.

Propunerea urmărește armonizarea vârstei de la care cetățenii UE au dreptul să voteze sau să candideze la alegerile UE. Deputații recomandă ca cetățenii europeni să aibă dreptul de a vota de la vârsta de 16 ani, iar fiecare cetățean al UE peste 18 ani să poată candida la alegerile europarlamentare.

Totodată propunerea vizează oferirea posibilității votului prin corespondență în toate țările UE pentru alegerile europene. Se mai afirmă că listele electorale ar trebui să asigure egalitatea de gen, fie prin alternarea candidaturilor de femei și bărbați, fie prin stabilirea unor cote.


Procedură specială pentru schimbarea regulilor electorale


Modificările aduse Actului electoral european sunt supuse unei proceduri legislative speciale. Propunerea este pregătită de Parlamentul European. Consiliul poate aduce modificări și trebuie să adopte textul cu unanimitate după ce obține acordul Parlamentului. Toate statele UE trebuie să aprobe prevederile pentru ca acestea să poată intra în vigoare.

Mai multe informații