Statul de drept: un nou mecanism pentru protecția bugetului și a valorilor UE 

Data actualizării: 
 
Creat:   
 

Distribuiți această pagină: 

Statul de drept ©Helmutvogler /Adobe Stock  

UE a adoptat o serie de norme pentru a putea opri plățile din bugetul său către statele membre care nu respectă statul de drept.

Pe 16 decembrie 2020 Parlamentul a adoptat acordul cu Președinția Consiliului pentru crearea unui mecanism care să permită suspendarea plăților de la buget către statele membre care încalcă statul de drept.

Decizia de suspendare va trebui luată de Consiliu, hotărând cu majoritate calificată, pe baza unei propuneri a Comisiei.

Noile reguli se aplică de la 1 ianuarie 2021. Ungaria și Polonia au introdus contestații privind legalitatea mecanismului la Curtea Europeană de Justiție, dar aceste demersuri nu suspendă aplicarea sa.

Parlamentul a susținut în mod repetat că mecanismul este în vigoare și Comisia are datoria legală să apere interesele financiare ale UE. Prin rezoluții adoptate în martie, iunie și iulie 2021, Parlamentul a solicitat Comisiei să acționeze și s-a arătat gata să ia măsuri legale împotriva acesteia dacă nu își îndeplinește îndatoririle.

Eurodeputații au avertizat că valorile europene sunt în pericol. Ei susțin că fondurile Uniunii din bugetul pe termen lung și din planul de redresare nu ar trebui lăsate în mâinile celor care acționează împotriva democrației și a drepturilor fundamentale în Europa.

Într-un raport adoptat pe 7 octombrie 2020, deputații au solicitat consolidarea statului de drept în întreaga Europă, printr-un nou mecanism și prin sancțiuni reale împotriva statelor membre care îl încalcă. Ei au insistat și asupra faptului că instituțiile Uniunii trebuie să convină norme care să dispună clar că un stat membru poate primi fonduri din partea Uniunii doar dacă respectă statul de drept.

Ce este statul de drept?


Statul de drept este menționat la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană ca una dintre valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană. Aceasta înseamnă că guvernele au obligații în temeiul legii, că nu pot lua decizii arbitrare și că cetățenii trebuie să aibă posibilitatea de a le contesta acțiunile în fața unor instanțe independente.

Acest concept consacră, de asemenea, lupta împotriva corupției, pentru ca nimeni să nu fie favorizat în mod necinstit, și protecția libertății media, pentru ca publicul să fie corect informat cu privire la acțiunile guvernelor.

Mulți europeni sunt preocupați de statul de drept. Într-un sondaj Eurobarometru din 2019, cel puțin 85 % dintre respondenții din întreaga Uniune au considerat că fiecare dintre diferitele aspecte ale statului de drept este esențial sau important. Într-un alt sondaj, din octombrie 2020, s-a constatat că 77 % dintre europeni sunt de acord că UE ar trebui să acorde finanțare statelor membre numai dacă guvernele lor respectă statul de drept și principiile democratice.

Mecanismele Uniunii pentru protecția statului de drept


Uniunea dispune de mai multe instrumente pentru a proteja statul de drept. Comisia Europeană a publicat la 30 septembrie primul raport anual privind statul de drept, care monitorizează evoluțiile pozitive și negative din toate statele membre. Comisia a monitorizat România și Bulgaria după ce au aderat la Uniune, în 2007.

Există, de asemenea, un dialog cu privire la statul de drept în cadrul Consiliului. În noiembrie, actuala Președinție germană intenționează să poarte discuții referitoare la fiecare țară în parte și va începe cu cinci dintre acestea.

Atunci când consideră că un stat membru încalcă legislația Uniunii, Comisia poate iniția „proceduri în constatarea neîndeplinirii obligațiilor”, care pot conduce la sancțiuni financiare, hotărâte de Curtea Europeană de Justiție. O altă procedură, prevăzută la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană, dă Consiliului posibilitatea de a formula recomandări sau de a decide în unanimitate să aplice sancțiuni împotriva unui stat membru, printre care și suspendarea drepturilor de membru.

De ce se impun măsuri suplimentare?

Eurodeputații susțin că aceste instrumente nu sunt suficiente. Deși la Consiliu se desfășoară în prezent audieri în temeiul articolului 7 cu privire la Polonia și Ungaria, Parlamentul și-a exprimat regretul că cele două state membre nu au realizat progrese semnificative în soluționarea problemelor apărute.

La dezbaterea în plen din 5 octombrie 2020, deputații în PE au salutat raportul anual privind statul de drept prezentat de Comisie. Ei au cerut însă să fie luate mai multe măsuri pentru aplicarea legii. „Simpla monitorizare nu va readuce independența judiciară în Polonia și nici nu va salva platforma de știri Index din Ungaria”, a declarat Michal Šimečka (Renew Europe, Slovacia).

Dl Šimečka a redactat un raport, adoptat pe 7 octombrie, în care solicită un mecanism care să întărească instrumentele existente și să creeze un ciclu anual de monitorizare, cu recomandări, termene și obiective specifice fiecărei țări. Ciclul ar trebui să servească drept bază pentru a lua măsuri în temeiul articolului 7 sau pentru a suspenda fondurile din buget destinate unui stat membru.

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii


Dacă există corupție sau dacă instanțele nu sunt independente, atunci cel mai probabil nu există nicio protecție împotriva utilizării abuzive a fondurilor pe care Uniunea le alocă unui anumit stat membru. În 2018, Comisia a prezentat o nouă propunere legislativă. Obiectivul ei este să apere interesele financiare ale Uniunii dacă se identifică probleme legate de statul de drept.

Parlamentul și-a adoptat poziția cu privire la propunere la începutul anului 2019. Dosarul este legat de rezultatul negocierilor privind bugetul pe termen lung al Uniunii. Parlamentul a insistat că se poate ajunge la un acord asupra bugetului pentru perioada 2021-2027 doar dacă se realizează progrese suficiente în privința acestui act legislativ.

În iulie 2020, liderii Uniunii au convenit să introducă „condiționalitatea legată de statul de drept”. Astfel, un stat membru nu va putea primi fonduri din partea Uniunii decât dacă respectă statul de drept. Președinția germană a Consiliului a prezentat în septembrie o propunere de compromis, pe care eurodeputații au criticat-o în plen pe 5 octombrie, considerând-o ineficientă.

„Un mecanism care nu poate fi declanșat niciodată în practică din cauza unor portițe legale sau a unor demersuri fără substanță servește doar intereselor celor care doresc să nu se ia nicio măsură”, a afirmat Petri Sarvamaa (PPE, Finlanda).

Acordul cu Consiliul


Parlamentarii europeni au început negocierile cu Consiliul în octombrie. Coraportorii Parlamentului pentru acest dosar sunt Petri Sarvamaa și Eider Gardiazabal Rubial (S&D, Spania).

Pe 5 noiembrie 2020 s-a ajuns la un acord. Negociatorii Parlamentului au insistat pentru o sferă extinsă de aplicare, pentru ca actul legislativ să nu se aplice doar cazurilor de corupție și fraudă, ci și încălcărilor valorilor fundamentale precum libertatea, democrația, egalitatea și respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor minorităților.

Textul convenit protejează și beneficiarii finali ai fondurilor, cum ar fi studenții, fermierii sau ONG-urile, care vor fi în măsură să-și revendice sumele datorate de la Comisie. „Pentru noi era esențial ca beneficiarii finali să nu fie pedepsiți pentru faptele reprobabile ale guvernelor lor și să continue să primească fondurile care le-au fost promise”, a declarat Eider Gardiazabal Rubial.