Distribuiți această pagină: 

Copyright symbol ©AP Images/European Union-EP 

Această sesiune de întrebări și răspunsuri oferă răspunsuri la unele dintre aspectele des abordate în legătură cu Directiva privind drepturile de autor în piața unică digitală.

Textul adoptat în plen de Parlamentul European este disponibil aici.


Ce este Directiva privind drepturile de autor?

Propunerea de „directivă privind drepturile de autor pe piața unică digitală” urmărește să le asigure creatorilor (de exemplu, muzicieni sau actori), editorilor de știri și jurnaliștilor aceleași avantaje în mediul online și pe internet ca cele de care se bucură aceștia în mediul offline. În prezent, din cauza normelor depășite privind drepturile de autor, platformele online și agregatorii de știri se bucură de toate beneficiile, în timp ce artiștii, editorii de știri și jurnaliștii văd cum rodul muncii lor circulă liber, iar ei primesc, în cel mai bun caz, o remunerație foarte mică pentru el. Din acest motiv, artiștilor și profesioniștilor din mass-media le este foarte dificil câștige un venit decent.


Trebuie subliniat faptul că proiectul de directivă nu creează drepturi noi pentru creatori și jurnaliști, doar asigură o mai bună respectare a drepturilor lor existente. Proiectul de directivă nu creează noi obligații pentru platformele online sau pentru agregatorii de știri, ci doar asigură o mai bună respectare a obligațiilor existente. Conținutul care poate fi partajat în prezent în mod legal va putea fi partajat și în viitor în mod legal.


Pe scurt:


  • Proiectul de directivă urmărește să oblige marile platforme de internet și agregatorii de știri (precum YouTube sau GoogleNews) să plătească creatorilor de conținut (artiștilor/muzicienilor/actorilor, editorilor de știri și jurnaliștilor acestora) onorarii corecte.
  • Nu se creează drepturi sau obligații noi. Conținutul care poate fi partajat în prezent în mod legal va putea fi partajat și în viitor în mod legal.

Cum îi va afecta directiva pe utilizatorii obișnuiți?


Proiectul de directivă nu îi vizează pe utilizatorii obișnuiți.

În schimb, proiectul de directivă va avea un impact asupra marilor platformelor online și agregatorilor de știri, cum ar fi YouTube, Google News sau Facebook, fiind esențial ca aceștia să-i remunereze corect pe artiștii și jurnaliștii a căror activitate o monetizează.

Marile platforme online și agregatorii de știri vor avea mai multe motive decât în prezent să încheie acorduri privind remunerarea echitabilă (acordarea de licențe) cu artiștii și cu actorii din mass-media care se vor considera în prealabil proprietarii unei opere. O platformă va fi stimulată și mai mult să pună în aplicare astfel de acorduri deoarece, în absența lor, ar fi direct răspunzătoare dacă ar găzdui o operă fără să achite onorariul pentru acordarea licenței. Legislația actuală oferă o marjă de manevră mai mare platformelor pentru a se sustrage de la această răspundere.

Se speră ca proiectul de directivă să forțeze platformele online să pună în practică în sfârșit o politică pentru a-i remunera în mod corect pe toți cei a căror muncă o folosesc pentru a face bani.


Va afecta directiva libertatea pe internet sau va duce la cenzură pe internet?


Libertatea pe internet, ca în lumea reală, va continua să existe atât timp cât exercitarea acestei libertăți nu limitează drepturile altora sau nu este ilegală. Aceasta înseamnă că un utilizator va putea să încarce în continuare conținut pe platformele de internet și aceste platforme vor putea să găzduiască în continuare conținutul încărcat astfel, în măsura în care platformele respectă dreptul creatorilor la o remunerație echitabilă. În prezent, platformele online remunerează creatorii în mod voluntar și doar într-o măsură foarte limitată, deoarece nu au nicio răspundere pentru conținutul pe care îl găzduiesc și, prin urmare, sunt stimulați puțin sau chiar deloc să ajungă la acorduri cu titularii de drepturi.

Directiva nu va reprezenta o sursă de cenzură. Prin creșterea răspunderii juridice, directiva va spori presiunea exercitată asupra platformelor de internet pentru a încheia acorduri de remunerare corectă cu creatorii de conținut datorită căruia platformele fac bani. Aceasta nu este cenzură.


Creează directiva filtre automate pe platformele online?


Nu.

Directiva stabilește un obiectiv care trebuie atins: o platformă online nu trebuie să câștige bani de pe urma materialelor create de persoane fără a le remunera. Prin urmare, o platformă este răspunzătoare din punct de vedere legal în cazul în care, pe site-ul său, există conținut al cărui autor nu a fost remunerat în mod corespunzător. Aceasta înseamnă că cei a căror muncă este utilizată în mod ilegal pot da în judecată platforma.

Cu toate acestea, directiva nu specifică sau nu enumeră instrumentele, resursele umane sau infrastructura care ar putea fi necesare pentru a preveni apariția pe site-uri a materialelor neremunerate. Prin urmare, nu există nicio cerință privind filtrele pentru încărcarea de conținut.


Totuși, dacă platformele mari nu găsesc soluții inovatoare, ele pot să opteze pentru filtre. Astfel de filtre sunt utilizate deja de marile companii! Criticile potrivit cărora filtrele elimină uneori conținut legitim pot fi uneori justificate. Însă aceste critici ar trebui să vizeze platformele care concep filtrele și le pun în aplicare, nu și legislatorul care stabilește un obiectiv de atins: o companie trebuie să plătească pentru materialul pe care îl folosește în scopul obținerii unui profit. Un obiectiv care, în lumea reală, este de necontestat și pus în aplicare.


În cele din urmă, directiva convenită conține chiar și dispoziții pentru a garanta că utilizatorii pot recurge la căi de atac prin care pot depune plângeri împotriva eliminării eronate a conținutului încărcat, plângeri care pot fi soluționate rapid.


Afectează prezenta directivă în mod negativ meme-urile sau GIF-urile?


Nu, dimpotrivă.


Directiva, în forma convenită, conține dispoziții specifice care obligă statele membre să protejeze posibilitatea de a încărca și de a partaja gratuit lucrări, în scopul citării, parodierii, realizării criticilor, recenziilor, caricaturilor sau pastișelor. În mod evident, acest lucru va garanta că meme-urile și GIF-urile vor continua să fie disponibile. Dispozițiile garantează, de fapt, că vor fi chiar mai sigure decât până acum, deoarece anterior protecția pentru astfel de lucrări era asigurată prin diferite legislații naționale, ceea ce a condus la diferențe între statele membre.


Va fi posibil în viitor să vedem un fragment (snippet) atunci când citim sau partajăm articole de la agregatorii de știri?


Da.


Acordul le dă editorilor de presă dreptul de a solicita agregatorilor de știri contracte de acordare a licențelor pentru utilizarea articolelor lor. Cu toate acestea, agregatorii de știri vor putea să afișeze în continuare fragmente fără a solicita autorizarea editorilor de presă. Acest lucru va fi posibil cu condiția ca fragmentul să fie un „extract foarte scurt” sau „cuvinte individuale” și cu condiția să nu se considere că agregatorul de știri abuzează de această facilitate.


Această directivă va distruge întreprinderile nou-înființate ...


Nu.


Acordul oferă o protecție specifică platformelor nou-înființate. Platformele cu o vechime mai mică de 3 de ani, cu o cifră de afaceri anuală mai mică de 10 milioane EUR și cu un număr mediu lunar de vizitatori unici mai mic de 5 milioane vor fi supuse unor obligații mai puțin stricte decât platformele mari și cunoscute.


Există voci care susțin că articolul 13 ar putea duce la eliminarea conținutului atunci când titularul drepturilor este necunoscut. A fost dat exemplul hitului „Despacito” ...


Scopul proiectului de articol 13 este de a oferi artiștilor o poziție mai solidă pentru invocarea drepturilor lor în vederea remunerării corecte atunci când operele lor sunt utilizate și distribuite online de către ceilalți. Un artist anunță, de regulă, platformele ca YouTube că o anumită operă îi aparține. Prin urmare, este puțin probabil ca operele al căror titular de drepturi este necunoscut să angajeze răspunderea unei platforme dacă acestea sunt încărcate pe respectiva platformă.


S-a afirmat că directiva va avea un impact profund negativ asupra mijloacelor de trai a sute de mii de persoane...


Este mai probabil să se întâmple contrariul.


Obiectivul directivei este de a ajuta un număr mare de persoane să obțină veniturile pe care le merită pentru munca lor și de care au nevoie pentru a continua să creeze. Proiectul de directivă urmărește să garanteze că mai mulți bani ajung la artiști și jurnaliști, mai degrabă decât la acționarii Google, un transfer de resurse care este întotdeauna benefic pentru crearea de locuri de muncă.


De ce s-au adus numeroase reproșuri directivei?


Directiva a fost supusă unei campanii intense. Într-adevăr, unele statistici ale Parlamentului European arată că deputații europeni au fost supuși rareori sau chiar nu au fost supuși niciodată unui lobby atât de intens (prin convorbiri telefonice, e-mailuri etc.).

Campaniile de o asemenea amploare au, în general, un efect al „bulgărelui de zăpadă”: propagarea cu rapiditate a unor afirmații cu impact puternic duce la exacerbarea lor. Potrivit unor afirmații, de pildă, proiectul de directivă riscă să „distrugă internetul” sau „să ucidă internetul”. Având în vedere că proiectul de directivă nu conferă niciun fel de noi drepturi creatorilor, nici nu impune noi obligații platformelor de internet sau agregatorilor de știri, astfel de afirmații par exagerate.

Există numeroase precedente în care campaniile de lobby au prezis rezultate catastrofale, care nu s-au adeverit niciodată.


De exemplu, societățile de telecomunicații au susținut că prețul facturilor telefonice va exploda ca urmare a plafonării tarifelor de roaming. Grupurile de lobby ale sectoarelor tutunului și alimentației publice au susținut că lumea va înceta să mai meargă la restaurant și în baruri din cauza interzicerii fumatului în aceste localuri. Băncile au declarat că vor fi nevoite să nu mai acorde împrumuturi întreprinderilor și persoanelor fizice, din cauza unor legi mai stricte privind modul în care își desfășoară activitatea, iar lobby-ul magazinelor duty-free a susținut că aeroporturile se vor închide din cauza eliminării cumpărăturilor scutite de taxe vamale de pe piața unică. Nu s-a întâmplat nimic din toate acestea.


Scopul principal al directivei este protejarea creatorilor de conținut mai mici?


Deși directiva urmărește să-i ajute pe toți creatorii să își consolideze poziția de negociere cu privire la modul în care operele lor sunt utilizate de platformele online, principalii beneficiari vor fi actorii mai mici. Drepturile actorilor mai mari sunt adesea protejate de firme de avocatură, în timp ce actorii mai mici dispun în prezent de puține mijloace pentru a-și apăra drepturile.


Cum vom ști exact ce platforme vor fi obligate să respecte prevederile Directivei?


Directiva se aplică acelor platforme al căror scop principal este de a stoca, organiza și promova, în scop comercial, un număr însemnat de materiale supuse dreptului de autor încărcate de utilizatorii platformelor. Acest principiu exclude printre altele Wikipedia, GitHub, site-urile matrimoniale (online dating) sau Ebay.


Comisia va însoți, de asemenea, statele membre atunci când pun în aplicare diferitele dispoziții ale directivei în legislațiile lor naționale. Mai precis, articolul 17 (fostul articol 13) prevede că executivul european va trebui să elaboreze orientări privind modul de aplicare a articolului, în special în ceea ce privește cooperarea menționată la alineatul (4), atunci când nu se încheie un acord de licență. Vor fi consultate toate părțile implicate, inclusiv furnizorii de servicii de partajare a conținutului online, deținătorii de drepturi, asociațiile utilizatorilor și alte părți interesate. Mai mult, de îndată ce directiva este adoptată și intră în vigoare, Comisia, în cooperare cu statele membre, va organiza dialogurile părților interesate pentru a discuta cele mai bune practici cu privire la modul în care furnizorii de servicii online de partajare a conținutului și deținătorii de drepturi pot coopera între ei. Orientarea și cele mai bune practici vor oferi o mai bună securitate juridică în aplicarea articolului 13, luând în considerare, de asemenea, necesitatea echilibrării drepturilor fundamentale ale diferitelor părți, precum și utilizarea excepțiilor și limitărilor drepturilor de autor.


A fost dedicat suficient timp studierii implicațiilor acestor reglementări?


Procesul adoptării reglementărilor a fost unul foarte amplu și democratic. Vreme de peste cinci ani, începând din 2013, au fost realizate numeroase studii, evaluări de impact, discuții, propuneri și voturi.


Iată câteva dintre studiile efectuate de Comisia Europeană înainte de a propune legislația:


Studiu privind aplicarea Directivei 2001/29 / CE privind drepturile de autor și drepturile conexe în societatea informațională.


Studiu privind cadrul juridic al prelucrării de text și de date.


Studiu privind punerea la dispoziție a dreptului și a relației sale cu dreptul de reproducere în transmisiile transfrontaliere digitale.


Studiu privind remunerarea autorilor și artiștilor interpreți pentru utilizarea operelor lor și fixarea performanțelor acestora.


Studiu privind remunerarea autorilor de cărți și reviste științifice, traducători, jurnaliști și artiști vizuali pentru utilizarea operelor lor.


Studiu "Evaluarea impactului economic al adaptării anumitor limitări și excepții la drepturile de autor și drepturile conexe în UE".


Studiu "Evaluarea impactului economic al adaptării anumitor limitări și excepții la drepturile de autor și drepturile conexe în UE - Analiza opțiunilor de politică specifice".


În mai 2015, Comisia și-a prezentat Strategia privind piața unică digitală.


În septembrie 2016, Comisia a prezentat studiul de impact. De asemenea, a fost prezentată o comunicare pe directiva privind drepturile de autor pentru piața unică digitală și o propunere legislativă de directivă.


Din 2016 până astăzi: Numeroase dezbateri și 3 voturi în comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European (de două ori în iunie 2018 și în februarie 2019) și 2 dezbateri și 3 voturi în plen (în iulie și septembrie 2018 și martie 2019)


Din 2016 până astăzi: numeroase dezbateri și 9 voturi în Consiliu / Coreper (în ianuarie, aprilie, mai, noiembrie și de două ori în decembrie 2018, și în ianuarie și de două ori în februarie 2019). După votul din plen, Consiliul va avea și un vot final.