Modalități de stopare a terorismului: explicații pentru măsurile UE
Oprirea terorismului necesită abordarea unor aspecte precum luptătorii străini, controalele la frontieră și blocarea finanțărilor.
Măsurile UE de prevenire a noilor atacuri merg de la verificări mai amănunțite la frontierele Europei, la o mai bună cooperare polițienească și judiciară în ceea ce privește urmărirea suspecților și a făptașilor, eliminarea finanțării terorismului, combaterea criminalității organizate, combaterea radicalizării și altele.
Aflați mai multe despre atacuri teroriste, decese și arestări în UE în 2019 și în 2020.
Care este definiția UE pentru terorism?
Definiția juridică comună a UE a infracțiunilor de terorism, astfel cum este prevăzută în Directiva privind combaterea terorismului, sunt acte săvârșite cu scopul:
- de a intimida în mod grav o populație sau
- de a constrânge în mod nelegitim un guvern sau o organizație internațională să îndeplinească sau să se abțină de la a îndeplini un act; sau
- de a destabiliza grav sau de a distruge structurile politice, constituționale, economice sau sociale fundamentale ale unei țări sau ale unei organizații internaționale.
Îmbunătățirea controalelor la frontierele UE
Urmare a mai multor atacuri teroriste în Europa și pentru a garanta securitatea în spațiul Schengen, în aprilie 2017 au fost introduse controale sistematice la frontierele externe ale tuturor persoanelor care intră în UE - inclusiv ale cetățenilor UE.
Pentru a înregistra deplasările resortisanților țărilor terțe în spațiul Schengen și a accelera controalele, în noiembrie 2017, Parlamentul și miniștrii UE au convenit asupra unui nou sistem biometric de înregistrare a intrărilor și ieșirilor, care ar trebui să fie operațional începând din 2022. De asemenea, călătorii din țări din afara UE care nu au nevoie de viză pentru a intra în UE vor fi supuși controlului de securitate prin intermediul Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (Etias), care ar trebui să fie operațional începând cu 2021.
Controale temporare la frontieră
Începând cu 2015, urmare a crizei migrației și a creșterii amenințărilor teroriste transfrontaliere, mai multe țări au introdus controale temporare la frontierele lor. Aceste controale au fost prelungite cu mai multe ocazii și în anumite state s-au aplicat fără întrerupere din 2015. Pandemia Covid-19 a împins mai multe state să reintroducă controlul la granițele interne în 2020, în încercarea de a controla răspândirea virusului.
Parlamentul a criticat în mod repetat continuarea controalelor la frontierele interne în zona Schengen și dorește să le permită numai ca măsură de ultimă instanță. Printr-o rezoluție adoptată în aprilie 2020 cu privire la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei, Parlamentul a încurajat statele membre să adopte numai măsuri necesare și proporționale atunci când introduc sau prelungesc cotroalele la frontierele interne, subliniind că este necesar să se revină la o zonă Schengen complet funcțională.
Aflați mai multe în dosarul nostru privind frontierele Schengen.
Securizarea frontierelor externe
Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european ar trebui să dispună până în 2027 de un corp permanent de 10.000 de polițiști de frontieră pentru a securiza în mod eficace cei 13.000 km de frontiere terestre externe ale Europei și cei aproape 66.000 km pe mare. Noul corp permanent ar putea, la cererea unei țări din UE, să efectueze controlul la frontieră și gestionarea migrației, precum și să combată criminalitatea transfrontalieră.
În rezoluția adoptată în iulie 2021 Parlamentul a aprobat Fondul de management integrat al frontierelor și a agreat alocarea a 6,24 miliarde de EUR pentru acesta. Noul fond va ameliora capacitatea statelor membre de gestionare a frontierelor asigurând totodată respectarea drepturilor fundamentale. Totodată va contribui la o politică a vizelor comună și va introduce măsuri de protecție pentru persoanele vulnerabile care ajung în Europa, în special pentru copiii neînsoțiți.
Fondul va funcționa în coordonare cu noul Fond pentru siguranță internă (FSI) care se axează pe combaterea terorismului, crimei organizate și criminalității cibernetice. FSI a fost aprobat de către Parlament tot în iulie 2021 cu un buget de 1,9 miliarde EUR.
Oprirea luptătorilor teroriști străini
Începând cu 2015, în UE s-a înregistrat o creștere a terorismului inspirat de religie. Până în 2017, se considera că aproximativ 5.000 de persoane din UE s-au deplasat în zone de conflict din Siria și Irak pentru a se alătura grupărilor teroriste jihadiste, dar numărul acestora a scăzut semnificativ de atunci.
În 2019, s-a relatat că puțini dintre acești luptători străini s-au întors, însă sute de cetățeni europeni care au legături cu statul islamic rămân în Irak și Siria.
Pentru a incrimina acte precum instruirea sau deplasarea în scopuri teroriste, precum și organizarea sau facilitarea unor astfel de deplasări, Europa a pus în aplicare o legislație la nivelul UE privind terorismul care, împreună cu noi controale la frontierele externe, va contribui la combaterea fenomenului luptătorilor străini.
Utilizarea datelor pasagerilor aerieni
Companiile aeriene care efectuează zboruri spre și dinspre UE sunt obligate să comunice autorităților naționale datele pasagerilor lor, cum ar fi numele, datele călătoriei, itinerariul și metoda de plată. Aceste așa-numite date PNR sunt utilizate pentru a împiedica, a depista, a ancheta și a urmări penal infracțiunile de terorism și infracțiunile grave. Negocierile au durat peste cinci ani, iar Parlamentul a insistat asupra unor garanții pentru datele sensibile (care dezvăluie originea rasială, religia, opiniile politice, sănătatea sau orientarea sexuală) și protecția datelor.
Aflați mai multe în dosarul nostru privind PNR.
Intensificarea schimbului de informații
Infractorii și teroriștii utilizează adesea identități false multiple pentru a se sustrage polițiștilor de frontieră și poliției. Acest lucru evidențiază importanța unui schimb eficace de informații între autoritățile pertinente - autoritățile de aplicare a legii, judiciare, de informații - din statele membre.
În 2018, au fost convenite noi norme pentru consolidarea Sistemului de informații Schengen (SIS), introducând noi tipuri de semnalări pentru cazurile legate de activități teroriste. Baza de date permite autorităților de poliție și de poliție de frontieră să introducă sau să consulte semnalări privind persoane căutate sau dispărute sau obiecte pierdute sau furate.
Pentru a utiliza bazele de date existente și viitoare într-un mod mai inteligent și mai bine direcționat, sistemele de informații ale UE care contribuie la gestionarea frontierelor, a securității și a migrației ar trebui să permită schimbul de date. Această nouă interoperabilitate ar trebui să devină operațională după 2023 și să ofere o interfață unică pentru căutări, precum și un serviciu de comparare a datelor biometrice pentru a înlesni identificarea.
Europol, agenția de poliție a UE, sprijină schimbul de informații între autoritățile polițienești naționale. În mai 2016, deputații în Parlamentul European au convenit să acorde mai multe competențe Europol pentru a intensifica lupta împotriva terorismului, precum și a înființa unități specializate, cum ar fi Centrul european de combatere a terorismului, care a fost lansat la 25 ianuarie 2016.
Pe 9 decembrie 2020, în completarea agendei pentru combaterea terorismului, Comisia a propus întărirea suplimentară a mandatului Europol permițând acestuia să emită „alerte informative” cu privire la suspecți și infractori ca o nouă categorie de alerte în Sistemul de Informații Schengen. Totodată, consolidarea mandatului Europol ar trebui să cuprindă și rolul acestuia în cercetare și inovare prin procesarea de seturi de date extinse și complexe, abordând astfel „provocarea big data”. Propunerea legislativă permite, de asemenea, agenției Europol să schimbe date direct cu entități private.
Citiți mai multe despre cum este Europol mai bine echipat împotriva criminalității și terorismului.
Combaterea finanțării terorismului
O măsură eficientă pentru a opri teroriștii este stoparea finanțării și demantelarea rețelelor logistice ale acestora. UE a actualizat în 2018 legislația împotriva spălării banilor pentru a aduce mai multă transparență în privința deținătorilor aflați în spatele companiilor, și pentru a atenua riscurile legate de monede virtuale și de cartele SIM anonime.
Spălarea banilor este o infracțiune penală în toate țările UE, însă definițiile și sancțiunile variază. Regulile din 2018 de combatere a finanțării infracțiunilor urmăresc eliminarea acestor lacune.
Se estimează că activitățile infracționale din Europa generează aproximativ 110 miliarde de euro în fiecare an. Cu toate acestea, doar 1,1% din încasările din infracțiuni sunt confiscate definitiv. În octombrie 2018 au fost adoptate noi norme pentru a facilita înghețarea și confiscarea bunurilor dobândite în urma infracțiunilor.
Pe 10 iulie 2020, Parlamentul a salutat noul plan de acțiune al Comisiei pentru combaterea eficientă a spălării banilor și a finanțării grupărilor teroriste. Rezoluția sprijină o atitudine strictă de „toleranță zero” față de țările care întârzie să transpună regulile împotriva spălării banilor în legislația națională și a solicitat ca țările terțe cu grad ridicat de risc să fie incluse imediat pe lista neagră.
Reducerea accesului la arme periculoase
UE face tot posibilul pentru a împiedica căderea armelor periculoase în mâinile unor persoane nepotrivite.
Directiva revizuită privind armele de foc elimină lacunele juridice care au permis teroriștilor să utilizeze arme reconvertite, de exemplu în atacurile de la Paris din 2015. Aceasta impune țărilor UE să dispună de un sistem adecvat de monitorizare, păstrând în același timp excepții pentru vânători, muzee și colecționari.
Marea majoritate a atacurilor teroriste din UE au fost comise cu bombe artizanale. Grație unor norme mai stricte adoptate de Parlament în aprilie 2019, va fi mai dificil pentru teroriști să obțină ingredientele necesare pentru a construi explozivi.
Împiedicarea radicalizării
Teroriștii și extremiștii utilizează internetul pentru a răspândi propagandă și radicalizare. În aprilie 2021 Parlamentul a adoptat noi reguli ce obligă companii precum Facebook sau YouTube să elimine conținutul cu caracter terorist sau să blocheze accesul la acesta în termen de o oră de la primirea unui ordin din partea autorităților pertinente. Noile reguli nu vizează conținutul cu caracter jurnalistic sau educațional.
Aflați mai multe despre modul în care UE consolidează securitatea cibernetică
Radicalizarea și combaterea acesteia au reprezentat unul dintre punctele centrale ale unei comisii speciale privind terorismul, care și-a încheiat activitatea de un an în decembrie 2018. Parlamentul propune o listă de supraveghere la nivelul UE a persoanelor care instigă la ură, deoarece acestea pot acum funcționa fără a fi detectate dacă se mută dintr-o țară europeană în alta. Deputații recomandă, de asemenea, segregarea deținuților radicalizați din închisori, precum și instruirea specifică privind radicalizarea pentru funcționarii UE și cei ai statelor membre.
Majoritatea atacurilor teroriste din Europa au fost comise de teroriști autohtoni, cetățeni europeni născuți în UE care s-au radicalizat fără măcar să părăsească Europa. Parlamentul a propus măsuri de combatere a radicalizării și a extremismului în închisori, online, prin educație și includere socială încă din 2015.
În decembrie 2020 Parlamentul a aprobat Strategia UE privind uniunea securității și noua Agendă pentru combaterea terorismului care urmărește prevenirea radicalizării prin oferirea de oportunități tinerilor aflați în situație de risc și prin sprijinirea reabilitării prizonierilor radicalizați.
Citiți mai multe despre cauzele și prevenirea radicalizării.
Valoarea adăugată a UE
Nivelul UE este principalul forum de cooperare și coordonare între statele membre în lupta împotriva terorismului, chiar dacă combaterea criminalității și asigurarea securității sunt în primul rând o competență națională.
Deputații în Parlamentul European decid împreună cu miniștrii UE cu privire la principalele acte legislative ale UE în materie de combatere a terorismului. În mod tradițional, Parlamentul monitorizează respectarea drepturilor fundamentale și protecția datelor, lucruri necesare în special în contextul unei politici declanșate de criză și al unei presiuni de a acționa.
Securitatea în Europa este o prioritate comună pentru instituțiile UE. Strategia UE de combatere a terorismului se bazează pe patru componente: prevenire, protecție, urmărire și reacție. Strategia Comisiei privind uniunea securității urmărește să faciliteze cooperarea între statele membre în trei domenii prioritare: combaterea infracționalității organizate și informatice, combaterea terorismului și lupta împotriva radicalizării; UE acționează, de asemenea, pentru a-și întări securitatea externă în cooperare cu țări terțe.
Aflați mai multe despre terorismul jihadist în UE.
