Redresarea după pandemie: cum va funcționa principalul instrument al UE 

 
 

Distribuiți această pagină: 

©Justocker /Adobe Stock  

Cu un buget de 672,5 miliarde EUR, Mecanismul de redresare și reziliență este instrumentul-cheie al planului UE de ieșire din criză prin susținerea reformelor.

Deputații în Parlamentul European au aprobat, în cadrul sesiunii plenare din februarie, normele de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, programul emblematic al UE în cadrul planului de redresare în urma pandemiei de COVID-19, în valoare de 750 miliarde EUR. Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu cu privire la acest instrument în decembrie 2020.


Acesta va oferi sprijin pe scară largă țărilor UE pentru investiții și reforme necesare pentru a atenua consecințele economice și sociale ale pandemiei și pentru a pregăti economiile UE pentru un viitor digital sustenabil.

Granturi și împrumuturi


Banii vor fi disponibili sub formă de granturi și împrumuturi. Granturile se vor ridica la 312,5 miliarde EUR la prețurile din 2018 (suma reală va fi ajustată în sens crescător pentru a ține seama de inflație).


Alocarea granturilor între țări se va baza pe mai multe criterii: în faza inițială, până la sfârșitul anului 2022, acestea vor include populația, PIB-ul pe cap de locuitor și șomajul în perioada 2015-2019. Ulterior, performanța economiei în 2020 și 2021 va fi luată în considerare în locul ratei șomajului. Comisia va trebui să își asume angajamente până la sfârșitul anului 2023 pentru întreaga sumă a granturilor acordate țărilor UE, iar banii vor trebui plătiți până la sfârșitul anului 2026.

Cifrele vor fi finalizate până în iunie 2022, în baza creșterii produsului intern brut pe perioada 2020-2021.


Împrumuturile vor fi acordate la cererea statelor membre până la sfârșitul anului 2023, cu un total maxim de 360 miliarde EUR la prețurile din 2018. Nivelul împrumuturilor pentru fiecare țară va fi plafonat la 6,8 % din produsul intern brut al țării.

Unde vor fi investiți banii


În cadrul negocierilor cu Consiliul, deputații au insistat asupra faptului că țările ar trebui să utilizeze banii în conformitate cu prioritățile UE. „Fondurile UE destinate redresării vor fi direcționate către prioritățile UE. Redresarea UE nu va fi un bancomat pentru politicile sau agendele naționale”, a declarat Dragoș Pîslaru (Renew Europe, România), unul dintre coraportorii Parlamentului, după anunțarea acordului provizoriu cu Consiliul.


Un alt coraportor, Eider Gardiazabal (S&D, Spania), a subliniat că, deși fondurile ar trebui să atenueze impactul social imediat al crizei, acestea ar trebui să sprijine, de asemenea, obiectivele pe termen lung ale UE, cum ar fi tranziția verde și digitalizarea. “Trebuie să avem în vedere faptul că acesta este cel mai important program de investiții din următorii ani și trebuie să profităm de ocazie [pentru a introduce reforme]”, a declarat ea.


Normele enumeră șase domenii pe care Mecanismul de redresare și reziliență le va sprijini:


  • tranziția verde
  • transformarea digitală
  • creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii
  • coeziune socială și teritorială
  • consolidarea rezilienței și pregătirea pentru situații de criză
  • politici pentru generația următoare, inclusiv educație și competențe

    Planurile naționale ar trebui să consacre climei cel puțin 37 % din buget, iar acțiunilor din domeniul digital încă 20 %. Normele interzic finanțarea măsurilor care cauzează daune semnificative mediului (așa-numitul principiu de „a nu aduce prejudicii semnificative”).

    Cum va funcționa


    Pentru a primi sprijin, statele membre trebuie să pregătească planuri de redresare și reziliență care să propună un set de reforme și proiecte de investiții publice ce pot fi puse în aplicare până în 2026. Aceste planuri vor fi integrate în ciclul de coordonare economică al semestrului european și ar trebui prezentate până la 30 aprilie.


    Comisia va evalua planurile și va prezenta Consiliului o propunere privind valoarea granturilor și a împrumuturilor acordate fiecărei țări, precum și obiectivele și etapele care trebuie atinse. Consiliul trebuie apoi să adopte planurile.


    Măsurile naționale luate în legătură cu criza provocată de pandemia de Covid-19 începând din februarie 2020 sunt, de asemenea, eligibile pentru sprijin.


    Plățile vor fi efectuate de îndată ce obiectivele de etapă și țintele sunt atinse de statele membre, dar țările pot solicita o prefinanțare de până la 13 % din suma totală, care va fi plătită odată ce planul lor va fi adoptat de Consiliu.


    Statele membre vor raporta cu privire la progresele înregistrate de două ori pe an în cadrul Semestrului european.

    Legitimitatea democratică


    În cadrul negocierilor, Parlamentul a insistat asupra unei mai mari transparențe. Acordul la care s-a ajuns prevede transmiterea simultană de către Comisie, atât Parlamentului cât și Consiliului, a tuturor informațiilor privind planurile naționale precum și recomandările sale pentru luarea deciziilor.


    O dată la două luni, Comisia poate fi invitată de comisiile parlamentare să discute situația redresării UE și progresele realizate de statele membre în a-și atinge obiectivele.


    De asemenea, Comisia are obligația de a întocmi rapoarte anuale privind punerea în aplicare a mecanismului și alte rapoarte de evaluare.


    Coraportorul Parlamentului, Siegfried Mureșan (PPE, România), a salutat implicarea Parlamentului în toate etapele procesului. „Aceasta este o veste bună... Mecanismul de redresare și reziliență va avea o totală legitimitate democratică”, a declarat el.

    Aducând schimbarea


    În timpul dezbaterilor plenare din 9 februarie cei trei eurodeputați au subliniat oportunitatea de a remodela Europa pe care o aduce Mecanismul de redresare și reziliență. 

    Mureșan a declarat: „Mesajul este clar. Ajutorul va veni. Uniunea Europeană acordă susținere celor afectați. Acești bani sunt pentru a depăși criza, dar sunt meniți și să ne facă mai puternici în fața următoarei crize. Niciodată în viitor nu ar trebui ca oamenii și firmele să mai fie atât de loviți de criză cum sunt acum”.


    La rândul său, Gardiazabal a spus: „Dorim să ne concentrăm pe modernizare, educație, digitalizare, eficientizarea administrației. Dar până acum, din lipsă de finanțare, aceste idei nu s-au materializat. De-acum vom putea progresa în aceste domenii în doar câțiva ani. Fără [acest Mecanism], ne-ar fi luat zeci de ani”.


    Pîslaru a adăugat: „2020 va rămâne o amintire tristă despre pierderi de vieți omenești, incertitudine, frică și nesiguranță. Dar Mecanismul de redresare și reziliență este un simbol, o poveste despre despre speranță și viziune, despre unitate europeană. Despre asta vrem să-și amintească generațiile noastre.”

    Aflați ce face UE pentru a sprijini redresarea economică.