Reacția UE la schimbările climatice
Combaterea schimbărilor climatice reprezintă o prioritate pentru Parlamentul European. În cele ce urmează găsiți detalii despre soluțiile la care lucrează UE și Parlamentul.
Limitarea încălzirii globale: o simplă creștere de 2 °C
Media temperaturilor globale a crescut semnificativ de la Revoluția Industrială încoace, iar ultimul deceniu (2011-2020) a fost cel mai cald deceniu de când se înregistrează temperaturile. Dintre cei mai calzi 20 ani, 19 s-au înregistrat din 2000 până în prezent.
Conform serviciului Copernicus privind schimbările climatice, anul 2020 a fost, de asemenea, cel mai cald an înregistrat în Europa. Majoritatea probelor arată că acest lucru este cauzat de creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră produse de activitatea umană.
Temperatura globală medie este astăzi cu 0,95-1,20°C mai mare decât la sfârșitul secolului al XIX-lea. Oamenii de știință consideră că o creștere de 2°C față de nivelul preindustrial va fi periculoasă și va avea efecte catastrofale asupra climei și mediului.
De aceea, comunitatea internațională este de acord că încălzirea globală trebuie să rămână cu mult sub o creștere de 2°C.
De ce este importantă reacția UE?
UE este afectată de schimbările climatice
Schimbările climatice afectează deja Europa în diferite forme, în funcție de regiune. Acestea pot duce la creșterea temperaturii și a riscului de deșertificare, la precipitații anuale mai mari și riscuri de inundații.
UE este unul dintre principalii generatori
Conform Agenției Europene de Mediu, în 2015 Uniunea Europeană a fost al treilea cel mai mare generator de gaze cu efect de seră din lume, după China și SUA.
Mai multe date în infograficele noastre privind schimbările climatice în Europa.
UE este implicată în negocierile internaționale în privința climei
UE este un jucător cheie în negocierile privind schimbările climatice la nivelul ONU și a semnat Acordul de la Paris. Toate statele UE sunt la rândul lor semnatare, însă pozițiile lor sunt coordonate și obiectivele de reducere a emisiilor sunt stabilite în comun la nivelul UE.
În cadrul Acordului de la Paris, UE s-a angajat să reducă până în 2030 emisiile de gaze cu efect de seră de pe teritoriul său cu cel puțin 40 % față de nivelurile din 1990. În 2021 acest obiectiv a fost schimbat la cel puțin 55% până în 2030 și atingerea neutralității climatice până în 2050.
Consultați cronologia negocierilor pentru combaterea schimbărilor climatice.
Eforturile UE dau rezultate
În 2008, Uniunea și-a stabilit obiectivul de a reduce emisiile cu 20 % până în 2020 față de nivelurile din 1990. Până în 2019 emisiile scăzuseră cu 24% și cu 31% până în 2020, în parte datorită pandemiei Covid-19. În 2021 au fost stabilite noi obiective.
Consultați infograficul nostru referitor la progresul UE spre obiectivele climatice pentru 2020.
Pactul verde european: zero emisii nete până în 2050
În 2021 UE a făcut neutralitatea climatică - obiectivul atingerii a zero emisii nete până în 2050 - obligatorie prin lege în UE. Totodată a fost stabilit un obiectiv intermediar de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030.
Acest obiectiv - zero emisii nete - este înscris în Legea europeană a climei. Pactul verde european este foaia de parcurs pentru ca UE să devină climatic neutră până în 2050.
Legislația concretă care va permite Europei să atingă obiectivele Pactului Verde este definită în pachetul „Pregătiți pentru 55”, prezentat de Comisie în iulie 2021. Acest pachet cuprinde revizuirea legislației existente privitoare la energie și reducerea emisiilor, capitole descrise mai jos în acest articol.
UE lucrează, de asemenea, la atingerea unei economii circulare până în 2050, la crearea unui sistem alimentar durabil și la protejarea biodiversității și a polenizatorilor.
Pentru finanțarea Pactului verde, Comisia Europeană a prezentat, în ianuarie 2020, Planul de investiții pentru o Europă durabilă, care urmărește să atragă investiții publice și private de cel puțin o mie de miliarde de euro în următorul deceniu.
În cadrul planului de investiții, Fondul pentru o tranziție justă este conceput pentru a sprijini regiunile și comunitățile cele mai afectate de tranziția ecologică, de exemplu regiunile care depind în mare măsură de cărbune.
Citiți mai multe despre Pactul verde.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
UE a instituit diferite tipuri de mecanisme, în funcție de sector.
Centrale electrice și industrie
Pentru a reduce emisiile provenite de la centralele electrice și de la industrie, UE a creat prima piață majoră a carbonului. Prin schema de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), întreprinderile trebuie să achiziționeze permisele de emisie de CO2, deci cu cât poluează mai puțin, cu atât plătesc mai puțin. Sistemul acoperă 40 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE.
Parlamentul ia în considerare în prezent o revizuire a schemei pentru a o alinia cu obiectivele mai ridicate de redcere a emisiilor din Pactul Verde.
Construcții și agricultură
Pentru alte sectoare, cum ar fi construcțiile sau agricultura, reducerile vor fi realizate prin intermediul obiectivelor privind emisiile convenite la nivel național, care se calculează pe baza produsului intern brut pe cap de locuitor al țărilor. În cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55”, eurodeputații au aprobat mărirea obiectivului de reducere a emisiilor în aceste sectoare de la 29% la 40% până în 2030.
Transporturi
În ceea ce privește transportul rutier, în iunie 2022, Parlamentul European a aprobat o propunere de a atinge zero emisii de la mașini noi și camionete în UE până în 2035.
Până acum nu au existat cerințe UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru nave. Transporturile maritime vor fi însă incluse în schema revizuită de comercializare a certificatelor de emisii a UE (ETS), conform unei propuneri incluse în pachetul „Pregătiți pentru 55”.
În iunie 2022, Parlamentul a votat în favoarea revizuirii schemei ETS pentru aviație, pentru a include toate zborurile cu plecare din Zona Economică Europeană în schemă.
Despăduriri și folosirea terenurilor
UE dorește, de asemenea, să utilizeze puterea de absorbție de CO2 a pădurilor pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice. În iunie 2022, deputații europeni au votat în favoarea revizuirii normelor privind despăduririle și schimbarea destinației terenurilor (LULUCF). Scopul este de a ameliora rezervoarele de carbon ale UE pentru a atinge reduceri încă și mai mari ale emisiilor față de obiectivul actual de 55% până în 2030.
Importuri din țări cu standarde climatice mai puțin ambițioase
În iulie 2021, Comisia Europeană a propus un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM). Acest mecanism ar putea încuraja companiile din UE și din afara acesteia să reducă emisiile de carbon prin aplicarea unui preț al carbonului asupra bunurilor de import dacă acestea provin din țări cu norme mai puțin ambițioase în materie de emisii. Se urmărește evitarea pierderilor de carbon, care au loc atunci când anumite industrii își mută producția în țări cu norme mai puțin stricte în privința emisiilor de gaze cu efect de seră.
Aflați mai multe detalii despre măsurile luate de UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Abordarea provocării energetice
UE combate schimbările climatice și printr-o politică energetică curată adoptată de Parlament în 2018. Se pune accent pe creșterea ponderii energiilor regenerabile consumate la 32% până în 2030 și crearea posibilității pentru fiecare de a-și produce propria energie verde.
În plus, UE dorește îmbunătățirea eficienței energetice cu 32,5% până în 2030 și în acest scop a adoptat legi pentru clădiri și aparate electrocasnice.
Obiectivele pentru procentajul energiilor regenerabile și de eficiență energetică vor fi crescute în contextul Pactului Verde.
Aflați mai multe despre măsurile UE de promovare a energiei curate.